Teoie Topo c1-13
Teoie Topo c1-13
Teoie Topo c1-13
CURSUL NR.1
1
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
2
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
Din cauza existenței unei mari mase de rocă deasupra nivelului mării pe
continente, forța gravitației (la nivelul mării) este mai mică. În consecință
suprafața nivelului mării sau suprafața geoidului depășește în înălțime sub
continente elipsoidul, care rămâne suprafața de referință. În bazinele oceanice
adânci, unde masa de rocă este înlocuită de apă (cu o densitate mai mică), forța
gravitației la nivelul mării este mai mare, ceea ce face ca suprafață geoidului să
treacă pe sub suprafața elipsoidului de referință. Ne putem astfel imagina
geoidul ca o suprafață ondulată de formă neregulată și care poate fi exprimată
cu ajutorul unor formule matematice complexe. Spre deosebire de geoid,
elipsoidul prezintă avantajul că este o suprafață matematică bine definită.
3
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
4
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
5
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
Latitudinea și longitudinea
Meridianul de origine (meridianul zero) este meridianul care trece prin
Observatorul Astronomic Regal de la Greenwich din Marea Britanie și care
adesea este numit și meridianul Greenwich, având valoarea de zero grade
longitudine.
Meridianul locului este urma lăsată pe elipsoid de planul care trece prin
punctul considerat P de pe suprafața elipsoidului și axa polilor.
Latitudinea φ a unui punct este unghiul format între normala la elipsoid ce
trece prin punctul considerat P și planul ecuatorului. Latitudinea poate varia
între 0O la ecuator și 90O la poli, fiind exprimată în funcție de emisfera în care se
află punctul ca latitudine nordică sau latitudine sudică.
Longitudinea λ este unghiul diedru format între planul meridianului locului cu
planul meridianului de origine, măsurat în planul ecuatorului. Meridianul de
origine este considerat meridianul Greenwich, iar longitudinea se măsoară spre
est sau spre vest, pornind pe direcția celui mai scurt arc. Longitudinea poate
varia între 0O și 180O și poate fi exprimată ca longitudine estică sau longitudine
vestică.
6
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
Proiecții cartografice
Proiecția cartografică reprezintă un sistem ordonat de meridiane și
paralele, folosit ca bază pentru trasarea unei hărți pe o suprafață plană.
Problema fundamentală a proiecțiilor cartografice este de a transpune rețeaua
geografică din forma ei reală, sferică, trasată pe elipsoid pe o suprafață plană,
astfel încât suprafața terestră sau anumite zone ale acesteia să poată fi
reprezentate pe hărți. Compromisul trecerii de la o suprafață elipsoidală la o
suprafață plană, face ca problema proiecțiilor cartografice să fie tratată cu
maximă atenție și seriozitate de către specialiștii din domeniu în încercarea de a
afla care sunt rețelele de meridiane și paralele cele mai adecvate pentru
reprezentarea diverselor porțiuni ale suprafeței terestre.
În funcție de scopul urmarit, la reprezentarea pe harta există mai multe
tipuri de proiecții cartografice:
Proiecții echidistante - care mențin scara constantă de-a lungul
meridianelor sau de-a lungul paralelelor.
Proiecții echivalente - care păstrează constant raportul între suprafețele
de pe elipsoid și corespondențele acestora reprezentate pe hărți.
Proiecții conforme - care păstrează cu fidelitate forma între suprafața
reprezentată pe elipsoid și corespondenta ei de pe hartă.
7
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
CURSUL NR.2
Rolul TOPOGRAFIEI în domeniul construcțiilor
Lucrările de construcții implică în general două faze principale:
proiectarea și execuția, faze care determină și aspectul lucrărilor topografice
ce urmează a fi executate în zona șantierului de construcții.
În faza de proiectare a construcției avem nevoie de planuri
topografice care se obțin prin efectuarea măsurătorilor topografice în teren.
În această fază se urmărește determinarea coordonatelor plane x,y dar și a
cotelor H ale tuturor elementelor existente în teren, astfel încât la finalul
acestei operații să poată fi întocmit planul topografic de situație necesar
proiectării construcției.
