Proiectul privind Învățământul Secundar (ROSE)

Schema de Granturi pentru Licee

Beneficiar: LICEUL TEHNOLOGIC „ALEXANDRU MACEDONSKI” MELINESTI
Titlul subproiectului: „Ajută, Contribuie, Trăiește intens, Implică-te în Viitorul tău !
Fii ACTIV !”
Acord de grant nr. 374/SGL/RII din 01.10.2018
Disciplina:Biologie
Prof. Vasile Liliana

PROBLEME DE GENETICĂ PENTRU ELEVII CLASELOR IX- XII

1.Intr-o familie, mama este purtatoare de hemofilie,iar tatal este sanatos.Stabiliti

urmatoarele:
a.genotipul parintilor;
b.genotipurile parintilor mamei,stiind ca acestia erau sanatosi;
c.procentul copiilor sanatosi;
d.completati aceasta problema cu alta cerinta.Rezolvati cerinta pe care ati propus-o.

2.Un barbat cu ochi caprui (heterozigot) si fara pistrui (heterozigot)se casatoreste cu o

femeie cu ochi albastri(caracter recesiv)si cu pistrui (caracter recesiv). Stabiliti urmatoarele:
a.genotipurile parintilor utilizind litere alese de voi;
b.genotipurile posibile ale copiilor;
c.genotipurile parintilor femeii,stiind ca aveau ochi caprui si nu aveau pistrui;
d.completati problema de la B cu o alta cerinta ,pe care o formulati voi. Rezolvati cerinta pe
care ati propus-o.

3.Un barbat cu grupa sanguina B III (heterozigot)se casatoreste cu o femeie cu grupa

sanguina AII.(heterozigota). Stabiliti urmatoarele:
a.genotipurile parintilor;
b.fenotipurile posibile ale copiilor;
c.genotipurile parintilor barbatului;
d.completati problema de la B cu o alta cerinta , pe care o formulati voi. Rezolvati cerinta pe
care a-ti propus-o.

4.Intr-o familie tatal este sanatos,dar bunica din partea mamei are daltonism.Stabiliti:
a.genotipul celor 2 soti;
b.probabilitatea aparitiei de baieti sanatosi in aceasta familie;
c.probabilitatea de transmitetre la descendenti a genei de daltonism,daca un baiat daltonic din
familie se va casatori cu o fata sanatoasa.
d.completati aceasta problema cu alta cerinta.Rezolvati cerinta pe care ati propus-o.

5.Intr-o familie mama are grupa AII homozigot,iar tatal grupa BIII heterozigot.
Stabiliti urmatoarele:
a.genotipul parintilor;
b.genotipul si fenotipul copiilor posibili;
c.probabilitatea aparitiei unui nepot cu grupa identica cu a tatalui,daca un baiat cu grupa
ABIV se casatoreste cu o fata cu grupa O I;
d.completati aceasta problema cu alta cerinta.Rezolvati cerinta pe care ati propus-o.

6. Se încrucisează două soiuri de mazăre ce se deosebesc printr -o pereche de caractere

ereditare: culoare roşie (forma heterozigotă) şi portocalie (forma homozigotă recesivă).
Stabiliţi următoarele:
a)genotipurile parinţilor, folosind litere
la alegere;
b) proporţia organismelor din F1 care au fenotip dominant;
c) proporţia organismelor din F1 care sunt homozigote;
d)completaţi problema cu o altă cerinţă pe care o formulaţi voi.
Rezolvaţi cerinţa pe care aţi propus-o. (proportia organismelor heterozigote din F1)

7.Gena (A) determină culoarea gri a şoarecilor, iar gena (a) culoarea albă. Din
încrucişarea unui şoarece gri cu unul alb, au rezultat în F1, şoareci gri şi albi.
a)Genotipul şoarecilor parentali, gri şi albi;
b)genotipurile şoarecilor din F1 rezultaţi din încrucişarea, între ei, a
şoarecilor gri şi albi ;
c)raportul în care se produce segregarea fenotipică şi genotipică în F1.
d)completaţi problema cu o altă cerinţă pe care o formulaţi voi. Rezolvaţi cerinţa pe care aţi
propus-o.

