TEMA 3

RELATIILE INTERNATIONALE IN SECOLELE XIV-XVI

A. CONTEXT EUROPEAN
-Cel mai mare pericol care ameninta Europa crestina era reprezentat de patrunderea la mijlocul secolului al
XIV-lea a Imperiului Otoman
-Politica expansionista a Imperiului Otoman ameninta statele din Peninsula Balcanica si sud-estul Europei
-Scopul otomanilor a fost inaintarea de-a lungul Dunarii pentru cucerirea Vienei(poarta de acces catre
Europa)
-Politica de expansiune a Imperiului Otoman a fost favorizata de
declinul Imperiului Bizantin
mobilitatea si flexibilitatea armatei otomane(echipament usor de lupta), spre deosebire de cea a
cavalerilor apuseni(armuri grele)
-Statele europene organizeaza ,,cruciade tarzii, cu rol antiotoman’’
-In numeroase cazuri, crestinii aleg solutia diplomatica-capitulatii-reglementau prevederi referitoare la
Poarta, putand fi stat tributar, platind tribut in schimbul pacii/vassal, recunoscand suzeranitatea otomana
-Situatia din Europa Centrala s-a inrautatit treptat, Batalia de la Mohacs(1526) schimband fundamental
situatia politica
-Regele Ungariei, Ioan Zapolya se inchina Portii(1529) si este instalat la Buda de catre Soliman Magnificul.
-1541- Ungaria devine pasalac/Transilvania devine principat autonom supus Portii

SITUATIA INTERNATIONALA A TARILOR ROMANE IN SECOLELE XIV-XVI

-Obiectivele politicii externe romanesti au avut intotdeauna ca scop afirmarea individualitatii statelor,
mentinerea sau reducerea independentei, apararea teritoriului
-Solutia diplomatica: Tarile Romane nu aveau resursele necesare unor actiuni offensive, solutia lor fiind, in
primul rand, cautarea de solutii diplomatice menite sa creeze cele mai bune conditii pentru ca raporturile cu
alte state sa se desfasoare normal-Doreau si sprijin antiotoman din partea statelor crestine
a) Contacte diplomatice: scrisori, trimiterea de soli catre puterile crestine-Scrisoarea lui Stefan cel Mare catre
principii Europei(1475)/Trimiterea de soli catre Venetia(1476)
-aveau rol de recunoastere internationala si primirea de sprijin impotriva amenintarii otomane
b)Tratate cu caracter politico-militar sau economic:tratate de alianta, acordarea de privilegii comerciale,
ajutau la dezvoltarea relatiilor economice(EX: Tratatul de la Brasov, 1395)
c) Plurivasalitatea: acceptarea suzeranitatii altor state: Ungaria, Polonia, Imperiul Otoman
-Raporturile de suzeranitate implica obligatii ale ambelor parti
-Tarile romane prefera recunoasterea suzeranitatii statelor crestine europene, in locul celor otomane
-Vasalitatea dubla/tripla echivala cu anularea vasalitatii-un bun mijloc de a pune in contradictie interesele
suzeranilor de a-si asigura independenta
-Tara Romaneasca se orienta spre Ungaria, iar Moldova spre Polonia
-Regimul tributar-provizoriu: independenta fata de Poarta, din neputiinta Portii de a cuceri si din neputinta
Tarilor romane de se mentine pe deplin independente
-Turcii organizeaza in spatiul romanesc forme de control teritorial in:
 Dobrogea-cucerita in 1417, inclusa in Imperiul Otoman
Chilia si Cetatea Alba-cetati pierdute de Stefan cel Mare in 1484
controlul asupra Marii Negre
Turnu, Giurgiu, Braila-raiale
Timisoara si Oradea-cucerite si transformate in pasalac in secolul al XVI-lea
Solutia militara
a) ,,Conflicte asimetrice’’
-cauzele sunt, In general, determinate de refuzul de a plati tribut otomanilor(Batalia de la Vaslui), de
nesupunerea in problemele de politica extern, competitia pentru controlul drumurilor comerciale si punctelor
strategice(Batalia de la Baia)
-strategia militara era in principal defensive si urmarea sa impiedice Poarta sa instaureze la nordul Dunarii
regimul de pasalac
-voievozii romani s-au folosit de avantajele terenului si de elementele natural(Batalia de la Posada), au atras
inamicul in zone mlastinoase(Batalia de la Rovine), au ales ca moment decisiv de atac zile cu ceata(Batalia de
la Vaslui) sau au utilizat tactica atacului surpriza( Atacul de noapte de langa Targoviste)- conflicte asimetrice
-Apar si tactici de retragere a populatiei din calea armatei otomane, prin distrugerea resurselor(parjolirea
pamantului, otravirea fantanilor)
-Bataliile din secolele XIV-XVI-pastrarea independentei/asigurarea unui statut de autonomie/schimbari de
domnie/reduceri de sume pentru plata tributului si au contribuit la evitarea transformarii tarilor in pasalac,
mentinand statul si identitatea politica romaneasca
b) Cruciade crestine
-Desfasurate in afara tarii, cu scopul alungarii turcilor din Europa-caracter ofensiv, purtate in alianta cu alte
state crestine(Cruciada de la Nicopole)
-Tarile romane participau la cruciadele antiotomane deoarece se considerau state europene, crestine, parte
integranta a peisajului politic din acea perioada
-statele romanesti s-au constituit intr-o ,,poarta a crestinatatii europene’’, fiind un prim obstacol nord-
dunarean, iar participarea romanilor la cruciadele tarzii le-a adus respectul curtilor crestine din Europa si al
papalitatii

