Proiect MU Exemplu
Proiect MU Exemplu
Proiect MU Exemplu
Studentul :
PROIECT DE SEMESTRU
Proiectul va cuprinde :
II Partea scrisă :
1. Memoriul tehnic de prezentare pentru masină şi lanţul cinematic
respectiv ;
2. Memoriul justificativ de calcul ( cinematic, dimensional sau
verificare organologică ).
1. Memoriu tehnic
1.1. Consideraţii generale privind proiectarea Maşinilor-Unelte.
S B n M2 n M i 3 e CA i 5 p S1
(1)
S C n M n M2 i 3 e CA i 6 p S21
(2)
S D n M n M2 i 3 e CA i 7 p S31
(3)
unde :
S - reprezintă viteza de avans pe direcţiile menţionate de indici [mm/min] ;
Ps1,s2,s3 - pasul şuruburilor conducătoare Sc1 , Sc2 , Sc3 , [mm] .
Mişcările de avans longitudinal sau transversal obişnuit se realizează cu un
domeniu de reglare a vitezei de de avans cuprins in intervalul 75 ... 100, cu valori minime
de 10 ...15 mm/min ; numărul treptelor de viteze de avans este 12 .. 24. Vitezele de avans
Prin revizie tehnică, care se efectuiază de obicei înaintea unei reparaţii curente sau
capitale, se determină starea tehnică a maşinii şi remedierile ce urmează să se execute cu
ocazia primei reparaţii.
În cadrul reviziei tehnice se execută şi operaţii de reglare a jocurilor, strîngerea
suruburilor sau unele reparaţii mărunte, care să asigure funcţionarea maşinii-unelte pînă
la reparaţie. Se verifică de asemenea precizia privind funcţionarea maşinii la mers în gol
şi în sarcină.
Reparaţiile curente cuprind intervenţiile care se execută periodic şi au ca scop
eliminarea efectelor negative cauzate de uzură, prin înlocuirea sau recondiţionarea
pieselor respective. Principalele operaţii ce le conţine o reparaţie curentă sunt:
-demontarea ;
-recondiţionarea ;
-eliminarea jocurilor care depasesc limitele admisibile ;
-montarea si verificarea .
Reparaţiile capitale se efectuează cu scopul refacerii complete a capacităţi de
prelucrare, a preciziei şi a celorlalte caracteristici funcţionale iniţiale. Aceste reparaţii
cuprind, înlocuiri şi recondiţionări la toate piesele şi subansamblelor supuse uzurii şi
oboseli. Maşina se demonteaza complet, se spală, în unele cazuri concomitent cu
reparaţia capitală se execută şi modernizarea maşinii.
1000 d1 100
ic = = =
1430 d2 143 ;
b 7
z 4 = q∗k∗ 2 = q∗12∗ = 7∗q
a2 + b2 2
;
⇒ q=6 ⇒ z 1 = 36 ;
z 2 = 36 ;
z 3 = 30 ;
z 4 = 42 ;
b). pentru a doua serie de cuplaje
a2 = 2 ;
z5 1 a1
i 21 = = =
z6 1 b1 ; a1 + b1 = 2 ;
z7 1 1 1 a2
i 22 = = 2 = = =
z8 ϕ (1 . 4) 2 b2 ; a2 + b 2 = 3 ;
2
k=6;
a 1
z 5 = q∗k∗ 1 = q∗6∗ = 3∗q
