PROIECT DE SEMESTRU – FREZĂ UNIVERSALĂ Pagina 1

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ – NAPOCA

FACULTATEA DE CONSTRUCŢII DE MAŞINI
CATEDRA MAŞINI-UNELTE ŞI ROBOŢI INDUSTRIALI
DISCIPLINA MAŞINI-UNELTE

Studentul :

PROIECT DE SEMESTRU

Sa se proiecteze lanţul cinematic principal de la o FREZĂ UNIVERSALĂ având :

- numărul de trepte de turaţie Z= 8 ;

- turaţia minimă a arborelui principal nmin = 1400 rot/min ;
- raţia seriei geometrice de etajare a turaţiei = 1,4 ;
- puterea transmisă prin lanţul cinematic principal P=2 kW .

Proiectul va cuprinde :

I Partea grafică constând în :

1. Desenul de ansamblu în secţiune principală desfăşurată ( scara
1:1) a lanţului cinematic principal ;
2. Desen de execuţie a arborelui principal.

II Partea scrisă :
1. Memoriul tehnic de prezentare pentru masină şi lanţul cinematic
respectiv ;
2. Memoriul justificativ de calcul ( cinematic, dimensional sau
verificare organologică ).

Termen de predare: Îndrumător de proiect :

Prof. Dr. Ing. Cornel Ciupan

UNIVERSITATEA TEHINCĂ DIN CLUJ-NAPOCA

 PROIECT DE SEMESTRU – FREZĂ UNIVERSALĂ Pagina 2

1. Memoriu tehnic
1.1. Consideraţii generale privind proiectarea Maşinilor-Unelte.

Proiectare unei maşini-unelte noi impune o bună cunoaştere a caracteristicilor şi

performanţelor utilajelor similare în exploatare, a soluţilor cinematice şi constructive, a
realizărilor celor mai bune şi a tendinţelor pe plan mondial.
Maşina-unealtã proiectată trebuie să răspundă intregal prescripţiilor cerute prin
tema de proiectare. Prin construcţia maşinii se va asigura posibilitatea de alegere a unui
regim de găurire cît mai apropiat de cel optim. Maşina-unealta trebuie să fie astfel pro-
iectată, încît să permită utilizarea unor regimuri de găurire intensive.
O atenţie desebită se va acorda automatizării, astfel încît să se reducă timpi
auxiliari, să se elimine subiectivitatea muncitorului şi solicitarea fizică si psihică a
acestuia.
Proiectantul trebuie, de asemenea, să urmarească ca maşina-unealta să se realizeze
cu un preţ de cost cît mai redus. In cosecinţă, pisele componente şi întreaga maşină se vor
proiecta cu o greutate cît mai redusă, economisindu-se în special materialele scumpe şi
cele dificitare.
În proiectarea piselor trebuie să se ţina seama şi de tehnologia prelucrăriilor , evi-
tîndu-se construcţiile netehnologice, dificil de realizat sau cele care necesită consum mare
de material şi energie în procesul de prelucare. Montajul subansamblelor şi asamblarea
întregii maşini trebuie, de asemenea, să se realizeze uşor, cu cheltuieli minime de
manoperă, timp şi energie.
Utilajul trebuie să-şi păstreze timp îndelungat caracteristicile tehnice şi economice
iniţiale. Proiectul va conţine elemente care să asigure o protecţie eficientă a maşinii la
eventuale suprasolicitări, comenzi greşite etc.
Prin prevederea unei accesibilităţi uşoare în cazul unor intervenţii, se va urmari
ca reparaţiile să se efectueze rapid şi cu cheltuieli minime.
O atenţie deosebită se va acorda esteticii maşinii-unelte, pentru realizarea unui
climat de muncă plăcut şi asigurarea competivităţii şi din acest punct de vedere.
Proiectantul trebuie să ţina seama şi de seria în care urmează să se producă maşina-
unealta proiectată. Astfel, dacă maşina reprezintă unicat sau urmează să se producă sau
urmează să se producă într-un număr mic de bucăţi, pisele componente vor fi astfel
concepute încît să poată fi fabricate cu o dotare tehnică minimă.

1.2. Descrierea construcţiei si rolul funcţional al maşini de frezat.

Maşini de frezat prezintă un grad mare de universabilitate datorită numărului

mare de procedee de prelucrare prin aşchiere de bază pe care le pot dezvolta:
- găurire;
- alezare;
- strunjire;
- frezare.
Ca urmare sunt destinate prelucrării pieselor de complexitate şi precizie ridicată,
în general, necesită realizare mai multor operaţii la o singură fixare a piesei, cum ar fii
piesele de tip bloc şi carcasă.

UNIVERSITATEA TEHINCĂ DIN CLUJ-NAPOCA

 PROIECT DE SEMESTRU – FREZĂ UNIVERSALĂ Pagina 3

Maşinile de frezat sunt maşini-unelte de mare productivitate, datorită regimurilor

de aşchiere intensive care se pot utiliza.
La operaţiile de frezare secţiunea aşchiei nu este constantă, în timpul prelucrării,
determinând variaţia permanentă a forţei de aşchiere şi ca urmare procesul de prelucrare
este însoţi de vibraţii permanente. Această particularitate a operaţiilor de frezare impune
o supradimensionare a subansamblelor maşinii şi montare unui volant, pe arborele
principal.
Pe maşinile de frezat se pot prelucra suprafeţe plane (orizontale, verticale,
înclinate) şi suprafeţe de formă complexă. În figura 1 sunt prezentate o parte din
multiplele posibilităţi tehnologice ale maşini de frezat.