În faza de execuție a construcției apare necesitatea aplicării pe teren
a proiectului construcției, operațiune care poartă denumirea de trasare pe
teren. În această fază se cunosc coordonatele plane x,y dar și cotele H ale
punctelor construcției și se urmărește să se fixeze pe teren poziția acestor
puncte, respectând cu strictețe precizia hotărâtă de proiectant.
1
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
2
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
3
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
Distanţa înclinată LAB - este lungimea liniei spaţiale drepte, care uneşte cele
două puncte marcate pe teren. Este o linie geometrizată;
4
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
5
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
6
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
7
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
8
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
CURSUL NR.3
Rolul TOPOGRAFIEI în domeniul construcțiilor
Planul topografic este o reprezentare grafică convențională a
suprafeței topografice, proiectată pe un plan orizontal, micșorată la o
anumită scară și care prin detaliile pe care le conține redă un mod fidel
suprafață topografică respectivă. La întocmirea planurilor topografice nu se
ține seama de curbura Pământului.
1
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
2
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
1. Scara numerică
Scara numerică se exprimă sub formă de raport 1 sau 1:n având
n
numărătorul egal cu unitatea, iar numitorul n arată de câte ori distanța D din
teren a fost micșorată pe plan sau hartă.
Relația scării numerice este:
d 1
=
D n
Pornind de la relația de calcul a scării numerice se poate formula
următorul raționament: dacă se împarte numitorul n al unei scări la 1000 se
va obține un număr care arată câți metri corespund pe teren unui milimetru
de pe plan. Cu cât numitorul unei scări este mai mic, cu atât valoarea fracției
este mai mare deci scara se mărește. Astfel scara 1:500 este mai mare decât
scara 1:20.000.
2. Scara grafică
Scara grafică este reprezentarea grafică a scării numerice și se desenează
direct pe foaia de plan sau hartă. Fiind construită în funcție de numitorul
scării numerice, fiecărei scări numerice îi corespunde o altă scară grafică.
După modul de construire a scării se deosebesc:
- Scara grafică liniară (simplă)
- Scara grafică transversală (compusă)
Scara grafică liniară este o linie divizată la un număr întreg de centimetri,
având înscrisă în dreptul fiecărei diviziuni valoarea naturală (de pe teren)
corespunzătoare scării planului. Pentru a putea construi scara grafică trebuie
să cunoaștem scara numerică a planului respectiv și să stabilim valoarea
bazei scării (b).
3
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
4
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
Exemple:
1. Pentru o eroare grafică de 0,3 mm și scara planului 1:1000, precizia
grafică este:
Pg =e g · n
1
Pg [ m]=e g [mm ] · n·10−3=± 0,3 ·10000 · =± 3 m
1000
5
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
6
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
7
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
CURSUL NR.4
Elemente de altimetrie
Suprafața de nivel zero este reprezentată de suprafață de echilibru a
mărilor și oceanelor prelungită în mod imaginar pe sub continente și este
folosită ca suprafață de referință la determinarea altitudinilor (cotelor) în
măsurătorile de nivelment.
Suprafețele de nivel sunt suprafețe orizontale care trec prin anumite puncte
date și care sunt întotdeauna paralele cu suprafața de nivel zero.
1
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
2
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
3
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
Linia cea mai scurtă dintre două curbe de nivel învecinate, care este
perpendiculară pe ambele curbe de nivel se numește linia de cea mai mare
pantă.
4
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
5
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
6
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
7
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
Cadra
Valoarea orientării
n
I 0G < θ<100G
II 100G <θ <200G
III 200G <θ <300G
IV 300G <θ <400G
Fig. 4.8: Valoarea orientării în cele patru
cadrane
Calculul orientării θAB se va reduce la calculul unghiului ω sau al unghiului γ,
urmând să adunăm sau să scădem numărul de grade corespunzătoare
cadranului în care se află latura AB.