a1 + b1 2
;
b 1
z 6 = q∗k∗ 1 = q∗6∗ = 3∗q
a1 + b1 2
;
a 1
z 7 = q∗k∗ 2 = q∗6∗ = 2∗q
a 2+ b 2 3
;
b2 2
z 8 = q∗k∗ = q∗6∗ = 4∗q
a2+ b 2 3
;
⇒ q = 10 ⇒ z 5 = 30 ;
z 6 = 30 ;
z 7 = 20 ;
z 8 = 40 ;
c). pentru a treia serie de cuplaje
a3 = 2 ;
z9 ϕ 1.4 7 a1
i31 = = = = =
z 10 1 1 5 b1 ; a1 + b1 = 12 ;
z11 1 1 5 a2
i32 = = = = =
z 12 ϕ3 (1 .4 )3 14 b2 ; a2 + b 2 = 19 ;
k = 228 ;
a 7
z 9 = q∗k∗ 1 = q∗228∗ = 133∗q
a1 + b1 12
;
b 5
z 10 = q∗k∗ 1 = q∗228∗ = 95∗q
a1 + b 1 12
;
a 5
z 11 = q∗k∗ 2 = q∗228∗ = 60∗q
a2 + b2 19
;
b2 14
z 12 = q∗k∗ = q∗228∗ = 168∗q
a 2+ b 2 19
;
⇒ q = 0.5 ⇒ z 9 = 67 ;
z 10 = 48 ;
z 11 = 30 ;
z 12 = 85 ;
100 30 20 30 2574000000
n1 ef = n M∗i c∗i 12∗i 22∗i 32 = 1430∗ ∗ ∗ ∗ = = 126 . 05
143 42 40 85 20420400 ;
n −n 126.05 − 125
Δn 1 = 1 ef 1 ∗ 100[ %] = ∗ 100 [% ] = 0.84 [ %]
n1 125 ;
100 36 20 30 3088800000
n2 ef = n M ∗i c∗i 11∗i22∗i32 = 1430∗ ∗ ∗ ∗ = = 176. 47
143 36 40 85 17503200 ;
n −n 176 .47 − 175
Δn 2 = 2 ef 2 ∗ 100[ %] = ∗ 100 [ %] = 0.84 [ %]
n2 175 ;
100 30 30 30 3861000000
n3 ef = n M ∗i c∗i12∗i 21∗i32 = 1430∗ ∗ ∗ ∗ = = 252. 10
143 42 30 85 15315300 ;
n −n 252 .10 − 250
Δn 3 = 3 ef 3 ∗ 100[ %] = ∗ 100 [% ] = 0.84 [ %]
n3 250 ;
100 36 30 30 4633200000
n4 ef = n M∗ic∗i 11∗i 21∗i 32 = 1430∗ ∗ ∗ ∗ = = 352 . 94
143 36 30 85 13127400 ;
n 4 ef − n 4 352.94 − 350
Δn 4 = ∗ 100[ %] = ∗ 100 [ %] = 0.84 [ %]
n4 350 ;
100 30 20 67 5748600000
n5 ef = n M ∗ic∗i 12∗i 22∗i 31 = 1430∗ ∗ ∗ ∗ = = 498 .51
143 42 40 48 11531520 ;
n5 ef − n5 498.51 − 500
Δn 5 = ∗ 100[ %] = ∗ 100 [ %] = −0.29 [ %]
n5 500 ;
100 36 20 67 6898320000
n6 ef = nM ∗i c∗i 11∗i 22∗i31 = 1430∗ ∗ ∗ ∗ = = 697 . 91
143 36 40 48 9884160 ;
n −n 697.91 − 700
Δn 6 = 6 ef 6 ∗ 100[ %] = ∗ 100 [% ] = −0. 29 [ %]
n6 700 ;
100 30 30 67 8622900000
n7 ef = n M ∗ic∗i 12∗i 21∗i31 = 1430∗ ∗ ∗ ∗ = = 997 . 02
143 42 30 48 8648640 ;
n −n 997 .02 − 1000
Δn 7 = 7 ef 7 ∗ 100[% ] = ∗ 100 [ %] = −0. 29 [ %]
n7 1000 ;
100 36 30 67 10347480000
n8 ef = nM ∗ic∗i11∗i21∗i31 = 1430∗ ∗ ∗ ∗ = = 1395. 83
143 36 30 48 74131200 ;
n −n 1395.83 − 1400
Δn 8 = 8 ef 8 ∗ 100[% ] = ∗ 100 [ %] = −0.29 [ %]
n8 1400 ;
30
√
M t 1∗C F∗k 2c∗k 2M i 12 +1 +1
17 . 97∗2 . 951∗(1. 77 )2∗87 2 42
m=
√ z 21∗ψ m∗σ 2Ha
∗
i 12
=
362∗8∗630
∗
30
42
= 0 .09
ψm = 8 ;
k c = 1.77 ;
k V =1.15 ;
k M = 87 ;
k HB = 1 .15 ;
k S = 1.45 ;
C F = k s∗k c∗k v = 1.45∗1 .77∗1.15 = 2. 9514
σ HA = 630 ;
⇒ mSTAS = 2
16∗M t
d=
√ π∗τ at ;
τ at = 100 ..... 250 [daN /cm ] ;
2
16∗M tI∗10
d 1=
[mm];
√ π∗τ at
=
16∗17 .97∗10