Figura 1.Posibilitãţi tehnologice ale frezei universale

La maşinile de frezat mişcarea principală este executată de către sculă şi este o

mişcare de rotaţie. Mişcările de avans sunt executate, la majoritatea maşinilor de frezat,
fie de către piesă fie de către sculă şi sunt mişcări de tranzlaţie (în cazuri mai rare
mişcarea de avans poate fi o mişcare de rotaţie).
Maşinile de frezat se pot clasifica după mai multe criterii; dintre acestea se
prezintă câteva în cele ce urmează:
- după destinaţie pot fi : - maşini de frezat universale.
- maşini de frezat specializate:
- maşini de frezat prin copiere;
- maşini de frezat canale de pană;
- maşini de frezat caneluri;
- dupa poziţia arborelui pot fi : - maşini de frezat cu arbore orizontal;
- maşini de frezat cu arbore vertical.
La maşini de frezat universale, cu destinaţie generală sau pentru sculării, reglarea
parametrilor regimului de aşchiere (viteza principală de aşchiere şi viteaz de avans) se
face în majoritatea cazurilor prin variatoare mecanice de turaţii în trepte.Dacă se doreşte
echiparea maşinii cu echipamente de comandă numerică, atunci se vor utiliza motoare
electrice cu turaţie reglabilă, simplificându-se structura mecanică a lanţurilor şi mărind
rigiditatea maşinii.
Părţile componente ale unei freze universale sunt prezentate în figura 2:

UNIVERSITATEA TEHINCĂ DIN CLUJ-NAPOCA

 PROIECT DE SEMESTRU – FREZĂ UNIVERSALĂ Pagina 4

Figura 2. Pãrţile componente ale unei freze universale

Maşina se compune dintr-un batiu, care susţine masa portpiesă, montantul

principal şi montantul secundar. Unitatea de lucru şi suportul de sprijin se pot deplasa pe
ghidajele montantului principal, respectiv ale montantului secundar.
Sculele necesare diferitelor operaţii se fixează:
- în arborele principal (broşa maşinii), în general, pentru operaţiile de găurire, alezare şi
filetare;
- pe sania platoului, pentru operaţii de strunjire şi frezare.
Pentru efectuarea diferitelor tipuri de operaţii, cu scule montate fie în arborele
principal, fie pe sania platoului, maşina este prevăzută cu următoarele lanţuri cinematice:
- lanţul cinematic principal format din motorul M1, cutia de viteze Cv şi cele două
ramificaţii comutabile z1, z2 – pentru antrenarea broşei şi / sau a platoului;
- lanţurile cinematice de avans, actionate din lanţul cinematic principal (comutatoarele
C2,C3) şi care au un singur element de reglare (cutia de avansuri CA) şi un singur
mecanism de inversare la care, prin diferite ramificaţii, se efectuează următoarele mişcări
de avans : - avansul broşei - prin închiderea comutatorului C1;
- avansul saniei platoului C – prin închiderea comutatorului Cs
- avansul unităţii de lucru D şi al suportului I prin bara avansurilor BA şi cutia de
distribuţie CD1;

UNIVERSITATEA TEHINCĂ DIN CLUJ-NAPOCA

 PROIECT DE SEMESTRU – FREZĂ UNIVERSALĂ Pagina 5

- avansul masei: longitudinal E, transversal F şi circular G– prin comutaţii

corespunzătoare din cutiile de distribuţie CD1 Şi CD2.
Din analiza schemei cinematice structurale rezultă că această maşină prezintă, din
punct de vedere cinematic, o combinaţie între strunguri, maşini de găurit şi maşini de
frezat. Astfel, apare necesară reglarea lanţurilor cinematice de avans atât pentru realizarea
unor avansuri în mm/rot (necesare la strunjire, găurire, filetare) cât şi a vitezelor de avans
necesare la frezare.

1.3. Maşina de frezat universală cu consolă.

Acest tip poate fi realizat avand doua strcturi de baza :

- o varianta cu structura cinamatică la care lanţul cinematic principal si lanţurile
cinematice de avans sunt acţionate de către o singură sursă motoare ;
- a doua variantă, la care lanţul cinematic principal si lanţurile cinematice de avans sunt
antrenate de surse motoare diferite.
Prima variantă este preferată atunci când masinile sunt de putere mică, obisnuit
sub 5 kW.
Pentru lanţurile cinematice principale, în ambele cazuri se poate scrie urmatoare
ecuaţie de transfer:
n A i 1 e CV i 2 n M1

Din realizările firmelor constructoare de maşini de frezat se desprinde concluzia

ca rapoartele de reglare a turaţiilor, pentru aceste tipuri de maşini, sunt cuprinse in
intervalul 200...250, cu turaţii în intervalul 10...25 rot/min.
Numărul treptelor de avans variază într-o plajă foarte largă (6...24).
Structuriile cinematice prezentate evidenţiază faptul că lanţurile de avans sunt
astfel construite încât translaţiile să se poată realiza atât cu viteze de avans de lucru, cât si
cu viteză de avans rapid. Cele doua cerinţe se obţin prin cuplajele C ( 1 şi 2 ) a căror stare
de cuplare trebuie să excludă obligatoriu simultaneitatea.
Pentru lanţurile cinematice care asigură avansuri de lucru sunt valabile
următoarele ecuaţii de transfer :

S B n M2  n M  i 3  e CA  i 5  p S1
(1)

S C n M  n M2  i 3  e CA  i 6  p S21
(2)

S D n M  n M2  i 3  e CA  i 7  p S31
(3)

unde :
S - reprezintă viteza de avans pe direcţiile menţionate de indici [mm/min] ;
Ps1,s2,s3 - pasul şuruburilor conducătoare Sc1 , Sc2 , Sc3 , [mm] .
Mişcările de avans longitudinal sau transversal obişnuit se realizează cu un
domeniu de reglare a vitezei de de avans cuprins in intervalul 75 ... 100, cu valori minime
de 10 ...15 mm/min ; numărul treptelor de viteze de avans este 12 .. 24. Vitezele de avans

UNIVERSITATEA TEHINCĂ DIN CLUJ-NAPOCA

 PROIECT DE SEMESTRU – FREZĂ UNIVERSALĂ Pagina 6

verticale se cere sa fie reduse la 1 /2 –1 /4 din valoarea vitezelor de avans longitudinal

sau transversal, din motive de rigiditate.