8
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
CURSUL NR.5
3. Determinarea altitudinii pe hărți și planuri
1
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
H 1 , H 2 −¿ cotele punctelor 1 și 2;
δh−¿ diferența de nivel dintre curba de nivel de cotă 110 și cota punctului A;
2
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
ΔH AB
p=tg=
D AB
ΔH AB – diferența de nivel dintre punctele A și B;
3
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
b·c
S1 = · sinA
2
e·d
S2 = · sinC
2
g·f
S3 = · sinD
2
Fig. 5.5:
Determinarea suprafețelor cu relații trigonometrice
4
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
X1 Y 1 1
| |
2 S 1= X 2 Y 2 1 =X 1 ·Y 2 + X 2 ·Y 3 + X 3 · Y 1−Y 1 · X 2 −Y 2 · X 3−Y 3 · X 1
X3 Y 3 1
X1 Y 1 1
| |
2 S 2= X 3 Y 3 1 =X 1 ·Y 3 + X 3 · Y 5 + X 5 · Y 1−Y 1 · X 3−Y 3 · X 5 −Y 5 · X 1
X5 Y 5 1
X3 Y 3 1
| |
2 S 3= X 4 Y 4 1 =X 3 ·Y 4 + X 4 · Y 5 + X 5 · Y 3−Y 3 · X 4 −Y 4 · X 5−Y 5 · X 3
X5 Y 5 1
5
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
6
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
7
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
8
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
CURSUL NR.6
Măsurarea distanțelor pe teren
În funcție de tipul instrumentului folosit la determinarea distanțelor pe teren
și de precizia care se dorește, măsurarea distanțelor poate fi împărțită în trei
categorii: acelaș
1
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
care prezintă încredere (nu a suferit dilatări sau contractări) și care este
folosită drept etalon.
C e =l r−l n
C e- corecția de etalonare;
b. Corecția de tensiune
c. Corecția de temperatură
C t=l e ··(t−t 0 )
C t – corecția de temperatură;
t – temperatura la măsurare;
t 0 – temperatura la etalonare.
2
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
3
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
4
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
CURSUL NR. 12
SISTEMATIZAREA VERTICALĂ
1 Generalităţi
Sistematizarea verticală este o remodelare a reliefului terenului prin
lucrări de terasamente şi construcţii în scopuri utilitare şi estetice,
racordarea la construcţii, crearea de pante pentru scurgerea apelor,
punerea în valoare a unor clădiri şi monumente istorice.
Sistematizarea verticală urmăreşte să stabilească în mod organizat, la scara
întregii incinte supusă sistematizării verticale cota 0,00m pentru toate
construcţiile, astfel încât prin mişcarea unui volum minim de terasamente,
transportate pe cele mai scurte distanţe şi cu cele mai eficiente mijloace să
se realizeze un nou microrelief, apt să:
- oprească accesul apelor meteorice din afara incintei, în incinta
sistematizată vertical, atât în timpul execuţiei cât şi în timpul
exploatării incintei;
- îndepărteze de la construcţii apele meteorice căzute în incintă
dirijându-le în exterior;
- asigure căilor de comunicaţie condiţii optime de circulaţie pentru
vehicule şi pietoni;
- asigure condiţii optime de fundare pentru toate obiectele din incintă.
