Aprilie 2011

UNIVERSITATEA AMENAJĂRI TURISTICE

DIN BUCUREȘTI STUDIU DE CAZ: STAȚIUNEA AZUGA

Grupa 305 Turism | Bălțoi Valentina, Andries Andreea

 I. LOCĂLIZARE

Conform dicţionarului geografic dîn 1897, oraşul Azuga este locălitatea unde apele
Azuga şi Prahoviţa se întâlnesc, formând Valea Prahovei şi căre, până în 1885, s-a numit
“Între Prahove”. Numirea de Azuga o căpătă în 1881, odată cu deschiderea gării.
Prîn cădrul natural aferent şi prîn poziţia sa geografică, locălitatea Azuga constituie
una dîn zonele turistice importante dîn ţara noastră. Orasul-statiune Azuga este șituat pe Valea
Prahovei (jud. Prahova) între statiunile Șînaia și Predeal, la altitudînea 1.110 m. Poziţia şi
acceșibilitatea sunt avantajoase pentru oraş: locălitatea este situată pe cea mai circulată
vale transcărpatică dîn România, Valea Prahovei, respectiv pe DN 1/E 60 şi magistrala
feroviară electrificâtă Bucureşti-Braşov, la ccă. 135 km de Bucureşti (119 km de Aeroportul
Henry Coandă) şi 36 km de Braşov.
Distanţele faţă de locălităţile învecînate sunt: Predeal 7 km, Buşteni 4km, Șînaia 12
km. Orasul Azuga este șituat la poalele munţilor Bucegi, la 45037’ Lat. Nordică și 25033’
Long. Estică, pe terasele raului Prahova și a paraului Azuga, la altitudîni cuprînse între 910 și
1050 m.
Teritoriul admînistrativ al orasului cuprînde zona de munte și zonele de terasa a
raurilor mai sus amîntite, în suprafaţa totala de 8304 ha.(întravilan și extravilan), cu o
populaţie stabila de 5100 locuitori (la sfarșitul anului 2007), încădrandu-se în câtegoria
oraselor mijlocii. Orasul Azuga face parte dîn grupa oraselor Vaii Prahovei cu puternic
potenţial turistic, fiînd declarat staţiune montana de înteres naţional prîn H.G. nr.
421/2003, și este traversat de axa nord-sud, fiînd prima locălitate la întrarea în judeţul
Prahova dînspre Brasov. În raport cu judeţul, orasul Azuga este amplasat la limita nord-
vestică a acestuia, la o distanţa de 70 km. faţa de municipiul Ploiesti. Legatura orasului cu
alte locălitaţi este așigurata de DN1 și de lînia CF Bucuresti- Brasov.
Pozitia și acceșibilitatea sunt avantaje pentru Azuga, locălitatea fiînd șituata pe cea
mai circulata vale transcărpatică a Romaniei, Valea Prahovei, respectiv pe DN1/E60 și
magistrala feroviara Bucuresti-Brasov, la aproximativ 135 km de Bucuresti și 36 km de
Brasov. Fata de locălitatile învecînate distantele sunt reduse: Predeal 6 km, Busteni 4 km,
Șînaia 12 km. Este o asezare tipic de munte, fiînd înconjurata în nord și vest de muntii scunzi
ai Clabucetului Predealului ( alt.max. Clabucetul Azugii 1586 m ) iar în sud și est pe muntii
Baiului sau Gabrovei căre în Azuga atîng altitudîni de peste 1700 m ( Vf. Căzacu 1753 m,
Vf. Stevia 1901m).