RELATIILE INTERNATIONALE IN SECOLELE XIV-XVII

CONTEXT EUROPEAN:
-In secolele XVI-XVII se prefera actiunile diplomatice in locul celor conflictuale
-Daca pentru perioada secolelor XIV-XV, sunt promovate marile conflicte antiotomane(,,cruciadele tarzii’’), in
secolele XVI-XVII, atitudinea fata de Imperiul Otoman se schimba si se alege solutia actiunilor diplomatice:
1529-Regatul Frantei incheie un tratat de alianta cu Imperiul Otoman
Ungaria(urmare a dezastrului de la Mohacs-1526) se prabuseste si devine pasalacul de la Buda(1541)
Regatul Poloniei, pe fondul problemei interne, chiar daca a fost un stindard antiotoman, prefera solutia
diplomatica(1533-,,pace perpetua’’)cu turcii otomani
Imperiul Otoman paseste in secolul de aur(al XVI-lea); isi extinde teritoriul , iar Soliman Magnificul(unul
din marii sultani otomani) cucereste cetatea Belgradului(1521, ,,poarta de intrare in Europa’’), iar in 1529
incearca asedierea Vienei(nu reuseste)
Imperiul Habsburgic(singura si ultima mare putere a Europei) se mentine si incearca sa se opuna prin
forta Imperiului Otoman
 Polonia a urmat pe tot parcursul secolului al XVI-lea o politica turcofila, mergand pana la a refuza
vasalitatea unor domnitori romani pentru a nu supara Poarta
-In a doua jumatate a secolului XVII-lea, puterea Imperiului Otoman scade ca urmare a incercarilor numeroase
ale otomanilor de a cuceri Viena si pe f0ndul intern al crizei autoritatii centrale=> statele europene adopta
strategia rastrangerii teritoriilor Imperiului Otoman din Europa, realitate speculata de Imperiul
Habsburgic(centrul Europei) si Imperiul Rus(estul Europei)

SITUATIA INTERNATIONALA A TARILOR ROMANE IN SECOLELE XVI-XVII

-Se pune accentul pe solutia diplomatica
-A doua jumatate a secolului XVI-vasalitate fata de Imperiul Otoman
ingustare substantiala a functiilor statului, dublarea dominatiei politice si economice)
auton0mia interna este respectata; politica externa devine subordonata portii
dreptul de a incheia tratate este, mai intai, limitat, apoi anulat, armata fiind obligata sa insoteasca
trupele otomane
domnii sunt alesi de tara si confirmati de catre sultan, domnia dureaza mai putin
domnii filoturci se inconjoara de garzi otomane, cetatile sunt demolate, capitalele sunt mutate de la
Suceava la Iasi si de la Targoviste la Bucuresti, in zone de campie, deschise, accesibile Imperiului
dominatia politica otomana a mentinut vechile structure de stat romanesti, multumindu-se cu o
dominatie indirecta, aducatoare de avantaje politice si economice
sunt introduse o serie de obligatii economice: haraciul-suma de bani, peschesurile-daruri pentru sultan si
marii dregatori, mucarerul-suma de bani pentru confirmarea domniei, obligatii de aprovizonare-vanzari la
preturi preferentiale catre Poarta, obligatii in munca si transport
-Dupa impunerea regimului de vasalitate, tarile romane au din ce in ce mai putine mijloace de rezistenta
proprie=>statutul international al statelor romanesti nu mai putea fi modificat, decat in imprejurari externe
prielnice si numai cu ajutor militar European.
-Interesul mare cu care boierimea urmareste evolutia relatiilor crestino-musulmane si foloseste orice
prilej(EX: sfarsitul secolului al XVI-lea, cand Liga Sfanta si-a propus alungarea otomanilor din Europa), pentru
a-si atinge obiectivele
-Teama fata de crestini se accentueaza in secolul XVII din cauza politicii expansioniste a Austriei si Poloniei

PRINCIPALELE PERSONALITATI ALE VREMII:

MIRCEA CEL BATRAN(1386-1418)-DOMN AL TARII ROMANESTI
-din familia Basarabilor
-alipeste in 1388 Dobrogea de Tara Romaneasca
-intretine relatii diplomatice cu regale Ungariei si al Poloniei
-se afirma prin actiuni diplomatice antiotomane(Tratatul de la Brasov) si militare(Kossovopolje si Nicopole)
-la inceputul secolului XV, dupa capturarea lui Baiazid, in luptele duse cu mongolii condusi de Timur-Lenk,
Mircea se amesteca in politica interna a Imperiului Otoman

-in final va fi nevoit sa accepte plata tributului si sa cedeze Dobrogea, Imperiului Otoman
-domnia sa ramane importanta prin continuarea consolidarii statale si oprirea la Dunare a expansiunii
otomane
FAPTE ISTORICE: Batalii-Kosovopolje, Rovine, Nicopole; Tratatul cu Polonia(1390),Brasov,

IANCU DE HUNEDOARA(1441-1456)-VOIEVOD AL TRANSILVANIEI

-descendent al unei familii romanesti transilvanene, integrat prin confesiunea sa catolica nobilimii maghiare
-este ban al Severinului, voievod al transilvaniei si guvernator al Ungariei
-s-a remarcat pe plan extern prin calitatile extraordinare de comandant militar si pe plan intern ca un foarte
bun administrator al domeniilor sale
-a dus o activitate diplomatica si militara intensa cu domnitorii tarilor romane si cu statele crestine pentru
inchegarea unei coalitii antiotomane
-lupta cea mai importanta:apararea Belgradului in fata sultanului Mehmed al II-lea
FAPTE ISTORICE: Campania cea Lunga, Belgrad, Varna,