8. Se încrucisează două soiuri de tomate ce se deosebesc prin doua perechi decaractere

ereditare: fructe roşii(caracter dominant homozigot) şi rotunde(caracter recesiv), respectiv
fructe galbene (caracter recesiv) şi oval(caracter dominant homozigot).Stabiliţi următoarele:
a)genotipurile parinţilor, folosind litere la alegere;
b) fenotipurile obtinute in F2
c)proporţia organismelor din F2 care sunt homozigote;
d)completaţi problema cu o altă cerinţă pe care o formulaţi voi. Rezolvaţi cerinţa pe care aţi
propus-o.

9. Se încrucisează două soiuri de ardei ce se deosebesc prin culoarea şi forma

fructelor: fructe galbene (caractere dominante, heterozigote ) şi ovale (caracter dominant ,
heterozigot), respectiv fructe verzi (caracter recesiv) şi alungite(caracter recesiv).
Stabiliţi următoarele:
a)genotipurile parinţilor, folosind litere la alegere;
b) fenotipurile obtinute in F1
c)proporţia organismelor din F1 care sunt heterozigote ;
d)completaţi problema cu o altă cerinţă pe care o formulaţi voi. Rezvolvaţi cerinţa pe care aţi
propus-o.

10.Un cuplu de indivizi sănătoşi are trei copii: un băiat hemofilitic şi două fete sănătoase.
A. Care este genotipul părinţilor?
B. Care este genotipul copiilor?
C. Realizaţi diagrama acestei încrucişări.

11. O femeie cu ochi albaştri şi grupa sanguină A, are un copil cu ochii albaştri şi
grupa O. Doi bărbaţi, unul cu ochi căprui şi grupa B, celălalt cu ochii albaştri şi grupa AB,
solicită paternitatea copilului. Care dintre cei doi bărbaţi este tatăl copilului?
A. bărbatul cu ochii căprui şi grupa B, în cazul în care este homozigot pentru ambele
caractere;
B. bărbatul cu ochii albaştri şi grupa AB;
C. bărbatul cu ochii căprui şi grupa B, în cazul în care este heterozigot pentru ambele
caractere;
D. bărbatul cu ochii albaştri şi grupa AB, în cazul în care este homozigot pentru ambele
caractere.

12. Se încrucisează o plantă cu frunze alungite si cu flori de culoare galbenă cu o

plantă cu frunze reniforme si cu flori de culoare roz. Frunzele alungite (A) si florile de culoare
galbenă (G) sunt caractere dominante, iar frunzele reniforme (a) si florile de culoare roz (g)
sunt caractere recesive.
Părinţii sunt homozigoţi pentru ambele caractere. În prima generaţie, F1, se obţin organisme
hibride. Prin încrucisarea între ei a hibrizilor din F1, se obţin, în F2, 16 combinaţii de factori
ereditari.
Stabiliţi următoarele:
a) genotipul părinţilor;
b) fenotipul organismelor din F1;
c) numărul combinaţiilor din F2 dublu homozigote; genotipurile organismelor din F2 cu
frunze reniforme si flori galbene.
d) completaţi această problemă cu o altă cerinţă pe care o formulaţi voi; rezolvaţi cerinţa pe
care aţi propus-o.

13. Se încrucişează un soi de mazăre cu bob zbârcit cu unul cu bob neted, ambele sunt
homozigote.
Se cere:
a) Genotipurile parentale;
b) Fenotipul şi genotipul indivizilor din F1;
c) Raportul de segregare fenotipică şi genotipică din F2;
d) Proporţia organismelor cu bob neted şi a celor cu bob zbârcit din F2;

14. Se încrucişează un soi de mazăre cu boabe netede şi galbene (caractere dominante)

cu un soi cu boabe
zbârcite şi verzi (caractere recesive). Se cere:
a) Genotipurile parentale;
b) Fenotipul şi genotipul indivizilor din F1;
c) Raportul de segregare după fenotip F2;
d) Proporţia organismelor cu bob neted şi a celor cu bob zbârcit din F2;