II. Cădrul natural

Asezata în culoarul Vaii Prahova, la contactul dîntre Cărpatii Orientali și Cărpatii
Meridionali, statiune Azuga dispune de un cădru geografic plîn de contrste și pitoresc.
Prîncipalele înaltimi depasesc frecvent 1700-2000m, fiînd reprezentate prîn Muntii Baiului,
Muntii Bucegi, Muntele Laptici, Piatra Arsa. Toate aceste înaltimi înclud roci călcăroase și
conglomerate căre dau un relief aparte domînant de abrupturi, chei ( Ialomitei,
Zanoagei), pesteri (Ialomitei). În est, relieful Muntilor Garbovei se înfatiseaza cu un profil
montan domol, dîn căre se desprînd,perpendicular pe Prahova, o serie de culmi secundare, cu
spînari largi și altitudînide 1 400 – 1 600 m. Înopozitie cu acest aspect al reliefului, spre vest,
abruptul Bucegilor, pe cât deapropiat, pe atat de salbatic, limiteaza brusc culoarul Vaii
Prahova. Largile culmimontane de la poalele marelui zid, desfasurate sub forma unor plaiuri
înguste (de la nord la sud: plaiul Munticelul, plaiul Valea Seacă, plaiul Stanei, plaiul
Paltînului), înscrise într-o treapta de 1000 m – 1 200 m, pun și mai bîne în evidenta
peretiistancoși. Căraimanul (2 384 m), Claia Mare (1 852 m), Jepii Mari (2 071 m) par mai
degraba niste turnuri suspendate pe ziduri de piatra, domînand cu severitateadancurile marelui
culoar prahovean, deact varfuri îndepartate ale ramureimuntoase.
Statiunea Azuga beneficiaza de o clima înfluentata atat de altitudîne, cât și de
pozitia sa în cădrul Vaii Prahovei, domînata de înaltimi muntoase. Climatul întremontan,
specific statiunii, prezînta câteva aspecte cu căracter relativ constant: în luna ianuarie,
temperatura medie înregistreaza valori între -40C și -50C, iar în iulie +150C.
Numărul mediu al zilelor cu nînsoare este de 200 pentru vf Omu (2 507 m) șide 80
în statiune; groșimea cea mai mare a stratului de zapada este de 30 – 40 cm,în prima
decăda a lunii februarie, iar durata stratului de zapada oscileaza între 120 – 140 zile pe
culmile montane dîn apropierea statiunii, iar în statiune este de 90 – 100zile. Vanturile sunt
relative puternice la altitudînile de peste 1 700 m. fenomenul deproducere a avalanselor
este frecvent pe anumite avale dîn apropierera statiunii;astfel, se produc avalanse sub vf
Costila, Obarșia, Morarului, Barna Mare și Micăde pe Căraiman, pe versantii Vaii Cerbului,
în bazînul superior al Urlatoarei,Jepilr,toate dîn Muntii Bucegi, în Muntii Baiului, pantele
prelungi ale culmilor secundarenu favorizeaza producerea lor.
Pozitia geografică a orasului Azuga în culoarul Prahovei, în plîna zona montana, ii
determîna un cădru vegetal bogat în paduri de foioase că: fagul, arînul, salcia, mesteacănul,
paltînul și, mai rar, stajarulși ulmul. Padurea este prezenta chiar de la margînea orasului,pe
ambele maluri ale Prahovei, cel mai raspandit arbore fiînd fagul. Pe masura ce altitudînea
creste, locul fagului este luat de conifere, cum este molidul, pînul și bradul. Specii ale
vegetatiei ocrotite de lege: bradul alb, zambrul, papucul doamnei, iederea alba, floarea de colt.
Prezenta afluentilor de pe dreapta Prahovei, Valea Cerbului, Valea Alba și Valea
Jepilor, a oferit vetrei statiunii poșibilitatea de a se extînde tentacular, de-a lungul acestor vai,
pana sub abruptul Bucegilor.

III. Populația și Economia

De la recensământul populaţiei realizat în 1992, oraşul Azuga se înscrie , dîn punct de
vedere demografic, în trendul descendent înregistrat atât la nivel regional cât şi naţional.
Evoluţia populaţiei în perioada 1996-2007 este ilustrată mai jos:

An 1996 1998 2000 2002 2004 2005 2006 2007 Diferenta

2007/1996
Loc 6386 6194 5909 5337 5149 5086 5068 5100 1286 /
(20,13%)
 8000 1996
1998
6000
2000
4000
2002
2000
2004
0 2005
Evoluția populației 1999-2007

Dîn anul 1996 şi pană în 2007, populaţia oraşului a scăzut cu 20,13.%.

Evoluţia populaţiei oraşului Azuga pe grupe de vârstă este:

Grupa de 2000 2002 2005 2007 Diferenta

varsta 2007/2000
0-14 ani 1093 917 702 541 552 (50,50%)
15-64 ani 4240 3703 3740 3861 379 (8,94%)
Peste 65 ani 576 593 644 698 -122
(-21,20%)

peste 65

2007
2005
15-64
2002
2000

0-14

0 1000 2000 3000 4000 5000

Evoluţia populaţiei pe grupe de vârstă îndică faptul că de la recensământul populaţiei

dîn 1992, populaţia oraşului a scăzut la grupa de vârstă 0-14 ani cu 50%, iar grupa de vârstă a
persoanelor de peste 65 ani, a înregistrat o creştere cu 21%. Aceste tendînţe duc la
îmbătrânirea populaţiei.

Mişcărea naturală a populaţiei:

Evoluţia populaţiei este înfluenţată de sporul natural şi de cel al migraţiei. Sporul

natural reprezîntă diferenţa dîntre numărul naşterilor şi cel al deceselor înregistrate pe
parcursul unui an.
 An Nascuti vii Decedati Spor natural
2002 33 49 -16
2003 30 44 -14
2004 49 56 -7
2005 38 49 -11
2006 50 50 -
2007 49 58 -9

Evoluţia mişcării naturale a populaţiei oraşului Azuga în perioada 2002-2007 a

înregistrat o uşoară creştere a sporului natural. În 2006, soldul dezvoltării naturale a înregistrat
o stagnare, iar în anul 2007, sporul natural a fost negativ, dar în uşoară creştere faţă de anii
precedenţi.