VLAD TEPES(1456-1462)-DOMN AL TARII ROMANESTI

-tendinta dominanta a secolului XV-centralizarea(intarirea autoritatii centrale)
-a fost domn in 1448, 1456-1462, 1476
-manifestarile anarhice ale boierilor au fost reprimate de domn
-poreclit dupa principalul mijloc de tortura folosit, trasul in teapa
-prin mijloace dure a incercat sa inlature hotia, sa asigure siguranta drumurilor si a marfurilor
-a luptat alaturi de Matei Corvin contra otomanilor
-pe plan extern s-a remarcat prin refuzarea platirii tributului otomanilor si prin actiuni militare antiotomane
FAPTE ISTORICE: Atacul de noapte de pe langa Targoviste

STEFAN CEL MARE(1457-1504)-DOMN AL MOLDOVEI

-a restaurat autoritatea domneasca, slabita dupa domnia lui Alexandru cel Bun(1400-1432)
-s-a sprijinit pe mica boierime si taranimea libera(razesii), din randul carora a inaltat la rang boieresc pe cei
care se remarcau in lupte
-pe plan extern s-a apropiat fie de Regatul Maghiar, fie de Polonia, incercand sa evite o dependenta fata de
ele
-a fost un bun diplomat, in raport cu Imperiul Otoman, Stefan cel Mare incheia aliante antiotomane cu
principii crestini ai Europei, atat diplomatic cat si militar
-spre finalul domniei, statutul politico-juridic al Moldovei este de stat autonom in raport cu Poarta si fara nicio
dependenta vasalica fata de Polonia
FAPTE ISTORICE: Batalia de la Baia, Vaslui, Codrii Cosminului, Tratatul de la Overchelauti,Scrisoarea
adresata principilor europeni(25 ian. 1475), Tratatul dintre Stefan cel Mare si Matia Corvin(1475), Colomeea,
Harlau,

MIHAI VITEAZUL(1593-1601)-DOMN AL TARII ROMANESTI

-A fost Ban de Craiova, ajunge domn prin cumpararea tronului
-Fata de Imperiul Otoman a dus o politica de aparenta fidelitate, in realitate politica sa fiind antiotomana
-Politica sa externa-actiuni politice diplomatice si militare, in incercarea de a crea un mare front antiotoman la
Dunare, in cadrul Ligii Sfinte
FAPTE ISTORICE: Participarea la Liga Sfanta, Tratatul de la Targoviste; Batalia de la Calugareni, Selimbar, Guruslau
si Miraslau

SECOLUL XIV:

1. Batalia de la Kosovopolje(1389)-ANTIOTOMANA
CONTEXT: Politica expansionist a Imperiului Otoman
Sultanul Murad I a initiat o ampla expeditie militara la Kosovo, in sudul Dunarii, teritoriu care avea o mare
importanta strategica, fiind una dintre cele mai importante zone de intersectare a drumurilor comerciale din
Balcani; de la Kosovo, Murad I poate ataca posesiunile lui Lazar, cneazul sarbilor
DESFASURARE: -A avut loc la Campia Mierlei, intre o coalitie de forte crestine de sarbi, albanezi, bosniaci, bulgari, in
frunte cu Lazar, cneazul sarbilor si otomani
-Participa si romanii condusi de Mircea cel Batran, domn al Tarii Romanesti, sustinand oastea
crestina=>Baiazid I e determinat sa atace Tara Romaneasca
-La inceput, victoria parea sa fie de partea sarbilor, sultanul Murad I fiind ucis in lupta. Fiul sultanului, Baiazid
va intoarce cursul luptei, victoria fiind de partea otomanilor
URMARI: -Desi otomanii au invins, sarbii nu au inaintat spre Balcani pentru a cuceri Kosovo
-Popoarele din sudul Dunarii au inceput sa plateasca tribut si sa furnizeze soldati turcilor
-Aceasta batalie e privita pana astazi ca un moment de referinta pentru identitatea nationala a sarbilor, in
jurul sau construindu-se un mit care prezinta moartea lui Lazar ca o victorie morala, ca un act de martire
pentru credinta si izvor de inspiratie pentru viitor

2. Batalia de la Rovine(1394?)-ANTIOTOMANA
CONTEXT: Imperiul Otoman organizeaza o campanie de pedepsire a lui Mircea Cel Batran la nordul Dunarii,
ca urmare a politicii sale externe, caracterizata prin actiuni conflictuale
DESFASURARE: -Batalia principala s-a dat la Rovine(sursele istorice mentioneaza 10 octombrie1394 sau 17
mai 1395), fiind un loc mlastinos(Raul Arges sau Jiu)
-Romanii inving la prima batalie de la 10 octombrie 1394
-Infrangerea ostilor maghiare si romane de catre sultanul Baiazid, in ciuda aliantei incheiate de Mircea cel
Batran cu regale maghiar Sigismund de Luxemburg a fost la mai, 1395
-Victoria a fost obtinuta cu grele pierderi pentru turci
URMARI: -Sultanul Baiazid inaugureaza politica de atragere a Tarii Romanesti in orbita Imperiului Otoman
prin sprijinirea unui pretendent la tronul Tarii Romanesti(Vlad-acceptase sa plateasca tribute Portii)

