Indicație Metodica POT 2021 Final Cu Anexe

Instituția Publică Centrul de Excelență în Construcții
Catedra Cadastru, Evaluarea imobilului și Științe economice
Îndrumar metodic
pentru elaborarea Proiectului de curs la disciplina
Proiectarea și organizarea teritoriului
Specialitatea 73120 „Cadastru și organizarea teritoriuluiˮ
Chișinău 2021
Aprobat:
la ședința Consiliului metodico-științific
Proces verbal nr. din ˮ ˮ 20
Examinat:
la ședința catedrei
Proces verbal nr. din ˮ ˮ 20
Șef de catedră: /
Autor: Veronica BADAN, profesoară de specialitate, grad didactic doi
Coordonator: Gheorghe TIMOFTICĂ, profesor de specialitate, grad didactic unu
Giulieta RAILEAN, profesoară de specialitate
Recenzent: Iulia CORMAN, coordonator a Centrului National de Formare Profesională Continuă si

Consultanță al UASM
Mulțumiri aduc dnei Corman Iulia pentru ajutorul oferit la elaborarea acestei lucrări și tuturor celor
care au contribuit cu scopul de a obține un material util elevilor anului IV de studiu de la
specialitatea COT sau celor care doresc să facă o investiție în agricultură.
2
CUPRINS
Scopul Proiectului de curs.........................................................................................................................4

Tematica Proiectului de curs.....................................................................................................................4
Structura și volumul Proiectului de curs...................................................................................................4
Condiții de redactare a Proiectului de curs...............................................................................................4
Monitorizarea procesului de elaborare a Proiectului de curs....................................................................5
Modul de prezentare și susținere a Proiectului de curs.............................................................................5
INTRODUCERE.......................................................................................................................................6
1. LUCRĂRI PREGĂTITOARE..............................................................................................................7
1.1 Caracteristica condițiilor naturale și economice a localității...................................................7
1.2 Inventarierea terenurilor............................................................................................................7
1.3 Elaborarea cartogramei pantelor...............................................................................................8
2. AMPLASAREA ȘI DIMENSIONAREA CENTRELOR DE PRODUCERE...................................13
2.1 Particularitățile și condițiile de amplasare a centrelor de producție........................................13
2.2 Caracteristica centrelor de producție din localitate.................................................................15
3. ORGANIZAREA TERENURILOR AGRICOLE.............................................................................17
3.1 Organizarea terenurilor asolamentelor....................................................................................17
3.2 Calculul necesarului de suprafețe furajere...............................................................................18
3.3 Amenajarea terenurilor asolamentelor.....................................................................................22
4. AMENAJAREA TERENURILOR PLANTAȚIILOR MULTIANUALE.........................................26
4.1 Amenajarea și proiectarea plantațiilor viticole........................................................................26
4.2 Amenajarea plantațiilor pomicole............................................................................................30
5. STABILIREA CHELTUIELILOR DE DEVIZ..................................................................................34
5.1 Generalități privind investițiile în agricultură..........................................................................34
5.2 Calculul termenului de recuperare a investițiilor capitale.......................................................35
BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................................38
ANEXE...................................................................................................................................................39
Scopul Proiectului de curs
Scopul principal al Proiectului de curs constă în consolidarea cunoștințelor teoretice, dar și a
deprinderilor practice de inventariere și elaborare a proiectelor de organizare a terenurilor agricole din
cadrul localității.
Tematica Proiectului de curs
Pentru elaborarea proiectului de curs fiecare elev primește de la profesor materialul grafic a
terenurilor unei unității teritorial administrative (localitate, în unele cazuri pot fi folosite drept date
inițiale aceeași localitate, dar zone de studiu/lucru trebuie sa fie diferite), tema fiind Organizarea
intragospodărească a terenurilor localității Zăicana, raionul Criuleni. Elevii primesc de la profesor
evidenta grafică a localității pe care este evidențiată zona pentru intravilan și extravilan.
Structura și volumul Proiectului de curs

Proiectul de curs la disciplina Proiectarea și organizarea teritoriului va include două părți
componente: Memoriul explicativ care va conține informația teoretică precum și calculele necesare a fi
realizate și Partea grafică, care presupune reprezentarea grafică a proiectului.
Structura proiectului este identică conform anexei 3 din prezenta indicație metodică în care se
indică denumirea capitolelor și subcapitolelor precizându-se și numărul minim și maxim de pagini
necesar a fi întocmit.
În conținutul prezentei indicației se prezintă pas cu pas instrucțiuni de elaborare/realizare a
proiectului.
Condiții de redactare a Proiectului de curs
Pentru o expunere corectă a subiectelor identificate și prezentarea în forma finită a proiectului
de curs, memoriul explicativ trebuie să fie expus în conformitate cu standardele în vigoare. Condițiile
de redactare a textului în cadrul Proiectului de curs sunt identice ca și în cazul Lucrării de diplomă (de
consultat Ghidul cu privire la elaborarea lucrării de diplomă).
Într-o prezentare succintă se va ține cont ca textul în totalitate să fie scris/tehnoredactat cu
caracter „Times New Roman” cu 14 pt pentru titlurile (capitolelor, subcapitolele, introducere, cuprins,
bibliografie, concluzii) lucrării, iar cu 12 pt pentru conținutul informațional. Distanța dintre rânduri va
constitui - 1,5, iar în cadrul tabelului de 1,15 sau 1,00. Textul se va prezenta din aliniate pentru
prezentarea ideilor noi și va constitui 1,00 cm de la text în general sau 1,50 cm (6 diviziuni pe riglă) de
la chenarul paginii. Titlurile capitolelor şi subapitolelor/paragrafelor vor fi scrise cu caractere aldine
(bold), însă denumirea capitolului va fi scrisă cu litere majuscule, iar cea a subcapitolelor cu
minuscule. Denumirile de capitole şi subcapitole se vor alinia pe centru. După denumirea capitolului se
va lăsa un rînd liber (un enter).
Perfectarea memoriului explicativ se realizează pe foi de format A4 cu marginile: sus 2,0 cm,
jos 2,0 cm, stânga 2,0 cm, dreapta 1,5 cm.
In memoriul explicativ materialele trebuie expuse în următoarea succesiune: foaia de titlu,
cuprinsul, prefața (introducere ), textul capitolelor, bibliografia, anexe.
Cifrele utilizate pentru numerotările de capitole și subcapitole vor fi cele arabe, FĂRĂ
indicarea cuvântului ˮcapitolulˮ /ˮsubcapitolulˮ, fiind urmate de punct. Sublinierea titlurilor și a altor
cuvinte în text nu se admite.
Fiecare capitol va începe din foaie nouă, iar subcapitolele vor fi prezentate consecutiv pe
parcursul lucrării indiferent de amplasarea lor în pagină. La scrierea unui nou subcapitol se va lăsa un
rînd liber prin tastarea unui enter conform imaginii de mai jos.
În mod obligatoriu, se utilizează literele cu diacritice specifice limbii romane (ă, â, î, ş, ţ şi
majusculele lor). Semnele de punctuație (".", "?", "!") sunt urmate în mod obligatoriu de un spațiu. Nu
sunt acceptate prescurtări ale cuvintelor neexplicate în context.
Se recomandă ca denumirea figurilor, imaginilor, schemelor să fie scurte și concise, numerotate
și prezentate sub acestea.
Denumirile tabelelor se scriu deasupra acestora fiind aliniate la dreapta şi numerotate conform
numărului de capitol și numărului de tabele expuse în capitol
Lucrarea va fi scrisă în stil impersonal (NU se va utiliza persoana I-a).
Monitorizarea procesului de elaborare a Proiectului de curs

În cadrul orelor, treptat profesorul explică modul de elaborare a Proiectului de curs, astfel după
prezentarea-explicarea sarcinii pentru elev sau înainte de aceasta, el verifică în cadrul fiecărei ore
sarcina realizată de către elev. Profesorul decide momentul de atribuire a notelor, anunță elevii că la
ora următoare va fi verificată realizarea parțială a sarcinii și vor fi evaluați pentru conținutul realizat
și corectitudinea acestuia. Verificarea va fi realizată în cadrul fiecărei ore, atribuirea notelor va avea
loc odată la 2-3 perechi (în unele situații la decizia profesorului), însă pe durata elaborării Proiectului,
fiecare elev va fi apreciat pentru sarcinile realizate cu minimum 3 note, acestea constituind notele
curente ce vor fi luate în calcul la stabilirea notei finale pentru Proiectul de curs. Conținutul
informațional/teoria poate fi preluată din cadrul subcapitolelor prezentei indicații metodice, calculele
fiind personalizate în dependență de sarcina inițială a fiecărui elev.
Modul de prezentare și susținere a Proiectului de curs

La finisarea orelor stabilite pentru Proiectul de curs, în cadrul ultimei perechi va avea loc
susținerea propriu zisă. Susținerea va avea loc în cadrul orei și constă în prezentarea Proiectului de
curs (dosarului realizat conform structurii stabilite) cadrului didactic și oferirea răspunsurilor la
întrebările cu privire la realizarea Proiectului, care sunt adresate de către profesor cu scopul de a
aprecia la justa valoare munca elevului, depistarea plagierilor.
La decizia profesorului, acesta poate cere ca susținerea proiectului să aibă loc public în fața
elevilor printr-o prezentare Power Point care să conțină toate momentele importante ale Proiectului, în
esență-datele inițiale, procesul de organizare a teritoriilor și rezultatul final (reprezentările grafice),
concluzii ș.a.
Nota finală a Proiectului de curs se va constitui din suma a trei note acumulate (note curente,
întocmirea dosarului și susținerea proiectului):
 Note curente (note acumulate în cadrul orelor de curs la Proiect, spre exemplu 8, 9, 8, media notelor
- 8,33, care se înmulțește cu coeficientul 0,3);
 Întocmirea/conținutul Proiectului (nota acordată pentru respectarea cerințelor cu privire la structura
conținutul informativ, respectarea cerințelor de redactare, prezența și corectitudinea reprezentărilor
grafice. Această notă se înmulțește cu coeficientul 0,5);
 Susținerea Proiectului (notă oferită pentru răspunsul la întrebările adresate de către profesor cu
privire la elaborarea Proiectului și căruia i se atribuie un coeficient de 0,2)
 Nota finală a Proiectului de curs (nota obținută din suma celor trei componente enumerate mai sus)
Exemplu:
Note curente: 8 9 8 = 8,33* 0,3=2,49
Întocmirea Proiectului: 9 * 0,5 = 4,50
Susținerea proiectului: 10*0,2 = 2,00
Nota finală: 8.99 (2,49+4,50+2,00)
INTRODUCERE
Cea mai de preț bogăție a Republicii Moldova este solul, care este considerat printre cele mai
valoroase în lume. Cernoziomul de aici poate trezi invidia oricui.
Oamenii de știință spun că în prezent cota solurilor erodate a ajuns la circa 40%, adică peste un
milion din cele 2,5 milioane hectare de terenuri agricole. Reducerea fertilității, degradarea şi
deșertificarea solurilor are o explicație simplă, dincolo de ceasurile rele ale naturii - folosirea incorectă,
nepăsarea umană. Dar nu doar prelucrarea incorectă a terenurilor cauzează degradarea solurilor.
Suprafețe importante sunt afectate de alunecări de teren și ravene.
Fragmentarea excesivă şi suprafețele mici ale terenurilor agricole, ca rezultat al reformei
agrare, atribuirea cotelor de teren echivalentă, au dus la scăderea productivității culturilor agricole și
degradarii solurilor. Nerespectarea tehnologiilor de lucrare a solului şi sistemelor de asolamente a
favorizat imposibilitatea aplicării unor practici agricole economic viabile şi prietenoase mediului.
Preponderența gospodăriilor de tip familial şi structura inadecvată a terenurilor agricole, determină o
infrastructură rurală nedezvoltată.
Scopul activităților de consolidare a terenurilor agricole este dezvoltarea sectorului agricol
competitiv, bazat pe dimensiunile şi forma optimă a parcelelor, utilizarea eficientă şi conservarea
resurselor naturale ce ar contribui la dezvoltarea durabilă regional și locală.
Organizarea şi amenajarea teritoriului au fost întotdeauna un element de bază al dezvoltării
sociale şi economice a localităților urbane şi rurale în toate perioadele de dezvoltare a societății.
Scopul de bază al organizării şi amenajării teritoriului îl constituie armonizarea la nivelul
național a politicilor economice, sociale, ecologice şi culturale, pentru asigurarea echilibrului în
dezvoltarea diferitelor zone ale ţării.
Sarcina indicației metodice constă în prezentarea detaliată privind modurile de organizare a
teritoriului în scopul reabilitării proprietăților funciare, plantarea livezilor şi viței de vie în
corespundere cu proiectele organizării intragospodăreşti a teritoriilor, inclusiv a centrelor de
producere.
Dezvoltarea şi intensificarea producerii agricole necesită o studiere mai detaliată a calității
terenurilor și o atitudine deosebită privind măsurile întreprinse la organizarea terenurilor.
Calitatea terenurilor și măsurile întreprinse pentru păstrarea acesteia în țara noastră constituie o
mare responsabilitate a fiecăruia dintre noi și în mare parte depinde viitorul întregii țări.
1. LUCRĂRI PREGĂTITOARE
1.1 Caracteristica condițiilor naturale și economice a localității

Proiectarea și amenajarea terioriului constituie folosirea rațională a fondului funciar.
Organizarea teritoriului cuprinde un complex de măsuri organizatorico-tehnice, juridice prin
care se realizează politica statului referitor la dezvoltarea agricolă, consolidarea proprietăților funciare
și folosirea integrală a terenurilor.
Organizarea intragospodărească a teritoriului este veriga unui sistem de măsuri de organizare a
terenurilor ca mijloc de producere și are ca sarcină crearea condițiilor pentru o bună dezvoltare și
folosire a terenurilor având ca rezultat obținerea maxima a producției agricole.
Obiect al organizării teritoriului îl constituie solul în funcție de destinația lui pentru activitatea
industrială, transport, localități, construcții indiferent de calitatea acestora, însă pentru agricultură solul
constituie factorul activ al procesului de producție.
La etapa inițială pentru realizarea unui proiect de organizare intragospodărească este necesară o
studiere minuțioasă a teritoriului localității în care se preconizează inițierea lucrărilor.
Inițial este necesar să fie studiate și analizate informațiile cu privire la:
 amplasarea localității la nivel regional;
 așezarea geografica, relieful și clima caracteristică localității/zonei;
 tipurile de soluri și calitatea acestora la momentul respectiv;
 dezvoltarea economică și demografică;
 populația localității;
 materiale cartografice care conțin suprafața cercetată precum și alte informații care ar putea să
influiențeze direct sau indirect lucrările de organizare a teritoriului respectiv.
Deci, proiectul de curs la disciplina "Proiectarea și organizarea teritoriului" va include în
subcapitolul 1 o descriere a localității în care vor prezenta informații relevante privind localitatea
analizată prin prisma informațiilor enumerate anterior.
Conținutul informațional poate fi preluat din manualele de specialitate, portalurile de pe
internet, diverse surse din localitatea respectivă.
1.2 Inventarierea terenurilor

Etapa lucrărilor premergătoare care de regulă se realizează în birou reprezintă o procedură
care constă în acumularea, generalizarea și analiza materialelor, documentelor care caracterizează
condițiile naturale și economice a localității, nivelul folosirii terenurilor agricole și elaborarea unor
decizii preliminare.
Această etapă include și inventarierea terenurilor, o statistică înregistrată într-un tabel ce
conține lista tuturor sectoarelor (parcelelor) de teren cu specificații privind suprafața acestora și
categoria de folosință conform tabelului 1.1.
Inventariere - procedeu de control și autentificare documentară a existenței elementelor de activ
la data efectuării acesteia. Inventarierea se realizează în baza documentelor care atestă proprietatea
acestora și schițelor de amplasare.
După cum se cunoaște terenurile cu destinație agricolă includ mai multe moduri de folosință și
anume:
 arabil;
 pășuni;
 fânețe;
 vii;
 livezi.
Categoria este o noțiune fundamentală care reflectă însușirile, caracterele, relațiile esențiale și
generale în domeniul pământului care este structurat după anumite criterii.
În scopul întreținerii unităților agricole sunt necesare anumite centre de producere, centre
gospodărești, brigăzi de tractoare, drumuri, fâșii forestiere și sisteme de irigații.
Astfel în proiectul de curs fiecare va întocmi tabelul în care va specifica lista tuturor terenurilor,
numărul conturului acestuia, suprafața și respectiv categoria din care face parte.
Astfel în baza informației preluate de pe evidenta grafică se va completa tabelul 1.1, cifrele regăsite pe
centrul parcelei de teren reflectă următoarea informație:
448
50,61
,
448 - numărul conturului, ce presupune un număr de identificare a
parcelei; 50,61 - suprafața exprimată în hectare a parcelei.
Se recomandă a fi realizat totalul pentru fiecare categorie de folosință și respectiv pe toate
categoriile pentru a pune in evidență putea efectua concluzii.
În tabel se vor înscrie date privind suprafața intravilanului, care reprezintă perimetrul localității
ocupat cu construcții sau destinat construcțiilor, instalațiilor, amenajărilor de deservire a fondului
locativ, zonelor funcționale ale localității.
Tabelul 1.1 Suprafețele terenurilor pe categorii de folosință
Numărul conturului Suprafața, ha Categoria de folosință
448 50,61
858 45,45 Arabil
Total 96,06
443 2,42
444 1,13
Livadă
445 3,12
Total 6,67
386 11,05
384 11,03
367 11,01 Vii
200 11,10
Total 44,19
399 16,41
395 114,66
Pășuni
386 36,25
Total 167,32
VIII 25,30 Intravilan
Total 304,24
1.3 Elaborarea cartogramei pantelor