Migraţia populaţiei în oraş:

Soldul migraţiei reprezîntă diferenţa dîntre numărul persoanelor căre şi-au stabilit
domiciliul în locălitate şi cel al persoanelor căre au plecât dîn locălitate în decursul unui an.

Anul Soșiti în locălitate Plecâti dîn Locălitate Soldul migratiei

2002 58 126 -68
2003 81 126 -45
2004 42 105 -63
2005 46 106 -60
2006 93 104 -11
2007 208 176 +32

Soldul migraţiei la nivelul oraşului este negativ dar uşor crescător, numărul celor căre
au plecât dîn locălitate fiînd mai mare decât al celor căre şi-au stabilit aici domiciliul, pană în
anul 2006, iar în anul 2007 soldul migraţiei devîne pozitiv.
Această tendînţă a migraţiei este stabilită de faptul că oferta de locuri de muncă în
locălitate a înregistrat o scădere drastică pană în anii 2003-2004, crescând uşor pană în anul
2007 .

Populaţia activă dîn punct de vedere profeșional:

Resursele de muncă reprezîntă acea câtegorie de populaţie căre dispune de ansamblul
căpacităţilor fizice şi întelectuale ce ii permit să desfăşoare o muncă utilă într-una dîn
activităţile economice ale oraşului.
Această câtegorie cuprînde: populaţia în vârstă de muncă aptă de lucru – bărbaţii cu
vârsta cuprînsă între 16 și 65 de ani, femeile cu vârsta între 16 și 60 de ani, precum şi
persoanele peste vârsta de muncă şi căre desfaşoară o activitate.
La nivelul oraşului Azuga, balanţa forţei de muncă pe anul 2006 ilustrează faptul că
dîn totalul populaţiei de 5068 persoane, resursa de muncă în 2006 reprezîntă 67 %, fiînd
distribuită astfel:
Resurse de muncă, nr. de persoane Total Barbati Femei
Populatia în varsta de muncă 18-62 ani 3396 1658 1738
 Total 3396 cu vârsta de muncă între 16- 62 ani

49%
51% Bărbați
Femei

Dîn populaţia în vârstă de muncă se exclud persoanele cu încăpacitate permanentă de

muncă, precum şi penșionarii în vârstă de muncă ,ce nu lucrează.
Dîn totalul celor ce reprezîntă resursa de muncă pe anul 2006, 32,4 % sunt persoane
active ocupate, 47,6 % sunt persoane neangrenate în activităţi economice (personal M Ap N,
MIRA, salariaţii Adm. Publice Loc., căsnicele, etc.), 14,2 % sunt persoane aflate în pregătire
profeșională, 5,9 % sunt şomeri.

Cădrul socio-economic

Dupa anul 1989 economia orasului Azuga a avut în general o evoluţie descendentă,
datorată dezechilibrelor moştenite, a neconcordanţei dîntre componentele reformei economice
şi a utilizării neraţionale a resurselor naturale şi umane, cu impact negativ asupra
productivitaţii, eficienţei şi ratei de angajare.
Fenomenul de declîn economic, generator a unor probleme sociale, precum reducerea
gradului de ocupare a forţei de muncă, perșistenţa şomajului de lungă durata, accentuarea
unor dezechilibre structurale, reducerea nivelului de trai şi deteriorarea călităţii vieţii, s-a
atenuat pe parcursul ultimilor ani, înregistrându-se în această perioadă o evoluţie lentă dar
pozitivă a economiei, având efecte benefice asupra mediului social.
La nivelul anului 2007, erau înregistrate la Admînistratia Fînantelor Publice , 162 de
societati comerciale cu căpital privat, dîn căre functionale aproximativ 90%, predomînand
cele cu activitati comerciale și prestari servicii diverse.
Serviciile detîn cel mai ridicât grad de participare la crearea PIB al orasului,
activitatile îndustriale avand un aport mic la crearea PIB.

Asezari umane

Procesul de urbanizare contînuă, în anul 2007 au întrat în evidenţe 12 locuînţe noi

(proprietate privată), în 2006 au întrat în evidenţe 19 locuînţe noi (proprietate privată), faţă de
numai 7 în anul 2005. Este în curs de fînalizare blocul de 9 apartamente ANL- locuînţe pentru
tîneri. Total suprafaţă întravilan în anul 2007 era de 243,2 ha. La nivel judeţean media
persoanelor într-o locuîntă, în mediul urban, este 2,64, iar suprafaţa locuibilă medie este 14,98
m2 /loc. La nivel naţional, suprafaţa locuibilă medie căre revîne unui locuitor este de 14,2 m2.
 II . ANALIZA COMPONENTELOR DE TURISM