3. Cruciada de la Nicopole(1396)-ANTIOTOMANA
CONTEXT: -Dupa batalia de la Campia Mierlei, otomanii au cucerit cea mai mare parte a balcanilor,
amenintand si statele europene
DESFASURARE: -papa Bonfaciu al IX-lea proclama noi cruciade impotriva turcilor
-Alianta: francezi, englezi, germani, oastea regelui Ungariei(Sigismund de Luxemburg), domnul Tarii
Romanesti(Mircea cel Batran)
-Principala batalie: asediul cetatii Nicopole(1396)
-Apar neintelegeri intre conducatorii cruciatilor-Mircea cel Batran cere regelui Sigismund de Luxemburg sa
atace cu cavaleria usoara, insa nu au ascultat si primul atac a fost cu cavaleria grea(francezi si
englezi)=>otomanii castiga
-Otomanii aveau fortificatii(tepuse)
URMARI: -Participarea la cruciada de la Nicopole a domnitorului Tarii Romanesti, Mircea cel Batran, este o
dovada a politicii antiotomane promovate de acesta, in conditiile apartenentei la crestinismul orthodox si a
participarii alaturi de statele crestin-catolice.

SECOLUL XV:

1. Campania cea Lunga(1443-1444)-ANTIOTOMANA

CONTEXT: -Formarea unei coalitii crestine europene in spiritual cruciadei tarzii parea sa asigure conditiile favorabile
unei actiuni comune antiotomane
DESFASURARE: -Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei si guvernator al regatului Ungariei, adopta o
politica ofensiva declansand, in toamna anului 1443, o ampla operatiune militara in interiorul Peninsulei
Balcanice, ,,Campania cea Lunga’’
-reuseste sa elibereze Nis si Sofia=>popoarele din Balcani lupta de partea lui
-Ameninta si centrul Imperiului Otoman , insa venirea iernii il opreste sa inainteze spre Adrianopol si
Constantinopol
-La inceputul anului 1444 obtine o victorie decisiva
URMARI: -incheierea unei paci semnata de regale Ungariei, la Seghedin cu Imperiul Otoman pe 10 ani=>
desfasurarea unei noi defensive otomane in 1444

2. BATALIA DE LA VARNA(1444)-ANTIOTOMANA
CONTEXT: -Fragilitatea aparenta a Imperiului Otoman in peninsula Balcanica-Campania cea Lunga a
incurajat desfasurarea unei noi ofensive antiotomane
DESFASURARE-Iancu de Hunedoara nu a fost de acord cu ruperea pacii, dar a participat cu regele maghiar si
polon, Vladislav Iagiello la cruciada
-Formata din trupe bosniace, transilvanene, croate si maghiare
-Iancu de Hunedoara, prin tactica superioara de lupta a reusit sa castige cateva pozitii strategice, insa in toiul
luptei, regele maghiar va fi ucis, iar armata crestina infranta
URMARI: -Reafirmarea portii otomane in Balcani si pregatirea unor noi expeditii militare otomane spre
centrul Europei

3. CRUCIADA DE LA BELGRAD(1456)-ANTIOTOMANA
CONTEXT: - cucerirea Constantinopolului(1453) de catre otomani , Sultanul Mahomed al II-lea declanseaza o
noua ofensiva asupra Europei Centrale cu obiectivul cuceririi Belgradului(una din cele mai fortificate cetati din
Balcani, ,,cheia de intrare in Europa’’
DESFASURARE: -Iancu de Hunedoara organizeaza apararea cetatii Belgrad
-Armata crestina era mai slab numerica celei otomane, slab echipata si lipsita de experienta
-Atac surpriza a lui Iancu de Hunedoara=>alungarea otomanilor, sultanul a fost ranit de o sageata
-Dupa lupta, in cetate a izbucnit o epidemie de ciuma si Iancu de Hunedoara moare
URMARI: -In epoca s-a considerat ca batalia a decis soarta crestinatatii europene, oprind inaintarea otomana

4. ATACUL DE NOAPTE DE PE LANGA TARGOVISTE(1462)

CONTEXT: -sultanul Mahomed al II-lea declanseaza o campanie militara impotriva Tarii Romanesti ca o
reactie a unei actiuni anterioare a lui Vlad Tepes, prin care acesta atacase cetatile otomane de la sud de
Dunare
DESFASURARE: -Domnul roman adopta o strategie militara defensiva(tactica pamantului parjolit, otravirea
fantanilor, hartuieste armata otomana prin atacuri rapide), pentru a face fata invaziei armatei otomane
extrem de numeroasa
-In noaptea de 16/17 iunie 1462, Vlad Tepes provoaca confuzie in tabara otomana, intrand in tabara otomana
cu cativa soldati imbracati in haine turcesti=>Campania a avut esec
-In ciuda acestui atac, Mahomed al II-lea isi continua avansul spre Targoviste, pe care il gaseste pustiu
URMARI: -Sultanul neatingandu-si scopul-prinderea lui Vlad Tepes si transformarea Tarii Romanesti in pasalac

5. BATALIA DE LA BAIA(1467)
CONTEXT: -In secolul XV, Chilia, un important centru economic, strategic si obiect de disputa intre statele din
zona, era ocupata de Regatul Maghiar(dupa ce fusese parte componenta a Munteniei si Moldovei).
-In 1465, domnul Moldovei, Stefan cel Mare reuseste sa o alipeasca Moldovei=>interesele comerciale ale
Ungariei si Tarii Romanesti sunt grav afectate
DESFASURARE: -Campania regelui Ungariei, Matia Corvin impotriva Moldovei.
-Armata lui Matei Corvin a fost atacata de oastea romana la Baia,unde regele se opries pentru pregatirea
atacului, inainte sa ajunga la cetatea Suceavei
-Stefan cel Mare a fost tradat de un boier si atacul sau nu a reusit sa nimiceasca oastea maghiara; lupta a
ramas nedecisa si Matia Corvin a parasite teritoriul Moldovei fara sa-si realizeze obiectivul
URMARI: Batalia de la Baia a reprezentat ultima incercare a Ungariei de a-si impune, prin forta, dominatia
asupra Moldovei