Fig. 3 Frezã Universalã

1.4. Întreţinerea maşini de frezat

Pentu menţinerea maşinilor –unelte în stare de funcţionare normală, cu indicatorii

tehnico-economici în limitele prevăzute, este necesară întreţinerea zilnică a acestora.
O importanţă deosebită în intreţinerea maşinilor-unelte o are ungerea organelor în
mişcare. De asemenea, este necesar ca sistemele automate să asigure debitul necesar de
ulei. De asemenea, ungerea pe cale manuală, în locurile prevăzute de cartea maşinii
trebuie să se facă la timp, cu lubrefianţii indicaţi şi în cantitaţile necesare. Lubrefiantul
folosit trebuie să corespundă condiţiilor impuse de constructor. Se vor folosi uleiuri şi
unsori de origine minerală. Ungerea se va face în funcţie de cele 3 grupe mari de organe:
lagăre, angrenaje, cuplu sanie-ghidaj.
Înteţinerea zilnică constă în înlăturarea aşchiilor, a particulelor abrasive de pe
ghidaje, a menţinerii rigidităţii asamblărilor prin strîngerea suruburilor cînd acestea se
slăbesc, fără aşteptare reparaţilor planificate.

1.5 Service-ul maşini de frezat

Menţinerea permanentă a maşinii în stare de funcţionare normală cu indici

tehnico-economici în limitele prevăzute de proiectant, mărirea duratei de funcţionare şi
reducerea opririlor din cauza apariţiei anumitor defecţiuni, pot fi realizate numai prin
sistemul de reparaţii preventive planificate, care cuprinde: revizii tehnice, reparaţii
curente, si reparaţii capitale.

UNIVERSITATEA TEHINCĂ DIN CLUJ-NAPOCA

 PROIECT DE SEMESTRU – FREZĂ UNIVERSALĂ Pagina 7

Prin revizie tehnică, care se efectuiază de obicei înaintea unei reparaţii curente sau
capitale, se determină starea tehnică a maşinii şi remedierile ce urmează să se execute cu
ocazia primei reparaţii.
În cadrul reviziei tehnice se execută şi operaţii de reglare a jocurilor, strîngerea
suruburilor sau unele reparaţii mărunte, care să asigure funcţionarea maşinii-unelte pînă
la reparaţie. Se verifică de asemenea precizia privind funcţionarea maşinii la mers în gol
şi în sarcină.
Reparaţiile curente cuprind intervenţiile care se execută periodic şi au ca scop
eliminarea efectelor negative cauzate de uzură, prin înlocuirea sau recondiţionarea
pieselor respective. Principalele operaţii ce le conţine o reparaţie curentă sunt:
-demontarea ;
-recondiţionarea ;
-eliminarea jocurilor care depasesc limitele admisibile ;
-montarea si verificarea .
Reparaţiile capitale se efectuează cu scopul refacerii complete a capacităţi de
prelucrare, a preciziei şi a celorlalte caracteristici funcţionale iniţiale. Aceste reparaţii
cuprind, înlocuiri şi recondiţionări la toate piesele şi subansamblelor supuse uzurii şi
oboseli. Maşina se demonteaza complet, se spală, în unele cazuri concomitent cu
reparaţia capitală se execută şi modernizarea maşinii.

1.6. Norme de protecţia a muncii

1. Înainte de începerea lucrului se controlează amănunţit starea tehnică a maşini ;

2. Se fixează bine piesa pe masa maşini de frezat ;
3. Hainele să fie bine încheiate şi strânse pe corp iar părul să fie acoperit ;
4. Se foloseşte în timpul lucrului ochelari de protecţie sau ecranul de protecţie ;
5. Se verifică legătura la pământ a utilajului ;
6. Se opreşte maşina când se fixează sau se scoate piesa din dispozitiv ;
7. Nu se curăţă şpanul cu mâna ;
8. Se opreşte maşina când se măsoară piesa ;
9. Nu se întreţin convorbiri în timpul lucrului ;
10. Nu se schimbă cureaua în timpul mersului ;
11. Nu se lucrează fără apărători ;
12. Se opreşte motorul la părăsirea locului de muncă ;
13. Se închide curentul sau se opreşte maşina în cazul când se constată o defecţiune şi se
anunţă imediat maistrul .

2. Memoriu justificativ de calcul

UNIVERSITATEA TEHINCĂ DIN CLUJ-NAPOCA

 PROIECT DE SEMESTRU – FREZĂ UNIVERSALĂ Pagina 8

2.1. Schema transmisiei

2.2. Reţeaua structuralã

2.3. Diagrama de turaţii

UNIVERSITATEA TEHINCĂ DIN CLUJ-NAPOCA

 PROIECT DE SEMESTRU – FREZĂ UNIVERSALĂ Pagina 9

2.4. Calculul puterii transmise

1000 d1 100
ic = = =
1430 d2 143 ;

2.5. Caculul numãrului de dinţi ai roţilor dinţate

a). pentru prima serie de cuplaje

a1 = 2 ;
z1 1 a 1
i11 = = =
z2 1 b 1 ; a1 + b1 = 2 ;
z3 1 1 5 a2
i12 = = = = =
z 4 ϕ 1.4 7 b 2 ; a2 + b 2 = 12 ;
k = 12 ;
a1 1
z 1 = q∗k∗ = q∗12∗ = 6∗q
a 1 + b1 2
;
b1 1
z 2 = q∗k∗ = q∗12∗ = 6∗q
a1 + b1 2
;
a 5
z 3 = q∗k∗ 2 = q∗12∗ = 5∗q
a 2+ b 2 2
;

UNIVERSITATEA TEHINCĂ DIN CLUJ-NAPOCA

 PROIECT DE SEMESTRU – FREZĂ UNIVERSALĂ Pagina 10

b 7
z 4 = q∗k∗ 2 = q∗12∗ = 7∗q
a2 + b2 2
;
⇒ q=6 ⇒ z 1 = 36 ;
z 2 = 36 ;
z 3 = 30 ;
z 4 = 42 ;
b). pentru a doua serie de cuplaje
a2 = 2 ;
z5 1 a1
i 21 = = =
z6 1 b1 ; a1 + b1 = 2 ;
z7 1 1 1 a2
i 22 = = 2 = = =
z8 ϕ (1 . 4) 2 b2 ; a2 + b 2 = 3 ;
2

k=6;
a 1
z 5 = q∗k∗ 1 = q∗6∗ = 3∗q
a1 + b1 2
;
b 1
z 6 = q∗k∗ 1 = q∗6∗ = 3∗q
a1 + b1 2
;
a 1
z 7 = q∗k∗ 2 = q∗6∗ = 2∗q
a 2+ b 2 3
;
b2 2
z 8 = q∗k∗ = q∗6∗ = 4∗q
a2+ b 2 3
;
⇒ q = 10 ⇒ z 5 = 30 ;
z 6 = 30 ;
z 7 = 20 ;
z 8 = 40 ;
c). pentru a treia serie de cuplaje

a3 = 2 ;
z9 ϕ 1.4 7 a1
i31 = = = = =
z 10 1 1 5 b1 ; a1 + b1 = 12 ;