1
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
2
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
3
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
HP HP
P% P%
d d
HN HN
HP
HN
4
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
5
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
1. ax şosea
1 3
2 2. partea carosabilă
3. acostamente
4. taluz în rambleu
6
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
iT – panta trotuarului;
t – lăţimea trotuarului;
b – lăţimea carosabilului;
7
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
8
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
ℎ𝐹 = 𝑖 𝑇 · 𝑡 = 𝐻𝐹 − 𝐻𝐶
unde:
HF - cota punctului de la faţadă care poate fi proiectat;
HC – cota punctului din ax;
t – lăţimea trotuarului;
ℎ𝐹
𝑐=
𝑖−𝑛
Sistematizarea verticală în interiorul cvartalului
- se stabileşte cota de pe conturul cvartalului (linia trotuarului);
- se trasează curbele de nivel proiectate în interiorul cvartalului (se
caută să se unească punctele de aceeaşi cotă de pe limitele cvartalului
întrerupând linia în dreptul clădirilor);
- se stabilesc cotele zero ale construcţiilor (cu 10-15cm mai sus decât
valoarea curbei de nivel cea mai mare care traversează clădirea);
9
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
Condiţii de proiectare :
- la proiectarea intersecţiilor nu se admit rigole dispuse transversal pe
magistrale;
- una dintre străzi trebuie sa aibă aceeaşi pantă ca cea din intersecţie
pentru a face posibilă scurgerea apelor de suprafaţă, în caz contrar
este necesară scurgerea apei în subteran;
- profilul transversal al străzii din cvartal se va transforma în apropiere
de magistrală dintr-un profil cu 2 pante, într-un profil cu o singură
pantă longitudinală a magistralei.
10
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
11
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
TRASEU
12
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
D3
V1 1
180 0
1 V2
2
13
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
➢ Măsurarea laturilor si
Măsurarea laturilor Si dintre vârfurile de unghi Vn şi punctele
direcţionale Di se execută împreună cu măsurătorile unghiulare utilizând
panglici, rulete sau stații totale.
➢ Calcularea coordonatelor vârfurilor traseului vn
Determinarea coordonatelor vârfurilor vn se face prin metoda drumuirii
de teodolit în funcţie de datele legării planimetrice de punctele bazei
topografice.
14
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
nivelul apelor extraordinare. Toţi picheţii se reperează prin ţăruşi martori sau
faţă de alte obiecte stabile, iar picheţii marcaţi prin borne de beton, se reperează
tot prin borne de beton. Se efectuează apoi măsurarea distanţelor in lungul
traseului.
15
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
CURSUL NR. 13
TRASAREA CURBELOR CIRCULARE
În general la racordarea a două aliniamente se foloseşte o curbă circulară
de rază unică – curbă circulară „simplă”. Există şi situaţii când traseul trebuie
aplicat în anumite amplasamente obligate (trecerea prin văi înguste, ocolirea
obstacolelor) unde rezolvarea nu mai este posibilă printr-o curbă circulară
simplă, cazuri în care se impune folosirea curbelor circulare alcătuite din două
sau mai multe arce de cerc de raze diferite – curbe „compuse”, care pot fi în
aceeaşi direcţie sau în direcţie contrară (curbă–contracurbă).
1
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
➢ Lungimea tangentei T :
𝑇 = 𝑇𝑖 𝑉 = 𝑇𝑒 𝑉 = 𝑅 · 𝑡𝑔
2
➢ Lungimea bisectoarei b:
𝑏 = 𝑉𝑂 − 𝐵𝑂 = √𝑇 2 + 𝑅2 − 𝑅
➢ Lungimea curbei circulare C:
·𝑅·
𝐶 = 2 · 𝑙𝐶 =
200𝐺
➢ Lungimea corzii c:
𝑐 = 𝑅 · 𝑠𝑖𝑛
2
➢ Lungimea săgeții f:
𝑓 = 𝑅 − 𝑅 · 𝑐𝑜𝑠
2
Bisectoarea b mai poate fi exprimată şi în coordonate rectangulare pe tangentă
XB, YB:
𝑋𝐵 = 𝑅 · 𝑠𝑖𝑛
2
𝑌𝐵 = 𝑅 − 𝑅 · 𝑐𝑜𝑠
2
După determinarea elementelor necesare trasării, se aplică metoda coordonatelor
polare pentru trasarea pe teren a tuturor elementelor calculate. Se instalează
teodolitul în punctul V şi se aplică pe cele două aliniamente tangenta T, astfel se
vor obține: tangenta de intrare Ti și tangenta de ieșire Te. Trasarea punctului
bisector B se poate face din punctul V, aplicând pe teren unghiul orizontal şi
2
2
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
3
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
4
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
Se calculează:
l cc 𝑙
- unghiul la centru: cc = 𝜆𝐶𝐶 = · 𝐶𝐶
R 𝑅
R = raza curbei,
cc = 636620cc – factor de transformare
- abscisele şi ordonatele punctelor 1, 2, 3, , i.