6. BATALIA DE LA VASLUI(10 IANUARIE 1475)/PODUL INALT

CONTEXTUL: -Pentru a scoate Moldova in contextul crearii unui front antiotoman la Dunare, sultanul
Mahomed al II-lea a organizat in 1475 o expeditie militara condusa de beilerbeiul Rumeliei, Soliman
DESFASURARE: -Stefan cel Mare a adoptat o tactica militara defensive-pustiirea pamantului, otravirea
pamantului si atacuri de hartuire
-a reprezentat o importanta victorie a romanilor asupra Imperiului Otoman
-In ziua bataliei, Stefan cel Mare a atras oastea otomana pe Valea Barladului(zona mlastinoasa), unde oastea
nu se putea desfasura, superioritatea numerica nemaiconstituind un avantaj. Acesta s-a folosit de ceata densa
din acea zi pentru a ascunde numarul real al soldatilor
-Otomanii au fost infranti, suferind pierderi grele
URMARI: -Victoria de la Vaslui i-a adus domnului faima in Europa si a integrat Moldova in relatii international
diplomatice de amploare

7. BATALIA DE LA CODRII COSMINULUI(1497)

CONTEXT: -Recuperarea Chiliei si a Cetatii Albe
DESFASURARE: -S-au confruntat armata Moldovei, condusa de Stefan cel Mare si cea a Poloniei, condusa de
regele Albert
-Trupele poloneze s-au indreptat spre Suceava(scaunul de domnie al Moldovei)
-Din cauza ca asediul cetatii ar fi durat prea mult si exista riscul interventiei Ungariei, Ioan Albert se retrage,
dar la intoarcere e atacat de oastea lui Stefan cel Mare la Codrii Cosminului
-Superioritatea armatei poloneze a fost contracarata de dificultatea terenului(deluros si impadurit)
URMARI: -Relatiile dintre Moldova si Polonia se imbunatatesc, dovada fiind incheierea Tratatului de la
Harlau(1499)

SECOLUL XVI- LUPTELE AU FOST DUSE DE MIHAI VITEAZUL(1558-1601)-DOMN AL

TARII ROMANESTI:

1. BATALIA DE LA CALUGARENI(1595)
CONTEXT: -Adoptarea politicii antiotomane, uciderea creditorilor levantini, atacarea garnizoanei otomane si
aderarea la Liga Sfanta(1594), Imperiul Otoman organizeaza o campanie de pedepsire a Tarii Romanesti
DESFASURARE: -1595: O oaste otomana condusa de Sinan-pasa a trecut Dunarea si a inaintat spre Bucuresti
-La Calugareni, Mihai Viteazul obtine o victorie importanta aplicand tactica de atragere a inamicului in locuri
neprielnice luptei(in contextul disproportiei militare), terenul de la sud de Calugareni fiind mlastinos,
impadurit si strabatut de raul Neajlov, in care deplasarea se putea face pe un singur drum, cu un punct
obligatoriu de trecere peste un pod ingust
-Mihai Viteazul si-a atins obiectivele:
*a provocat pierderi importante otomanilor
*a intarziat avansarea turcilor si a castigat timpul necesar pentru concentrarea fortelor antiotomane
-Mihai Viteazul se retrage in munti asteptand ajutorul lui Sigismund Bathory
-Oastea lui Sinan-pasa intra in Bucuresti si Targoviste si organizeaza Tara Romaneasca sub forma de pasalac
-In Moldova, polonii l-au inlaturat pe de pe tron pe Stefan Razvan(domn din aprilie 1595 in locul lui Aron Voda)
si il inlocuiesc cu Ieremia Movila
-In octombrie 1595 soseste ajutorul militar al lui Sigismund Bathory, aceste forte urmand sa lupte impotriva
otomanilor
URMARI: -Otomanii au fost infranti la Giurgiu(octombrie) si alungati dupa Dunare

2. BATALIA DE LA SELIMBAR(1599)
CONTEXT: -Iesirea Transilvaniei si Moldovei din Liga Sfanta, prin venirea principelui Andrei Bathory cu o
politica favorabila otomanilor si prin impunerea la tron a lui Ieremia Movila, Mihai Viteazul organizeaza
actiuni de forta pentru a readuce cele doua state romanesti pe frontul antiotoman
DESFASURARE: -Lupta a fost desfasurata intre oastea Tarii Romanesti-Mihai Viteazul si oastea Transilvaniei-
Andrei Bathory
-Batalia a fost castigate de Mihai Viteazul
-Principele Bathory a incercat sa se refugieze in Moldova, insa a fost prins de secui si omorat
URMARI: -Mihai Viteazul intra in cetatea Alba Iulia de unde ii e recunoscuta autoritatea asupra Transilvaniei
-1600: Moldova se alatura frontului antiotoman
-Mihai Viteazul patrunde in Moldova, il alunga pe Ieremia Movila si in 1600 se intituie: ,,domn al Tarii
Romanesti si Ardealului si a toata Tara Moldovei’’