În Republica Moldova terenurile agricole sunt folosite destul de intens, și materialul grafic se
elaborează de regulă la scara 1:10000. Planul fondului funciar prezintă baza tehnică pentru elaorarea
proiectului. Scara materialului grafic diferă în dependență de dimensiunile și configurația, de relieful,
gradul de folosire a terenurilor agricole, evidenta grafica pentru astfel de proiecte se perfectează la
scara 1:5000 și 1:10000.
Relieful terenului influiențează considerabil regimul hidric și termic, condițiile de umiditate a
solului și caracterul vegetației.
În dependență de panta terenului, expoziția și lungimea versantului se schimbă și intensitatea
scurgerii de suprafață și volumul infiltrării apei în sol.
La elaborarea proiectelor pentru terenurile agricole este necesar de studiat evidența grafică a
localității cu curbe de nivel și de identificat suprafețele după pante.
Panta reprezintă gradul de înclinare a terenului și necesită a fi luată în calcul la proiectare. La
elaborarea cartogramei pantelor, se evidențiază sectoare cu pante:
 mai mici de 1°;
 cuprinse între 1-3°;
 mai mari de 7°;
Pentru a realiza evidența suprafețelor terenurilor conform pantei este necesar de a contura
suprafețele de teren cu pantele menționate anterior și de determinat distanța între curbele de nivel.
Distanța poate fi determinată conform relației de calcul:
h
D  100 * * m *1,75(cm) , [1.1]
I
unde: 100 și 1,75 coeficienți;
h - echidistanța curbelor de nivel (m);
I - panta exprimată în grade;
m - scara planului.
Drept exemplu, pentru sectoarele de teren cu panta de 1°, pentru a fi determinată distanța între
curbele de nivel pe un plan de situație cu scara 1:10000, echidistanța de 5 m atunci în calcul se va
aplica m = 100 metri ce constituie numărul de metri dintr-un cm pe plan.
Relația de calcul:
D  100 * 5
 2,85(cm);
1*100
*1,75
Prin aceasta este ușor de remarcat sectoarele care au o pantă în teren egală sau mai mică de 1°,
deci unde distanța între curbele de nivel va fi mai mare sau egală cu 2,85 cm pe plan panta va fi mai
mică sau egală cu 1°.
Pentru stabilirea distanțelor între curbele de nivel și identificarea sectoarelor cu pante cuprinse
între 1-3°; 3-5°; 5-7° și 7° și mai mari se aplică în formulă, astfel se obține:
Pentru pante mai mici de 1°→ 7°→
Pentru pante mai mici de 3°→
Pentru pante mai mici de 5°→
Pentru pante mai mici de

5
D  100 *

2,85(cm);
1*100 *1,75
5
D  100 *

0,95(cm);
3*100 *1,75
5
D  100 *

0,60(cm); 5
*100 *1,75
5
D  100 * 
0,40(cm); 7
*100 *1,75
Pentru scara 1:10000 și echidistanța curbelor de nivel de 5 m se recomandă de a delimita
sectoare de teren conform clasificării descrise în continuare.
Practic, lucrul de conturare a suprafețelor (imaginea 1.2) conform pantelor începe prin
confecționarea unor fâșii de hârtie milimetrică de lățimile obținute: 2,85 cm, 0,95 cm, 0,60 cm, 0,40
cm conform imaginii de mai jos (imaginea 1.1).
2,85 cm Pante mai mici de 1°

Imaginea 1.1 Fâșii de hârtie milimetrică pentru conturarea suprafețelor cu diverse pante
Astfel, după confecționarea fâșiilor se stabilesc suprafețele conform pantelor. Se va identifica
fâșia de hârtie milimetrică și se va poziționa între curbele de nivel care permit deplasarea între ele fără
a fi intersectate. Vizualizând imaginea 1.2 veți studia cum corect puteți selecta fâșia de foaie
milimetrică corespunzătoare distanței dintre curbe (0,95 cm în imaginea c și 0,65 cm din imaginea b).
Conturarea va începe de la o margine a planului unde există cea mai mică pantă (unde există
distanța cea mai mare între curbele de nivel). Fâșia (conform distanței) se amplasează perpendicular pe
două curbe de nivel alăturateși se mișcă până ea se sprijină/intersectează curbele respective. La
momentul intersectării curbelor cu fâșia milimetrică se înseamnă locul respectiv cu creionul, trecând
astfel fâșia pe alte 2 curbe alăturate. Procedura se repetă până se încheie conturul. Segmentele
însemnate se unesc prin o ușoară aproximație în așa mod ca să se obțină o linie curbă fără trepte.
Dacă distanța dintre curbe la un moment se mărește sau se micșorează, atunci se va însemna cu
un creion (perpendicular curbelor) limita respectivă conform imaginii d, apoi se va contura întreaga
zonă care are aceiași pantă în teren (imaginea e).
a
c
Imaginea 1.2 Procedura de delimitare a suprafețelor conform pantelor
După marcarea tuturor zonelor conform pantelor și în baza procedurii de mai sus, fiecare zonă
se va desena în urma suprapunerii pe o foaie de calc, apoi cu ajutorul unei hârtii milimetrice de
dimensiuni rezonabile (A4) se va număra numărul de cm 2 și respectiv se vor transforma în ha pentru a
fi posibilă înregistrarea tuturor suprafețelor conform tabelului 1.2.
Tabelul 1.2 Explicația suprafețelor de teren conform cartogramei pantelor
Nr/o Panta terenului Suprafața terenului, ha

1 Teren cu pante mai mici și egale cu 1° 15,7
5 Teren cu pante mai mari 7° 8,2
După înregistrarea acestora în tabel se va realiza și completa tabelul 1.3 în care se prezintă
raportul terenurilor agricole la suprafețele totale a terenurilor din localitate.
Pentru completarea tabelului 1.3, se vor indica în primele două coloane datele conform
terenurile și categoriile de folosință și respectiv suprafețele preluate în totalitate de pe plan.
În coloana a treia se va prezenta raportul în procente a terenurilor agricole conform calculului
expus în continuare.
Totalul terenurilor agricole constituie 314,24 ha - 100 %, iar terenurile arabile cu suprafața de
96,06 ha - 30,57 %.
314,24 ha - 100% X=( 96,06*100)/314,24
96,06 ha - X % X = 30,57 %
În acest mod vor fi raportate toate terenurile agricole, apoi se va realiza raportarea terenurilor
agricole la întreg teritoriul localității și respectiv se va completa tabelul corespunzător.
Este necesar a fi expusă o mică concluzie după fiecare tabel pentru o mai bună interpretare a situației.
Exemplu: Conform datelor expuse în tabel, localitatea supusă cercetării și proiectării deține în
principiu aproximativ 70% terenuri agricole ceea ce permite folosirea terenurilor și investirea în
acestea pentru realizarea diverselor ferme agricole, inființarea plantațiilor multianuale ș.a
Totodată în urma acestui studiu amănunțit din capitolul 1, se examinează și se identifică
sectoarele de teren care pot fi prelucrate și îmbunătățite ca în urma tuturor măsurilor intreprinse să se
proiecteze diverse plantații. Astfel, în tabelele 1.4 și 1.5 se vor prezenta sectoarele/parcelele care
urmează a fi transformate dintr-o categorie în alta sau doar îmbunătățite.
Tabelul 1.3 Componența și raporturile fondului funciar
Procente (%) în raport cu:
Terenurile și
Suprafața, ha Suprafața terenurilor Suprafața totală a
categoriile de folosință
agricole localității
Arabil 96,06 30,57 22,47
Livadă 6,67 2,12 1,56
Vie 44,19 14,06 10,34
Pășune 167,32 53,25 39,14
Total terenuri agricole 314, 24 100
Fondul silvic 80,45 18,82
Fondul apelor 5,20 1,22
Intravilan 25,30 5,92
Fondul de rezervă 2,30 0,54
Total terenuri 427,49 100
Transformarea terenurilor agricole se efectuiază cu scopul de a mări suprafețele ocupate de
pământ arabil și de a ridica intensitatea folosirii altor terenuri. Transformarea poate fi efectuată în mai
multe direcții. Direcția principală a transformării agricole este extinderea suprafeței terenurilor
agricole, îmbunătățirea configurație și perfectarea hotarelor, lichidarea conturilor mici care facilitează
micșorarea productivității mașinilor agricole, micșorarea recoltei, răspândirea buruienilor.
Trecerea terenurilor dintr-o categorie înaltă productivă într-o categorie mai puțin productivă nu
se permite decât în cazuri excepțională prevăzute de legislație.
Tabelul 1.4 Sectoarele alese pentru transformare și măsurile necesare a fi întreprinse
Categoria Transformări
Numărul Suprafața, Măsurile
de teren Suprafața,
conturului ha Categoria întreprinse
existentă ha
265 Arabil 15,93 Livadă 15,93 Aratul adânc și plantarea pomilor
Vie 12,15 Aratul adânc și plantarea butașilor
559 Arabil 24,30
Livadă 12,15 Aratul adânc și plantarea pomilor
Desecare și îmbunătățiri cu
231 Mlaștină 11,14 Arabil 11,14
straturi fertile
Suprafața terenurilor arabile poate fi micșorată în cazurile delimitării unor sectoare pentru
plantarea viilor și livezilor, plantarea fâșiilor forestiere de protecție, delimitarea suprafețelor pentru
diferite construcții.
Tabelul 1.5 Sectoarele alese pentru îmbunătățire și măsurile necesare a fi întreprinse
Numărul
Categoria de teren Suprafața, ha Măsurile necesare
conturului
399 15,20
Arătul adânc, îmbunătățiriri cu straturi
395 Pășuni 13,14
fertile.
386 36,4
O altă direcție a transformărilor presupune extinderea construcțiilor cu destinație agricolă,
proiectarea noilor rețele de drumuri, recomandarea complexelor de măsuri antierozionale și de
protecție a naturii.
2. AMPLASAREA ȘI DIMENSIONAREA CENTRELOR DE PRODUCERE
2.1 Particularitățile și condițiile de amplasare a centrelor de producție

Organizarea rațională a producției unei exploatații agricole este strâns legată de amenajarea
teritoriului. Aceasta se datorează faptului că pentru o bună organizare a producției agricole este
necesar de a se considera toate proprietățile pământului care influiențează nivelul de productivitate a
lui și anume: fertilitatea, gradul de eroziune, condițiile de umiditate, mărimea și amplasarea sectorului,
numărul de sectoare ale beneficiarului.
În procesul de amenajare a teritoriului și dezvoltarea unităților (fermelor) agricole, amplasarea
și dimensionarea centrelor de producție constituie o competență esențială, realizată în concordanță cu
strategia de perspectivă, specializarea și condițiile teritoriale specifice.
În forma cea mai generală, centrele de producție se pot clasifica pe baza unor criterii, după:
 forma socială a producției determină existența centrelor de producție pentru unitățile agricole
diferențiate:
 societăți comerciale agricole;
 societăți agricole;
 gospodării familiale ș.a;
 rolul și funcția:
 centre principale de producție;
 complexe agroindustriale;
 centre de producție de tip fermă (sectoare);
 centre de producție auxiliare;
 dependența de teren:
 centre dependente de teren ca bază de producție (ferme de vaci pentru lapte și taurine la
îngrășat, întreprinderi pentru deshidratarea furajelor verzi, centre de vinificare etc);
 centre cu o dependență redusă de teren (complexele agroindustriale de porci, păsări etc.);
 ramura de producție:
 centre pentru producția animală (ferme);
 complexe diferențiate pe specii (taurine, porcine, păsări, ovine) sau producția realizată
(lapte, carne etc.);
 centre pentru ramura producției vegetale (centre pentru culturi de câmp, viticole, pomicole,
legumicole etc.);
 depozitare, condiționare, prelucrare:
 silozuri;
 fabrici de nutrețuri combinate;
 întreprinderi pentru deshidratarea furajelor verzi;
 depozite de fructe, legume;
 abatoare;
 centre de industrializarea laptelui ș.a.
În cadrul centrelor de producție, amplasamentul și execuția diferitelor obiecte (investiții) se
realizează în baza documentației tehnico-economice.
Centrele de producție constituie suprafața de teren cu construcțiile aferente, locul de
concentrare a mijloacelor de producție și unde se efectuează procese de producție agricolă.
Amplasarea, dimensionarea și amenajarea centrelor de producție se realizează în baza specializării de
producere, dimensiunile ramurilor, condițiile naturale, economice și sociale. Amplasarea și amenajarea
centrelor de producție implică analiza următoarelor grupe de condiții principale:
 modul în care centrul de producție se încadrează în specializarea producției cu indicarea ponderii
pe care o va deține noua capacitate în cadrul unității;
 profilul centrului de producție, capacitatea și tehnologia adoptată, care asigură realizarea economică
a producției;
 încadrarea în prevederile planurilor de amenajare a teritoriului și urbanism, modul de încadrare și
amplasare a acestuia față de perimetrul localității, respectiv limita intravilanului localității pentru a
evita investiții suplimentare în construcții social-culturale și asigurarea cu forța de muncă;
 posibilități de racordare la traseele și capacitățile rețelelor edilitare, existente și propuse, cu
evidențierea posibilităților de cooperare în folosirea surselor de apă, a rețelelor de canalizare, a
rețelelor electrice, termice ș.a;
 corelarea cu amplasarea categoriilor de folosință, masive de teren
Centrele de producție se recomandă să fie amplasate pe suprafețe minime și cu restricții
pentru proiectarea acestora față de intravilanul localității:
 fermele de ovine și vite mari cornute la o distanță de 300 m în partea de Nord;
 fermele de cabaline, iepuri sau păsări la o distanță de 100 m în partea de Sud;
 fermele de porci la o distanță de 500 m în partea de Nord;
 fermele de suine la o distanță de 500 m de la sat;
 complexele mari zootehnice la o distanță de 1000 m de la intravilanul localității.
Unele centre de producție pot emite miros neplăcut, condiții anti sanitare și scurgeri cu
componență chimică nocivă, de aceea trebuie amplasate în extravilanul localității și în partea opusă
direcției vânturilor dominante.
Subunitățile de producție sunt părți componente ale unităților/exploatațiilor agricole care se
specializează la producerea unui anumit tip de producție. În categoria respectivă se includ sectoarele
de producție, brigăzile și secțiile pe ramuri. Înainte de a proiecta amplasarea subunităților de producție
trebuie clarificată structura organizatorică a unităților/exploatațiilor care poate fi pe ramuri, teritorială
sau mixtă.
Sectoarele de producție sunt subunități sub ramurale, care au în componența lor mai multe
brigăzi cu specializarea diferită amplasate pe un teritoriu compact. Sectoarele au servicii comune
pentru brigăzi și o infrastructură social și de producție comună.
Amplasarea și dimensionarea centrelor de producție și a fermelor se va realiza în baza
cerințelor înaintate de către specialiștii din domeniul organizării teritoriului, astfel curtea centrală a
unităților/exploatațiilor va include depozite, ateliere, parcuri de mașini și tractoare fiind amplasate în
perimetrul localității. Curțile brigăzilor fiind centre ale subunităților de producție, au în componența
lor depozite, grajduri, suprafețe pentru parcarea și reparația tehnicii agricole, ospătărie, locuri pentru
odihna lucrătorilor.
Se recomandă de determinat suprafața necesară pentru înființării fermelor conform numărului
de capete și expunerea acestora în tabelului 2.1.
Astfel, dacă se dorește proiectarea unei ferme de păsări cu un număr de 2000 de capete inițial,
atunci pentru creșterea acestora este necesară o suprafață de 4,58 ha, aceasta reeșind din relația de
calcul: S=4,2+0,000019*2000=4,2+0,38=4,58 ha.
Tabelul 2.1 Calculul suprafeței necesare conform numărului de capete (N) a fermei
Nr. Suprafața după Numărul de Suprafața calculată,
Centre de producție
dr. normativ capete ha
1 Ferma de bovine S=0,76+0,0021*N; 3000-6000 7,06 - 13,36
2 Ferma de porcine S=5,25+0,00015*N; 1200-10000 5,43 - 6,75
3 Ferma de ovine S=0,32+0,00098*N; 3000-6000 3,26 - 6,2
4 Ferma de păsări S=4,2+0,000019*N, 125-10000 4,20 - 4,39
5 Depozit 3,5 - 4,0
6 Curtea brigăzii de tractoare 1,5 - 2,0
7 Curtea brigăzii de câmp 1 - 1,5
La determinarea suprafețelor s-a luat în calcul necesarul de spațiu pentru creșterea și
dezvoltarea fiecărui tip de animal, acestea formând relația de calcul cu coeficienții stabiliți.
2.2 Caracteristica centrelor de producție din localitate