UNIVERSITATEA TEHINCĂ DIN CLUJ-NAPOCA

 PROIECT DE SEMESTRU – FREZĂ UNIVERSALĂ Pagina 11

z11 1 1 5 a2
i32 = = = = =
z 12 ϕ3 (1 .4 )3 14 b2 ; a2 + b 2 = 19 ;
k = 228 ;
a 7
z 9 = q∗k∗ 1 = q∗228∗ = 133∗q
a1 + b1 12
;
b 5
z 10 = q∗k∗ 1 = q∗228∗ = 95∗q
a1 + b 1 12
;
a 5
z 11 = q∗k∗ 2 = q∗228∗ = 60∗q
a2 + b2 19
;
b2 14
z 12 = q∗k∗ = q∗228∗ = 168∗q
a 2+ b 2 19
;
⇒ q = 0.5 ⇒ z 9 = 67 ;
z 10 = 48 ;
z 11 = 30 ;
z 12 = 85 ;

2.6. Calculul abaterilor turaţiilor faţã de turaţiile normalizate

100 30 20 30 2574000000
n1 ef = n M∗i c∗i 12∗i 22∗i 32 = 1430∗ ∗ ∗ ∗ = = 126 . 05
143 42 40 85 20420400 ;
n −n 126.05 − 125
Δn 1 = 1 ef 1 ∗ 100[ %] = ∗ 100 [% ] = 0.84 [ %]
n1 125 ;
100 36 20 30 3088800000
n2 ef = n M ∗i c∗i 11∗i22∗i32 = 1430∗ ∗ ∗ ∗ = = 176. 47
143 36 40 85 17503200 ;
n −n 176 .47 − 175
Δn 2 = 2 ef 2 ∗ 100[ %] = ∗ 100 [ %] = 0.84 [ %]
n2 175 ;
100 30 30 30 3861000000
n3 ef = n M ∗i c∗i12∗i 21∗i32 = 1430∗ ∗ ∗ ∗ = = 252. 10
143 42 30 85 15315300 ;
n −n 252 .10 − 250
Δn 3 = 3 ef 3 ∗ 100[ %] = ∗ 100 [% ] = 0.84 [ %]
n3 250 ;
100 36 30 30 4633200000
n4 ef = n M∗ic∗i 11∗i 21∗i 32 = 1430∗ ∗ ∗ ∗ = = 352 . 94
143 36 30 85 13127400 ;

UNIVERSITATEA TEHINCĂ DIN CLUJ-NAPOCA

 PROIECT DE SEMESTRU – FREZĂ UNIVERSALĂ Pagina 12

n 4 ef − n 4 352.94 − 350
Δn 4 = ∗ 100[ %] = ∗ 100 [ %] = 0.84 [ %]
n4 350 ;
100 30 20 67 5748600000
n5 ef = n M ∗ic∗i 12∗i 22∗i 31 = 1430∗ ∗ ∗ ∗ = = 498 .51
143 42 40 48 11531520 ;
n5 ef − n5 498.51 − 500
Δn 5 = ∗ 100[ %] = ∗ 100 [ %] = −0.29 [ %]
n5 500 ;
100 36 20 67 6898320000
n6 ef = nM ∗i c∗i 11∗i 22∗i31 = 1430∗ ∗ ∗ ∗ = = 697 . 91
143 36 40 48 9884160 ;
n −n 697.91 − 700
Δn 6 = 6 ef 6 ∗ 100[ %] = ∗ 100 [% ] = −0. 29 [ %]
n6 700 ;
100 30 30 67 8622900000
n7 ef = n M ∗ic∗i 12∗i 21∗i31 = 1430∗ ∗ ∗ ∗ = = 997 . 02
143 42 30 48 8648640 ;
n −n 997 .02 − 1000
Δn 7 = 7 ef 7 ∗ 100[% ] = ∗ 100 [ %] = −0. 29 [ %]
n7 1000 ;
100 36 30 67 10347480000
n8 ef = nM ∗ic∗i11∗i21∗i31 = 1430∗ ∗ ∗ ∗ = = 1395. 83
143 36 30 48 74131200 ;
n −n 1395.83 − 1400
Δn 8 = 8 ef 8 ∗ 100[% ] = ∗ 100 [ %] = −0.29 [ %]
n8 1400 ;

2.7. Calculul puterii pe cei patru arbori

2 2
PI = PM ∗ηc∗ηl = 2∗0 . 96∗(0 . 99) = 1 . 882 [ kW ] ;
PII = P I∗ηc∗η2l = 1 . 882∗0 .96∗(0. 99)2 = 1. 771 [ kW ] ;
2 2
PIII = PII ∗ηc∗ηl = 1 . 771∗0 . 96∗(0 . 99) = 1 . 666 [ kW ] ;
PIV = PIII∗ηc∗η2l =1. 666∗0 . 96∗(0 . 99)2 = 1 .567 [ kW ] ;

2.8. Calculul momentelor de torsiune pe cei patru arbori

30∗P I∗1000 30∗1. 882∗1000

Mt 1 = = = 17 . 97 [ N∗m ]
π∗n1 min π∗1000 ;
30∗P II ∗1000 30∗1 .771∗1000
Mt 2 = = = 24 . 15 [ N∗m ]
π∗n2 min π∗700 ;
30∗P III∗1000 30∗1. 666∗1000
Mt 3 = = = 45 . 45 [ N∗m ]
π∗n3 min π∗350 ;

UNIVERSITATEA TEHINCĂ DIN CLUJ-NAPOCA

 PROIECT DE SEMESTRU – FREZĂ UNIVERSALĂ Pagina 13

30∗P IV ∗1000 30∗1 . 567∗1000

Mt 4 = = = 119. 745 [ N∗m ]
π∗n 4 min π∗125 ;