3. BATALIA DE LA MIRASLAU(1600)
CONTEXT: -Ostilitatea nobilimii din Transilvania fata de politica lui Mihai Viteazul
DESFASURARE: -Este infrant la Miraslau de nobilimea din Transilvani, care s-a alaturat generalului imperial
Gheorghe Basta
URMARI: - Mihai Viteazul pierde Transilvania
-Prin interventia Poloniei, Moldova este pierduta si redata lui Ieremia Movila; Simion Movila e instalat pe
tronul Tarii Romanesti=>Mihai Viteazul solicita sprijinul imparatului habsburgic

SECOLUL XVII

BATALIA DE LA GURUSLAU(3 AUGUST 1601)

CONTEXT: -Dorinta lui Mihai Viteazul de a-l indeparta pe Sigismund Bathory de la tronul Transilvaniei si
reintegrarea principatului in frontul antiotoman initiat de imparatul Rudolf al II-lea
DESFASURARE: -Rudolf al II-lea(imparatul habsburgic) ii ofera sprijin militar lui Mihai Viteazul printr-un corp
de oaste condus de generalul Basta
-Oastea lui Mihai Viteazul si a generalului Gheorghe Basta se lupta cu cea a lui Sigismund
Bathory=>Sigismund Bathory e infrant
URMARI: - In ciuda colaborarii cu Basta, la scurt timp dupa batalie Mihai Viteazul este ucis de oamenii
acestuia

SECOLUL XVII-INCEPUTUL SECOLULUI XVIII

CONTEXT EUROPEAN
-Declinul politic si economic al Imperiului Otoman, care marcheaza debutul ,,Crizei Orientale’’;se afla intr-o
retragere teritoriala si lupta pentru a se mentine, devenind tot mai bolnav
-Criza Imperiului Otoman ajuta Imperiul Habsbugic sa se extinda(1683-turcii ataca Viena-atac esuat; turcii
pierd pasalacul de la Buda in favoarea Imperiului Habsburgic, urmare a luptelor din 1686-Buda si 1687-
Mohacs; Transilvania e cedata habsburgilor de catre otomani-Pacea de la Passarowitz(1699);
-1775-Imperiul Habsburgic primeste Bucovina
-Imperiul Rus e incurajat de succesele habsburgice si sub pretextele protejarii crestinatatii din Balcani profita
de slabiciunea otomana cu scopul de a-si impune influenta politica/extindere teritoriala:Tratatul de la Kuciuk-
Kainargi(1774)- dreptul de stat protector al Moldovei si Tarii Romanesti , primea iesire la Marea Neagra si
drepturi politice si economice in Imperiul Otoman
-Tarile romane devin zone de conflict intre cele doua Imperii
-In contextual politice expansioniste rusesti si habsburgice, Imperiul Otoman impune in Moldova(1711) si in
Tara Romaneasca(1716) regimul fanariot
-Regimul fanariot:
*impunerea domnitorilor straini(greci, mai ales), din cartierul Fanar al Constantinopolului
*monopol comercial otoman
*inasprirea obligatiilor economice
*desfiintarea armatei tarilor romane

SITUATIA INTERNATIONALA
-Dupa secolul al XVII-lea, ostirea medieval a scazut constant
-Dupa asediul Vienei din 1683, clasa politica romaneasca a incercat modificarea statutului international al
tarilor romane prin mijloace aproape exclusiv diplomatice, scopul fiind inlaturarea suzeranitatii otomane si
evitarea pretentiilor pe care marile puteri crestine le puteau avea asupra tarilor romane
-In a doua jumatate a secolului XVII-lea, diplomatia romanilor e active(aliante cu Polonia, Austria, Rusia):
polonia refuza alianta, Austria oferea prea putin, insa rusii inceheie un tratat favorabil cu Moldova(1711-Lutk)

SERBAN CANTACUZINO(1678-1688)-DOMN AL TARII ROMANESTI

-Politica sa interna vizeaza eliminarea instabilitatii politice si intarirea autoritatii central
-Vor fi traduse mai multe carti bisericesti(EX: Biblia din 1688)
-Diplomat priceput, a cautat sa se indeparteze de Imperiul Otoman in favoarea celui habsburgic
FAPTE ISTORICE: Asediul Vienei(1683)

DIMITRIE CANTEMIR(1710-1711)-DOMN AL MOLDOVEI

-Mare carturar umanist roman, administrator al tarului Petru cel Mare, dorind sa introduca si in Moldova
principiile absolutismului luminat
-A intretinut relatii diplomatice apropiate cu Imperiul Rus cu scop antiotoman, ceea ce a atras neincrederea
Imperiului Otoman
-Dupa infrangerea de la Stanilesti(Prut-1711), Cantemir a fost nevoit sa se refugieze in Rusia unde si-a
petrecut restul vietii dedicate activitatilor intelectuale
-In Moldova se instaureaza regimul fanariot
FAPTE ISTORICE: Batalia de la Stanilesti, Tratatul de la Lutk

CONSTANTIN BRANCOVEANU(1688-1714)-DOMN AL TARII ROMANESTI

-A desfasurat o vasta activitate diplomatica, prin stabilirea unor contacte si angajamente cu Polonia
impotriva turcilor
-Cu Moldova, relatiile au fost incordate din cauza adversitatilor cu Cantemirii
-1699-otomanii Il recunosc ca domn pe viata
-domnul Constantin Brancoveanu ii trimitea tarului Rusiei, Petru cel Mare, trimitand la Curtea lui un emisar
diplomatic pentru stabilirea unei aliante antiotomane
-1709-Tara Romaneasca si Rusia-conventie secreta pentru actiunea impotriva Portii
-1714-Constantin Brancoveanu a fost mazilit, fiind executat in acelasi an
FAPTE ISTORICE: Contacte diplomatice cu Polonia