După cum s-a menționat anterior, la amplasarea subunităților de producție este necesar de luat
în considerație următoarele cerințe:
 economice care includ necesitatea argumentării și concentrării producției și minimizării investițiilor

capitale;
 de construcție care se reduc la necesitatea respectării normativelor în vigoare și alegerea
suprafețelor pentru diferite construcții;
 sociale care includ necesitatea de a optimiza distanțele de la locul de trai până la locul de muncă,
deservirea socială a colectivelor de muncă, organizarea comunităților comode între sate și centrele
culturale din apropiere, crearea condițiilor pentru odihnă, recreație a lucrătorilor;
 ecologice care includ necesitatea respectării ocrotirii mediului și a naturii, amplasarea obiectelor
locative în așa mod încât să fie minimalizat impactul nociv al mediului ambiant.
Astfel, aplasarea centrelor de prodcție necesită hotărârea următoarelor probleme:
 determinarea numărului, tipurilor și suprafețelor subunităților de producție;
 precizia perspectivelor de dezvoltare a localităților;
 amplasarea masivelor subunităților de producție.
La proiectarea fermelor în perimetrul localității este necesară studierea amănunțită a teritoriului
și luarea în calcul a celor existente pentru a reduce cheltuielile pentru înființarea unor ferme noi. În
cazul în care deja în localitate există sau a existat o fermă de bovine și amplasarea acesteia a fost
proiectată conform normelor în vigoare, aceasta poate fi îmbunătățită, astfel investind mai puțin în
construcții, dacă acestea deja există.
Deci, în cadrul subcapitolului 2.2, se va întocmi tabelul 2.2 în care se vor prezenta toate
centrele de producție existente în localitate și caracteristica acestora, dar și centrele care urmează a fi
proiectate în perimetrul localității.
Fiecare detaliu va fi înscris conform datelor existente pe materialul cartografic(plan), distanțele
vor fi măsurate și transformate la scară.
Conform tabelului, este ușor de remarcat că în localitatea în cauză există deja depozite, brigăzi
de tractoare și câmp precum și fermă de porcine, acest lucru este ușor de dedus deoarece există
indicată suprafața existentă a acestora, care este în unele situații fie mai mică sau mai mare decât cea
normativă. Dacă se dorește proiectarea unor ferme noi sau cel puțin continuarea celor proiectate deja în
zonă este necesar a fi specificat numărul de capete.
Tabelul 2.2 Caracteristica centrelor de producție din localitate
Suprafața, ha Caracteristica
Unit. de Nr. de
Denumirea
măsură capete Distanța,
Normativă Existentă Diferența Panta Direcția
m
Ferma de
Capete 950 5,39 10,5 +5,11 1° NW 520
porcine
Depozit Ha - 3,5 1,98 -1,52 1° NW 10
Depozit de
Ha - 1,5 3,45 +1,95 1° NW 10
tractoare
Brigada de
Ha - 1,5 1,37 -0,13 1-3° NW 4080
câmp
3. ORGANIZAREA TERENURILOR AGRICOLE
3.1 Organizarea terenurilor asolamentelor

Terenurile agricole includ terenurile utilizate în producția agricolă, clasificându-se în:
 terenuri arabile;
 plantații multianuale;
 pășuni;
 fânețe.
Organizarea teritoriului terenurilor agricole presupune determinarea componentelor și
raportului acestor terenuri precum și eficiența amplasării lor în hotarul folosințelor funciare a
localității.
Scopul organizării terenurilor agricole constă în majorarea intensității folosirii terenurilor
pentru obținerea maximă a producției agricole cu condiția păstrării și îmbunătățirea fertilității solului,
protecției mediului înconjurător.
Pe baza analizei materialelor cercetărilor și a studiilor pe teren se determină posibilitatea majorării
intensității folosirii terenurilor, în particular analizându-se:
 majorarea suprafețelor de terenuri arabile din contul altor terenuri agricole precum și din contul
terenurilor de altă folosință;
 îmbunătățirea calității terenurilor prin îmbunătățire sectoarelor îmlăștinite, sărăturile, întufărite etc;
 majorarea suprafețelor pășunilor din contul terenurilor de altă folosință (mlaștini, păduri etc);
 îmbunătățirea fânețelor și pășunilor prin lucrări de irigare, desecăre și îmbunătățiri superficiale și
radicale.
Problema organizării raționale a sistemului de asolamente constă în oferirea condițiilor optime
pentru îmbunătățirea fertilității solului, sporirea producției globale, folosirea rațională a tehnicii
agricole și a resurselor de muncă.
Sistemul de asolamente reprezintă totalitatea asolamentelor unităților/exploatației agricole care
include numărul, tipul, mărimea și amplasarea lor.
Asolamentul este succesiunea în timp și spațiu a culturilor agricole în condițiile aplicării în
complex a tuturor proceselor de creștere a producției agricole, de ameliorare și conservare a solului.
Asolamentul înseamnă împărțirea suprafeței de teren pe care urmează a se amplasa culturile
într-o anumită ordine, în funcție de cerințele agrobotanice a fiecărei plante. Ponderea procentuală a
fiecărei plante constituie structura culturilor din asolament și este determinată de sarcinile de plan și de
centrele plantelor față de factorii de vegetație.
În urma alegerii sectoarelor pentru transformare și îmbunătățire este necesară prezentarea
datelor în forma tabelului 3.1 care va conține suprafața terenurilor după modificările realizate în teren.
Tabelul 3.1 Suprafețele terenurilor agricole după transformare
Pășuni Total
Denumirea Suprafața
Arabil Livezi Vie Total terenuri
categoriei inițială Naturală Îmbunătățiri
agricole
Arabil 96,06 66,97 66,97
Livadă 6,67 34,75 34,75
Pășune 167,32 167,32 102,58 64,74 167,32
Vie 44,19 56,34 56,34
Tabelul se va completa ținând cont de datele din tabelul 1.4 și 1.5 care conțin suprafețele
terenurilor transformate și îmbunătățite, astfel se va determina fie prin scădere sau adunare suprafețele
totale ale fiecărei categorii de teren.
Drept exemplu, inițial terenurile agricole din localitatea respectivă în urma inventarierii
constituiau 96,06 ha. După alegerea sectoarelor pentru transformare suprafața acestora s-a redus
deoarece, din suprafața terenurilor arabile au fost selectate pentru plantarea plantațiilor viticole (12,15
ha) și pomicole (15,93 ha+12,15 ha), însă la categoria terenurilor agricole au fost incluse 11,14 ha din
terenuri îmlăștinite.
Astfel, se obține pentru categoria arabil: suprafața inițială 96,06-12,15-15,93-
12,15+11,14=66,97 ha, iar pentru categoria livadă se obține astfel: suprafața inițială
6,67+15,93+12,15=34,75 ha.
Și în acest mod se determină pentru fiecare categorie de teren în
parte. Sistemul de asolamente trebuie să conțină următoarele cerințe:
 folosirea fiecărui sector de teren conform posibilităților lui naturale și particularităților biologice a
culturilor agricole;
 realizarea măsurilor antierozionale;
 îndeplinirea planului de producție în diferite ramuri a agriculturii;
 crearea condițiilor pentru folosirea eficientă a forțelor de muncă și mijloacelor de producție.
3.2 Calculul necesarului de suprafețe furajere

Organizarea producției agricole și a teritoriului este necesar de a se începe cu valorificarea
asolamentelor, determinarea unei rotații stricte a culturilor agricole care să corespundă condițiilor
naturale și economice ale unei exploatații agricole și particularităților fiecărui sector de pământ.
Teritoriul unei exploatații agricole este destul de neomogen după condițiile naturale,
pedologice, după configurația, forma și suprafața sectoarelor de teren arabil. Pe terenurile arabile se
cultivă diferite culturi de câmp, furajere și legumicole care au o importanță și o pondere diferită în
economia gospodăriei date. Aceasta determină necesitatea elaborării sistemului individual de
asolamente cu o componență și o rotație a culturilor caracteristică numai pentru gospodăria sau
regiunea dată.
Problema organizării raționale a sistemului de asolamente constă în oferirea condițiilor optime
pentru ridicarea fertilității solului, oferirea condițiilor optime pentru ridicarea fertilității solului,
sporirea producției globale precum și folosirea rațională a tehnicii agricole și a resurselor de muncă.
Valorificarea sistemului de asolamente contribuie la introducerea tehnologiilor industriale de
prelucrare a solului și folosirea tehnicii agricole înalt productive.
Sistemul de asolamente este veriga principală în agricultură și include un șir de alte sisteme:
 de lucrare a solului;
 de îngrășăminte;
 de producere a semințelor;
 de protecție cu fâșii forestiere;
 de îmbunătățiri funciare.
La alegerea tipului asolamentului influențează următoarele condiții:
 direcția de specializare;
 forma întreținerii animalelor și numărul de capete;
 structura terenurilor agricole;
 amplasarea centrelor gospodărești și de producere;
 existența terenurilor degradare;
 amplasarea și configurația terenurilor agricole;
 situația existentă în amenajarea teritoriului terenurilor arabile și gradul de valorificare a acestora.
Se deosebesc următoarele tipuri de asolamente: de câmp; furajere; cu destinație specială.
În dependență de condițiile concrete ale unei exploatații agricole, sistemul de asolamente poate
include:
 un asolament furajer + un asolament de câmp+ un asolament legumicol;
 două asolamente furajere +un asolament de câmp+ un asolament legumicol;
 două asolamente furajere + două asolamente de câmp + un asolament legumicole;
 două asolamente furajere + două asolamente de câmp;
 două asolamente furajere;
 două asolamente de câmp.
Asolamentele sunt compuse din mai multe sole. În anexa 4 se prezintă diverse tipuri de
asolamente atât furajere, de câmp precum și altele care pot fi aplicate la proiectarea terenurilor.
Sola asolamentului este suprafața de teren ocupata de o singură cultură și se utilizează o
tehnologie de cultivare a acesteia, inclusiv si lucrări mecanizate. Suprafața unei sole constituie 60-120
ha și depinde de mai mulți factori printre care:
 limitele naturale existente (drumuri, șosele, căi ferate, păduri);
 condițiile pedologice;
 gradul de eroziune;
 relieful;
 suprafața și amplasarea terenurilor arabile.
Pentru înființarea fermelor agricole este necesară proiectarea asolamentelor cât mai aproape de
ferme pentru a micșora cheltuielile de transport.
Asolamentele furajere sunt acelea care conțin în componența sa mai mult de 50% de culturi
furajere. Dintre acestea deosebim asolamente de pe lângă ferme, de pe lângă taberele de vară de
întreținere a animalelor și asolamente de pășuni și fânețe.
Metoda optimizării structurii asolamentelor furajere include următoarele acțiuni:
 se examinează suprafața culturilor furajere determinată în cadrul calculelor agro-economice;
 se determină necesitatea proiectării unor asolamente furajere aparte;
 dacă este necesar se alcătuiește schema rotației culturilor în asolament.
Asolamentele furajere de pe lângă taberele de vară au destinația de a aproviziona cu nutrețuri
animalele în perioadele secetoase de vară când nu ajung furaje de pe pășunile natural din jurul
taberelor de vară. Pentru aceasta sunt folosite sectoarele care sunt incluse în pășuni dar sunt bune și
pentru arătură.
Asolamentele pășuni-fânețe au destinația de a aproviziona cu fân, făină și masă verde sectorul
zootehnic. Aceste asolamente sunt periodic arate și folosite pentru creșterea culturilor de câmp, fiind
cel mai des proiectate pentru terenurile erodate, fiind folosite în scop de protecție a solurilor supuse
pericolului de erodare excesivă.
Pentru prelucrarea rațională a sectoarelor de teren și obținerea necesarului de nutrețuri se
determină în dependență de numărul de capete al fermei proiectate cantitatea necesară de nutreț. În
tabelul 3.2 se va prezenta modul de determinare a necesarului de nutrețuri pentru animale din sectorul
obștesc. Necesarul de nutrețuri se va calcula și se va include în tabel în dependență de cantitatea
consumată de un cap și numărul total de capete al fermei proiectate. De reținut faptul că nu toate
categoriile de animale consumă nutrețul menționat în tabel, astfel se vor completa doar rubricile
necesare care prevăd consumul la cap de animal. În proiectul de curs tabelul va conține atâtea rânduri
câte ferme sunt proiectate în localitate, poate fi doar una sau chiar mai multe ferme.
Tabelul de mai jos conține cantitatea necesară de nutrețuri pentru un cap de animal însă totalul
a fost calculat doar pentru ferma de porcine. Presupunem că ferma proiectată va avea nu număr de 950
capete de porcine, astfel nutrețul necesar pentru acestea va conține doar concentrate, siloz, sfeclă și
masă verde întrucât ele nu consumă fân și paie aceste nu sunt necesar de calculat.
Tabelul 3.2 Determinarea necesarului de nutrețuri pentru animale din sectorul obștesc
Concentrat
Grupe Fân Paie Silos Sfeclă Masă verde
Nr. de e
de
capete La 1 Tota La 1 Tota La 1 Tota La 1 Tota La 1 Tota La 1 Tota
animale
cap l cap l cap l cap l cap l cap l
Porcine 950 9 8550 - - - - 0,3 285 1,2 1140 3 2850
Bovine 10 10 2 50 10 80
Ovine 0,45 4,5 - 3 - 13
Cabaline 10 10 9 4,2 - 80
Deci, ferma în întregime pentru un an de zile va consuma 8550 q (kentale) = 950 capete*9 q de
concentrate, 285 q de siloz = 0,3*950, 1140 q de sfeclă =1,2*950 și respectiv 2850 q de masă verde.
Determinarea se va realiza în baza datelor specificate în tabel.
Dacă este posibil calculul necesarului de nutrețuri, atunci este posibilă și determinarea
suprafețelor necesare a fi plantate cu culturile în cauză. În tabelul 3.3 se prezintă modul de determinare
a acestor suprafețe conform perioadelor de vegetație a culturilor.
Tabelul 3.3 Calculul conveierului verde pentru asigurarea animalelor cu masă verde
Inclusiv pe lunile perioadei de vegetație
Productivitatea q/ha
Volumul, q
Suprafața, ha
Iunie 25%
Iulie 15%
Septembrie 15%
August 5%
Octombrie 10%
Aprilie 5%
Mai 15%
Necesitate în masă verde
Necesitatea 2850 142, 427,