15. Dacă mama are grupa de sânge A (II) şi tata grupa B (III), copiii pot avea grupa de
sânge AB
(IV). Ştiind că cei doi părinţi sunt heterozigoţi, stabiliţi următoarele:
a) tipul de interacţiune genică ce determină apariţia grupei de sânge AB (IV);
b) alte grupe de sânge pe care le pot avea copiii acestor părinţi şi genotipul grupelor de sânge
ale acestor copii;
c) grupa/ grupele de sânge pe care le-ar fi putut avea copiii, dacă părinţii ar fi fost
homozigoţi.

16. Celula (diviziunea celulară)

Diviziunea mitotică a unei celule de grâu ce are 2n=14 cromozomi durează 60 de minute,
dintre
care: profaza-jumătate din durata diviziunii, 8 minute metafaza, 4 minute anafaza.
a) Stabiliţi timpul necesar desfăşurării profazei şi telofazei;
b) Stabiliţi numărul de cromozomi existenţi în placa metafazică şi tipul de cromozomii aflaţi
în
metafza şi anafază;
c) Stabiliţi numărul de diviziuni mitotice prin care dintr-o celuă-mamă diploidă se formează
64 de celule-fiice.
d) Stabiliţi numărul de diviziuni mitotice prin care dintr-o celuă-mamă diploidă se formează
128 de celule-fiice.

17. Tata are grupa sangvină B (III), iar mama O(I). Bunica din partea tatălui are grupa
sanguină O (I). Stabiliţi următoarele:
a) genotipurile părinţilor;
b) genotipurile descendenţilor posibili;
c) fenotipurile posibile ale bunicului din partea tatălui.

18. Într-o familie, tatăl are grupa de sânge A (II) şi este heterozigot, iar mama are
grupa de sânge B (III) şi este, de asemenea, heterozigotă. Stabiliţi următoarele:
a) genotipul celor doi părinţi;
b) grupele de sânge posibile ale descendenţilor;
c) genotipurile posibililor descendenţi.

19. Un copil are grupa sangvină O (I), mama sa are grupa B (III), iar tatăl are o grupă
sanguină diferită de a celor doi. Stabiliţi următoarele:
a) genotipul mamei şi al copilului.
b) grupa de sânge a tatălui copilului; alte posibile grupe de sânge ale copiilor acestui cuplu şi
genotipul acestora.
c) abaterea de la legile lui Mendel, întâlnită în cazul grupei AB (IV).

20. Într-o familie, mama are grupa sangvină A (II), genotip heterozigot, iar tatăl grupa
sangvină AB (IV). Stabiliţi următoarele:
a) genotipul mamei şi al tatălui;
b) toate combinaţiile genotipice ce pot apărea la eventualii copii ai cuplului;
c) probabilitatea (%) ca aceşti părinţi să aibă copii cu grupa sangvină B (III), respectiv cu
grupa sangvină A(II).

21. O femeie cu grupa de sânge A (II), a cărei mamă are grupa O (I), naşte un copil cu
grupa AB (IV). Stabiliţi următoarele:
a) genotipul mamei şi genotipul copilului;
b) genotipurile posibile ale bunicului (tatălui mamei);
c) grupe de sânge posibile ale tatălui copilului şi genotipurile acestora.

22. O femeie cu grupa B (III) are un copil cu grupa sanguină O (I). Stabiliţi
următoarele:
a) genotipul mamei şi cel al copilului;
b) ce genotip şi ce fenotip poate avea tatăl copilului;
c) grupele de sânge posibile ale copiilor rezultaţi din căsătoria unei femei cu grupa B(III)
homozigotă cu un bărbat cu grupa A (II) heterozigot

23. Mihaela are grupa sanguină O (I). Deoarece nici unul dintre părinţi şi nici fraţii ei
nu au grupa O (I), Mihaela se teme că grupa sa de sânge a fost determinată greşit.
Determinaţi:
a) grupele sanguine şi genotipurile posibile ale părinţilor (toate variantele);
b) grupele de sânge şi genotipurile posibile ale fraţilor Mihaelei, dacă părinţii au grupe
de sânge diferite.