√ π∗τ at
= 1 . 827 [ mm ]
⇒ funcţional adoptãm d 1 =24
[mm];
√ π∗τ at
=
√ 16∗24 . 15∗10
π∗τ at
= 2. 017 [mm ]
⇒ funcţional adoptãm d 2 =24
16∗M tIII∗10
d 3=
[mm] ;
√ π∗τ at
=
√ 16∗45 . 45∗10
π∗τ at
= 2 . 49 [ mm ]
⇒ funcţional adoptãm d 3 =24
[mm] ;
√ π∗τ at
=
√ 16∗17 . 97∗10
π∗τ at
= 3 . 439 [ mm ]
⇒ funcţional adoptãm d 4 =24
2.11. Calculul diametrelor medii, de picior şi de cap pentru cele douãsprezece roţi
dinţate
BIBILIOGRAFIE
1. Memoriu tehnic
1.1. Consideraţii generale privind proiectarea Maşinilor-Unelte.
Proiectare unei maşini-unelte noi impune o bună cunoaştere a caracteristicilor şi performanţelor
utilajelor similare în exploatare, a soluţilor cinematice şi constructive, a realizărilor celor mai bune
şi a tendinţelor pe plan mondial.
Maşina-unealtã proiectată trebuie să răspundă intregal prescripţiilor cerute prin tema de
proiectare. Prin construcţia maşinii se va asigura posibilitatea de alegere a unui regim de găurire
cît mai apropiat de cel optim. Maşina-unealta trebuie să fie astfel pro-iectată, încît să permită
utilizarea unor regimuri de găurire intensive.
O atenţie desebită se va acorda automatizării, astfel încît să se reducă timpi auxiliari, să se
elimine subiectivitatea muncitorului şi solicitarea fizică si psihică a acestuia.
Proiectantul trebuie, de asemenea, să urmarească ca maşina-unealta să se realizeze cu un preţ
de cost cît mai redus. In cosecinţă, pisele componente şi întreaga maşină se vor proiecta cu o
greutate cît mai redusă, economisindu-se în special materialele scumpe şi cele dificitare.
În proiectarea piselor trebuie să se ţina seama şi de tehnologia prelucrăriilor , evi-tîndu-se
construcţiile netehnologice, dificil de realizat sau cele care necesită consum mare de material şi
energie în procesul de prelucare. Montajul subansamblelor şi asamblarea întregii maşini trebuie,
de asemenea, să se realizeze uşor, cu cheltuieli minime de manoperă, timp şi energie.
Utilajul trebuie să-şi păstreze timp îndelungat caracteristicile tehnice şi economice iniţiale.
Proiectul va conţine elemente care să asigure o protecţie eficientă a maşinii la eventuale
suprasolicitări, comenzi greşite etc.
Prin prevederea unei accesibilităţi uşoare în cazul unor intervenţii, se va urmari ca reparaţiile să
se efectueze rapid şi cu cheltuieli minime.
O atenţie deosebită se va acorda esteticii maşinii-unelte, pentru realizarea unui climat de muncă
plăcut şi asigurarea competivităţii şi din acest punct de vedere.