2.9. Calculul modulului roţilor dintate

30

√
M t 1∗C F∗k 2c∗k 2M i 12 +1 +1
17 . 97∗2 . 951∗(1. 77 )2∗87 2 42
m=
√ z 21∗ψ m∗σ 2Ha
∗
i 12
=
362∗8∗630
∗
30
42
= 0 .09

ψm = 8 ;
k c = 1.77 ;
k V =1.15 ;
k M = 87 ;
k HB = 1 .15 ;
k S = 1.45 ;
C F = k s∗k c∗k v = 1.45∗1 .77∗1.15 = 2. 9514
σ HA = 630 ;
⇒ mSTAS = 2

2.10. Calculul diametrelor efective ale celor patru arbori

16∗M t
d=
√ π∗τ at ;
τ at = 100 ..... 250 [daN /cm ] ;
2

16∗M tI∗10
d 1=

[mm];
√ π∗τ at
=
16∗17 .97∗10
√ π∗τ at
= 1 . 827 [ mm ]
⇒ funcţional adoptãm d 1 =24

16∗M tII ∗10

d2=

[mm];
√ π∗τ at
=
√ 16∗24 . 15∗10
π∗τ at
= 2. 017 [mm ]
⇒ funcţional adoptãm d 2 =24

16∗M tIII∗10
d 3=

[mm] ;
√ π∗τ at
=
√ 16∗45 . 45∗10
π∗τ at
= 2 . 49 [ mm ]
⇒ funcţional adoptãm d 3 =24

16∗M tIV ∗10

d 4=

[mm] ;
√ π∗τ at
=
√ 16∗17 . 97∗10
π∗τ at
= 3 . 439 [ mm ]
⇒ funcţional adoptãm d 4 =24

UNIVERSITATEA TEHINCĂ DIN CLUJ-NAPOCA

 PROIECT DE SEMESTRU – FREZĂ UNIVERSALĂ Pagina 14

2.11. Calculul diametrelor medii, de picior şi de cap pentru cele douãsprezece roţi
dinţate

Dd 1 = m∗z 1 = 2∗36 = 72 [mm] ;

De 1 = m∗( z 1 +2) = 2∗(36+2) = 76 [mm] ;
Df 1 = m∗( z 1−2.25) = 2∗(36−2.25) = 67.5 [ mm] ;

b = ψ m∗m = 8∗2 = 16 [ mm] ;

Dd 2 = m∗z 2 = 2∗36 = 72 [ mm] ;

De 2 = m∗( z 2 +2) = 2∗(36+2) = 76 [ mm] ;
Df 2 = m∗( z 2 −2.25) = 2∗(36−2.25) = 67.5 [ mm] ;

Dd 3 = m∗z3 = 2∗30 = 60 [mm] ;

De 3 = m∗( z 3 +2) = 2∗(30+2) = 64 [ mm] ;
Df 3 = m∗( z 3 −2.25 ) = 2∗(30−2.25) = 55 .5 [mm] ;

Dd 4 = m∗z 4 = 2∗42 = 84 [ mm] ;

De 4 = m∗( z 4+2) = 2∗(42+2) = 88 [ mm] ;
Df 4 = m∗( z 4 −2.25) = 2∗( 42−2.25) = 79.5 [ mm] ;

Dd 5 = m∗z5 = 2∗30 = 60 [ mm] ;

De 5 = m∗( z 5 +2) = 2∗(30+2) = 64 [ mm] ;
Df 5 = m∗( z 5−2.25) = 2∗(30−2.25) = 55.5 [mm] ;

Dd 6 = m∗z 6 = 2∗30 = 60 [ mm] ;

De 6 = m∗( z 6 +2) = 2∗(30+2) = 64 [mm] ;
Df 6 = m∗( z 6 −2.25) = 2∗(30−2.25) = 55.5 [ mm] ;

Dd 7 = m∗z7 = 2∗20 = 40 [ mm] ;

De 7 = m∗( z 7+2) = 2∗(20+2) = 44 [mm] ;
Df 7 = m∗( z 7 −2.25) = 2∗(20−2.25 ) = 35.5 [ mm] ;

UNIVERSITATEA TEHINCĂ DIN CLUJ-NAPOCA

 PROIECT DE SEMESTRU – FREZĂ UNIVERSALĂ Pagina 15

Dd 8 = m∗z 8 = 2∗40 = 80 [ mm] ;

De 8 = m∗( z 8 +2) = 2∗(40+2) = 84 [ mm] ;
Df 8 = m∗( z 8−2.25) = 2∗( 40−2.25) = 75.5 [mm] ;

Dd 9 = m∗z 9 = 2∗67 = 134 [ mm] ;

De 9 = m∗( z 9 +2) = 2∗(67+2) = 138 [ mm] ;
Df 9 = m∗( z 9 −2.25) = 2∗(67−2.25) = 129.5 [ mm] ;

Dd 10 = m∗z 10 = 2∗48 = 96 [mm] ;

De 10 = m∗(z 10 +2) = 2∗(48+2) = 100 [mm] ;
Df 10 = m∗(z 10−2.25) = 2∗(48−2.25 ) = 91.5 [mm] ;

Dd 11 = m∗z 11 = 2∗30 = 60 [mm] ;

De 11 = m∗( z 11 +2) = 2∗(30+2) = 64 [mm] ;
Df 11 = m∗( z 11−2.25) = 2∗(30−2.25) = 55.5 [ mm] ;

Dd 12 = m∗z 12 = 2∗85 = 170 [mm] ;

De 12 = m∗( z 12+2) = 2∗(85+2) = 174 [mm] ;
Df 12 = m∗( z 12−2.25) = 2∗(85−2.25) = 165.5 [ mm] ;