24. Într-o familie sunt patru copii, fiecare cu o grupă sangvină diferită. Stabiliţi
următoarele:
a) grupa sangvină a părinţilor şi genotipul acestora;
b) genotipul grupelor sangvine ale celor patru copii;
c) dacă părinţii sunt homozigoţi şi/ sau heterozigoţi.

25. Într-un cuplu, femeia are grupa de sânge A (II), iar bărbatul are grupa de sânge B
(III). Tatăl femeii are grupa O (I), în timp ce părinţii bărbatului au, ambii, grupa AB (IV).
Stabiliţi următoarele:
a) denumirea fenomenului de interacţiune genică care stă la baza apariţiei grupei de sânge AB
(IV) şi semnificaţia sa;
b) genotipurile femeii şi bărbatului din cuplu;
c) grupele de sânge cărora pot aparţine copiii acestui cuplu.

26. Un bărbat cu grupa sanguină O (I) se căsătoreşte cu o femeie cu grupa sanguină

B(III), dar al cărei tată avea grupa O (I). Stabiliţi următoarele:
a) genotipul celor doi soţi;
b) probabilitatea ca descendenţii acestui cuplu să aibă grupa 0(I);
c) probabilitatea de a avea copii cu grupa AB ( IV);

27. Dacă mama are grupa de sânge A (II) şi tata grupa B (III), copiii pot avea grupa de
sânge AB (IV). Ştiind că cei doi părinţi sunt heterozigoţi, stabiliţi următoarele:
a) tipul de interacţiune genică ce determină apariţia grupei de sânge AB (IV);
b) alte grupe de sânge pe care le pot avea copiii acestor părinţi şi genotipul grupelor de sânge
ale acestor copii;
c) grupa/ grupele de sânge pe care le-ar fi putut avea copiii, dacă părinţii ar fi fost homozigoţi.

28. Grupa sanguină a Mariei este B (III), iar grupa sanguină a fratelui ei este 0 (I).
Ştiind că, pentru acest caracter, Maria a moştenit tipuri diferite de gene de la cei doi părinţi,
stabiliţi următoarele:
a) genotipurile celor doi copii;
b) genotipurile posibile ale fiecărui părinte (toate variantele);
c) fenotipurile posibile ale fiecărui părinte (toate variantele).

30. Într-o familie, mama are grupa sanguină A (II) iar cei doi copii au grupele
sanguine: 0 (I) şi AB (IV). Stabiliţi următoarele:
a) grupa sanguină a tatălui copiilor;
b) genotipurile grupelor sanguine ale celor doi părinţi şi ale celor doi copii;
c) motivul pentru care nu este posibil ca grupa sanguină a tatălui să fie alta decât cea
determinată la punctul a) al problemei.
31. Un copil cu grupa sanguină O (I) are tatăl cu grupa sanguină A (II) şi mama cu
grupa sanguină B (III).Stabiliţi următoarele:
a) genotipul părinţilor şi tipurile de gameţi formaţi de aceştia;
b) genotipul băiatului;
c) procentul de descendenţi posibili ce ar putea moşteni grupa sanguină a mamei, respectiv a
tatălui.
 32. Un bărbat cu ochii albaştri (bb) şi cu grupa de sânge AB IV se căsătoreşte cu o
femeie cu ochii negri (BB) şi cu grupa de sânge A II heterozigot. Stabiliţi următoarele:
a) genotipul celor doi indivizi;
b) tipurile de gameţi formaţi de fiecare dintre aceştia;
c) probabilitatea apariţiei descendenţilor cu grupa 0 (I), respectiv a celor cu ochii negri.