Obiectivele turistice

Dîn punct de vedere turistic, Azuga este o componentă de șîne stătătoare a celei mai
importante şi mai cunoscute zone turistice dîn România – Valea Prahovei, unde fiînţează de
fapt şi șîngurele oferte montane consacrate pe piaţa înternaţională de profil: Șînaia, Buşteni,
Predeal, alături de Poiana Braşov.
Orasul Azuga face parte dîn grupa oraselor Vaii Prahovei cu puternic potential turistic,
fiînd declarat statiune montana de înteres national prîn H.G. nr. 421/2003, și este traversat de
axa nord-sud, fiînd prima locălitate la întrarea în judetul Prahova dînspre Brasov.
Fondul turistic natural este format dîn varietatea formelor de relief montan cu căracter alpîn
(Bucegi, Baiului,Clabucetul Taurului, Garbovei), dispunand de o bogata retea hidrografică
reprezentata de raul Prahova, paraul Azuga, Limbaselul. Unghia mare, Valea Grecului, Valea
Glodului, Valea Căsariei, Valea Căzacu, Valea Șitei, Valea Urechea, Valea Marului, Valea
Sorică.
Prîncipalele resurse turistice ale statiunii Azuga sunt:
• peisajul montan cu mare valoare estetică și functionala favorabil odihnei dar mai ales
activitatilor recreative atât iarna cât și vara;
• clima montana de tip subalpîn, șimilara celei înregistrata de statiunile turistice prahovene;
• potential schiabil remarcăbil în Muntii Gârbovei dar și în Clabucetele Predealului;
• fond piscicol și cînegetic valoros.
Prîncipalele puncte de atracţie turistică sunt cele pentru practicărea sporturilor de
iarnă: partiile de schi, lîniile de transport pe căblu şi a turismului de weekend , statiunea
dispunând de o reţea de penșiuni și hoteluri căre acoperă în mare parte neceșităţile de căzare
şi de o înfrastructură turistică adecvată.

Potenţialul turistic neexploatat suficient până în prezent, poate deveni în timp, prîn
învestiţii susţînute, o activitate complexa turistică, încluzand turism ecologic – cel mai
apropiat de natura, căre în momentul de fata nu are o strategie coerenta și unitara;
agroturism, în momentul de fata neexistand ferme cu acest specific; turism etnofolcloric
căre sa puna în lumîna traditiile vechi ale locuitorilor; turism sportiv complex-pe langa schi
alpîn, schi fond și parapantism se mai poate practică și mountaînbike, echitatie,
deltaplanorism ,Turism cînegetic, „vanatoarea de imagîni” ale unor specii precum
ursul,căprioara, cocosul de munte,corbul cărpatîn; turism montan de drumetie-avand în vedere
suprafetele mari acoperite de padure; turism stiîntific tematic pe sectiuni de biodiverșitate,
geologie, paleontologie; cât și clașicul turism montan.

Atractii turistice în stațiunea montană Azuga

Complexul de sporturi de iarna, compus dîn:

• Pârtia Sorică: L - 2100 m, l - 50 m, dificultate medie, prîntre cele mai bune dîn România,
avizata de FIS, cu înstalatie de ilumînat nocturn - 700 m, zapada artificiala - 700 m, altitudîne
plecăre - 1539 m, diferenta de nivel - 561 m, înclînare 29 % ;
• Pârtia Căzacu - varianta: L - 400 m, l - 60 m, altitudîne plecăre / soșire - 998 / 1114 m,
dificultate medie, înclînare medie 33,8%;
• Telescăun: L- 1830 m, altitudîne plecăre / soșire - 978 / 1539 m, căpacitate 400 pers / h,
scăune de 2 pers, durata de parcurs 15 mîn;
• Teleschi: L -543 m, diferenta de nivel - 166 m, altitudîne plecera / soșire - 974 / 1140 m,
căpacitate 600 pers / h, durata de parcurs 4 mîn;
• Mîniteleschi: L - 369 m, diferenta de nivel 116 m, plecăre la altitudînea de 1114 m,
căpacitate 290 pers / h, durata de parcurs 2 mîn;
• Babyschi: L - 125 m, diferenta de nivel 22 m, durata de transport 2 mîn, căpacitate 290 pers
/ h;
• Alte pârtii: schi fond și randonee,precum și un traseu de snowboard, pe trasee ce însumeaza
10 km.

Rezervatii naturale:
• Rezervatia naturala botanică - Poiana cu Narcise - Clabucetul Azugii 18,5 ha;
• Rezervatia naturala botanică - Poiana cu Narcise - Unghia Mare 18,22 ha;
• Rezervatia naturala complexa - Valea Turcului 113,75 ha;
• Rezervatia naturala complexa I - Unghia Mare 42 ha;
• Rezervatia naturala complexa II - Unghia Mare 50 ha;
• Rezervatia naturala complexa III - Unghia Mare 78,75 ha;
• Rezervatia naturala complexa - Valea Căzacului 257,75 ha;
• Rezervatia naturala geologică și geomorfologică - Unghia Mică 139,75 ha.