712 428 428 428 285
5 5
Acoperirea de pe terenuri agricole
Lucernă 300 3,8 114 71 42
0 2 8
Secară de toamnă 100 5,7 570 142, 427,
5 5
Porumb la silos 350 1,22 428 42
8
Porumb masă verde 250 1,71 428 42
8
Sfeclă frunze 100 2,85 285 285
Total 15,28 2850
Acoperire 100
Conveierul verde reprezintă masa verde și include volumul culturilor de lucernă, secară de
toamnă, porumb la siloz și masă verde precum și sfeclă frunze. Totalul necesar de masă verde va fi
preluat din tabelul 3.2 și înscris în rândul "Necesitate", coloana "Volumul". În baza acestor valori se
va determina și va fi complet tabelul 3.3.
În coloana 1 se prezintă necesitatea în masă verde, iar în colana a 2-a se prezintă
productivitatea exprimată în kental la hectar a fiecărei plante, coloana a 4-a este rezervată pentru
înscrierea volumului exprimat în kentale în baza cărora pot fi deduse suprafețele necesare (coloana a 3-
a) a fi plantate cu culturile în cauză.
Deci, productivitatea se va completa în baza datelor prezentate în tabel, iar coloana "Suprafața"
se va determina în baza acestor date.
Coloana "Volumul" se va calcula pe verticală în modul următor:
 Lucerna constituie 40% din volumul total de masă verde → V=40% din 2850=1140 q. Deci,
necesitatea în masă verde obținută din lucernă constituie 1140 q.
 Secară de toamnă constituie 20% din volumul total de masă verde.
 Porumb la siloz constituie 15% din volumul total de masă verde.
 Porumb masă verde constituie 15% din volumul total de masă verde.
 Sfeclă (frunze) constituie 10% din volumul total de masă verde.
Coloana "Suprafața" se va determina după formula:
V
S  ;
[3.1]
P
unde: V- volumul,
P - productivitatea culturii
Într-un exemplu, pentru a calcula ce suprafață este necesară a fi plantată cu sfeclă, se va împărți
volumul de 1140 q la 100 q care constituie productivitatea la hectar a sfeclei, și se va obține 1,40 ha.
Astfel, pentru a obține necesarul de sfeclă frunze este necesar a fi plantate 1,40 ha.
Celulele privind perioada de vegetație vor fi completate astfel: rândul "Necesitate" se va
determina pentru fiecare lună conform procentajului stabilit din volumul total. Astfel, luna aprilie
asigură un procentaj de 5% din totalul de necesitate, obținându-se: 5% din 2850=142,5 q, iar lunile
iulie, august și septembrie asigură necesarul de 15% din total obținându-se în fiecare lună câte 427,5 q.
Restul celulelor din tabel se completează astfel:
 Necesitatea masei verde este asigurată în luna aprilie de către secara de toamnă, astfel valoarea din
celula rândului "Necesitate", pe luna aprilie se transcrie în rândul "Secară de toamnă" pe luna
respectivă - aprilie;
 Se cunoaște faptul că această cultură de secară de toamnă asigură și 15% în luna mai, astfel valoarea
va fi transcrisă în celula respectivă (intersecția dintre rândul "Secară de toamnă" și coloana"Luna de
vegetație - Mai" );
 Lunile iunie și iulie sunt asigurate doar de către cultura de lucernă astfel, se vor transcrie valorile
din rândul "Necesitate" în celulele respectiv lunilor iunie și iulie din rândul "Lucernă".
 În luna august necesitatea de masă verde este asigurată de către porumb la siloz, astfel celula de la
intersecția rândului "Porumb la siloz" și coloana" luna august" va reflecta aceiași valoare din rândul
"Necesitate" pe luna respectivă;
 Cultura de porumb masă verde asigură necesitatea în luna septembrie, astfel celula de la intersecția
rândului "Porumb masă verde "și coloana" luna septembrie" va reflecta aceiași valoare din rândul
"Necesitate" pe luna respectivă;
 Iar luna octombrie este asigurată din necesarul de masă verde din cultura de sfeclă frunze, astfel
celula de la de la intersecția rândului "Sfeclă frunze "și coloana" luna octombrie" va reflecta valoarea
din coloana "Volum" pe luna respectivă;
Este important de a verifica ca suma valorilor din celulele pe lunile aprilie și mai din rândul
secară de toamnă să coincidă cu valoarea volumului secarei ( 142,5+427,5=570) precum și din rândul
lucernei (712+428=1140) .
Tabelul în cauză permite calcului conveierului verde pentru asigurarea animalelor cu masă
verde dar și determinarea suprafețelor necesare a fi plantate cu culturile necesare pentru a se cunoaște
exact ce suprafață trebuie plantată pentru a asigura întreaga fermă sau ferme.
Dacă necesitatea în masă verde a fost determinată rămâne a fi determinată suprafața celorlalte
tipuri de culturi necesare a fi plantate. În tabelul 3.4 se prezintă modul de determinare a suprafețelor
culturilor furajere și anume: porumb, sfeclă, orz, mazăre.
Tabelul 3.4 Determinarea suprafețelor culturilor furajere
Nutrețuri Necesitatea, q Cultura Recolta, q/ha Suprafața, ha
Fân - Lucernă 120 -
Silos 285 Porumb 350 0,81
Sfeclă 1140 Sfeclă 500 22,8
2565 Orz (30%) 30 85,5
Concentrate 8550 1710 Mazăre (20%) 25 68,4
4275 Porumb (50%) 60 71,25
Necesitatea de nutrețuri este dictată de celulele tabelului 3.2, valorile care vor fi preluate și
înscrise în coloana a doua din tabelul 3.4. Pentru celulele rîndului "Concentrate" necesitatea va fi
determinată în baza procentajului: 30% pentru orz, 20% de mazăre și 50% porumb.
Coloana "Recolta" se completează conform valorilor stabilite în tabel deoarece aceste valori
presupun cantitatea în kentale asigurată de un hectar de cultură.
Suprafața se va calcula după formula [3.1], adică valoarea necesității se împarte la valoarea
recoltei.
Exemplu: Suprafața necesară a fi plantată cu orz este 85,5 ha=2565q / 30q/ha
Notă: Rândul "Fân" nu a fost completat întrucât porcinele din ferma proiectată nu consumă
fân.
După determinarea tuturor suprafețelor se va determina suprafața medie a unei sole și se
stabilesc ordinea privind rotația culturilor din asolament.
Tabelul 3.5 Asolamentele gospodăriei
Tipul de asolament Suprafața totală Suprafața medie a solei Rotația culturilor
Lucernă
Porumb
Sfeclă
Furajer 248,76 41,41
Orz
Mazăre
Porumb
3.3 Amenajarea terenurilor asolamentelor

Amenajarea teritoriului asolamentelor se clasifică ca parte cea mai principală a proiectului de
organizare intragospodărească a teritoriului fiindcă terenurile arabile sunt mai prețioase terenuri
agricole.
Amenajarea teritoriului asolamentelor include următoarele:
 amplasarea solelor;
 amplasarea sectoarelor de lucru;
 amplasarea fâșiilor forestiere și a rețelelor de drumurilor, taberelor de câmp și a surselor de
alimentare cu apă.
La diferite etape a dezvoltării societății conținutul lucrărilor de amenajare a teritoriului
asolamentelor era diferit. La început aceste lucrări se reduceau la împărțirea teritoriului pe sole și
organizarea drumurilor și căilor de acces.
Însemnătatea unor lucrări de amenajare a teritoriului asolamentelor diferă pentru diverse
condiții naturale și zone climaterice. Condițiile unor centre populate nu obligă proiectarea taberelor de
câmp, în zona silvică nu e necesar de proiectat fâșii de protecție, în raioanele cu rețea densă de drumuri
de menire generală proiectarea drumurilor de țară se reduce la minimum. În raioanele de stepă trebuie
de determinat în prealabil direcția prelucrării solului, analizând direcția vânturilor predominante și
condițiile de relief pentru a preveni eroziunea solului.
Amenajarea teritoriului asolamentelor trebuie să contribuie la:
 crearea condițiilor pentru folosirea tehnologiilor progresiste și majorarea fertilității solului;
 prevenirea și minimalizarea proceselor de eroziune a solului;
 crearea condițiilor optime pentru organizarea lucrărilor de câmp cu mecanisme înalt productive;
 obținerea unor recolte stabile a culturilor agricole;
 minimizarea investițiilor capitale și cheltuielilor anuale pentru lucrările de amenajare a teritoriului
asolamentelor;
 amplasarea solelor și sectoarelor de lucru, estimarea amplasării solelor conform configurației.
Solele asolamentului reprezintă suprafețe de teren aproximativ egale, fiecare solă fiind
compusă din una sau mai multe sectoare de lucru destinate unei culturi sau a unui grup de culturi cu
agrotehnică asemănătoare.
Solele și sectoare de lucru se caracterizează printr-o mare omegenitate din punct de vedere a
fertilității solului, condițiilor de relief, configurației și compactității corespunzătoare pentru folosirea
eficientă a utilajelor agricole și aplicarea diferențiată a complexului de mașini și mecanisme.
La proiectarea solelor trebuie soluționate următoarele aspecte:
 dimensiunsiunile loturilor și forma;
 amplasarea în funcție de relief;
 amplasarea în raport de solă;
 amplasarea față de sat și centrele de producție;
 amplasarea față de limitele obligate existente;
 egalitatea solelor.
Asigurarea stabilității suprafețelor cultivate în diferiți ani de rotație în asolament și realizarea
unor producții globale constante la toate culturile se poate realiza prin proiectarea solelor egale. Solele
egale ca dimensiuni ușurează planificarea anuală a producției, calculul necesarului de forțe de muncă,
mașini agricole, tractoare, îngrășăminte, organizarea evidenței și controlului lucrărilor.
Lățimea și forma solelor au o influiență directă asupra eficienței lurărilor mecanizate. Forma
optimă a unei sole este cea dreptunghiulară. O mare influiență la amplasarea solelor o are și relieful
luîndu-see în considerație solul, regimul hidric, cel termic, textura, fertilitatea, gradul de eroziune,
expoziția pantei. O influiență deosebită asupra scurgerii de suprafață o are direcția prelucrării
terenului, pentru a evita aceată problemă este necesar de efectuat prelucrarea terenului paralel curbelor
de nivel.
La amplasare se urmărește ca sola sau sectorul de lucru să fie amplasată pe un versant sau o
porțiune din aceasta lungimea și lățimea acestora fiind condiționate de limitele obligate. Împărțirea în
sectorul de lucru urmărește crearea unor unități de lucru care să corespundă fiecărei forme de relief.
Hotarele solelor trebuie să se sprijine pe limitele obligate existente, diferite lucrări de combatere a
eroziunii creînd condiții eficiente pentru exploatarea corectă a terenului.
În cazul existenței unor limite obligate se admite o oarecare diferență (5-12%) între suprafețele
solelor dacă se asigură condiții necesare pentru desfășurarea tuturor proceselor de producție
mecanizate. Abaterea admisibilă de la suprafața medie a solei depinde de suprafața solelor: la solele
cu suprafața mare și diferența poate să fie mai mare ca la solele mici, pentru terenurile cu pantă
abaterea poate să fie până la 10-15%, iar pentru terenurile cu relief de tip șes - 5-7%.
Proiectarea solelor și caracteristicile acestora trebuie consemnate în tabelul 3.6.
considerați la alegerea
Tabelul 3.6 Estimarea amplasării solelor și a sectoarelor de lucru a asolamentului
Sectoare prelucrate
Lățimea convențională
Lungimea convențională
Direcția laturii lungi

aparte
direcției laturii lungi

Distanța
Suprafața, maximă
Factorii
Nr.
ha între
Nr Suprafața, ha
sectoare
1
2
1 128,46 Dreptunghiulară 5m 856,4 1500 Relief W-E
3
4
1
2 120 Dreptunghiulară 5m 800 1500 Relief W-E
2
Conform imaginii 3.1 terenul pe care se proiectează asolamentul va fi constituit din 2 sole a
câte 128,46 ha și resspectiv 120 ha. Solele au forma rectangulară și anume dreptunghiulară. Lățimea
acestora constituie 856,4 m pentru prima solă care are o suprafață de 128,46 ha, iar cea de-a doua 800
m, ambele sole având aceiași lungime de 1500 m. Aceste valori fiind proiectate în dependență de
relief.
În urma proiectării solelor și respectiv parcelelor pe care vor fi cultivate diverse plante necesare
se înscriu valorile corespunzătoare desenului în tabelul 3.6 și respectiv 3.7.
În imaginea 3.1 se prezintă cele două sole proiectate ale asolamentului și respectiv cele 4 și 2
culturi din cadrul acestor sole.
Imaginea 3.1 Proiectarea solelor și a parcelelor

În tabelul 3.7 se prezintă date caracteristice egalității solelor precum și date despre calitatea
solului, adică bonitatea acestuia de care depinde asigurarea cu necesarul de nutrețuri pentru creșterea
animalelor/păsărilor din ferma proiectată.
Valorile din tabelul de mai jos vor fi determinate și completate în felul următor. Suprafața reală
exprimată în hectare se preia din tabelul precedent conform datelor proiectate, bonitatea se va prelua
din datele caracteristice zonei, localității conform documentației deținute.
Tabelul 3.7 Estimarea egalității solelor asolamentului furajer
Abaterea de la suprafața medie
Numărul Suprafața Bonitatea, Suprafața
Suprafața Suprafața
solei reală, ha °/ha convențională % %
reală convențională
1 128,46 80 102,77 4,23 5,25 3,99 3,94
2 120 79 94,8 -4,23 5,25 -3,98 3,93
Media 124,23 79,5 98,78
Suprafața convențională se determină după formula:

Sr * B
S c  100 [3.2]
unde: Sr - suprafața reală;
B - bonitatea solului.
Pentru coloana a doua și a treia se va efectua media care este necesară pentru determinarea
abaterii de la " normativ".
Abaterea se va calcula ca fiind diferența dintre valoarea reală a solei și valoarea medie a unei
sole (Exemplu: 128,46-124,23=4,23, aceasta presupună că prima solă are o abatere de la medie de 4,23
ha. Iar valoarea în procente se determină: 124,23 ha constituie 100%, iar 4,23 ha - X,
X=(124,23*4,23)/100=5,25%).
4. AMENAJAREA TERENURILOR PLANTAȚIILOR MULTIANUALE
4.1 Amenajarea și proiectarea plantațiilor viticole

