Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 460 vizualizări

    Ipoteza Lui Einstein Fotonica

    Încărcat de

    Daniel Iriminciuc
    RED

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Ipoteza Lui Einstein Fotonica

    Încărcat de

    Daniel Iriminciuc
    460 vizualizări2 pagini
    RED

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    RED

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca docx, pdf sau txt
    460 vizualizări2 pagini

    Ipoteza Lui Einstein Fotonica

    Încărcat de

    Daniel Iriminciuc
    RED

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca docx, pdf sau txt
    din 2

    Ipoteza lui Einstein (fotonică)

    Contrar percepţiei comune, Einstein nu este descoperitorul acestui


    fenomen (efectul fotoelectric), care constă în emisia de electroni de către o
    suprafaţă metalică bombardată cu radiaţie electromagnetică (raze X sau unde
    electromagnetice din zona spectrului vizibil). Efectul de emisie a fotoelectronilor
    (cum sunt numiţi electronii astfel dislocaţi) a fost descoperit de către Heinrich
    Hertz, motiv pentru care, iniţial, efectul a fost cunoscut sub numele de efect Hertz,
    denumire care s-a pierdut cu timpul. Einstein a fost cel care a explicat la nivel
    teoretic cele observate la producerea acestui efect, folosindu-se de concepte
    introduse cu doar 5 ani în urmă de Max Planck.
    Atunci când pe suprafaţa unui metal cad raze de lumină (fotoni), o foarte
    mică parte din electronii atomilor ce formează metalul sunt dislocaţi (vezi
    imaginea de mai sus). Fenomenul survine cu mai mare uşurinţă atunci când
    electronul este legat mai slab de ioni şi din această cauză apare mai ales la metalele
    alcaline. Efectul fotoelectric apare numai atunci când frecvenţa luminii este mai
    mare decât o valoare critică ce depinde de natura metalului. Numărul electronilor
    dislocaţi este proporţional cu intensitatea luminii ce cade pe metal.
    Efectul fotoelectric constituie unul din domeniile tratate în 1905. Pentru a
    explica acest fenomen, care infirma caracterul ondulatoriu al luminii,[18] Einstein
    explică mecanismul emisiei de electroni utilizând ideile recente ale lui Max
    Planck, folosind termenul de "cuantă" (pachet de energie). Pentru această lucrare,
    Einstein va primi Premiul Nobel pentru Fizică. Asta înseamnă că Einstein a primit
    premiul Nobel nu pentru teoria relativității, ci în calitate de părinte al mecanicii
    cuantice.
    Einstein emite o ipoteză revoluționară asupra naturii luminii, afirmând că,
    în anumite circumstanțe determinate, radiația electromagnetică are o natură
    corpusculară (materială), sugerând că energia transportată de fiecare particulă a
    razei luminoase, pentru care a introdus denumirea de foton, ar fi proporțională cu
    frecvența acelei radiații. De fapt, primul care a demonstrat teoretic că radiația
    electromagnetică este emisă în cantități precis determinate (cuante) a fost Max
    Planck care, în anul 1900, a descris matematic așa-numita radiație a corpului
    negru.
    Această ipoteză contrazicea o tradiție de un secol (este vorba de teoria
    electromagnetică a lui Maxwell), care consideră emiterea energiei luminoase ca pe
    un proces continuu. Aproape nimeni nu a acceptat teoria lui Einstein. Fizicianul
    american Robert Andrews Millikan, care a confirmat experimental teoria un
    deceniu mai târziu, a fost el însuși descumpănit de rezultat.
    Einstein, a cărui principala preocupare era să înțeleagă natura radiației
    electromagnetice, a urgentat ulterior dezvoltarea unei teorii care să reflecte
    dualismul particulă - undă al luminii.

    S-ar putea să vă placă și