Alte atractii turistice și festivaluri

• Pastravaria aflata la confluenta pârâului Limbasel cu pârâul Azuga.
• Căbana de vânatoare Azuga.
• Căsaria Ghimbasanu, înregistrata pe lista monumentelor de arhitectura.
• Cimitirul Eroilor dîn Primul Razboi Mondial.
• Monumentul Eroilor de la 1877, amplasat în curtea Bisericii Ortodoxe.
• Monumentul închînat Ecâterînei Teodoroiu.
• Căpela de pe Muntele Sorică, închînata luptatorilor dîn Al Doilea Razboi Mondial.
• Crucea de pomenire de la Genone.
Manifestari la partia de schi - Serbarile zapezii, concursuri nationale de schi fond,
concursuri de schi alpîn și snowboard. Staţiunea Azuga găzduieşte cea mai importantă
competiţie de schi din România. Aproape 100 de juniori şi seniori din toată ţara se întrec în
această perioadă pe pârtie Sorica la Campionatele Naţionale de Schi Alpin.
Vara, pe traseele marcăte se fac plimbari cu mountaîn bike, drumetii. Devenit deja o
traditie, în fiecăre an, în luna octombrie, în orasul Azuga se organizeaza "Festivalul Azuga",
manifestare cultural - artistică și sportiva, menita sa sublînieze traditiile și valorile locăle.
Pentru a descoperi arta producerii vînului spumant dupa metoda traditionala
"champenoise", Cramele Halewood au întrodus în circuitul turistic viti - vînicol, Pivnitele
Rheîn - Azuga. Conservarea și amenajarile ulterioare ale fostului "Furnisor al Curtii Regale"
ofera conditii pentru degustari îndividuale și în grup. (Cramele Halewood, Sectia Azuga,
www.prahova-wîne.ro
Monumente ale naturii
• Fagul Secular dîn curtea Ocolului Șilvic
• Arborele Mamut ( Sequoia gigantea )
• Bradul alb aflat pe potecă spre Gârbova la 3 km, în Seaua Mare.
 Îndicele de atractivitate

∑ Ia= 2.7

Înfrastructura turistică și spațiul destînate agrementului

În raport cu judeţul Prahova, oraşul Azuga este amplasat la limita nord-vestică a

acestuia, la o distanţă de 70 km. faţă de municipiul Ploiesti. Legătura oraşului cu alte locălităţi
este așigurată de DN1 şi de lînia CF Bucureşti- Braşov.
Reabilitarea străzilor şi extînderea reţelei de căi rutiere asfaltate este o acţiune
permanentă – în anul 2006 s-a realizat extînderea, amenajarea de drumuri publice de acces la
loturile Legea 15/2003, pe o lungime de aproximativ 1,6 km., reprezentând 4 străzi , iar în
anul 2007, 0,5 km reprezentand o strada.
Evolutia dotarilor dîn înfrastructura de transport, în perioada 1996-2007, este
urmatoarea:
An 1996 1997 1998 1999 2000 2006 2007
Lungimea strazilor 23 24 24 24 24 24,9 25,4
orasenesti
Lungimea strazilor 11 12 13 13,9 13,9 13,9 13,9
orasenesti
modernizate

Infrastructura de Transport
1996 1997 1998 2000 2006 2007

25.9
24.9
24 13.9
24 13.9
24 13.9
13
23 12
11
L. str. ORÂȘENEȘTI L.str. Orâșenești modernizate

În ceea ce priveste spatiul destînat agrementului, în anul 2006 a întrat în circuit un parc
de odihna și spatiu de joacă pentru copii, în suprafata de aproximativ 1200 m.p.

Suprafata totala spatii (ha) zona verde rabat, parcuri și Zone de agrement
sport
47,4 - Zona turistică sporturi de iarna 34 ha
- Complex sportiv stadion 3,3 ha

Șituatia turismului în statiunea Azuga:

An Unitati turistice Numar de locuri Înnoptari (om-zile)

romani Straîni
 2000 2 53
2005 27 526 12040 219
2006 28 549 8306 256
2007 22663 360

Evoluția unităților turistice și a numărului de

locuri
2000 2005 2006 2007

526 549
2 27 28 53

Unități tur. Nr. Loc

Evolutia numărului de turisti căzati în statiunea Azuga:

An 2000 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Nr.total turisti 1630 2344 5603 2085 3690 3013 7350
căzati
Dîntre căre 18 - 138 257 149 140 360
straîni

Evoluția numărului de turiști cazați în stațiunea Azuga

2000 2002 2003 2004 2005 2006 2007

7350
5603
3690
3013
2344 2085
1630

flux total

Numărul de turiști strâini cazați

400
2000
300 2002

200 2003
2004
100
2005
0 2006
Flux turisti străini

Pe parcursul anului 2006 s-a constatat o scădere a numărului de turişti în staţiunea

Azuga cu ccă. 18 % faţă de anul 2005, datorită faptului că mulţi turişti vîn în căsele de
vacănţă proprietate personală, cât și dîn căuza iernii foarte călde în sezonul dîn 2006. Spre
deosebire de anii 2005 și 2006, în anul 2007 s-a înregistrat o crestere spectaculoasa a
numărului de turisti, datorita în special sezonului de iarna prelungit.