Condițiile naturale ale Republicii Moldova sunt favorabile pentru cultivarea industrială a
plantațiilor multianuale inclusiv a plantațiilor viticole, specializate în obținerea strugurilor, vinurilor de
desert și tari, a materialului pentru coniac, sucuri ș.a.
Proiectarea plantațiilor viticole are loc conform regulilor de proiectare la fel ca a celor
pomicole în tarlale și parcele. Plantațiile viticole de regulă se proiectează pe terenuri cu pantă mai
mare de 5°, în legătură cu aceasta în timpul elaborării proiectului are o însemnătate deosebită și
amenajarea corectă a terenurilor cu livezi în vederea întregului complex de măsuri antierozionale.
La alegerea terenurilor pentru plantațiile viticole trebuie de ținut cont de hotarul regiunilor de
dezvoltare a viticulturii. Cea mai mare eficiență o au zonele de centru și de sud ale țării, în raioanele
nordice și nord-estice plantațiile viticole se pot proiecta numai în cazuri excepționale și doar cu soiuri
și sorturi de coacere devreme, respectiv în micro-zone aparte cu condiții de relief și climă favorabilă.
Cele mai bune terenuri pentru cultivarea viței-de-vie sunt partea de sus și mijlocie a versanților,
cu cota începând de la 70 m, preferând expozițiile sudice, sud-estice, estice, și sud vestice deoarece
sunt cele mai favorabile din punct de vedere privind asigurarea cu căldură și umiditate, preferând
solurile de cernoziom și în deosebi cele carbonice și de cenușii de pădure cu o componență mecanică
ușoară, nivelul apelor freatice la o adâncime mai mare de 1,5 m, panta terenului mai mare de 5-7°.
În condițiile anuale înfiinţarea plantaţiilor viticole pentru producţie-marfă se efectuează pe
terenuri preponderent în pante, favorabile pentru cultivarea viţei de vie – pantele calde, cu gradul de
înclinare peste 3 grade, cu altitudinea absolută de la 70 m (30 m altitudine relativă) până la 300 m, cu
soluri moderat fertile, uşoare după compoziţia granulometrică (conţinutul argilei până 60%).
Înfiinţarea plantaţiilor viticole se realizează prin aplicarea sistemelor de cultură
neprotejată, semiprotejată şi protejată, în rânduri distanţate, cu intervalul de 2,0-3,0 m, cu
distanţa dintre butuci de 0,8-1,8 m în funcţie de puterea de creştere a butucilor, cu folosirea
sistemului de conducere a butucilor pe spaliere de diferite tipuri şi sistemului vertical de
conducere a lăstarilor sau cu creştere liberă.
La proiectarea plantațiilor viticole, inclusiv plantațiile pomicole, trebuie respectată zona de
protecție a apelor (15, 500, 1000 m de la mal, în dependeță de tipul rîului) și zona de protecție a liniei
electrice aeriene (2,10,15,20,30,40 m pe ambele părți, în dependență de capacitatea tensiunii), iar după
necesitate poate fi necesară coordonarea proiectului cu autoritățile responsabile.
O altă condiție obligatorie este respectarea zonelor sanitare a localităţilor (distanţa de la
plantaţie viticolă până la ultima casă a satului nu mai puţin de 100 m).
Elementele teritoriale a plantațiilor viticole sunt tarlalele și parcelele.
Tarlaua reprezintă unitatea teritorială de lucru care are același tip de sol, același sistem de
pichetaj, de amenajare și lucrare a solului în care se plantează o singură specie cu cel mult 2-3 soiuri.
Parcela reprezintă unitatea organizatorică de bază, lungimea căreia este stabilită în funcție de
pantă sau sistemul de irigare iar lățimea coincide cu lungimea de rând a speciei.
Dimensiunile și forma tarlalei depinde mult de următoarele condiții:
 forma versantului;
 panta terenului;
 situația hidrologică;
 învelișul pedologic;
 gradul de erodare a solului;
 căile de acces.
Pentru a asigura condițiile optime de creștere a soiurilor și condiții de combatere a eroziunii
solului trebuie de amplasat tarlalele pe terenuri omogene.
Vița-de-vie de regulă se plantează pe terenuri în pantă mai mare de 5° și în legătură cu aceasta
în timpul elaborării proiectului o însemnătate deosebită o are organizarea antierozională corectă a
terenului cu luarea în vedere a întregului complex de măsuri antierozionale. Reieșind din aceste
condiții parametrii tarlalelor vor fi diferiți.
În dependență de panta terenului lățimea tarlalelor va fi:
 500 m pe terenuri cu pantă de până la 1°;
 350 m pe terenuri cu pantă de până la 1-3°;
 200-250 m pe terenuri cu pantă de până la 3-5°;
Terenurile cu o pantă mai mare de 12° se terasează. Lungimea optimă a tarlalei este de 800-
1200 m, însă ea depinde la fel ca și lățimea de forma versantului. Cea mai optimă formă a tarlalei este
cea dreptunghiulară cu latura lungă paralelă curbelor de nivel, care coincide cu direcția rândurilor, însă
pe versanții omogeni tarlalele se proiectează în linii frânte.
Pentru comoditatea recoltării tarlalele se divizează în parcele, lungimea căreia depinde la fel ca
și în cazul tarlalei de: relief, sol și soiul cultivat.
Lățimea parcelei coincide cu lungimea de rând și poate fi de la 75-300 m.
La proiectarea plantațiilor viticole trebuie de ținut cont de recomandările de plantare cu soiuri
de masă și tehnice. Pentru raioanele din zona de centru se recomandă ca soiurile de masă să ocupe
77% din suprafață, iar cele tehnice 23%. În zona de sud, soiurile de masă vor ocupa 75%, iar cele
tehnice 25%.
Soiurile de masă se aleg luând în considerație conveierul de asigurare cu struguri cu diferită
perioadă de coacere pe un termen de 2-4 luni. La rândul său pentru fiecare trebuie de ales soiuri de
diferită culoare și calități gustative. Se acordă prioritate soiurilor cu boabe mășcate fără semințe și cu o
productivitate înaltă. Cu scopul utilizării raționale a resurselor de muncă și a transportului se propune
următoarea componență a suprafețelor de coacere:
 soiuri cu coacere devreme 40%;
 soiuri cu coacere medie 40%;
 soiuri cu coacere târzie 20%;
În ”Catalogul soiurilor de plante, anul 2021” sunt prezentate soiurile omologate în Republica
Moldova.
În anexa 5 și 6 se prezintă câteva din zecile de soiuri tehnice și de masă cultivate în țara
noastră cât și în alte țări specializate în viticultură.
Întrucât fiecare soi are caracteristicile și perioadele sale de coacere specifice este bine de
menționat câteva dintre acestea.
Soiuri viță-de-vie coacere timpurie: Victoria, Loose Perlette, Arcadia, Cardinal
Soiuri viță-de-vie coacere medie: Trandafirul Negru, Aligote, Muscat de Hamburg, Tudor
Soiuri viță-de-vie coacere târzie: Moldova
Pentru proiectarea plantațiilor viticole, după cum s-a și menționat se ține cont de suprafețele
deținute, calitatea solului și panta acestuia, dar trebuie de luat în considerare și de ales soiuri și sorturi
calitative, rezistente la dăunători cu productivitate înaltă în dependență de scopul propus.
Astfel, în tabelul 4.1 se prezintă caracteristicile câtorva soiuri de viță-de-vie, însă pentru o
proiectare reușită este necesară o amplă documentare a subiectului, o analiză/studiere a anexei 5.
Tabelul 4.1 Caracteristica soiurilor și sorturilor viței-de-vie
Soiul și sortul Portaltoiul Schema de plantare Recolta, t/ha
Aligote PxP 101-14 3x1,75 7-12
Muscat de Hamburg PxP 101-14 3x2,5 10-11
Cardinal PxP 101-14 3x2,0 10
Moldova PxP 101-14 БXP CO-4 3x1,5 12-15
Bianca БxP Koбep 5ББ 3x1,75 10
Rcatiteli PxP 101-14 3x1,5 12-14
Merlot PxP 101-14 3x1,5 10
Într-o unitate agricolă se recomandă să fie plantate 4-6 soiri tehnice sau 6-8 soiuri de masă.
În proiectul de curs este necesară întocmirea și completarea tabelelor 4.2, 4.3, 4.4 care au ca
scop prezentarea suprafeței alese pentru proiectarea plantației viticole cu toate caracteristicile sale
inclusiv suprafețele drumurilor, schema de plantare a soiului și sortului, lungimea și lățimea tarlalelor
cît și caracteristicile privind expoziția solului.
Tabelul 4.2 Caracteristica tarlalelor plantației viticole
Suprafața, ha Tipul Parametrii, m
Nr. tarlalei Panta, ° Expoziția
totală netă solului Lungimea Lățimea
1 7,5 6,90 3-5 N-E Cernoziom 600 125
2 7,5 6,90 3-5 N-E Cernoziom 600 125
Conform tabelului 4.2 și imaginii 4.1 poate fi dedus că au fost proiectate 2 tarlale egale cu
suprafața de 7,5 ha pe sector de teren cu pantă de 3-5° în partea de N-E a localității. Lungimea tarlalei
constituie 600 m, iar lățimea acestora 125 m.
Suprafața totală inclusă în tabel reprezintă suprafața terenului ales pentru proiectarea tarlalei, se
preia de pe hartă, iar suprafața netă reprezintă suprafața din care a fost exclus drumul proiectat dintre
tarlale.
Este de menționat faptul că lățimea drumurilor dintre tarlale constituie 6 m, iar lățimea celor
dintre parcele 4 m. Astfel, poate fi determinată suprafața drumurilor dintre tarlale și parcele.
Suprafața totală a primei tarlale constituie 125 m * 600 m = 75000 m2=7,5 ha. Din contul
primei tarlale a fost proiectat și drumul dintre cele 2 tarlale, astfel 6 m * 600 m = 3600 m 2 ceia ce
constituie 0,36 ha, iar suprafața drumurilor dintre parcelele unei tarlale constituie 0,238 ha.
Deducerea calculelor privind suprafața ocupată de drumuri.:
Calculul suprafeței drumului dintre tarlale → (600 m * 6)/10 000 = 0,36 ha., Deci suprafața
unui drum dintre tarlale constituie 0,36 m.
Lungimea unui drum dintre parcele constituie 119 m. (125 m - 6 m = 119 m, din lățimea totală
a tarlalei se scade lățimea drumului dintre tarlale).
Calculul suprafeței drumului dintre parcele → (119 m * 4 m)/10 000 =0,0476 ha * 5 =0,238
ha. S-a îmulțit la 5 deoarece sunt proiectate 5 drumuri între cele 6 parcele.
Conform imaginii 4.1 și tabelelor ambele tarlale au aceleași caracteristici ( numărul de drumuri
dintre parcele, lățimea drumurilor dintre parcele ș.a).
La proiectarea reţelei de drumuri între parcele şi tarlale se ține cont de următoarele
particularități:
Drumurile între parcelele de vii sunt preconizate pentru trecere numai într-o singură direcţie.
Lăţimea drumurilor între parcele, în funcţie de modul de recoltare, transportare şi utilizare a
recoltei, precum şi amplasarea rândurilor în parcelele conexe la unghiul de cotire a rândurilor cuprins:
 între 0°- 10° constituie 4 metri;
 30° constituie 4,5 metri;
c) 45° constituie 5 metri;
d) peste 45° constituie 6 metri.
Lăţimea drumurilor între parcelele de vii irigabile se proiectează de 5-7 metri.
Drumurile dintre tarlale, situate de-a lungul părţilor laterale ale tarlalelor, paralele
cu rândurile de butuci, se proiectează cu o lăţime de 6 metri, iar perpendicular, în funcţie
de unghiul ieşirii la drum a rândurilor, de 7-8 metri.
La determinarea suprafețelor drumurilor se va ține cont de cele expuse mai sus, iar calculele
vor fi efectuate conform exemplului.
Imaginea 4.1 Proiectarea tarlalelor pe teren cu pantă de 3-5°

În tabelul 4.3 se prezintă detalii privind drumurile proiectate în cadrul tarlalelor. În cazul
proiectării drumurilor de întoarcere, caracteristicile acestora vor fi menționate în tabel. În situația
prezentă nu a fost necesară proiectarea drumurilor de întoarcere deoarece drumul dintre tarlale servesc
pentru întoarcerea transportului.
Tabelul 4.3 Caracteristica rețelei de drumuri
Inclusiv dintre
Nr. Suprafața totală a
Tarlale Parcele de întoarcere Din contul
tarlalei drumurilor, ha
6m 4m 8-10 m
1 0,598 0,36 0,238
2 0,598 0,36 0,238
În tabelul 4.4 se specifică date privind soiurile și sorturile alese spre plantare precum și
schema de plantare a acestora pe tarlalele proiectate ca în final să se poată deduce cheltuielile
necesare privind investițiile unei plantații pomicole.
Datele privind completarea tabelului se vor prelua din tabelele anterioare sau din sursele
privind caracteristicile soiurilor și sorturilor productive și rezistente la clima Republicii Moldova
prezentate și în anexa 5.
Tabelul 4.4 Alegerea soiurilor și sorturilor viticole
Suprafața, ha Schema
Nr. tarlalei Soiul și sortul Portaltoiul De De
netă a soiului
plantare amestec
1 6,90 6,90 De masă: Cardinal PxB-101-14 3*1,75
2 6,90 6,90 Tehnică: Merlot BxP/Cober5BB 3*1,5
Schema de plantare presupune distanța dintre rândurile vițe-de-vie și respectiv distanța de
plantare între butași, ceea ce este stabilită de către specialiștii din domeniul producerii materialului
săditor. Aceste date sunt necesare pentru determinarea numărului de butași necesari pentru plantarea
pe tarlalele proiectate și respectiv pentru deducerea cheltuielilor necesare pentru procurare cât și
lucrările necesare pentru plantare.
Pentru a determina numărul de butași necesari la plantarea unui hectar se folosește formula:
10000/distanța dintre rînduri/ distanța dintre butuci
Pentru plantarea unui hectar de viță de vie cu schema de plantare 3x1,5 , va fi necesară
pocurarea a 2222 butași.
10000/3/ 1,5=2222 butași
În anexa 9 este prezentat modelul unei plantații multianuale viticole, scara 1:1000. Pe proiect
este reprezentată amplasarea butașilor conform schemei și direcției rândurilor, este efectuată
dimensionarea și specificată legenda terenului.
Conform acestui model se va elabora în cadrul proiectului de curs planul plantației pe terenul
ales care corespunde cerințelor indicate. Proiectul va fi elaborat în creion sau AutoCAD și încadrat în
chenar cu indicator conform dimensiunile corespunzătoare.
4.2 Amenajarea plantațiilor pomicole

Suprafața plantațiilor pomicole în țara noastră este în creștere, actualmente iau amploare
livezile de tip superintensiv, unde sunt aplicate cele mai noi tehnologii și practici inovative, care
ocupă o pondere de circa 50 % din suprafața totală plantată. Aceasta se datorează condițiilor favorabile
de cultivare a acestora pe teritoriul țării.
Metodele şi sistemele de cultură pomicolă au evoluat spre noi aspecte de modernizare şi
eficienţă economică.
Actual, în Republica Moldova există 3 tipuri de plantații multianuale care sunt folosite din ce în
ce mai des:
Plantație clasică - acest sistem presupune o densitate de 60-80 pomi/ha, plantarea executîndu-
se la distanțe mari de 8mx10m, 10mx10m, 10mx12m, sau chiar 12mx12m. Într-o schemă de plantare
la aceste distanțe, pomii vor intra deplin pe rod în anii 10-12 de la plantare.
Plantație intensivă - Sistemul intensiv de cultură presupune o densitate de 90-114 pomi/hectar,
cu distanțe de plantare de: 8mx8m, 8mx7m, 7mx7m, 8mx5m, distanțe care permit, de asemenea,
practicarea culturilor intercalate numai în primii 6-7 ani, deoarece, începand cu anul 8 de la plantare,
se obtin primele recolte.
Plantație superintensivă - Livada superintensivă intră pe rod rapid, în maxim 3 ani de la
momentul plantării, culoarea fructelor este mai intensă, producţia este mai mare, iar fructele au un
conţinut echilibrat în substanţe nutritive. Dar durata de exploatare este mai mică şi recuperarea
investiţiei se face repede. La înfiinţare este esenţial să se facă analiza agrochimică a terenului, pentru a
vedea situaţia aprovizionării cu substanţe minerale şi dacă solul este neutru sau nu. Fertilizarea de bază
se face cu gunoi de grajd, chiar şi o doză de 60 t/ha, acolo unde solul este sărac. Densitatea într-o
livadă superintensivă depăşeşte 2.000 pomi/ha, comparativ cu o plantaţie intensivă, unde numărul de
pomi este de cca. 1.250. În funcţie de specie, densitatea este mai mare la seminţoase şi mai mică la
drupacee.
Organizarea corectă a plantațiilor pomicole asigură folosirea eficientă a forței de muncă, a
mașinilor și a uneltelor cu obținerea unei productivități maxime. Proiectarea terenurilor livezilor
prevede:
 proiectarea tarlalelor și a parcelelor;
 trasarea rețelei de drumuri;
 proiectarea construcțiilor hidrotehnice și rețelei de irigare;
 proiectarea zonelor de întoarcere;
 proiectarea fâșiilor forestiere.
Cea mai mare unitate teritorială de plantații pomicole este trupul, ce unește mai multe tarlale pe
un teritoriu compact. Forma optimă pentru tarlale la fel ca și în cazul plantațiilor viticole este
dreptunghiulară cu un raport dintre lungime și lățime de 1:2 sau 1:3. Lungimea tarlalei poate fi de 600-
1200 m, lățimea însă depinde de panta terenului. Recomandările pentru lățimea tarlalei în dependență
de pantă sunt specificate mai jos:
 200 m pentru teren cu pantă de până la 1-3°;
Direcția rândurilor în tarla la fel depinde de panta terenului. Pe pante de până la 1° rândurile
sunt amplasate pe direcția N-S. Pe pante mai mari de 3° rândurile se amplasează paralel curbelor de
nivel, iar pe pante mai mari de 7°, rândurile se amplasează după contur.
La fel ca și în cazul plantațiilor viticole, tarlaua se divizează în parcele, lungimea căreia poate
varia de la 150-400 m.
Pentru livezile moderne, lungimea ideală a unui rînd este de 200 metri, atît din punct de vedere
tehnic cît și economic.
Drumurile dintre tarlale sunt amplasate pe hotarul acestora și poate avea lățimea de 6-8 m în
cazul amplasării lor perpendicular pe rânduri. Drumurile paralele la rânduri se proiectează cu lățimea
de 5-6 m. Drumurile dintre parcele se proiectează cu lățimea de 4-5 m perpendicular pe direcția
rândurilor. În tarlale cu panta mai mare de 7° drumurile dintre tarlale se proiectează în serpentină.
Actual, pentru livezile moderne se proiectează drumurile laterale, pe direcția rîndurilor de o
lățime de 3-5 m și zonele de întoarcere (perpendiculare rîndurilor) de 10-12 metri, în funcție de tipul
livezii, speciei și soiului ales.
Numărul și raportul dintre specii și soiuri se determină conform condițiilor locale și raioanelor,
direcția de specializare a gospodăriei, sarcina de planificare și de amplasarea gospodăriei față de
consumatori și punctele de prelucrare. Cerințele față de alegerea soiurilor pentru înființarea livezilor
sunt următoarele:
 productivitatea înaltă a soiurilor;
 fructificarea sistematică;
 rezistența la ger și la boli;
 calități gustative înalte;
 creșterea moderată a pomilor;
 capacitatea de a rodi pe ramuri de un an, pe ramuri foarte tinere.
O altă condiție obligatorie este ca soiul ales, să fie înregistrat în ”Catalogul soiurilor de plante”,
ceea ce oferă producătorului posibilitatea de a aplica la subvenționarea din fondurile statului.
În dependență de condițiile climatice, Republica Moldova se împarte în patru zone pomicole:
 zona de nord care se divizează în 3 zone funcționale (silvostepă, stepă și prinestreană) și de aceea
predomină cultivarea mărului, părului, prunul;
 zona de centru este specializată în cultivarea prunelor, merelor, caiselor, cireșelor, vișinelor;
 zona de sud specializată în cultivarea pomilor de cais, piersic, măr, cireș, vișin, păr;
 zona estică specializată în cultivarea pomilor de măr, păr, cais, prun, piersic.
Însă actualmente, datorită îmbunătățirilor și investițiilor făcute în plantațiile multianuale se
poate face abateri de la zone, astfel că cultivarea cireșului e posibilă și în zona de nord.
Pentru organizarea corectă a lucrărilor de protecție a plantelor se grupează în parcele după
etapa lor de coacere. Aceste soiuri trebuie să intre pe rod concomitent să fie altoit pe același portaltoi și
să aibă aceeași schemă de plantare și respectiv să se polenizeze reciproc.
În cazul în care se mizează pe plantarea unui singur soi, se adaugă polenizatori în raport de 30
% din totalul de pomi plantați.
În ultima perioadă cele mai des specii plantate, cu o cerere pe piață mare, atît internă cît și
externă, cu o eficiență economică favorabilă și cu o productivitate maximă sunt mărul, prunul, cireșul
și caisul.
În anexa 8 se prezintă imagini cu soiuri de mere inclusiv specificarea timpului de cocere.