- pentru pct.1: 𝑋1 = 𝑇𝑖 − 1′ = 𝑅 · 𝑠𝑖𝑛𝜆; 𝑌1 = 1-1'=OT1 -O1" = 𝑅 − 𝑅 · 𝑐𝑜𝑠𝜆
-pentru punctul 2: 𝑋2 = 𝑇𝑖 − 2′ = 𝑅 · sin (2𝜆); 𝑌2 = 2"-2'=R − 𝑅 · cos (2𝜆)
-pentru punctul 3: 𝑋3 = 𝑇𝑖 − 3′ = 𝑅 · sin (3𝜆); 𝑌3 = 3"-3'=R − 𝑅 · cos (3𝜆)
-pentru punctul i: 𝑋𝑖 = 𝑅 · sin(𝑖𝜆); 𝑌𝑖 = R − 𝑅 · cos (𝑖𝜆)
Cu teodolitul în punctul Ti se vizează punctul V. Dacă punctul V este
inaccesibil se vizează un punct de pe aliniament. Pe această direcţie se aplică în
proiecţie orizontală lungimea absciselor pe care le-am calculat. Astfel se
pichetează poziţiile punctelor 1, 2, 3, 4, ,i. Staţionăm cu teodolitul succesiv în
aceste puncte şi se ridică perpendiculare, iar pe direcțiile găsite se aplică, în
proiecţie orizontală, valorile Y1,Y2,Y3,Y4, ,Yi calculate, pichetându-se pe
curbă punctele intermediare 1, 2, 3, ,i. Pentru cealaltă jumătate de curbă se
procedează identic, pornind de la Te spre B.
5
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
𝑋3 = 𝑋2 + 𝑅 · 𝑠𝑖𝑛𝜑2 ; 𝑌3 = 𝑌2 + 𝑅 · (1 − 𝑐𝑜𝑠𝜑2 )
𝑋4 = 𝑋3 + 3′ 4′ = 𝑋3 + 𝑅 · −𝑠𝑖𝑛𝜑2 ;
𝑋5 = 𝑋4 + 4′ 5′ = 𝑋4 + 𝑅 · (𝑠𝑖𝑛𝜑1 − 𝑠𝑖𝑛𝜑2 );
6
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
teodolitul în fiecare din aceste puncte (1’, 2’, 3’, 4’, ,n’) şi se trasează
unghiuri drepte. Pe aceste direcţii se aplică, în proiecţie orizontală,
ordonatele corespunzătoare punctelor (Y1, Y2, Y3, , Yn ) pichetându-se
punctele de detaliu (1, 2, 3, 4, 5) ale curbei.
𝜆
unde : = este unghiul format de T cu coarda S;
2
S= coarda aleasa;
R= raza curbei
7
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
8
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
𝜆=
𝑛
Cunoscând unghiul la centru, se calculează:
9
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
TRASAREA SERPENTINELOR
Pe traseele de munte cu versanţii foarte înclinaţi, racordarea
aliniamentelor iniţiale, care se intersectează sub un unghi ascuţit, se
efectuează sub forma unei curbe complexe numită serpentină.
Părţile principale ale serpentinei sunt:
➢ curba circulară principală O – Ti1 – Te1 de rază mică R1, amplasată în
exteriorul vârfului ascuţit Vn;
➢ două curbe auxiliare Ti2–Te2 de rază R2 respectiv, Ti3–Te3 de raza R3;
➢ două aliniamente intermediare a = Te2 – Ti1 şi b = Te1 – Ti3.
Dacă razele curbelor circulare auxiliare şi lungimile aliniamentelor
intermediare sunt corespunzător egale, adică R2 = R3 şi a = b, atunci
serpentina este simetrică.
10
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
11
TOPOGRAFIE CFDP Ș.l.dr.ing. Tudorel Silviu Clinci
Trasarea
12