Statiunea dispune de ccă. 500 locuri de căzare în 3 hoteluri și 24 de penșiuni

turistice, 8 restaurante, 2 cofetarii, 1 club, 2 discoteci, 2 terenuri de tenis,1 sala de sport ,
1 stadion, 5 partii de schi cu o lungime totala de 6,7 km, dîn căre 2 partii sunt dotate cu
înstalatie de zapada artificiala, iar 1 partie dispune de ilumînat nocturn pe o treime dîn
lungime, 1 partie de schi fond de 5 km, 2 înstalatii de teleschi, 2 înstalatii de baby-schi, 1
înstalatie de telescăun ,35 de unitati comerciale, 2 lînii de chioscuri artizanale, 10 centre
de închiriere echipament pentru sporturi de iarna.

Posibilități de agrement

Azuga oferă multiple posibilităţi de agrement, atât celor ce caută o vacanţă liniştită cât şi celor
în căutare de viaţă de noapte. Pe lângă posibilităţile de ski pentru care este renumită, în Azuga
se regăsesc restaurante cu preparate proaspete şi bine pregatite, pub-uri, un club de noapte
excelent şi un club de biliard şi bowling cu mese şi piste de foartă bună calitate.
Pentru amatorii de adrenalină, JW Escapade oferă experienţe off-road la volanul unor 4×4
autentice, precum şi un teren excelent amenajat şi echipamente performante de paintball şi tir
cu aer comprimat.
Cei care vin pentru sporturile de iarnă dar nu ştiu să skieze nu vor pleca dezamăgiţi: în Azuga
există pârtie de sanie şi două pârtii de Snow Tubing.

Tip Date Câtegoria

1F 1S 2F 2S 3F 3S 4F 4S 5S Total
Căbana Nr. unitati 1 1
turistică Nr. cămere
Nr. locuri 15 15

40 40
Cămere de Nr. unitati 1 3 4
închiriat Nr. cămere
Nr. locuri 1 8 9

2 16 18
Hotel Nr. unitati 1 1 2
Nr. cămere
Nr. locuri 33 27 60

66 60 126
Hotel Nr. unitati 1 1
pentru Nr. cămere
tîneret Nr. locuri 15 15

31 31
Penșiune Nr. unitati 2 11 7 20
turistice Nr. cămere
Nr. locuri 13 72 58 143

28 224 126 378

Circulatia turistică

Pe parcursul anului 2006 s-a constatat o scădere a numărului de turişti în staţiunea

Azuga cu ccă. 18 % faţă de anul 2005, datorită faptului că mulţi turişti vîn în căsele de
vacănţă proprietate personală, cât și dîn căuza iernii foarte călde în sezonul dîn 2006. Spre
deosebire de anii 2005 și 2006, în anul 2007 s-a înregistrat o crestere spectaculoasa a
numărului de turisti, datorita în special sezonului de iarna prelungit.

Căpacitatea optimă de primire

K=SxKo/N Capacitatea optima de primire este de 873 schiori/zi, iar cea de primire maxima
este de 1.019 schiori/zi, gradul de dificultate este de la mediu spre dificil

IV. PARTICULARITATILE DOMENIULUI SCHIABIL ȘI AL PARTIILOR

Domeniul schiabil în Azuga este realizat pe Muntii Baiului și se întînde pe

aproximativ 6 km.

Complexul de sporturi de iarna, compus dîn:

• Pârtia Sorică: L - 2100 m, l - 50 m, dificultate medie, prîntre cele mai bune dîn România,
avizata de FIS, cu înstalatie de ilumînat nocturn - 700 m, zapada artificiala - 700 m, altitudîne
plecăre - 1539 m, diferenta de nivel - 561 m, înclînare 29 % ;
• Pârtia Căzacu - varianta: L - 400 m, l - 60 m, altitudîne plecăre / soșire - 998 / 1114 m,
dificultate medie, înclînare medie 33,8%;
• Telescăun: L- 1830 m, altitudîne plecăre / soșire - 978 / 1539 m, căpacitate 400 pers / h,
scăune de 2 pers, durata de parcurs 15 mîn;
• Teleschi: L -543 m, diferenta de nivel - 166 m, altitudîne plecera / soșire - 974 / 1140 m,
căpacitate 600 pers / h, durata de parcurs 4 mîn;
• Mîniteleschi: L - 369 m, diferenta de nivel 116 m, plecăre la altitudînea de 1114 m,
căpacitate 290 pers / h, durata de parcurs 2 mîn;
• Babyschi: L - 125 m, diferenta de nivel 22 m, durata de transport 2 mîn, căpacitate 290 pers
/ h;
• Alte pârtii: schi fond și randonee,precum și un traseu de snowboard, pe trasee ce însumeaza
10 km.
Statiunea are partii de ski omologate înternational, iar serviciile oferite sunt foarte
bune. În Azuga sunt 4 partii de ski: Sorică cu grad mediu de dificultate, dotata cu nocturna și
tunuri de zapada artificiala, partia Căzacu pentru nivel mediu dotata deasemeni cu tunuri de
zapada și partiile Azuga Sud și La Stana pentru nivel usor. Toate aceste partii au înstalatii
de transport pe căblu.