UNIVERSITATEA TEHINCĂ DIN CLUJ-NAPOCA

 PROIECT DE SEMESTRU – FREZĂ UNIVERSALĂ Pagina 16

BIBILIOGRAFIE

1. Adalbert, A., ş.a.- Elemente Privind Proiectarea Angrenajelor, Cluj-Napoca, Editura

ICPIAFSA, 1998 ;
2. Adalbert, A., ş.a. - Reductoare, Cluj-Napoca, Atelierul de multiplicare al Universităţii
Tehnice din Cluj-N., 1994 ;
3. Albu, A., Morar, L., ş.a. - Exploatarea Maşinilor-Unelte, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1983 ;
4. Albu, A., ş.a. - Proiectare Maşinilor-Unelte, Cluj-Napoca, Lito I.P., 1986 ;
5. Andrei, A., Mircea, C., ş.a. - Proiectare Maşinilor-Unelte, Cluj-Napoca, Litografia
I.P., 1986 ;
6. Boangiu, Gh., ş.a. - Maşini-Unelte şi Angregate, Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică, 1978 ;

UNIVERSITATEA TEHINCĂ DIN CLUJ-NAPOCA

 PROIECT DE SEMESTRU – FREZĂ UNIVERSALĂ Pagina 17

7. Botez, E., ş.a. - Maşini-Unelte, vol.I., Bucureşti, Editura Tehnică, 1977.

8. Botez, E., ş.a. - Maşini-Unelte, vol.II., Bucureşti, Editura Tehnică, 1977.
9. Chisiu, A., ş.a. - Organe de maşini, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogica, 1976.
10. Furnica, M., ş.a. - Îndrumator pentru Construcţia Lagărelor cu Rulmenţi, Bucureşti,
M.I.C.M., 1980.
11. Vaida, A., ş.a. - Proiectarea Maşinilor-Unelte, Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică, 1980.
12. Sandu, I., ş.a. - Ghidajele Maşinilor-Unelte, Bucureşti, Editura Tehnică, 1967.
13. Creţu, A. – Rezistenţa Materialelor, Cluj-Napoca, Editura Mediamira, 2005 ;
14. * * * - Catalog de Rulmenţi, Bucureşti, M.I.C.M., 1976.
15. * * * - Organe de Maşini, Colecţia STAS, Editura Tehnică, !983.

1. Memoriu tehnic
1.1. Consideraţii generale privind proiectarea Maşinilor-Unelte.
Proiectare unei maşini-unelte noi impune o bună cunoaştere a caracteristicilor şi performanţelor
utilajelor similare în exploatare, a soluţilor cinematice şi constructive, a realizărilor celor mai bune
şi a tendinţelor pe plan mondial.
Maşina-unealtã proiectată trebuie să răspundă intregal prescripţiilor cerute prin tema de
proiectare. Prin construcţia maşinii se va asigura posibilitatea de alegere a unui regim de găurire
cît mai apropiat de cel optim. Maşina-unealta trebuie să fie astfel pro-iectată, încît să permită
utilizarea unor regimuri de găurire intensive.
O atenţie desebită se va acorda automatizării, astfel încît să se reducă timpi auxiliari, să se
elimine subiectivitatea muncitorului şi solicitarea fizică si psihică a acestuia.
Proiectantul trebuie, de asemenea, să urmarească ca maşina-unealta să se realizeze cu un preţ
de cost cît mai redus. In cosecinţă, pisele componente şi întreaga maşină se vor proiecta cu o
greutate cît mai redusă, economisindu-se în special materialele scumpe şi cele dificitare.
În proiectarea piselor trebuie să se ţina seama şi de tehnologia prelucrăriilor , evi-tîndu-se
construcţiile netehnologice, dificil de realizat sau cele care necesită consum mare de material şi
energie în procesul de prelucare. Montajul subansamblelor şi asamblarea întregii maşini trebuie,
de asemenea, să se realizeze uşor, cu cheltuieli minime de manoperă, timp şi energie.
Utilajul trebuie să-şi păstreze timp îndelungat caracteristicile tehnice şi economice iniţiale.
Proiectul va conţine elemente care să asigure o protecţie eficientă a maşinii la eventuale
suprasolicitări, comenzi greşite etc.
Prin prevederea unei accesibilităţi uşoare în cazul unor intervenţii, se va urmari ca reparaţiile să
se efectueze rapid şi cu cheltuieli minime.
O atenţie deosebită se va acorda esteticii maşinii-unelte, pentru realizarea unui climat de muncă
plăcut şi asigurarea competivităţii şi din acest punct de vedere.

UNIVERSITATEA TEHINCĂ DIN CLUJ-NAPOCA

 PROIECT DE SEMESTRU – FREZĂ UNIVERSALĂ Pagina 18

Proiectantul trebuie să ţina seama şi de seria în care urmează să se producă maşina-unealta

proiectată. Astfel, dacă maşina reprezintă unicat sau urmează să se producă sau urmează să se
producă într-un număr mic de bucăţi, pisele componente vor fi astfel concepute încît să poată fi
fabricate cu o dotare tehnică minimă.
1.2. Descrierea construcţiei si rolul funcţional al maşini de frezat.
Maşini de frezat prezintă un grad mare de universabilitate datorită numărului mare de procedee
de prelucrare prin aşchiere de bază pe care le pot dezvolta:
- găurire;
- alezare;
- strunjire;
- frezare.
Ca urmare sunt destinate prelucrării pieselor de complexitate şi precizie ridicată, în general,
necesită realizare mai multor operaţii la o singură fixare a piesei, cum ar fii piesele de tip bloc şi
carcasă.
Maşinile de frezat sunt maşini-unelte de mare productivitate, datorită regimurilor de aşchiere
intensive care se pot utiliza.
La operaţiile de frezare secţiunea aşchiei nu este constantă, în timpul prelucrării, determinând
variaţia permanentă a forţei de aşchiere şi ca urmare procesul de prelucrare este însoţi de vibraţii
permanente. Această particularitate a operaţiilor de frezare impune o supradimensionare a
subansamblelor maşinii şi montare unui volant, pe arborele principal.
Pe maşinile de frezat se pot prelucra suprafeţe plane (orizontale, verticale, înclinate) şi suprafeţe
de formă complexă. În figura 1 sunt prezentate o parte din multiplele posibilităţi tehnologice ale
maşini de frezat.
Figura 1. Posibilitãţi tehnologice ale frezei universale
La maşinile de frezat mişcarea principală este executată de către sculă şi este o mişcare de
rotaţie. Mişcările de avans sunt executate, la majoritatea maşinilor de frezat, fie de către piesă fie
de către sculă şi sunt mişcări de tranzlaţie (în cazuri mai rare mişcarea de avans poate fi o
mişcare de rotaţie).
Maşinile de frezat se pot clasifica după mai multe criterii; dintre acestea se prezintă câteva în cele
ce urmează:
- după destinaţie pot fi : - maşini de frezat universale.
- maşini de frezat specializate:
- maşini de frezat prin copiere;
- maşini de frezat canale de pană;
- maşini de frezat caneluri;
- dupa poziţia arborelui pot fi : - maşini de frezat cu arbore orizontal;
- maşini de frezat cu arbore vertical.
La maşini de frezat universale, cu destinaţie generală sau pentru sculării, reglarea parametrilor
regimului de aşchiere (viteza principală de aşchiere şi viteaz de avans) se face în majoritatea
cazurilor prin variatoare mecanice de turaţii în trepte.Dacă se doreşte echiparea maşinii cu
echipamente de comandă numerică, atunci se vor utiliza motoare electrice cu turaţie reglabilă,
simplificându-se structura mecanică a lanţurilor şi mărind rigiditatea maşinii.
PREVIEW DOCUMENT