Soiurile prezentate în imaginile din anexa 8 sunt prezentate cu scopul de orientare/ghidare în
alegerea pentru proiectarea plantațiilor pomicole, însă acestea nu sunt în totalitate cele mai productive
și cele mai rezistente la diverși dăunători, sau înghețuri. Pentru înființarea plantațiilor pomicole se
recomandă o amplă documentare cu privire la caracteristicile fiecarui soi în parte.
După cum s-a și menționat plantațiile pomicole pot fi diverse, în cele de mai sus au fost
prezentate doar 3 soiuri de pomi fructiferi, însă există și multe alte soiuri care preferă clima Republicii
Moldova având productivitate înaltă la hectar.
În anexa 8 sunt prezentate cîteva exemple de scheme de plantare, pentru cele mai solicitate
specii și soiuri.
Pentru fiecare elev va fi repartizată o specie pentru a elabora proiectul plantației, respectiv va
alege soiul și distanța de plantare.
La fel ca și în cazul plantațiile viticole este necesară întocmirea și completarea tabelelor privind
sectoarele alese pentru proiectarea plantațiilor pomicole, astfel caracteristicile acestora se regăsesc în
tabelele 4.5, 4.6, 4.7.
Tabelul 4.5 Caracteristica tarlalei plantației pomicole
Nr. Suprafața, ha Tipul Parametrii, m
Panta Expoziția
tarlalei totală netă solului Lungimea Lățimea
Cernoziom
1 8,4 8,16 1-3° N-E 280 300
obișnuit
Conform tabelului de mai sus poate fi dedus că pentru proiectarea plantațiilor pomicole a fost
ales o suprafață de 8,4 ha, proiectându-se o singură tarla cu lungimea de 280 m și o lățime de 300 m.
Suprafața drumurilor in această tarla constituie 0,24 ha inclusiv drumurile dintre parcele,
terenul ales are o pantă de 1-3° și se află în partea de N-E a localității.
Tabelul 4.6 Caracteristica rețelei de drumuri
Nr. Suprafața totală a Inclusiv dintre
Din contul
tarlalei drumurilor, ha tarlale parcele de întoarcere
1 0,24 0,24 arabil
Suprafața terenurilor destinate drumurilor dintre parcele (menționăm că tarlaua a fost divizată
în 3 parcele, respectiv 2 drumuri între aceste parcele) constituie 0,24 ha.
Lungimea unei parcele constituie 300 m, lățimea drumului dintre parcele - 4 m, astfel
(300*4)/10 000= 0,12 ha, întrucât sunt 2 drumuri între cele 3 parcele se obține 0,12*2=0,24 ha.
Pentru livezile moderne, zonele de întoarcere se prevăd de 10-12 metri, în dependență de tipul
livezii și soiul ales.
În cazul proiectării mai multor tarlale și respectiv parcele, suprafața ocupată de drumuri va fi
determinată conform exemplelor de la plantațiile viticole și prezentate în tabelul 4.7
Tabelul 4.7 Alegerea sortimentului pomicol
Suprafața, ha Schema
Nr.
Soiul și sortul Portaltoiul De
tarlalei netă a soiului De amestec
plantare
4,08 Caise Bucuria Zarzar 4*3 4:4
1 8,16
4,08 Caise Nadejda Corcodus 4*3 4:4
Conform tabelului 4.7 plantația pomicolă include 2 soiuri de caise și anume Bucuria și Nadejda
cel dintâi având o perioadă de coacere timpurie. Suprafața netă a tarlalei va conține două soiuri de
caise cu aceiași schemă de plantare de 4*3, 4 constituind distanța între rândurile pomilor, iar 3 m
specificând distanța dintre pomii fructiferi.
Pentru a determina numărul de pomi folosiți la plantarea unui hectar se folosește formula:
10000/distanța dintre rînduri/ distanța dintre pomi
Pentru plantarea unui hectar de cais cu schema de plantare 4x3, vor fi necesare 833 pomi.
10000/4/3=833 pomi
De menționat faptul că la alegerea soiului de plantații pomicole este necesară o documentare
serioasă întrucât de aceasta depinde profitul afacerii proiectate.
În anexa 10 este prezentat modelul unei plantații multianuale pomicole, scara 1:1000. În
reprezentare se prezintă amplasarea pomilor conform schemei și direcției răndurilor, este efectuată
dimensionarea și specificată legenda terenului.
Conform acestui model se va elabora planul plantației pe terenul ales care corespunde
cerințelor indicate. Proiectul va fi elaborat în creion sau AutoCAD și încadrat în chenar cu indicator
conform dimensiunile corespunzătoare.
5. STABILIREA CHELTUIELILOR DE DEVIZ
5.1 Generalități privind investițiile în agricultură

Datorită condițiilor climaterice favorabile, solului fertil și localizării țării în spațiul mondial fac
ca țara noastră să fie unul din cele mai potrivite sectoare în care antreprenorii din țară cât și cei străini
investesc.
Pentru înființarea planațiilor pe teritoriul țării este necesar de la bun început efectuarea unor
prognoze precum și determinarea tuturor cheltuielilor necesare înființării plantației precum și
calcularea termenului de recuperare acestora. Toate acestea se realizează în baza unui deviz.
Devizul este un document în care se stabilesc cheltuieli financiare a lucrărilor de proiectare și
investigare, conform devizului aprobat are loc finanțarea proiectului. Acesta este necesar pentru
planificarea și evidența lucrărilor și a tranzacțiilor financiare între clienți.
Devizele pot fi de 3 tipuri:
 general;
 pe obiecte;
 locale.
Pentru elaborarea devizului general este necesar de îndeplinit careva forme și anume:
 Forma nr.1 ce include cheltuielile totale a proiectului/lor;
 Forma nr.1A include cheltuielile pentru proiectele care sunt incluse construcțiile civile;
 Forma n.2 include cheltuielile pentru un anumit obiect;
 Forma 3 include cheltuieli locale sau pentru anumite tipuri de lucrări;
 Forma nr.4 se calculează cheltuielile pentru proiectarea și montarea utilajului;
 Forma nr.5 și 5A include indicatori de transformare a volumelor de lucru în bani;
 Forma nr.6 include cheltuieli pentru procurarea și transportarea materialelor;
 Forma nr.7 include cheltuieli pentru lucrări de cercetare.
Forma nr.1 constă în specificarea cheltuielilor pentru pregătirea terenului, pentru obiectele de
bază a proiectului, obiecte auxiliare, energie electrică, rețeaua de drumuri și fâșii forestiere, construcții
temporare, cheltuieli neprevăzute, pentru exploatarea plantațiilor, reciclarea cadrelor, lucrările de
proiectare investigare.
Devizul se întocmește conform proiectului tehnic și în prealabil se coordonează cu organizațiile
de proiectare și cu clientul. Termenul de coordonare a devizului este de 30 zile. El se elaborează într-o
anumită succesiune:
 se calculează volumul de lucru;
 se stabilesc normativele pentru o unitate de volum;
 se determină cheltuielile pentru fiecare tip de lucrare;
 se clasifică și selectează lucrările după tipuri și perioade de îndeplinire.
Investițiile capitale se caracterizează prin totalitatea cheltuielilor necesare pentru a înființa o
plantație multianuală. Acestea se recuperează ca procent de amortizare în timp.
Cheltuielile de producere sunt cheltuielile realizate anual, necesare pentru a produce o anumită
perioadă de timp și se restituie după realizarea producției. Ele trebuie să fie indicatorul de bază al
costului proiectului.
Rentabilitatea reprezintă raportul dintre cheltuielile de producere și venitul obținut, de aceasta
depinzând continuitatea în timp a afacerii (plantației). Dacă are loc întocmirea devizului corect și în
baza acestuia se menționează că plantația este rentabilă, atunci investițiile efectuate în agricultură vor
fi recuperate.
5.2 Calculul termenului de recuperare a investițiilor capitale
Termenul de recuperare a investițiilor capitale presupune determinarea perioadei după care vor
fi recuperate toate cheltuielile suportate la înființarea plantației, cât și întreținerea acesteia.
În proiectul de curs este necesar a fi întocmite tabelele 5.1, 5.2 și 5.3 care includ investițiile
pentru înființarea plantațiilor pomicole și viticole precum și valori exprimate în lei cu privire la
cheltuieli și venit sau termene de recuperare a cheltuielilor exprimate în timp (ani).
Tabelul 5.1 Investiții capitale necesare pentru înființarea plantațiilor
Investiții capitale, mii lei
Nr. tarlalei Soiul și sortul Suprafața netă
La 1 ha Total
1 De masă: Cardinal 6,90 137,8 950,82
2 Tehnică: Merlot 6,90 105,76 729,74
3 Caise: Bucuria și Nadejda 8,16 39,8 324,77
Este de menționat faptul că investițiile specificate în tabel presupun cheltuielile determinate de către
specialiștii din domeniul proiectării plantațiilor multianuale luând în considerare prețul materialului săditor și
costurile necesare pentru plantare și lucrarea solului.
Suprafața netă pentru fiecare plantație multianuală se va prelua din tabelele anterioare. Valoarea totală a
investițiilor pentru fiecare tip de plantație în parte se va determina ca produsul dintre suprafața netă și investițiile
necesare la 1 ha.
Pentru determinarea investițiilor necesare la plantarea caiselor se înmulțește suprafața netă cu
cheltuielile necesare pentru plantarea unui hectar de plantații:
8,16*39,8=324,77 mii lei.
În anexa 11 se prezintă lista cheltuielilor necesare pentru plantarea unui hectar de plantații pomicole.
După determinarea sumei privind investițiile necesare pentru plantații, o altă etapă presupune
determinarea eficienței economice a producției plantațiilor multianuale specificate în tabelul 5.2.
Tabelul 5.2 Eficiența economică a producerii producției plantațiilor multianuale
Rentabilitatea, %
Recolta, t/ha
Producția globală, t
Suprafața netă
Preț de realizare, lei/t
Venituri din vinzari, lei
Venitul, mii lei

Prețul de cost, lei
Soiul și
sortul
La
Total
1 ha
De masă:
6,90 10 69 8000 552 000 55 000 379 500 172 500 45,3
Cardinal
Tehnică:
6,90 10 69 3500 241 500 45 000 310 500 69 000 22,2
Merlot
Caise:
Bucuria și 8,16 25 204 7000 1 428 000 30 000 244 800 1 183 200 483,3
Nadejda
Tabelul 5.2 se va completa în modul următor, conform indicațiile de mai jos.

Coloana 1 și 2 se va prelua din tabelul 5.1.
Coloana 3 presupune specificarea recoltei în tone la hectar de către fiecare plantație multianuală, aceste
date pot fi preluate din diverse surse (internet/manuale de specialitate) în pricipiu se va lua în calcul o medie a
acestor valori.
Producția globală exprimată în tone presupune valoare fructelor obținute de pe întreaga suprafață de
plantație, astfel se va determina ca fiind produsul dintre suprafața totală și recolta la 1 hectar.(Exemplu:
6,9*10=69 tone).
Prețul de realizare constituie valoarea exprimată în lei pentru o tonă de produs. Se va lua în calcul
prețul unui kg angro și se va determina valoarea unei tone. (Exemplu: un kg de struguri angro în perioada
recoltării constituie 8 lei și respectiv o tonă→8000 lei).
Costul producției globale reprezintă suma obținută în urma realizării producției de pe întreaga suprafață
a plantației. Se determină ca fiind produsul dintre producția globală și prețul de realizare. (Exemplu pentru soi
de masă Cardinal: 69*8000=552000 lei).
Prețul de cost reprezintă valoarea cheltuielilor suportate la producere/obținerea producției globale
(cheltuielile de transport, prelucrare ș.a). O listă cu cheltuielile specificate în dependență de soi pomicol se
prezintă in anexa 11.
Prețul de cost total se va determina ca produsul dintre suprafața netă și valoarea prețului de cost la 1 ha.
Venitul presupune suma de bani obținută de pe urma plantației, din care se exclude prețul de cost. Se
determină ca fiind diferența dintre costul producției globale și prețul de cost al producției.
Rentabilitatea se va determina ca:
V
R *100,
[5.1]
S
unde: V - venitul obținut
S - prețul de cost al producției.
Rentabilitatea presupune obținerea unor venituri, în urma vânării și încasării producției
fabricate, mai mari decât cheltuielile efectuate cu realizarea acesteia. Analizând datele din tabelul de
mai sus se poate de precizat că investițiile în agricultură sunt rentabile, deja în dependență de tipul de
plantație.
Ca o totalizare a celor realizate în cadrul proiectului se întocmește în final tabelul 5.3 care
constituie indicii tehnico-economici, de fapt înscrierea datelor cu privire la plantațiile proiectate,
cheltuielile necesare și calculul termenului de recuperare a investițiilor.
Datele pentru tabelul 5.3 se vor prelua din tabelele anterioare, unele vor fi calculate.
Coeficientul de utilizare a terenului se determină ca raport dintre suprafața netă și suprafața
totală a plantației. (Exemplu: 13,8/15=0,92) și presupune gradul de utilizare a terenului, adică dacă este
sau nu utilizat la justa lui valoare și nu se pierd porțiuni de teren, nu sunt utilizate rațional.
Termenul de recuperare a investițiilor se determină ca raport dintre investițiile capitale și
venitul presupus a fi obținut de pe plantația respectivă. (Exemplu: 1680560/241000=6,9 ani). Aceasta
presupune că în totalitate investițiile se vor recupera după o perioadă de aproximativ 7 ani de la
intrarea completă pe rod a plantației. De aceea în tabel se vor indica valorile 3+7, adică după trecerea
celor 3 ani de intrare pe rod, adică plantația va asigura după 3 ani producția specificată în tabelul 5.2
iar după scurgerea a încă 7 ani se va recupera în întregime investițiile.
Plantațiile pomicole intră pe rod și asigură producția menționată în tabelul 5.2 după trecerea a 4
ani de la plantare, dar totuși nu putem preciza cu certitudine că acestea sunt date exacte, producția
depinde în mare parte de condițiile climaterice, totuși acestea fiind date orientative.
În concluzie, pe baza valorilor obținute se poate spune că plantațiile multianuale sunt rentabile,
dar totodată și incerte, deoarece nu se cunoaște evoluția climei și țării în general și perioada de
recuperare a investițiilor poate crește în orice moment.
Tabelul 5.3 Indicii tehnico-economici
Nr. Unități de Plantație Plantație
Indicatori
d/o măsură viticolă pomicolă
1 Suprafața totală ha 15 8,4
2 Suprafața netă ha 13,8 8,16
3 Coeficientul de utilizare a terenului 0,92 0,97
4 Producția globală tone 138 204
5 Costul producției globale (Venitul din vânzari) mii.lei 793 1 428
6 Prețul de cost mii.lei 690 244, 8
7 Venitul (Profit brut) mii.lei 241, 000 1 183,2
8 Rentabilitatea % 67,5 483,3
9 Investiții capitale mii.lei 1 680, 56 324, 77
10 Termenul de recuperare a investițiilor ani 6,9→3+7 0,2→4+1
BIBLIOGRAFIE
1. Legea cu privire la zonele şi fîşiile de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă nr. 440-XIII din
27.04.95 Monitorul Oficial al R.M. nr.43/482 din 03.08.1995
2. Regulamentului cu privire la protecţia reţelelor electrice, HOTĂRÎRE Nr. HG514/2002 din
23.04.2002
3. Ordin privind modul de organizare a procesului de elaborare a proiectului şi/sau a planului de
organizare a teritoriului pentru înfiinţarea plantaţiilor viticole, Nr. OMAIA196/2015 din
08.10.2015
4. Moraru Teodor, Organizarea intragospodărească a teritoriului. Chișinău 2007
5. Moraru Teodor, Indicație metodică pentru efectuarea lucrărilor de laborator la disciplina
”Proiectarea de organizare intergospodărească a teritoriului” și pentru elaborarea proiectului de curs
”Proiectarea gospodăriilor țărănești”
6. Railean Giulieta, Rusu Grigore ”Proiectarea plantațiilor multianuale: metode și tehnici folosite în
Republica Moldova”
7. Ghid privind argumentarea economică a activităților din agricultura Republicii Moldova (sectorul
vegetal)”, A.Stratan, Chișinău, 2009
8. Catalogul soiurilor de plante pentru anul 2021
9. ,,Tarife de costuri în agricultură ( Ghid practic )”, T.Bajura, et.al., Chișinău, 2012
10. Studiu ”Analiza internă și externă a sectorului producerii de fructe al Republicii Moldova”
ANEXE
Anexa 1. Foaie de titlu pentru Proiectul de curs
Ministerul Educației Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Instituția Publică Centrul de Excelență în Construcții

