C9. Suport Pentru Sectorul Privat CDI (Versiunea Extinsă)
C9. Suport Pentru Sectorul Privat CDI (Versiunea Extinsă)
C9. Suport Pentru Sectorul Privat CDI (Versiunea Extinsă)
Reforme:
R1. Transparentizare legislativă, debirocratizare și simplificare procedurală destinate mediului
de afaceri
R2. Eficientizarea guvernanței în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării
R3. Reforma carierei de cercetător
R4. Consolidarea cooperării dintre mediul de afaceri și cel de cercetare
R5. Sprijin pentru integrarea organizațiilor de cercetare, dezvoltare și inovare din România în
Spațiul european de cercetare
1
Page
Investiții:
Direcția Generală Management Mecanism de Redresare și Reziliență
Șos. București-Ploiești, nr. 1-1B/ Intrarea str. Menuetului, nr. 7, Victoria Office, Sector 1, București
[email protected]
http://mfe.gov.ro/
https://www.facebook.com/PNRROficial
I1.Platforme digitale privind transparentizarea legislativă, debirocratizarea și simplificarea
procedurală destinate mediului de afaceri
I2. Instrumente financiare pentru sectorul privat
Măsura 1. Garanția de portofoliu pentru reziliență
Măsura 2. Garanția de portofoliu pentru acțiune climatică
Măsura 3. Fondul de fonduri de capital de risc pentru redresare
Măsura 4. Fond de fonduri pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes
Măsura 2. Schemă de minimis pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la
bursa
I8. Dezvoltarea unui program pentru atragerea resurselor umane înalt specializate din
străinătate pentru activități de cercetare, dezvoltare, inovare
I9. Program de sprijin pentru posesorii de certificate de excelență primite la competiția pentru
burse individuale Marie Sklodowska Curie
I10. Înființarea și susținerea financiară a unei rețele naționale de opt centre regionale de
orientare în carieră ca parte a ERA TALENT PLATFORM
Buget: 2.558,63 mil. euro din care solicitat în cadrul PNRR: 2.558,63 mil. euro. Valorile
din prezenta componentă nu includ TVA.
1. Provocări și obiective
2
a) Provocări
Page
Strategia Europa 2020 a imprimat o viziune pe termen lung asupra economiei UE, asigurând
angajarea statelor membre pe o traiectorie de creștere durabilă. Cu toate acestea, criza
financiară a anulat o mare parte din progresul realizat de statele membre, iar pandemia de
COVID-19 a accentuat și mai mult impactul asupra economiei reale, afectând puternic locurile
de muncă, productivitatea, accesul la finanțare, creșterea și reziliența economică a mediului de
afaceri. De altfel, impactul economic al COVID-19 a fost, în esență, triplu, în conformitate cu
Comunicarea CE privind Strategia anuală pentru 2020 privind creșterea durabilă, afectând în
mod direct producția, cauzând perturbarea lanțului de aprovizionare și a pieței, având inclusiv
un impact financiar asupra societăților și a piețelor financiare.
Potrivit ultimelor previziuni economice ale Comisiei Europene, economia Uniunii Europene a
înregistrat o contracție de 7,4% în 2020, însă este previzionată o revenire la nivelul de dinainte
de pandemie în următorii doi ani. Impactul economic generat de pandemie variază însă foarte
mult între statele membre și aceeași fluctuație este valabilă și în ceea ce privește perspectivele
de redresare. Această neuniformitate reflectă modul de răspândire a virusului, strictețea
măsurilor de sănătate publică adoptate pentru a-l ține sub control, compoziția sectorială a
economiilor naționale, forța și structura răspunsurilor politice naționale.
pentru demararea unei afaceri, România înregistrează progrese față de anul precedent doar în
ceea ce privește înregistrarea voluntară de TVA și prin eliminarea unor contribuții plătite de
angajator, fiind evidențiate ca probleme importante racordarea la rețeaua de energie,
gestionarea autorizațiilor de construcție, procedura insolvenței și protejarea investitorilor
minoritari.
Crearea de noi firme reprezintă un element cheie în ceea ce privește crearea de noi locuri de
muncă, dezvoltare economică și creșterea competitivității întreprinderilor, dar a căror
supraviețuire depinde de adaptabilitate, investiții și eficiență. Raportul de țară (2020)
evidențiază faptul că birocrația reprezintă un obstacol principal pentru întreprinderi și cetățeni,
inclusiv pentru dezvoltarea socială și economică. În cadrul Eurobarometrului Flash 486 (2020)
cea mai importantă problemă a întreprinderilor mici și mijlocii este legislația (26%), respectiv
birocrația și sarcinile administrative, urmată de problema finanțării (23%). Aceste aspecte sunt
evidențiate și în Carta Albă a IMM-ului (2019), unde birocrația este cea de-a doua dificultate
semnalată în activitatea firmelor mici și mijlocii (49,2%).
Potrivit Raportului de stabilitate financiară al Băncii Naționale a României din iunie 2020,
izbucnirea pandemiei de COVID-19 a afectat în mod deosebit toate sectoarele activității
economice, declanșând o creștere semnificativă a riscurilor sistemice pentru stabilitatea
financiară, în mod similar tendințelor din Europa și din întreaga lume.