33. Un bărbat brunet, cu grupa de sânge A (II) se căsătoreşte cu o femeie blondă, cu

grupa de sânge AB (IV). Culoarea neagră a părului este determinată de gena B, iar culoarea
deschisă a părului de gena b. Bărbatul este heterozigot pentru ambele caractere,
Stabiliţi următoarele:
a) genotipul celor doi indivizi;
b) tipurile de gameţi formaţi de fiecare dintre aceştia;
c) procentul/ raportul de descendenţi bruneţi cu grupa de sânge AB (IV).
34. Maria are grupa sangvină B III, iar fratele ei grupa O I. Stabiliţi următoarele:
a) genotipurile celor doi fraţi;
b) două combinaţii posibile ale grupelor de sânge ale părinţilor;
c) volumul de elemente figurate din sângele Mariei, ştiind că volumul sangvin reprezintă 8%
din greutatea corporală, iar plasma reprezintă 55-60% din compoziţia sângelui.
Maria are 54 de kg. Pentru calcule folosiţi una din valorile cunoscute.

35. Tatăl suferă de daltonism şi are grupa sangvină A (II), iar mama este sănătoasă,
purtătoare a genei pentru hemofilie şi are grupa sangvină O (I). Bunicul din partea tatălui are
grupa sangvină O (I). Stabiliţi următoarele:
a) genotipul părinţilor;
b) grupele de sânge posibile ale copiilor;
c) probabilitatea apariţiei în această familie a copiilor sănătoşi, dar purtători ai genei pentru
hemofilie şi/ sau daltonism.

36. Într-o familie, mama are ochii albaştri (”a” - caracter recesiv) şi grupa sanguină A
(II). Tatăl are ochii căprui (A), fiind heterozigot pentru acest caracter şi având grupa de sânge
B (III). Cei doi copii au ochi albaştri. Ştiind că, atât femeia, cât şi bărbatul din acest cuplu au
unul dintre părinţi cu grupa O (I), stabiliţi următoarele:
a) genotipul, pentru ambele caractere, ale femeii şi bărbatului;
b) tipurile de gameţi produşi de bărbat;
c) grupele de sânge pe care le pot avea copiii acestui cuplu.

37. Într-o familie, soţia are grupa de sânge B (III), iar soţul ei, grupa 0 (I). Ştiind că
tatăl femeii a avut grupa de sânge A (II), stabiliţi următoarele:
a) genotipurile celor trei indivizi;
b) genotipurile şi fenotipurile posibile ale grupelor de sânge pentru descendenţa familiei
respective;
c) procentul descendenţei homozigote posibile pentru copiii familiei pentru situaţia în care
soţul ar fi avut grupa de sânge AB (IV).

38. Se încrucişează un soi de tomate cu fructele ovale (O) şi roşii (R) cu soi de tomate
cu fructe rotunde (o) şi galbene (r). Părinţii sunt homozigoţi pentru ambele caractere. Stabiliţi
următoarele:
a) fenotipul organismelor din F1;
b) tipurile de gameţi formaţi de hibrizii din F1;
c) raportul de segregare fenotipic din F2 şi numărul de combinaţii homozigote pentru ambele
caractere din F2.

39. Se încrucişează un soi de mere cu fructe rotunde (R) şi galbene (G) cu un soi de
mere cu fructe ovale (r) şi roşii (g). Părinţii sunt homozigoţi pentru ambele caractere. Stabiliţi
următoarele:

a) genotipul părinţilor;
b) tipurile de gameţi formaţi de hibrizii din F1;
c) numărul combinaţiilor din F2 care au fructe rotunde şi roşii şi genotipul organismelor din
F2 cu fructe ovale şi galbene.

40. Un bărbat cu ochii albaştri (bb) şi cu grupa de sânge AB (IV) se căsătoreşte cu o

femeie cu ochii negri (BB) şi cu grupa de sânge A (II) (heterozigot). Stabiliţi următoarele:
a) genotipul celor doi indivizi;
b) tipurile de gameţi formaţi de fiecare dintre aceştia;
c) probabilitatea apariţiei descendenţilor cu grupa 0 (I), respectiv a celor cu ochii negri.