UNIVERSITATEA TEHINCĂ DIN CLUJ-NAPOCA

 PROIECT DE SEMESTRU – FREZĂ UNIVERSALĂ Pagina 19

 
2.Memoriul tehnic
2.1. Consideraţii generale privind proiectarea Maşinilor-Unelte.
Proiectare unei maşini-unelte noi impune o bună cunoaştere a caracteristicilor
şi performanţelor utilajelor similare în exploatare, a soluţilor cinematice şi constructive,
arealizărilor celor mai bune şi a tendinţelor pe plan mondial.Maşina-unealta proiectată
trebuie să răspundă intregal prescripţiilor cerute prin temade proiectare. Prin
construcţia maşinii se va asigura posibilitatea de alegere a unui regimde găurire cît mai
apropiat de cel optim. Maşina-unealta trebuie să fie astfel pro-iectată,încît să permită
utilizarea unor regimuri de găurire intensive.O atenţie desebită se va acorda
automatizării, astfel încît să se reducă timpiauxiliari, să se elimine subiectivitatea
muncitorului şi solicitarea fizică si psihică aacestuia.Proiectantul trebuie, de asemenea, să
urmarească ca maşina-unealta să se realizezecu un preţ de cost cît mai redus. In cosecinţă,
pisele componente şi întreaga maşină se vor  proiecta cu o greutate cît mai redusă,
economisindu-se în special materialele scumpe şicele dificitare.În proiectarea piselor
trebuie să se ţina seama şi de tehnologia prelucrăriilor , evi-tîndu-se construcţiile
netehnologice, dificil de realizat sau cele care necesită consum marede material şi energie
în procesul de prelucare.
Montajul subansamblelor şi asamblareaîntregii maşini trebuie, de asemenea, să se
realizeze uşor, cu cheltuieli minime demanoperă, timp şi energie.Utilajul trebuie să-şi
păstreze timp îndelungat caracteristicile tehnice şi economiceiniţiale. Proiectul va conţine
elemente care să asigure o protecţie eficientă a maşinii laeventuale suprasolicitări,
comenzi greşite etc.Prin prevederea unei accesibilităţi uşoare în cazul unor intervenţii, se
va urmari careparaţiile să se efectueze rapid şi cu cheltuieli minime.
2.2. Descrierea construcţiei si rolul funcţional al maşini de frezat.
Maşini de frezat prezintă un grad mare de universabilitate datorită numărului marede
procedee de prelucrare prin aşchiere de bază pe care le pot dezvolta:
•frezare.
•găurire;
•alezare;
•strunjire;

 
Ca urmare sunt destinate prelucrării pieselor de complexitate şi precizie ridicată,
îngeneral, necesită realizare mai multor operaţii la o singură fixare a piesei, cum ar
fii piesele de tip bloc şi carcasă.Maşinile de frezat sunt maşini-unelte de mare
productivitate, datorită regimurilor deaşchiere intensive care se pot utiliza.La operaţiile
de frezare secţiunea aşchiei nu este constantă, în timpul prelucrării,determinând variaţia
permanentă a forţei de aşchiere şi ca urmare procesul de prelucrareeste însoţi de vibraţii
permanente. Această particularitate a operaţiilor de frezare impune osupradimensionare a
subansamblelor maşinii şi montare unui volant, pe arborele principal.Pe maşinile de
frezat se pot prelucra suprafeţe plane (orizontale, verticale, înclinate)şi suprafeţe de formă
complexă. În figura 1 sunt prezentate o parte din multiplele posibilităţi tehnologice ale
maşini de frezat.Figura 1.La maşinile de frezat mişcarea principală este executată de către
sculă şi este omişcare de rotaţie. Mişcările de avans sunt executate, la majoritatea
maşinilor de frezat, fiede către piesă fie de către sculă şi sunt mişcări de tranzlaţie (în

UNIVERSITATEA TEHINCĂ DIN CLUJ-NAPOCA

 PROIECT DE SEMESTRU – FREZĂ UNIVERSALĂ Pagina 20

cazuri mai rare mişcareade avans poate fi o mişcare de rotaţie).Maşinile de frezat se pot
clasifica după mai multe criterii; dintre acestea se prezintăcâteva în cele ce urmează:
•
după destinaţie pot fii:
•
maşini de frezat universale.maşini de frezat specializate:
•
maşini de frezat princopiere;
•
maşini de frezat canale de pană;
•
maşini de frezat caneluri;

 
•
dupa poziţia arborelui pot fii:
•
maşini de frezat cu arbore orizontal;
•
maşini de frezat cu arbore vertical.La maşini de frezat universale, cu destinaţie generală
sau pentru sculării, reglarea parametrilor regimului de aşchiere (viteza principală de
aşchiere şi viteaz de avans) se faceîn majoritatea cazurilor prin variatoare mecanice de
turaţii în trepte.Dacă se doreşteechiparea maşinii cu echipamente de comandă numerică,
atunci se vor utiliza motoareelectrice cu turaţie reglabilă, simplificându-se structura
mecanică a lanţurilor şi mărindrigiditatea maşinii.Părţile componente ale unei maşini de
frezat sunt prezentate în figura 2:Maşina se compune dintr-un batiu 1, care susţine masa
portpiesă 2, montantul principal 3 şi montantul secundar 4.Unitatea de lucru 5 şi suportul
de sprijin 6 se potdeplasa pe ghidajele montantului principal, respectiv ale montantului
secundar.