Catedra Cadastru, Evaluarea imobilului și Științe economice
PROIECT DE CURS
la disciplina
Proiectarea și organizarea teritoriului
Tema proiectului de curs:
Organizarea intragospodărească a terenurilor din cadrul localității
Elaborat: elevul gr.
Verificat: profesor de specialitate
Susținut cu nota:
Chișinău 2021
Anexa 2. SARCINA pentru Proiectul de curs
INSTITUȚIA PUBLICĂ CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN CONSTRUCȚII

Catedra Cadastru, Evaluarea imobilului și Științe
economice Specialitatea Cadastru și organizarea teritoriului
APROB:
Șef catedră /
ˮ ˮ 20
SARCINA
pentru Proiect de curs la disciplina
al elevului(ei) gr.
(numele, prenumele elevului)
1. Tema proiectului de curs:
2. Date inițiale:
Denumirea localității: _
Suprafața localității:
3. Conținutul Proiectului de curs va corespunde Anexei 3
Data înmânării sarcinii:

Termen de prezentare a PC:
Profesor: /
Nume, prenume (semnătura)
Elevul: /
Nume, prenume (semnătura)
Anexa 3. Structura și conținutul Proiectului de curs
COMPONENȚA PROIECTULUI DE CURS

la disciplina Proiectarea și organizarea teritoriului
I. CONȚINUTUL MEMORIULUI EXPLICATIV
Introducere.......................................................................................................................,5-1 pagini
1. LUCRĂRI PREGĂTITOARE
1.1 Caracteristica condițiilor naturale și economice a localității...................................1-2 pagini
1.2 Inventarierea terenurilor............................................................................................ 2-3 pagini
1.3. Elaborarea cartogramei pantelor................................................................................3-4 pagini
2. AMPLASAREA ȘI DIMENSIONAREA CENTRELOR DE PRODUCERE
2.1 Particularitățile și condițiile de amplasare a centrelor de producție...........................2-3 pagini
2.2 Caracteristica centrelor de producție din localitate....................................................1-2 pagini
3. ORGANIZAREA TERENURILOR AGRICOLE
3.1 Organizarea terenurilor asolamentelor......................................................................,5-2 pagini
3.2 Calculul necesarului de suprafețe furajere..................................................................3-4 pagini
3.3 Amenajarea terenurilor asolamentelor.......................................................................2-3 pagini
4. AMENAJAREA PLANTAȚIILOR MULTIANUALE
4.1 Amenajarea și proiectarea plantațiilor viticole...........................................................4-5 pagini
4.2 Amenajarea plantațiilor pomicole...............................................................................3-4 pagini
5. STABILIREA CHELTUIELILOR DE DEVIZ
5.1Generalități privind investițiile în agricultură.............................................................1-2 pagini
5.2 Calculul termenului de recuperare a investițiilor capitale..........................................3-4 pagini
Concluzii...........................................................................................................................,5-1 pagini
Bibliografie.......................................................................................................................,5-1 pagini
Total.............................................................................................................................28-40 pagini
II. PARTEA GRAFICĂ (1-2 coli)

Partea grafică poate fi prezentată cu următoarele desene:
1. Proiectarea asolamentelor - 1 coli folmat A4-A3 (în creion sau AutoCAD)

2. Proiectarea plantațiilor multianuale- 1 coli format A3/A2 (în creion sau AutoCAD)
Anexa 4. Tipuri de asolamente
Nr.dr. Culturi Nr.dr. Culturi

Asolamente de cîmp
1 Grîu de toamnă 1 Grîu de toamnă
2 Porumb boabe 2 Soie
3 Tutun
1 Grîu de toamnă 4 Porumb boabe
2 Porumb boabe 5 Orz de primăvară
3 Mazăre 6 Porumb la siloz
7 Plante perene
1 Grîu de toamnă
2 Sfeclă de zahar 1 Leguminoase
3 Orz de primăvară 2 Grîu de toamnă
4 Lucernă 3 Sfeclă de zahar
4 Tutun
1 Plante perene 5 Porumb boabe
2 Grîu de primăvară 6 Porumb boabe
3 Grîu de primăvară 7 Porumb boabe
4 Porumb boabe 8 Sfeclă de zahar
5 Leguminoase 9 Plante perene
1 Grîu de toamnă
2 Sfeclă de zahar
3 Tutun
4 Orz de toamnă
5 Porumb boabe
6 Porumb masa verde
Asolamente furajere
1 Culturile de toamnă pentru masă verde 1 Plante perene
2 Sfeclă furajeră 2 Plante perene
3 Plante perene 3 Plante perene
4 Plante perene 4 Sfeclă furajeră
5 Plante perene 5 Porumb la siloz
1 Mazăre 1 Plante perene

2 Grîu de toamnă 2 Plante perene
3 Porumb boabe 3 Grîu de toamnă
4 Griu de primăvară 4 Porumb la siloz
5 Sfeclă furajeră 5 Orz de toamnă
1 Lucernă 1 Lucernă
4 Porumb boabe 4 Porumb boabe
5 Sfeclă furajeră 5 Orz de toamnă
6 Porumb la silos 6 Porumb la silos
Furager-legumicol
1 Soi 1 Lucernă
2 Vică-ovăz 2 Lucernă
4 Lucernă 4 Grîu de toamnă
5 Porumb boabe 5 Sfeclă furajeră
6 Porumb la silos 6 Legume
Asolamente antierozionale
3 Grîu de toamnă + sparcetă 3 Grîu de toamnă
4 Orz de primăvară

3 Orz de toamnă 3 Grîu de toamnă
4 Ovăz 4 Ovăz

4 Secară de toamnă 4 Grîu de toamnă
5 Orz de primăvară 5 Secară de toamnă

2 Подсолнечник 2 Plante perene
3 Porumb boabe 3 Grîu de toamnă
4 Mazăre 4 Ovăz
5 Orz de toamnă 5 Grău furager
6 Lucernă 6 Plante anuale

3 Orz de toamnă 3 Grîu de toamnă
4 Plante anuale 4 Ovăz
5 Grîu de toamnă 5 Grău furager
6 Grîu de toamnă 6 Orz de toamnă
1 Ovăz 1 Plante perene

3 Plante perene 3 Grîu de toamnă
4 Plante anuale 4 Secară de toamnă
5 Grîu de toamnă 5 Iarbă de Sudan
6 Orz de toamnă 6 Grău de primăvară
7 Mazăre 7 Orz de toamnă
Anexa 5. Sortimentul viticol (conform catalogului soiurilor de plante a RM din 2021)
Suma
Nr. Denumirea Regiunile Perioada de temperaturi Roada,
Portaltoi
dr. soiurilor vite-vinicole maturitate lor active, t/ha
Сº
SOIURI PENTRU MASĂ CU BOABE ALBE
(schema de sădire 2,5x1,75)
БхР Кобер 5ББ
1 Alb de Suruceni sud, centrală semitardivă 2850-2900 14-15
PхР 101-14
2 Augustovski pe republică PхР 101-14 extratimpurie 2000-2300 10
3 Frumoasa albă sud, centru БхР СО-4 mijlocie 2750 12-14
4 Guzun sud, centru PхР 101-14 semitardivă 2980 12-14
5 Irşai oliver pe republică PхР 101-14 timpurie 2200-2250 9-10
6 Jemciug Csaba pe republică PхР 101-14 extratimpurie 2050-2150 8,5-9,5
Ialovenschi
7 sud, centru PхР 101-14 tardivă 2830 12-14
ustoicivîi
PхР 101-14
8 Jubilei juravelea sud, centru semitardivă 3020 14-16
БхР СО-4
9 Karaburnu sud PхР 101-14 tardivă 2950-3050 12-13
БхР СО-4
10 Leana sud, centru mijlocie 2600-2680 10-11
11 Mărgăritar sud, centru PхР 101-14 timpurie 2200-2250 10-12
12 Muscat iantarnîi pe republică PхР 101-14 extratimpurie 2200-2300 11-12
13 Muscat jemciujnîi sud, centru PхР 101-14 extratimpurie 2000-2300 10-12
14 Muscat timputiu sud, centru PхР 101-14 extratimpurie 2000-2300 10-13
15 Prezentabil pe republică PхР 101-14 timpurie 2000-2300 12-15
16 Regina viilor sud centru PхР 101-14 timpurie 2320-2460 15-16
17 Startovîi sud, centru PхР 101-14 mijlocie 2650-2750 13-14
SOIURI PENTRU MASĂ CU BOABE NEGRE
18 Cardinal sud, centru PхР 101-14 timpurie 2300-2400 9-12
19 Codreanca pe republică PхР 101-14 timpurie 2250 13-14
20 Coarnă neagră sud, centru PхР 101-14 tardivă 2955 8-10
PхР 101-14 , БхР
21 Mоldova sud, centru semitardivă 2980 15-16
СО-4
22 MuscatdeBugeac sud, centru PхР 101-14 semitardivă 2800-2900 12-13
23 Muscat de Hamburg sud, centru PхР 101-14 tardivă 2800-2850 11-12
24 Osennii ciornîi sud, centru PхР 101-14 semitardivă 2800-2900 12
25 Ranii Magaracea sud, centru PхР 101-14 timpurie 2250 10-14
APIRENE
26 Apiren alb sud, centru БхР СО-4 timpurie 3000 10-14
27 Apiren roz sud, centru БхР Кобер 5ББ timpurie 3000 10-14
Apiren roz
28 sud, centru БхР Кобер 5ББ timpurie 3000 10
timpuriu
Apirennegru de
29 sud, centru БхР Кобер 5ББ mijlocie 2800-2900 11-13
Grozeşti
30 Kişmiş lucistîi pe republică PхР 101-14 timpurie 2258 12-13
SOIURI PENTRU VIN CU BOABE ALBE
31 Aligote pe republică PхР 101-14 mijlocie 2800-2850 13
32 Alb de Oniţcani sud БхР Кобер 5ББ tardivă 300-3050 12-14
33 Bianca pe republică БхР Кобер 5ББ mijlocie 12
34 Chardonnay sud, centru PхР 101-14 mijlocie 2680-2750 6-7
35 Fetească albă centru timpurie 2650-2750 12-13
PхР 101-14
sud, centru, sud-
36 Fetească regala БхР Кобер 5ББ semitardivă 2750-2850 15-20
est
37 Hibernal pe republică PхР 101-14 mijlocie 2680-2750 10-12
38 Legenda sud, centru PхР 101-14 semitardivă 2750-2850 10-12
39 Luminiţa sud PхР 101-14 semitardivă 2750-2850 10-11
Muscat
40 sud, centru PхР 101-14 mijlocie 2700-2800 7-8
Frontignan
Muscat de PхР 101-14
41 sud, centru semitardivă 2600-2700 10-12
Ialoveni БхР Кобер 5ББ
42 Muscat Ottonel sud, centru PхР 101-14 timpurie 2600-2700 7-8
43 Muller Turgau centru PхР 101-14 mijlocie 2680-2750 8-10
Perveneţ
44 sud, centru PхР 101-14 mijlocie 2750-2800 10
Magaracea
45 Riesling de rhin sud, centru PхР 101-14 mijlocie 2750-2800 9-12
46 Riton sud, centru БхР Кобер 5ББ mijlocie 2750-2800 10-12
47 Rkaţiteli sud, centru PхР 101-14 tardivă 2900-2960 10-13
48 Sauvignon sud, centru БхР Кобер 5ББ timpurie 2650-2750 7,5-10
49 Silvaner centru PхР 101-14 timpurie 2600-2700 8-10
Suholimanski
50 pe republică PхР 101-14 semitardivă 2850-2950 10-11
Belîi
51 Viorica centru PхР 101-14 semitardivă 2600-2800 8-10
SOIURI PENTRU VIN CU BOABE NEGRE
(schema de sădire 2,75 x1,75)
52 Cabernet Sauvignon sud, centru PхР 101-14 tardivă 2890-2920 8-10
53 Codrinski sud, centru БхР Кобер 5ББ tardivă 2900-2950 10-12
sud, centru, sud-
54 Fetească neagră БхР Кобер 5ББ semitardivă 2750-2850 15-18
est
55 Gammay Freaux sud БхР Кобер 5ББ mijlocie 2700-2800 11
56 Malbec centru PхР 101-14 mijlocie 2700-2800 10
57 Merlot sud, centru PхР 101-14 tardivă 2800-2880 10-12
58 Pervomaiski centru PхР 101-14 semitardivă 2800-2900 14-15
59 Pinot gris centru PхР 101-14 mijlocie 2600-2700 6-7
60 Pinot noir sud, centru PхР 101-14 mijlocie 2680-2720 6,5-7,5
61 Rară neagră sud БхР Кобер 5ББ tardivă 2950-3050 10-20
62 Sapiravi sud PхР 101-14 tardivă 2950-3050 7-8
SOIURI PENTRU PRODUSE ALIMENTARE
Bastardo
63 centru PхР 101-14 tardivă 2880 12
Magaraciski
64 Drujba sud БхР Кобер 5ББ timpurie 2600-2720 12-14
Iliciovski ciornîi
65 pe republică БхР Кобер 5ББ timpurie 2600-2720 10-12
rannii
66 Isabella pe republică БхР Кобер 5ББ tardivă 2900-3100 12
67 Lidia pe republică БхР Кобер 5ББ mijlocie 2900-3000 10-12
68 Noah pe republică БхР Кобер 5ББ tardivă 5-65
69 Negru de Ialoveni pe republică БхР Кобер 5ББ tardivă 2750-2800 10-13
70 Rubin Tairovski sud БхР Кобер 5ББ tardivă 2750-2800 8
Anexa 6. Sortimentul viticol cultivat în Republica Moldova
Soiuri tehnice de viță-de-vie
Feteasca albă Merlot Muscat Ottonel
Aligote Feteasca neagră Rcatiteli
Soiuri de masă de viță-de-vie
Muscat de Hamburg Cardinal Moldova Muscat Bleu
Bianca Arcadia Victoria