41. Se încrucişează un soi de lalele cu tulpina înaltă (H) şi petale roşii (R) cu un soi de
lalele cu tulpina scurtă (h) şi petale galbene (r). Părinţii sunt homozigoţi pentru ambele
caractere.
În prima generaţie, F1, se obţin organisme hibride. Prin încrucişarea între ei a hibrizilor din
F1, se obţin în F2 16 combinaţii de factori ereditari. Stabiliţi următoarele:
a) fenotipul organismelor din F1;
b) tipurile de gameţi formaţi de hibrizii din F1;
c) numărul combinaţiilor din F2 homozigote pentru ambele caractere.

42. Se încrucişează un soi de trandafir cu frunze lucioase (l) şi flori galbene (r) cu un
soi cu frunze mate (L) si flori roşii (R). Părinţii sunt homozigoţi pentru ambele caractere. În
prima
generaţie, F1, se obţin organisme hibride. Stabiliţi următoarele:
a) fenotipul şi genotipul organismelor din prima generaţie (F1);
b) tipurile de gameţi formaţi de hibrizii din F1;
c) numărul combinaţiilor din F2 care au frunze lucioase şi flori roşii; genotipul indivizilor din
F2
cu frunze mate şi flori galbene.

43. Se încrucişează un mascul aparţinând unei rase de iepuri cu blană neagră şi urechi
scurte cu o femelă aparţinând unei rase de iepure având blană albă şi urechi lungi. Caracterele
blană albă şi urechi scurte nu se pot manifesta decât în stare homozigotă. Părinţii sunt
homozigoţi pentru ambele caractere. Folosind litere/ simboluri alese de voi, stabiliţi
următoarele:
a) genotipurile părinţilor;
b) genotipul şi fenotipul indivizilor din F1;
c) procentul şi fenotipul organismelor dublu homozigote din F2.

44. Se încrucişează un soi de fasole cu tulpina înaltă (H) şi păstăi galbene (G) cu un
soi de fasole cu tulpina scurtă (h) şi păstăi verzi (g). Părinţii sunt homozigoţi pentru ambele
caractere. În prima generaţie, F1, se obţin organisme hibride. Prin încrucişarea între ei a
hibrizilor din F1, se obţin în F2 16 combinaţii de factori ereditari. Stabiliţi următoarele:
a) fenotipul organismelor din F1;
b) tipurile de gameţi formaţi de hibrizii din F1;
c) numărul combinaţiilor din F2 homozigote pentru ambele caractere.

45. Culoarea neagră a blănii la şoareci este determinată de o genă dominantă (B), iar
culoarea cafenie de o genă recesivă (b). Caracterul coadă scurtă (S) este dominant faţa de cel
cu coadă lungă (s). Se încrucişează un şoarece cu blană neagră şi coadă scurtă cu un şoarece
cu blană cafenie şi coadă lungă. Părinţii sunt homozigoţi pentru ambele caractere. Stabiliţi
următoarele:
a) genotipul părinţilor;
b) genotipul şi fenotipul descendenţilor posibili, rezultaţi din această încrucişare; tipurile de
gameţi formaţi de aceşti descendenţi din prima generaţie;
c) probabilitatea apariţiei şoarecilor cu blană neagră şi coadă lungă (BBss), rezultaţi în urma
încrucişării între doi şoareci din prima generaţie.

46. Se încrucişează un soi de măr cu fructe roşii (R) şi rotunde (O) cu un soi cu fructe
galbene(r)şi ovale (o). Părinţii sunt homozigoţi pentru ambele caractere. În prima generaţie,
F1, se obţin organisme hibride. Stabiliţi următoarele:
a) fenotipul organismelor din F1;
b) tipurile de gameţi formate de hibrizii din F1;
c) numărul combinaţiilor din F2 care au fructe galbene şi rotunde; genotipul organismelor din
F2 cu fructe galbene şi rotunde.