SECOLUL XVII-INCEPUTUL SECOLULUI XVIII

1. ASEDIUL VIENEI(1683)
DESFASURARE: -La cererea turcilor, domnul Serban Cantacuzino participa la asediul Vienei, dar, pe ascuns, i-
a incurajat pe asediati si le-a transmis miscarile trupelor otomane.
URMARI:-Dupa infrangerea acestora la asediu, Cantacuzino a trecut la o politica externa activa, purtand
tratative secrete cu habsburgii –i-au garantat domnia ereditara, i-au acordat titlul de Baron al Imperiului si i-
au promis un ajutor de 6000 de ostasi
-Cantacuzino cere pastrarea hotarelor tarii printr-un act scris, insa acesta nu s-a mai intocmit din cauza mortii
lui din 1688

2. BATALIA DE LA STANILESTI-1711
DESFASURARE: -A avut loc pe Prut, intre armatele ruse si otomane
-Domnul Moldovei, Dimitrie Cantemir a fost aliat al rusiei
-Batalia s-a incheiat prin acceptarea pacii propuse de catre tar
URMARI: -Dimitrie Cantemir pierde tronul Moldovei si se refugiaza in Rusia, la curtea lui Petru cel Mare
-Domnia sa a fost ultima domnie pamanteana din secolul al XVIII-lea, Imperiul Otoman impunand, din 1711,
regimul fanariot

ACTIUNI DIPLOMATICE:

SECOLUL AL XIV-LEA

1. TRATATUL CU POLONIA(ianuarie, 1390)-Mircea cel Batran si regele Poloniei, Vladislav

Iagiello
CONTEXT: Domnul Mircea cel Batran este constient de puterea crescanda a turcilor si urmareste sa inlature
influenta politica a Ungariei asupra Tarii Romanesti
PREVEDERI: -Pozitii egale, ca intre doi suverani
-Sprijin reciproc impotriva dusmanului comun, regele Ungariei si impotriva altor inamici
URMARI: Stefan renunta la acest tratat mai tarziu, prevederile lui nefiind puse in practica

2. TRATATUL DE LA BRASOV(7 MARTIE,1395)-Mircea cel Batran si Sigismund de

Luxemburg, regele maghiar
*PRIMUL TRATAT ANTIOTOMAN DIN SUD-ESTUL EUROPEI
CONTEXT: -Pericolul otoman iminent
-Victoria lui Mircea cel Batran la Rovine
PREVEDERI: -Ajutor reciproc antiotoman
URMARI: Cruciada de la Nicopole(1396)

SECOLUL AL XV-LEA

1. TRATATUL DE LA LUBLAU(1412)-Sigismund de Luxemburg(regele Ungariei) si

Vladislav Iagiello(regele Poloniei)
CONTEXT: 1410-Regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg devine si imparat al Germaniei=>puterea sa
creste si constituie o amenintare pentru Polonia
PREVEDERI: -Prevederi referitoare la impartirea Moldovei
-Alungarea lui Alexandru cel Bun daca acesta nu ar fi participat in lupta antiotomana
-Domnul Moldovei, conform relatiilor suzerano-vasalice Evului Mediu, il sprijina militar pe Vladislav Iagiello
impotriva teutonilor la Marienburg(1410)
URMARI: -Prevederile tratatului nu au fost puse in practica

2. TRATATUL DE LA OVERCHELAUTI[PE NISTRU](primavara lui 1459)- Stefan cel Mare si

Cazimir al IV-lea(regele Poloniei)
CONTEXT: -La inceputul domniei lui Stefan cel Mare, relatia cu Polonia era incordata din cauza unor conflicte
dintre domnul Moldovei si regele Cazimir al IV-lea.
Acestea au la baza prezenta in Polonia a lui Aron Voda, pretendent la tronul Moldovei si interesul pe care-l
aveau polonii in restabilirea legaturilor comerciale, prin Moldova, cu cetatile-porturi de la Gurile
Dunarii(Chilia, Cetatea Alba).
-Urmare a unei incursiuni militare a lui Stefan cel Mare incep tratativele de reglementare a relatiilor cu
Moldova
PREVEDERI: -Regele polon recunoaste domnia lui Stefan cel Mare in Moldova
-Sprijin militar in caz de nevoie
-Stefan recunoaste suzeranitatea regala(masura preventiva, deoarece Stefan nu-si consolidase inca pozitia
fata de boieri)
URMARI: -Orientarea politicii externe a Moldovei, in timpul lui Stefan cel Mare, catre Polonia

3. SCRISOAREA ADRESATA DE STEFAN CEL MARE CATRE PRINCIPII EUROPENI(25

IANUARIE 1475)
CONTEXT: -Victoria lui Stefan cel Mare la Vaslui s-a raspandit rapid in Europa, papa si monarhii vremii s-au
intercut in laude la adresa domnitorului
-Posibilitatea unui nou atac otoman si nevoia de sprijin

PREVEDERI: -Scrisoarea ilustreaza calitatea de diplomat a lui Stefan, care este constient de importanta
Moldovei(,,poarta crestinatatii’’) in oprirea inaintarii otomanilor spre Europa
-Ajutorul cerut de Stefan era necesar cu cat mai mult cu cat otomanii ocupasera nordul Marii Negre pana la
Nistru.
URMARI: -Apelul voievodului a ramas fara raspuns din partea principilor Europei
-Singurul care raspunde este Matia Corvin=> alianta dintre cei doi din 1475