Anexa 7. Sortimentul pomicol (conform catalogului soiurilor de plante a RM din 2021)
Termene, zile
Intrare pe rod
Roada la ha, t / ha
de păstrare
Nr. Zona de
de maturitate
Polenizatori
dr. Specii şi soiuri cultivare
MĂR
(portaltoi măr de pădure şi М-9, М-106, schema de sădire 4х3; schema de amplasare 6:6)
Soiuri de vară
1 Mantet pe republică 3-4 25.07-05.08 5-10 24-30 2,3,5
2 Papirovka pe republică 3-4 15.07-25.07 5-10 15-20 1,3,5
3 RedMelba pe republică 3-4 25.07-05.08 5-10 25-35 1,2,5
4 Şafran de vară pe republică 3-4 10.08-20.08 10-15 28-35 4
Soiuri de toamnă
5 Coredana pe republică 3-4 25.08-05.09 70-100 30-40 11,15
13,19,26,28,
6 Domneşti pe republică 6-7 10.09-15.09 70-120 30-40
30, 31,34,35
7 Generos pe republică 3-4 10.09-20.09 70-120 30-35 14,21,24
10,19,26,30,3
8 Nistreţ pe republică 7-8 10.09-20.09 70-120 23-37
1,34,35
9 Spartan pe republică 3-4 10.09-20.09 90-150 28-30 6,7,36
Soiuri de iarnă
10 Coredar pe republică 3-4 20.09-25.09 120-150 25-35 8,16
17,19,23,26,3
11 Delicious centrală, sud 5-6 20.09-25.09 150-180 30-40
0,31,34,35,38
12 Florina pe republică 5-6 20.09-25.09 120-170 35-40 11,15,16,21
22,23,26,32,3
13 Gala delicious pe republică 4-5 10.09-20.09 120-150 30-40
4,35,36
22,23,26,32,3
14 Goldendelicious pe republică 3-4 25.09-30.09 150-180 30-40
4,35,36
23,26,32,34,3
15 Idared pe republică 3-4 25.09-30.09 160-190 25-32
6
Renet de 22,23,25,31,3
16 pe republică 4-5 20.09-25.09 160-200 20-30
champagner 5,36,38
19,23,28,30,3
17 Renet Simirenco pe republică 3-4 25.09-05.10 160-200 30-40
1,32
PĂR
(portaltoi păr sălbatic, gutui tipa А, ВА 29; schema de sădire 5х4; schema de amplasare 4:4)
Soiuri de vară
1 Untoasa Giffard nord 6-7 15.07-25.07 5-10 22-25 10,14
Untoasa Precoce sud,
2 5-6 01.08-15.08 5-10 30-35 1,10,12
Morettini sud-est
3 Zorka pe republică 6-7 01.08-15.08 5-10 10-12 4
Favorita lui
4 pe republică 6-7 10.08-25.08 3-6 20-30 3,5,6,10,11
Clapp
5 Williams pe republică 5-6 20.08-05.09 10-15 25-30 1,2,4,10
Williams
6 pe republică 5-6 20.08-05.09 10-15 25-30 1,4
rougedelbard
Soiuri de toamnă
Ducesa de
7 pe republică 4-5 10.09-20.09 45-65 20-25 6,10
anguleme
CoocStarkingDe
8 pe republică 5-6 20.08-05.09 10-15 30-35 3,10
licious
9 Starkrimson pe republică 5-6 20.08-05.09 20-45 25-30 1,10
10 Sokrovişce pe republică 4-5 01.09-10.09 20-45 28-30 4,10,11,14
11 Untoasa Bosc pe republică 6-7 10.09-20.09 45-65 20-25 1,2,4,5,17
12 Vîstavocinaia pe republică 5-6 20.09-30.09 45-100 28-30 1,8,1,12
Soiuri de iarnă
13 Moldovanca nord 6-7 25.09-05.10 100-200 15-20 4,10,14,15,17
14 Noiabrskaia pe republică 5-6 25.09-05.10 120-200 20-25 13,15,17,
15 Otecestvennaia nord 5-6 25.09-05.10 90-120 20 1,14,17
autofertil
16 Contesa de Paris pe republică 5-6 25.09-05.10 90-120 40-50
1,8,14
Untoasa
17 pe republică 7-8 01.10-10.10 120-180 15-20 10,13,15
Hardenpont
GUTUI
(portaltoi gutui tip A, ВА 29; schema de sădire 5х4; schema de amplasare 4:4)
Soiuri de iarnă
centru, sud, autofertil
1 Auriu 3-4 01.10-15.10 120 20-25
sud-est 4,5,7
centru, sud,
2 Codreanca 3-4 25.09-10.10 90 25-30 2,3,8,9,
sud-est
3 Cometa 3-4 01.10-15.10 120 45-50
sud-est 2,4,5,6
Iantarnaia centru, sud, autofertil
4 3-4 01.10-15.10 120 22-25
Moldavii sud-est 2,4,5,6
centru, sud,
5 Iujanka 3-4 01.10-15.10 120 25-30 2,4,6,
sud-est
6 Turunciukskaia 3-4 01.10-15.10 120 30-35
sud-est 2,4,5
centru, sud,
7 Urojainaia 3-4 01.10-15.10 120 30-35 2,3,5,6,9
sud-est
8 Urosok 3-4 01.10-15.10 120 25-30
sud-est 2,4,5,6
9 Zarea 3-4 01.10-15.10 120 40-45
sud-est 2,4,5,6
PRUN
(portaltoi corcoduş; schema de sădire 6х4; schema de amplasare 4:4)
Soiuri timpurii
KabardinskaiaR nord, centru, autofertil
1 3-4 05.08-20.08 5-10 20-25
anniaia sud-est 2,
ChişiniovscaiaR nord, centru,
2 4-6 05.08-20.08 5-10 15-20 1,2,7,8
anniaia sud-est
nord, centru,
3 PamiatiKostinoi 4-5 5.08-20.08 40-100 25-30 12,16
sud-est
4 Piersikovaia nord, sud-est 5-6 20.07-05.08 4-5 15-16 10,8,9
5 Ruthgerschtetter pe republică 4-5 01.07-25.07 4-5 15 4,11,12
Soiuri mijlocii
6 CacanskaNajbolia pe republică 4-5 25.08-10.09 20-25 20 12,14
7 RenclodAlthan pe republică 4-5 18.08-05.09 20-30 15-20 2,8,11,12,15
centru, autofertil
8 Soperniţa 4-5 01.09-15.09 10-15 18-20
sud-est 4,12,14,15
Soiuri târzii
autofertil
9 Ana Spath pe republică 5-6 12.09-27.09 30-40 20-30
2,7,12,13,14
PozdniaiaHramo
10 pe republică 4-5 20.09-10.10 60-120 25-30 11,18
va
11 President pe republică 3-4 20.09-10.10 60-120 20-25 12,15
autofertil
12 Stanley pe republică 3-4 05.09-20.09 40-100 18-25
1,7,11,13
13 Udlinionnaia pe republică 3-4 15.09-20.09 40-100 25-30 12,15
autofertil
14 Vinete de Italia pe republică 6 05.09-20.09 40-100 15-20
7,11,15
Vinete de autofertil
15 pe republică 5-6 10.09-30.09 40-100 20-30
Moldova 12,15
CAIS
(portaltoi zarzăr; schema de sădire 6х5; schema de amplasare 4:4
Soiuri timpurii
centru, sud,
1 Bucuria 3-4 15.06-25.06 2-3 15-20 2,3,7,8
sud-est
centru, sud,
2 CR-263 4-5 25.06-10.07 2-3 17-20 9
sud-est
3 Chişiniovschirannii 4-5 01.07-10.07 3-5 15-20
sud-est 2,7,8
Soiuri mijlocii
4 Detski 5 01.07-15.07 2-3 12-20
sud-est 2,3,7,8
5 Krasnoşciokii 5-6 10.07-20.07 3-5 15-20
sud-est 4,6
Moldavschiioli centru, sud,
6 4-5 05.07-15.07 3-5 15-20 2,3,7,8
mpieţ sud-est
centru, sud,
7 Nadejda 4-5 05.07-15.07 2-3 18-20 3,8,9
sud-est
centru, sud,
8 Şalan (erevani) 4 05.07-15.07 2-3 18-20 4,6,9
sud-est
Soiuri târzii
9 Costiujenschii 4-5 20.07-30.07 3-5 15-20
sud-est 2,3,8
10 Raduga sud 3-4 25.07-05.08 5-7 15-16 autofertil,8
centru, sud,
11 Sirena 5-6 25.07-05.08 5-7 25-38 9,10
sud-est
PIERSIC
(portaltoi migdal; schema de sădire 6х4; schema de amplasare 4:4)
Soiuri timpurii
1 Cardinal 3-4 20.07-30.07 2-3 20-25
sud-est
2 Codru centru, sud 4 20.07-30.07 2-3 20-25 autofertil
3 Springold 4 01.07-10.07 2-3 15-20
sud-est
4 Flamingo centru, sud 4 20.07-30.07 2-3 14-26 autofertil
5 Iulski centru, sud 3-4 20.07-30.07 2-3 16-22 autofertil
6 Socinîi 3-4 20.07-30.07 2-3 30-35
sud-est
7 UrojainîiJoltîi 4-5 15.07-20.07 2-3 21-25
sud-est
Soiuri mijlocii
8 Golden jubilee 3-4 01.08-10.08 2-5 15-25
sud-est
9 Moldova 3-4 15.08-20.08 2-5 20-25
sud-est
10 Redhaven 3-4 01.08-10.08 2-5 20-25
sud-est
11 StarkSunglo sud 4 15.08-25.08 2-3 15-20 autofertil
Soiuri târzii
centru, sud, 4 01.09-10.09 5-15 20-25 autofertil
12 Gălbenica
sud-est
13 Lebedev
sud-est
Moldavschiipozdn sud 3-4 10.09-20.09 10-20 15-20 autofertil
14
ii
centru, sud, 4 20.08-30.08 2-5 25 autofertil
15 Valiant
sud-est
16 Veteran
sud-est
CIREŞ
(portaltoicireş sălbatic; schema de sădire 6х5; schema de amplasare 6:6)
Soiuri timpurii
pe 4-5 25.05-31.05 1-3 10-15 1,7
1 Chişineovscaia
republică
pe 6 01.06-10.06 2-4 18 2,4,6
2 Kaştanka
republică
pe 5-6 01.06-10.06 2-4 10-15 6,7
3 Valerii Cikalov
republică
Soiuri mijlocii
pe
4 Techlovan 5-6 10.06-15.06 36 10-15 3,11,
republică
pe
5 Iunskaiaranniaia 5-6 08.06-14.06 2-3 10-15 4,8,20
republică
Timpuriu centru, sud,
6 5-6 08.06-14.06 2-3 15 1,7
Kassin’s sud-est
pe
7 Vinca 6 08.06-14.06 2-4 14-16 4,10,13
republică
Melitopolskaia pe
8 6-7 08.06-15.06 2-3 13-15 4,6,7,9
Ciornaia republică
pe
9 Truşeni 2 5-6 10.06-17.06 1-2 15-25 2,4,7,9
republică
Soiuri târzii
BigarreauProdu pe
17 5-6 22.08-28.08 2-5 12-14 14,18,20,21
ctaDelbard republică
pe
18 Napoleon roz 5-6 22.06-28.06 2-5 14-16
republică
pe
19 Hebros 6 29.06-05-07 3-6 14-16 9,22,23
republică
pe
20 Poleana 5-6 29.06-05.07 3-6 13-15 9,18,20,21
republică
pe
21 Record 5-6 29.06-05.07 3-6 13-15 5,8,18,22
republică
pe
22 Rekordnaia 7-8 29.06-05.07 3-6 16-18 1,7,8,20
republică
centru, sud,
23 Taina 6 29.06-05.07 3-6 15-16 19,20,23
sud-est
PozdniaiaLermo
24 sud 6 06.07-12.07 3-6 11-12 18,20,21,22
ntova
VIŞIN
(portaltoi mahaleb; schema de sădire 6х5; schema de amplasare 4:4)
Soiuri timpurii
pe
1 Şumadinka 4-5 03.06-07.06 2-3 10-11 autofertil, 2,3
republică
nord,
2 Ranniaia 2 centru, 5-6 04.06-12.06 2-3 10-14 5,6,9
sud-est
Soiuri mijlocii
UifehertoiFiurto pe autofertil
3 4-5 10.06-20.06 2-3 9-10
si republică 2,3,9
pe
4 ŞpankaRanniaia 5-6 15.06-25.06 2-3 6-8 2,6,8,9
republică
pe autofertil
5 Oblacinska 4 20.06-30.06 2-3 8-10
republică 3,4
pe autofertil
6 ErdiBotermo 4-5 20.06-30.06 2-3 9-10
republică 3,6,8,9
Soiuri târzii
pe
7 Crişana 4-5 25.06-05.07 2-3 10-15 2,4,6,9
republică
pe
8 Podbelski 4-5 25.06-05.07 2-3 5-7 5,8
republică
Anexa 8. Sortimentul pomicol cultivat în Republica Moldova
Soiuri de caise cultivate în Republica Moldova
Bucuria (timpuriu) Nadejda (mediu) De Costiujeni(târziu)
Soiuri de mere cultivate în Republica Moldova
Jonathan Golden Delicious Jonagold Idared
Soiuri de prune cultivate în Republica Moldova
Anna Spath Stanley Record
Rivers timpuriu Tuleu Gras Silvia

Anexa 9. Proiectul plantațiilor viticole
Drumuri, inclusiv zona de

întoarcere a agregatelor
Vița de vie Moldova
Direcția rândurilor
Curbe de nivel
Anexa 10. Proiectul plantațiilor pomicole
Drumuri, inclusiv
zona de întoarcere
Măr Gala Delicious
Măr Campion
Direcția rândurilor
Curbe de nivel
Anexa 11. Normative pentru calculul eficienții economice
Investiții Costul
Posibile
capitale producției,
subventii
mii.lei, la 1 ha, in % din
Culturi , mii.lei
preturi anul venitul din
la 1 ha
2017 vânzări
MĂR 126,7
PĂR 106,8
GUTUI 166,7
CAISE 92,7
PIERSIC 88,9
VIŞIN 100,4
CIREŞ 79,2
NUC 62,5
MIGDAL
ALUN
PRUN 113,3 0,4
VIŢĂ DE VIE
- soiuri pentru masă cu boabe albe 198,1
- soiuri pentru masă cu boabe negre 232,5
- soiuri pentru vin cu boabe albe 157,2
- soiuri pentru vin cu boabe negre 175,0
PEPINIERĂ VITICOLE
- plantaţie mamă de portaltoi 171,4
- plantaţie mamă de altoi 226,1
PEPINIERE POMICOLE
- plantaţie mamă altoi de soiuri sămânţoase 136,6
- sectorului de înmulţire a soiuri sămânţoase 51,6
- sectorului de formare a soiuri sămânţoase 349,9
- marcotieră vegetativă pentru măr 48,2
- plantaţie mamă altoi de soiuri sâmburoase 114,8
- sectorului de înmulţire a soiuri sâmburoase 184,3
- sectorului de formare a soiuri sâmburoase 343,3
CĂPŞUN 294,0 0,45 64,0
ZMEUR 134,9 0,35 42,0
MUR 221,2 0,4 40,0
COACĂZ negru 158,3 0.45 40,6
COACĂZ roșu 139,0 0,5 40,6
AGRIS 180,1 0,45 40,6
SCORUS negru 155,3 0,45 39,3
AFINE
CATINĂ ALBĂ 162,7 0,49 29,3
GOJ

Indicație Metodica POT 2021 Final Cu Anexe

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Indicație Metodica POT 2021 Final Cu Anexe

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Indicație Metodica POT 2021 Final Cu Anexe

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Instituția Publică Centrul de Excelență în Construcții

Catedra Cadastru, Evaluarea imobilului și Științe economice

Proiectarea și organizarea teritoriului

Specialitatea 73120 „Cadastru și organizarea teritoriuluiˮ

Autor: Veronica BADAN, profesoară de specialitate, grad didactic doi

Coordonator: Gheorghe TIMOFTICĂ, profesor de specialitate, grad didactic unu

Giulieta RAILEAN, profesoară de specialitate

Recenzent: Iulia CORMAN, coordonator a Centrului National de Formare Profesională Continuă si

Scopul Proiectului de curs.........................................................................................................................4

Structura și volumul Proiectului de curs

Monitorizarea procesului de elaborare a Proiectului de curs

Modul de prezentare și susținere a Proiectului de curs

1.1 Caracteristica condițiilor naturale și economice a localității

1.2 Inventarierea terenurilor

1.3 Elaborarea cartogramei pantelor

Pentru pante mai mici de 1°→ 7°→

Pentru pante mai mici de 3°→

Pentru pante mai mici de 5°→

Pentru pante mai mici de

2,85 cm Pante mai mici de 1°

0,95 cm Pante mai mici de 3°

0,60 cm Pante mai mici de 5°

0,40 cm Pante mai mici de 7°

Nr/o Panta terenului Suprafața terenului, ha

2.1 Particularitățile și condițiile de amplasare a centrelor de producție

2.2 Caracteristica centrelor de producție din localitate

 economice care includ necesitatea argumentării și concentrării producției și minimizării investițiilor

3.1 Organizarea terenurilor asolamentelor

3.2 Calculul necesarului de suprafețe furajere

Necesitate în masă verde

Necesitatea 2850 142, 427,

3.3 Amenajarea terenurilor asolamentelor

Direcția laturii lungi

direcției laturii lungi

Imaginea 3.1 Proiectarea solelor și a parcelelor

Suprafața convențională se determină după formula:

4.1 Amenajarea și proiectarea plantațiilor viticole

Imaginea 4.1 Proiectarea tarlalelor pe teren cu pantă de 3-5°

4.2 Amenajarea plantațiilor pomicole

În anexa 8 se prezintă imagini cu soiuri de mere inclusiv specificarea timpului de cocere.

5.1 Generalități privind investițiile în agricultură

Tabelul 5.2 Eficiența economică a producerii producției plantațiilor multianuale

Preț de realizare, lei/t

Venituri din vinzari, lei

Venitul, mii lei

Tabelul 5.2 se va completa în modul următor, conform indicațiile de mai jos.

Ministerul Educației Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Instituția Publică Centrul de Excelență în Construcții

Proiectarea și organizarea teritoriului

Tema proiectului de curs:

Organizarea intragospodărească a terenurilor din cadrul localității

Elaborat: elevul gr.

Verificat: profesor de specialitate

INSTITUȚIA PUBLICĂ CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN CONSTRUCȚII

pentru Proiect de curs la disciplina

(numele, prenumele elevului)

1. Tema proiectului de curs:

Data înmânării sarcinii:

COMPONENȚA PROIECTULUI DE CURS

I. CONȚINUTUL MEMORIULUI EXPLICATIV