47. Tatăl suferă de daltonism şi are grupa sangvină A (II), iar mama este sănătoasă,
purtătoare a genei pentru hemofilie şi are grupa sangvină O (I). Bunicul din partea tatălui are
grupa sangvină O(I). Stabiliţi următoarele:
a) genotipul părinţilor;
b) grupele de sânge posibile ale copiilor;
c) probabilitatea apariţiei în această familie a copiilor sănătoşi, dar purtători ai genei pentru
hemofilie şi/ sau daltonism.

48. În genotipul unei plante, gena pentru culoarea albastră a florilor (A) este
dominantă faţă de gena care determină culoarea albă (a), iar organismele heterozigoe au flori
albastre.Prin încrucişarea organismelor heterozgote se obţine o descendenţă neuniformă.
Stabiliţi următoarele:
a) genotipul plantelor heterozigote;
b) genotipul gameţilor formaţi de plantele heterozigote;
c) raportul de segregare după genotipul şi fenotipul descendenţilor; genotipul plantelor cu
flori albe
d) completaţi problema cu o cerinţă pe care o formulaţi voi. Rezolvaţi cerinţa pe care aţi
propus-o.
49. Se încrucişează şoareci gri – caracter dominant, cu şoareci albi – caracter recesiv,
rezultând în F1, şoareci hibrizi. Ştiind că ambii genitori sunt homozigoţi, să se stabilească:
a) genotipul şi fenotipul hibrizilor din F1;
b) genotipurile indivizilor din F2;
c) raportul de segregare după genotip în F2.
d) completaţi problema cu o cerinţă pe care o formulaţi voi. Rezolvaţi cerinţa pe care aţi
propus-o.
Pentru rezolvarea problemei, folosiţi simboluri / litere alese de voi.

50. Se încrucişează două soiuri de mazăre care se deosebesc printr-o pereche de

caractere ereditare: culoarea roşie (forma homozigotă) şi culoarea portocalie (forma
homozigotă recesivă).
Stabiliţi următoarele:
a) genotipurile părinţilor, folosind notaţie la alegere
b) proporţia organismelor din F1 care au fenotipul dominant
c) proporţia organismelor din F1 care sunt homozigote
d) completaţi problema cu o cerinţă pe care o formulaţi voi. Rezolvaţi cerinţa pe care aţi
propus-o.

51.. Gena (A) determină culoarea gri a şoarecior, iar gena (a) culoarea albă. Din
încrucişarea unui
şoarece gri cu unul alb, au rezultat în F1 şoareci gri şi albi. Stabiliţi următoarele:
a) genotipul şoarecilor parentali, gri şi albi
b) genotipurile şoarecilor din F1
c) raportul în care se produce segregarea fenotipică şi genotipică în F1
d) completaţi problema cu o cerinţă pe care o formulaţi voi. Rezolvaţi cerinţa pe care aţi
propus-o.

52. Într-o familie, tatăl este bolnav de hemofilie, iar mama este sănătoasă. Stabiliţi
următoarele:
a) genotipul părinţilor;
b) fenotipul şi genotipul descendenţilor posibili din F1;
c) procentul descendenţilor, din prima generaţie, care pot manifesta boala şi cauza
manifestării acestei maladii cu o frecvenţă mai mare la sexul masculin.

53. Într-o familie în care ambii părinţi sunt sănătoşi se naşte un băiat daltonist. Stabiliţi
următoarele:
a) genotipul părinţilor şi al băiatului daltonist;
b) fenotipul şi genotipul celorlalţi descendenţi posibili;
c) procentul descendenţilor care pot manifestă boala.

54. Se căsătoreşte o femeie cu daltonism cu un bărbat sănătos. Stabiliţi următoarele:

a) genotipul părinţilor
b) tipurile de gameţi formaţi de părinţi
c) genotipul descendenţilor
d) probabilitatea ca acest cuplu să aibă copii sănătoşi
e) completaţi problema cu o cerinţă propusă de voi; rezolvaţi cerinţa propusă.