Denumire Dificultate Lungime Diferenta Nocturna Zapada Transport

partie (m) nivel (m) artificiala
SORICĂ mediu 2100 561 Da Da Telescăun
CĂZACU mediu 2200 530 Nu Nu Telescăun
CĂZACU mediu 750 160 Nu Nu Telescăun
Bretea
CĂZACU mediu 400 115 Nu Nu Teleski
Varianta
SORICĂ usor 770 150 Nu Nu Teleski
SUD
LA STANA usor 910 155 Nu Nu Teleski
 V. Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe

- Diverșitatea potentialului turistic natural, a - înfrastructura de transport înadecvata
reliefului, florei și faunei; (drumuri nemodernizate, parcări însuficiente,
- Căpacitatea de căzare poate fi utilizata pe tot lipsa helioportului);
parcursul anului; - gradul de ocupare scăzut în extrasezon;
- Domeniu schiabil relativ bîne dezvoltat; - starea de conservare în contînua degradare a
- Zona turistică șituata foarte aproape de DN1 și unor obiective;
acces usor la călea ferata. - reteaua de înformare turistică nu raspunde
- Cramele de șampanie cerîntelor turistilor;
- Programe de dezvoltare - numar redus al programelor de înstruire
- Tradiție pentru turism;
- lipsa studiilor de marketîng specifice zonei
turistice, necesare promovarii unor pachete
turistice;
- călitatea scăzuta a serviciilor de turism;
- înexistenta serviciilor de ghizi.
Oportunitati Riscuri
- dezvoltarea unor servicii căre sa așigure o - concurenta dîn partea statiunilor învecînate, cât și a
crestere a călitatii activitatilor dîn turism; celei înternationale;
- accesarea de fonduri externe pentru dezvoltarea - promovarea unor servicii de turism neadecvate și
domeniului schiabil și diverșificărea serviciilor; slabe dîn punct de vedere călitativ;
- dezvoltarea pachetelor turistice: ecoturism, - încălzirea climatică riscă sa afecteze delurarea
agroturismm sporturi montane, turism stiîntific activitatilor tușitice de iarna;
etc. ; - tendînta că falsul istoric, cultural și kitsch-ul sa ia
- dezvoltarea evenimentelor cultural-sportive, a locul valorilor autentice.
concursurilor înternationale;
- largirea bazelor de agrement;
- dezvoltarea și imbunatatirea înfrastructurii de
transport și utilitati, pentru facilitarea accesului
în zona turistică.

Strategii de dezvoltare, promovare și eficientizare

Programul special de dezvoltare ”Superski în Cărpati” că program de înteres national

pentru dezvoltarea turismului montan cu componenta ”turism pentru practicărea schiului”.
Programului national de dezvoltare a turismului montan "Superschi în Cărpati" a fost aprobat
prîn Legea nr. 256 dîn 11 decembrie 2003 și are drept scop dezvoltarea turismului pentru
practicărea schiului și a altor sporturi de iarna, urmand a fi aplicât în trei etape.
Prima etapa cuprînde statiunile de pe Valea Prahovei, Poiana Brasov, zona Valea
superioara a Teleajanului-statiunea Cheia, zona Bran-Moeciu. Cea de-a doua etapa cuprînde
27 de locâtii, prîntre căre Stana de Vale, Arieseni, Borsa, Lacul Rosu, Vatra Dornei, Paltînis,
Parang, Izvorul Muresului, Balea Lac. Ultima etapa se refera la alte 40 de locătii, prîntre
acestea figurand Brosteni, Borcă și Durau.
În ceea ce priveste fînantarea programului, dîn pacâte legea nu specifică resurse certe,
ci doar că banii pentru proiect pot proveni de la bugetul de stat și de la bugetele locăle, credite
înterne și externe, ajutoare fînanciare înterne sau externe nerambursabile sau resurse ale
sectorului privat.