2.Memoriul tehnic
2.1. Consideraţii generale privind proiectarea Maşinilor-Unelte.
Proiectare unei maşini-unelte noi impune o bună cunoaştere a caracteristicilor
şi performanţelor utilajelor similare în exploatare, a soluţilor cinematice şi constructive,
arealizărilor celor mai bune şi a tendinţelor pe plan mondial.Maşina-unealta proiectată
trebuie să răspundă intregal prescripţiilor cerute prin temade proiectare. Prin
construcţia maşinii se va asigura posibilitatea de alegere a unui regimde găurire cît mai
apropiat de cel optim. Maşina-unealta trebuie să fie astfel pro-iectată,încît să permită
utilizarea unor regimuri de găurire intensive.O atenţie desebită se va acorda
automatizării, astfel încît să se reducă timpiauxiliari, să se elimine subiectivitatea
muncitorului şi solicitarea fizică si psihică aacestuia.Proiectantul trebuie, de asemenea, să
urmarească ca maşina-unealta să se realizezecu un preţ de cost cît mai redus. In cosecinţă,
pisele componente şi întreaga maşină se vor proiecta cu o greutate cît mai redusă,
economisindu-se în special materialele scumpe şicele dificitare.În proiectarea piselor
trebuie să se ţina seama şi de tehnologia prelucrăriilor , evi-tîndu-se construcţiile
netehnologice, dificil de realizat sau cele care necesită consum marede material şi energie
în procesul de prelucare.
Montajul subansamblelor şi asamblareaîntregii maşini trebuie, de asemenea, să se
realizeze uşor, cu cheltuieli minime demanoperă, timp şi energie.Utilajul trebuie să-şi
păstreze timp îndelungat caracteristicile tehnice şi economiceiniţiale. Proiectul va conţine
elemente care să asigure o protecţie eficientă a maşinii laeventuale suprasolicitări,
comenzi greşite etc.Prin prevederea unei accesibilităţi uşoare în cazul unor intervenţii, se
va urmari careparaţiile să se efectueze rapid şi cu cheltuieli minime.
2.2. Descrierea construcţiei si rolul funcţional al maşini de frezat.
Maşini de frezat prezintă un grad mare de universabilitate datorită numărului marede
procedee de prelucrare prin aşchiere de bază pe care le pot dezvolta:
•frezare.
•găurire;
•alezare;
•strunjire;
Ca urmare sunt destinate prelucrării pieselor de complexitate şi precizie ridicată,
îngeneral, necesită realizare mai multor operaţii la o singură fixare a piesei, cum ar
fii piesele de tip bloc şi carcasă.Maşinile de frezat sunt maşini-unelte de mare
productivitate, datorită regimurilor deaşchiere intensive care se pot utiliza.La operaţiile
de frezare secţiunea aşchiei nu este constantă, în timpul prelucrării,determinând variaţia
permanentă a forţei de aşchiere şi ca urmare procesul de prelucrareeste însoţi de vibraţii
permanente. Această particularitate a operaţiilor de frezare impune osupradimensionare a
subansamblelor maşinii şi montare unui volant, pe arborele principal.Pe maşinile de
frezat se pot prelucra suprafeţe plane (orizontale, verticale, înclinate)şi suprafeţe de formă
complexă. În figura 1 sunt prezentate o parte din multiplele posibilităţi tehnologice ale
maşini de frezat.Figura 1.La maşinile de frezat mişcarea principală este executată de către
sculă şi este omişcare de rotaţie. Mişcările de avans sunt executate, la majoritatea
maşinilor de frezat, fiede către piesă fie de către sculă şi sunt mişcări de tranzlaţie (în
cazuri mai rare mişcareade avans poate fi o mişcare de rotaţie).Maşinile de frezat se pot
clasifica după mai multe criterii; dintre acestea se prezintăcâteva în cele ce urmează:
•
după destinaţie pot fii:
•
maşini de frezat universale.maşini de frezat specializate:
•
maşini de frezat princopiere;
•
maşini de frezat canale de pană;
•
maşini de frezat caneluri;
•
dupa poziţia arborelui pot fii:
•
maşini de frezat cu arbore orizontal;
•
maşini de frezat cu arbore vertical.La maşini de frezat universale, cu destinaţie generală
sau pentru sculării, reglarea parametrilor regimului de aşchiere (viteza principală de
aşchiere şi viteaz de avans) se faceîn majoritatea cazurilor prin variatoare mecanice de
turaţii în trepte.Dacă se doreşteechiparea maşinii cu echipamente de comandă numerică,
atunci se vor utiliza motoareelectrice cu turaţie reglabilă, simplificându-se structura
mecanică a lanţurilor şi mărindrigiditatea maşinii.Părţile componente ale unei maşini de
frezat sunt prezentate în figura 2:Maşina se compune dintr-un batiu 1, care susţine masa
portpiesă 2, montantul principal 3 şi montantul secundar 4.Unitatea de lucru 5 şi suportul
de sprijin 6 se potdeplasa pe ghidajele montantului principal, respectiv ale montantului
secundar.