 
Sculele necesare diferitelor operaţii se fixează:
•
în arborele principal 7 (broşa maşinii), în general, pentruoperaţiile de găurire, alezare şi
filetare;

UNIVERSITATEA TEHINCĂ DIN CLUJ-NAPOCA

 PROIECT DE SEMESTRU – FREZĂ UNIVERSALĂ Pagina 21

•
 pe sania platoului 8, pentru operaţii de strunjire şi frezare.Pentru efectuarea diferitelor
tipuri de operaţii, cu scule montate fie în arborele principal, fie pe sania platoului, maşina
este prevăzută cu următoarele lanţuricinematice:
•
Lanţul cinematic principal format din motorul M1, cutia de viteze Cvşi cele două
ramificaţii comutabile z1, z2 – pentru antrenarea broşei şi /sau a platoului;
•
Lanţurile cinematice de avans, actionate din lanţul cinematic principal(comutatoarele
C2,C3) şi care au un singur element de reglare (cutia deavansuri CA) şi un singur
mecanism de inversare la care, prin diferiteramificaţii, se efectuează următoarele mişcări
de avans:
•
avansul broşei - prin închiderea comutatorului C1;
•
avansul saniei platoului C – prin închidereacomutatorului Cs
•
avansul unităţii de lucru D şi al suportului I prin bara avansurilor BA şi cutia de
distribuţie CD1;
•
avansul masei: longitudinal E, transversal F şicircular G – prin comutaţii corespunzătoare
din cutiilede distribuţie CD1 Şi CD2.Din analiza schemei cinematice structurale rezultă
că această maşină prezintă, din punct de vedere cinematic, o combinaţie între strunguri,
maşini de găurit şi maşini defrezat. Astfel, apare necesară reglarea lanţurilor cinematice
de avans atât pentru realizareaunor avansuri în mm/rot (necesare la strunjire, găurire,
filetare) cât şi a vitezelor de avansnecesare la frezare.
2 .3. Maşina de frezat universală cu consolă. 
Acest tip poate fi realizat avand doua strcturi de baza :
•
o varianta cu structura cinamatică la care lanţul cinematic principal si lanţurilecinematice
de avans sunt acţionate de către o singură sursă motoare.
•
A doua variantă, la care lanţul cinematic principal si lanţurile cinematice de avans
suntantrenate de surse motoare diferite.Prima variantă este preferată atunci când masinile
sunt de putere mică, obisnuit sub 5 kW.Pentru lanţurile cinematice principale, în ambele
cazuri se poate scrie urmatoareecuaţie de transfer:

 
Structuriile cinematice prezentate evidenţiază faptul că lanţurile de avans sunt
astfelconstruite încât translaţiile să se poată realiza atât cu viteze de avans de lucru, cât si
cuviteză de avans rapid. Cele doua cerinţe se obţin prin cuplajele C ( 1 şi 2 ) a căror stare
decuplare trebuie să excludă obligatoriu simultaneitatea.Mişcările de avans longitudinal
sau transversal obişnuit se realizează cu un domeniu dereglare a vitezei de de avans
cuprins in intervalul 75 ... 100, cu valori minime de 10 ...15mm/min ; numărul treptelor
de viteze de avans este 12 .. 24. Vitezele de avans verticale secere sa fie reduse la 1 /2 –
1 /4 din valoarea vitezelor de avans longitudinal sau transversal,din motive de rigiditate.

UNIVERSITATEA TEHINCĂ DIN CLUJ-NAPOCA

 PROIECT DE SEMESTRU – FREZĂ UNIVERSALĂ Pagina 22

2.4. Întreţinerea maşini de frezat

.
Pentu menţinerea maşinilor –unelte în stare de funcţionare normală, cu indicatoriitehnico-
economici în limitele prevăzute, este necesară întreţinerea zilnică a acestora.O
importanţă deosebită în intreţinerea maşinilor-unelte o are ungerea organelor înmişcare.
De asemenea, este necesar ca sistemele automate să asigure debitul necesar deulei. De
asemenea, ungerea pe cale manuală, în locurile prevăzute de cartea maşinii trebuiesă se
facă la timp, cu lubrefianţii indicaţi şi în cantitaţile necesare. Lubrefiantul folosittrebuie
să corespundă condiţiilor impuse de constructor. Se vor folosi uleiuri şi unsori deorigine
minerală. Ungerea se va face în funcţie de cele 3 grupe mari de organe: lagăre,angrenaje,
cuplu sanie-ghidaj.Înteţinerea zilnică constă în înlăturarea aşchiilor, a particulelor
abrasive de peghidaje, a menţinerii rigidităţii asamblărilor prin strîngerea suruburilor cînd
acestea seslăbesc, fără aşteptare reparaţilor planificate.
2 .5. Norme de protecţia a muncii. 
1.Înainte de începerea lucrului se controlează amănunţit starea tehnică a
maşini.2.Se fixează bine piesa pe masa maşini de frezat.3.Hainele să fie bine
încheiate şi strânse pe corp iar părul să fie acoperit.4.Se foloseşte în timpul
lucrului ochelari de protecţie sau ecranul de protecţie.5.Se verifică  legătura
la pământ a utilajului.6.Se opreşte maşina când se fixează sau se scoate piesa
din dispozitiv.7 . N u s e c u r ă ţ ă ş p a n u l c u   m â n a . 8 . S e o p r e ş t e m a ş i n a c â n d
s e m ă s o a r ă p i e s a . 9.Nu se întreţin convorbiri în timpul lucrului.10. Nu se
schimbă cureaua în timpul mersului.11. Nu se lucrează fără apărători.
 
nAi1eCVi2nM1

 
12. Se opreşte motorul la părăsirea locului de muncă.13. Se închide curentul sau se
opreşte maşina în cazul când se constată o defecţiune şi seanunţă imediat maistrul.

UNIVERSITATEA TEHINCĂ DIN CLUJ-NAPOCA