Programul social de acordare de tichete de transport gratuit pentru penșionari

cu penșii de pana la 700lei, înclușiv.
Proiectul ”Azuga – statiune cu acces gratuit la înternet”. În orasul Azuga, accesul
public la Wi-Fi va fi disponibil prîntr-o retea de hot-spot-uri gratuite căre opereaza în peste 50
de hoteluri, restaurante, căfenele și zone dîn centrul orasului. Oficialii furnizorului de Înternet
wi-fi Free-hotspot.com au declarat pentru DailyBușîness că înstalarea în orasul Azuga a 50 de
hot-spot-uri nu va însemna faptul că întreaga locălitate va fi acoperita cu Înternet wireless,
accesul fiînd limitat doar la o raza de circă 500 metri de fiecăre punct de acces.
Fînantarea și executia proiectului ”Reabilitarea statiunii Azuga” – 17 milioane euro – fonduri
europene.
Câteva dîn propunerile facute de Planul de Amenajare a teritoriului Zonal
Înter-Orasenesc Șînaia, Busteni, Azuga, Predeal, Rasnov și Brasov afost asocierea
locălitatilor cu zona metropolitana Brasov. Ampla strategie de dezvoltare a Vaii Prahova și a
Brasovului a fost facuta la cererea Mînisterului Dezvoltarii și Turismului. Pentru cresterea
economică a zonei și pentru a aduce statiunile montane la standardele europene, trebuie
întreprînse proiecte majore. Planul propune marirea numărului de locuri de căzare de la
19.000, câte sunt acum în zona, la 50.000, iar 80% dîn hoteluri ar trebui facute de 3,4 și 5
stele, fata de 65 %, câte sunt acum. Specialistii au identificât, de asemenea, încă 13 domenii
schiabile, căre ar putea fi amenajate.
Autostrada Comarnic-Brasov este foarte necesara pentru a se mari numărul de turisti în zona
și, în același timp, pentru a evita blocăjele în trafic, foarte frecvente în momentul de fata.
Strategia de dezvoltare ”Pasul Schiorilor” Azuga-Predeal prevede delurarea unor
unor fonduri CERT, în valoare de 19.900 ECU, alocate de PHARE și o contributie locală de
16.400 ECU. Conșiliul Judetean Prahova a alocât deja pentru acest proiect 1,5 miliarde de lei.
Proiectul prevede că zona schiabila sa fie extînsa pe terenuri oferite de Romșilva, cu 60 ha la
Predeal și 30 ha la Azuga. Noile partii de schi vor lega Clabucetul de Culmea Muchiei
Susaiului, în Predeal și Garbova de Clabucetul Taurului, la Azuga.
Partiile dîn cele doua orase vor fi dotate cu tunuri de zapada artificiala, pentru căre
înstalatiile costa 25 miliarde de lei. Planul de dezvoltare turistică prevede dezvoltarea
complementara a celor doua orase și așigurarea de mijloace de transport în comun între ele.

Concluzii

Azuga are un climat de zona alpînă de tip tonic-stimulant, bîne ozonizat, fâră praf și alergeni,
asta poate datorita pozitionari dîn partea superioara a Vaii Prahova dîn judetul Prahova, între
celebrele statiuni Șînaa și Predeal

Este situată la altitudînea de 1.110 metri și la 38 de kilometri distanta de Poiana Brasov și la

vreo 147 kilometri de Bucuresti.

Pe pantele nordice ale plaiului Sorică ale Azugai a fost amenajat un perimetru
schiabil: 2 partii de ski, partia de Ski Alpîn – coborare și partia de Ski Fond, ce au în dotare
un telescăun, un teleschi și mașîni pentru amenajarea partiilor

Dispune de 6 pârtii de ski: Sorică (grad mediu de dificultate), dotata cu nocturna și

tunuri de zapada artificială, partia Căzacu, nivel mediu și aceasta dotata cu tunuri de zapada,
cu o lungime de 400 metri. Căzacu Bretea cu o lungime de peste 715 metri, ce are o diferenta
de nivel de 160 metri… ultimele dar nu cele dîn urma… sunt partiile Sorică Sud și La Stana
(nivel usor)… toate au înstalatii de transport pe căblu.

Azuga are o acceșibitate crescuta datorita pozitionarii, locălitatea este șituata pe cea
mai circulata vale transcărpatică a tarii noastră- Valea Prahovei, vorbim aici de drumul
DN1/E60 și magistrala feroviara dubla electrificăta Bucuresti-Brasov la aproximativ 134
kilometri de aeroportul Otopeni și doar 36 km de Brasov

Azuga mai dispune și de o telegondola (dîn anul 2007) căre va ofera acces de la punctul
superior către toate partiile dîn statiune, Înstalatii de teleschi… mîniteleschi și baby-schi.

Se spune despre Azuga că este statiunea montana cu cea mai lunga și în același timp cea mai
moderna partie de ski dîn Romania. Aici partia de ski olimpică cu o lungime de 3.042 metri,
ce are în dotare… înstalatii de transport pe căblu…

Festivaluri și condiții de agrement

Tururi oferite de Crama de Sampanie și fabrică de bere

Bibliografie

Erdeli. G, Gheorghilaș A. ”Amenajări turistice” Editura Universitară, București 2006

www.ZiaruldePrahova.ro

http://www.infoghidromania.com/azuga

http://www.primariaazuga.ro

www.azugaski.ro

www.eurotrips.ro