55. Se căsătoreşte o femeie sănătoasă cu un bărbat daltonist. Stabiliţi următoarele:

a) genotipul părinţilor
b) tipurile de gameţi formaţi de părinţi
c) genotipul descendenţilor
d) probabilitatea ca acest cuplu să aibă copii sănătoşi
 56. Tatăl suferă de daltonism şi are grupa sangvină A (II), iar mama este sănătoasă,
purtătoare a genei pentru hemofilie şi are grupa sangvină O (I). Bunicul din partea tatălui are
grupa sangvină O(I). Stabiliţi următoarele:
a) genotipul părinţilor;
b) grupele de sânge posibile ale copiilor;
c) probabilitatea apariţiei în această familie a copiilor sănătoşi, dar purtători ai genei pentru
hemofilie şi/ sau daltonism.

REZOLVĂRI PROBLEME DE GENETICĂ PENTRU CLASELE IX- XII

1. REZOLVARE
a.genotipul mamei =XhX , genotipul tatalui =XY
b.genotipurile parintilor mama= XhX , tatal=XY
c.gametii formati de cei 2 parinti sunt: Xh si X respectiv X si Y
Prin combinare descendentii pot avea genotipurile :XhX, XhY, XX, XY.Copiii sanatosi 75%
d.Cate fete sunt purtatoare de hemofilie?
25%.

2. REZOLVARE
a.Notam cu A-ochi caprui cu a –ochi albastri
B-fara pistrui b –cu pistrui
Genotipurile;barbatului sunt AaBb iar femeia are aabb
b.gametii formati :-AaBb=AB,ab,Ab,aB
-aabb=ab
Gamete AB Ab aB ab
Ab ab AB ab Ab ab aB ab ab

Genotipurile posibile ale copiilor pot fi: ab AB, ab Ab, ab aB, ab ab

c.parintii sunt dublu heterozigoti
d.formularea cerintei de exemplu:care sunt genotipurile parintilor barbatului stiind ca mama
avea ochi albastri si pistrui.
Tata AABB,mama aabb

3. REZOLVARE
a.genotipurile parintilor;mama LA l ,tatal LBl
b.gametii posibili sunt: mama LA l=LA,l tatal LB l=LB,l
Gamete LA L
LB LA LB l LB
L LA l ll
Fenotipurile copiilor sunt ABIV,BIII,OI.
c.mama/tatal femeii :LA LB,LB LB,LB l sau tatal /mama femeii:LA l,LB l,ll
d.Care sunt genotipurile posibile ale copiilor:genotipurile sunt LA LB , LA l , LB l, ll.

4. REZOLVARE
a.XY pt.tata si XdX pt.mama
b.copii :XXd,XX,XdY,XY,50%baieti sanatosi
c.XdY si XX copii XdX ,XdX,XY,XY.probabilitate ca 50%dintre copii sa aiba gena
pt.daltonism
d.Care este probabilitatea aparitiei de fete sanatoase intre cei 2 soti?
100% fete sanatoase dar 50 % purtatoare.

5. REZOLVARE
a.mama are LA LA,tatal LB l
b.copii :genotip LA LB,LA l,fenotip grupa AB si grupa A
c.LA LB x ll copii :LB l,LA l probabilitatea este de 50%
d.Ce grupa de sange pot avea restul nepotilor?
AII

6. REZOLVARE:
a. Rp, pp
b. 50% fenotip dominant
c. 50% fenotip homozigot
d. Precizati fenotipurile descendentilor din F2!
RASPUNS:
25% RR rosu homozigot dominant
50% Rp rosu heterozigot
25% pp portocaliu homozigot recesiv

7. REZOLVARE:
a. Aa-gri, aa- albi
b. Aa, aa
c. 2dominanti:2recesivi
d. Precizați proporția organismelor homozigote din F1!
RASPUNS: 50%

8. REZOLVARE:
a. RRrr, ggOO
b. RrgO: RO- rosii si ovale
Rr- rosii si rotunde
Og- ovale si galbene