Sculele necesare diferitelor operaţii se fixează:
•
în arborele principal 7 (broşa maşinii), în general, pentruoperaţiile de găurire, alezare şi
filetare;
•
pe sania platoului 8, pentru operaţii de strunjire şi frezare.Pentru efectuarea diferitelor
tipuri de operaţii, cu scule montate fie în arborele principal, fie pe sania platoului, maşina
este prevăzută cu următoarele lanţuricinematice:
•
Lanţul cinematic principal format din motorul M1, cutia de viteze Cvşi cele două
ramificaţii comutabile z1, z2 – pentru antrenarea broşei şi /sau a platoului;
•
Lanţurile cinematice de avans, actionate din lanţul cinematic principal(comutatoarele
C2,C3) şi care au un singur element de reglare (cutia deavansuri CA) şi un singur
mecanism de inversare la care, prin diferiteramificaţii, se efectuează următoarele mişcări
de avans:
•
avansul broşei - prin închiderea comutatorului C1;
•
avansul saniei platoului C – prin închidereacomutatorului Cs
•
avansul unităţii de lucru D şi al suportului I prin bara avansurilor BA şi cutia de
distribuţie CD1;
•
avansul masei: longitudinal E, transversal F şicircular G – prin comutaţii corespunzătoare
din cutiilede distribuţie CD1 Şi CD2.Din analiza schemei cinematice structurale rezultă
că această maşină prezintă, din punct de vedere cinematic, o combinaţie între strunguri,
maşini de găurit şi maşini defrezat. Astfel, apare necesară reglarea lanţurilor cinematice
de avans atât pentru realizareaunor avansuri în mm/rot (necesare la strunjire, găurire,
filetare) cât şi a vitezelor de avansnecesare la frezare.
2 .3. Maşina de frezat universală cu consolă.
Acest tip poate fi realizat avand doua strcturi de baza :
•
o varianta cu structura cinamatică la care lanţul cinematic principal si lanţurilecinematice
de avans sunt acţionate de către o singură sursă motoare.
•
A doua variantă, la care lanţul cinematic principal si lanţurile cinematice de avans
suntantrenate de surse motoare diferite.Prima variantă este preferată atunci când masinile
sunt de putere mică, obisnuit sub 5 kW.Pentru lanţurile cinematice principale, în ambele
cazuri se poate scrie urmatoareecuaţie de transfer:
Structuriile cinematice prezentate evidenţiază faptul că lanţurile de avans sunt
astfelconstruite încât translaţiile să se poată realiza atât cu viteze de avans de lucru, cât si
cuviteză de avans rapid. Cele doua cerinţe se obţin prin cuplajele C ( 1 şi 2 ) a căror stare
decuplare trebuie să excludă obligatoriu simultaneitatea.Mişcările de avans longitudinal
sau transversal obişnuit se realizează cu un domeniu dereglare a vitezei de de avans
cuprins in intervalul 75 ... 100, cu valori minime de 10 ...15mm/min ; numărul treptelor
de viteze de avans este 12 .. 24. Vitezele de avans verticale secere sa fie reduse la 1 /2 –
1 /4 din valoarea vitezelor de avans longitudinal sau transversal,din motive de rigiditate.
12. Se opreşte motorul la părăsirea locului de muncă.13. Se închide curentul sau se
opreşte maşina în cazul când se constată o defecţiune şi seanunţă imediat maistrul.