4. TRATATUL DINTRE STEFAN CEL MARE SI MATIA CORVIN(IULIE, 1475)

CONTEXT: -Imprejurarile grele ale anului 1475
-Victoria de la Vaslui
PREVEDERI: -Sprijin militar reciproc antiotoman
-Indepartarea oricarui pretendent la tronul Moldovei sau regatului Maghiar
-Orice neintelegere urma sa fie rezolvata pe cale pasnica(tratative)
URMARI: -Incheierea starii tensionate dintre cei doi conducatori, generata de Batalia de la Baia(1467)

5. TRATATUL DE LA COLOMEEA(1485)
CONTEXT: -Pierderea Chiliei si Cetatii Albe, in 1484, in favoarea Imperiului Otoman- mare primejdie pentru
sistemul defensiv al Moldovei
-Domnitorul Stefan cel Mare nu putea astepta ajutor de la regele Ungariei(semneaza in 1483 o pace cu turcii)
si nici de la Polonia(conditionase sprijin impotiva acestora de prestare a juramantului de vasalitate)
PREVEDERI: -Juramant de vasalitate a lui Stefan cel Mare fata de regele polon Cazimir al IV-lea(in prezenta
nobilimii polone si a boierilor sai)
URMARI: -Domnul Moldovei i-a respins pe turci cu forte proprii, de unde rezulta ca tratatul nu a fost prea
folositor
-Isi reorienteaza politica externa, incepand tratative cu sultanul Baiazid al II-lea pentru incheierea
pacii(1489)=>Stefan cel Mare plateste tribut in schimbul recunoasterii suzeranitatii otomane

6. TRATATUL DE LA HARLAU(1499)-Stefan cel Mare si Ioan Albert

CONTEXT: Retragerea polonezilor dupa infrangerea lui Ioan Albert, regele Poloniei, la Codrii Cosminului
PREVEDERI: -Ajutor reciproc in caz de razboi; ,,liniste si pace vesnica’’ intre cele d0ua tari
-Problema Pocutiei(parte a Moldovei controlata de Polonia) nu a fost rezolvata, din cauza regelui polon care a
refuzat recunoasterea drepturilor Moldovei asupra ei
URMARI: Relatii mai bune intre cele doua state in urmatorii ani.

SECOLUL AL XVI-LEA

1. ADERAREA TARII ROMANESTI LA LIGA SFANTA

1594-Bucuresti-rascoala antiotomana initiate de Mihai Viteazul-uciderea creditorilor levantini si atacarea
garnizoanelor otomane
-Initiata de Papa Clement al VIII-lea-Statul Papal, Spania, Ferrara, Austria, Mantua si Toscana
-Transilvania adera, fiind considerate factor decisiv in atragerea Moldovei si Tarii Romanesti
-Aron Voda, domnul Moldovei, adera la Liga
-Mihai Viteazul, domnul Tarii Romanesti cu acordul boierilor, decide sa intre in alianta antiotomana
-20 mai 1595: 12 boieri din Tara Romaneasca, in numele lui Mihai Viteazul, incheie un tratat cu Sigismund
Bathory, principele Transilvaniei- Sigismund va fi suzeranul Tarii Romanesti in schimbul ajutorului antiotoman
si subordonarii Bisericii Ortodoxe din Transilvania si fata de Mitropolia Tarii Romanesti
-Vasalitatea Tarii Romanesti fata de Sigismund Bathory-actiune de subordonare militara in scopul unei
actiuni antiotomane comune

2. TRATATUL DE LA TARGOVISTE-1598-Mihai Viteazul si Rudolf al II-lea, imparatul

Imperiului Habsburgic
CONTEXT: Interventia polonilor in Moldova, impunerea unui domn favorabil politicii otomane si obstilitatea
principelui transilvanean Andrei Bathory
PREVEDERI: -Imparatul Rudolf al II-lea ii recunoaste lui Mihai Viteazul domnia ereditara
-Ii promite un ajutor financiar pentru intretinerea a 5000 de de mercenari
-In schimb, imparatul devenea suzeranul Tarii Romanesti, iar Mihai trebuia sa ii opreasca pe otomani la
Dunare si sa ii ajute pe ardeleni impotriva acestora
URMARI: Incheierea relatiei de vasalitate impusa lui Mihai Viteazul de principele Sigismund Bathory al
Transilvaniei( prin tratatul din 1595)

3. TRATATUL DE LA LUTK(APRILIE, 1711)-Dimitrie Cantemir si tarul Rusiei, Petru cel

Mare
CONTEXT: -Dimitrie Cantemir e ultimul domn pamantean in Moldova
-Lupta comuna antiotomana
PREVEDERI: -Tarilor romane urmau sa li se retrocedeze teritoriile care au fost transformate in raiale turcesti
-Tarul ia ,,sub obladuire’’ pe domn si intreg poporul tarii
-Dupa scuturarea stapanirii otomane, Moldova nu va mai plati tribut si alte sume de bani Portii
-Se restabileau vechile granite ale Moldovei, de pana la instaurarea dominatiei otomane
-Moldova va trece sub protectoratul Rusiei-ii garanta integritatea teritoriala si nu se va amesteca in treburile interne ale
statului
-Domnia ereditara a familiei Cantemir
-Drept de azil in Rusia al familiei
-Granita dintre cele doua state era pe Nistru
-Cantemir urmarea obtinerea independentei si a integritatii teritoriale a Moldovei, bazandu-se pe cea mai mare putere
crestina din rasaritul Europei
-Interesele Rusiei-obtinerea controlului si liberului acces catre stramtorile Bosfor si Dardanele
URMARI: -Campania otomana din acelasi an=>Dimitrie Cantemir pierde tronul Moldovei si se refugiaza in Rusia