Conform Raportului de țară (2020), România trebuie să întreprindă acțiuni astfel încât să
asigure sprijin sub formă de lichidități pentru economie, de care să beneficieze întreprinderile
și gospodăriile, în special întreprinderile mici și mijlocii și lucrătorii independenți. Perturbarea
schimburilor comerciale, deficitul de lichidități și riscul de faliment sunt probleme identificate
în cadrul documentului amintit pentru întreprinderile de toate dimensiunile, însă în special
pentru IMM.
După cum arată „Sondajul privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din
România” (BNR, August 2020), pe fondul crizei generate de pandemia COVID-19, s-a
constatat o tendință de înrăutățire a factorilor cheie care influențează activitatea companiilor.
Situația lor economică și financiară s-a deteriorat față de anul anterior, astfel încât o pătrime
dintre companii au fost afectate semnificativ de scăderea vânzărilor (o reducere de peste 75%).
În ceea ce privește măsurile luate de firme pentru a aborda efectele negative ale pandemiei
asupra afacerii lor, cele mai frecvente au fost închiderea parțială, suspendarea activității sau
șomajul tehnic pentru o parte sau toți angajații lor.
Printre cele mai presante probleme, cu care s-au confruntat companiile în activitatea lor, se
numără dificultățile identificate în lipsa cererii, costurile cu forța de muncă, disponibilitatea
5
forței de muncă calificate și costurile de producție (sondaj BNR decembrie 2020). Analiza FI-
Page
Compass 2019, asupra decalajului în finanțarea IMM-urilor din UE1, a raportat un decalaj de
finanțare a datoriilor de 2,48 miliarde EUR (reprezentând 1,2% din PIB-ul României), în timp
ce în cazul capitalului (care poate fi compensat, printre altele, prin investiții de capital de risc),
a fost identificat un decalaj de 10 miliarde EUR (4,8% din PIB-ul României).
În următorii ani, este de așteptat ca gradul de îndatorare și profitabilitatea unui număr mare de
întreprinderi din România să se deterioreze, cu un impact negativ asupra profilului lor de risc.
Acest lucru ar putea reduce în continuare capacitatea IMM-urilor de a accesa finanțare din
cauza costurilor crescute. În acest context, pentru ca economia să își revină din criza actuală
cât mai repede posibil, este esențial ca instituțiile de credit să își poată îndeplini în mod adecvat
rolul în finanțarea firmelor și gospodăriilor.
Sănătatea financiară a firmelor limitează accesul acestora la creditare. România are un procent
mare de companii subcapitalizate, cu un nivel al capitalurilor sub limitele legale sau chiar
negativ. Conform statisticilor EIB (EIBIS, 2018, 2019), numărul companiilor cu capitaluri
negative este al doilea cel mai mare din Europa. Astfel, un procent de doar 20% din companiile
active sunt bancabile (Banca Mondială, 2018).
România înregistrează o rată de finanțare a capitalului raportat la PIB de 4,8%, dar și un procent
de 2,7% de IMM-uri neperformante. Potrivit Invest Europe, în 2018 a avut loc o singură
tranzacție de capital de risc în țară. În plus, doar 10% dintre IMM-uri consideră că acest tip de
finanțare este relevant pentru ele (media UE fiind de 12%). Această situație pare să indice că
piața de capital românească rămâne limitată și că ar putea fi nevoie de sprijin public, atât din
punct de vedere al ofertei, cât și al cererii, pentru a contribui la dezvoltarea acesteia.
Finanțarea nebancară din România a continuat să rămână cu mult în urma creditelor bancare
acordate întreprinderilor. Întreprinderile care utilizează finanțarea externă se confruntă cu
costuri de finanțare mai mari și cu rate mai ridicate de respingere a cererilor de împrumut, în
special din cauza solidității financiare scăzute (Raportul de țară, 2020).
Conform actualizării evaluării ex-ante pentru instrumente financiare pentru IMM (2018),
realizată de Ministerul Fondurilor Europene, se arată că estimarea decalajului de finanțare
calculat inițial (3,37 miliarde. euro) este considerată în continuare de actualitate. Accesul la
capitalul de risc al întreprinderilor nou-înființate și al întreprinderilor în curs de extindere,
inovatoare este în continuare limitat. Întreprinderile românești care își desfășoară activitatea în
sectorul serviciilor de înaltă tehnologie cu grad ridicat de cunoștințe și în sectorul producției
tind să fie mai limitate din punct de vedere financiar decât întreprinderile care își desfășoară
activitatea în sectoare cu grad mai redus de cunoștințe. Acest lucru ar putea avea drept cauză
lipsa unei oferte și a unor instrumente de finanțare adecvate, adaptate la nevoile întreprinderilor
nou-înființate și ale întreprinderilor în curs de extindere.
Deși guvernul a adoptat un set de măsuri care combină asistența personalizată pentru
întreprinderi, pentru ca acestea să revină din criză, sunt necesare resurse suplimentare pentru a
6
Page
susține în continuare mediul de afaceri și pentru a favoriza redresarea acestuia. În acest context,
1 https://www.fi-compass.eu/publication/factsheets/gap-analysis-small-and-medium-sized-
enterprises-financing-european-union
accesul la finanțare al companiilor, precum și adaptarea și diversificarea surselor de finanțare
reprezintă una din măsurile necesare stimulării unui mediu de afaceri competitiv, inovativ și
sustenabil.
Diversificarea surselor de finanțare, prin utilizarea unor instrumente financiare care să sprijine
finanțarea bancară, permițând utilizarea lichidităților disponibile în sistem, și, în același timp,
să adreseze aceste dezechilibre ar putea contribui la atenuarea unora dintre constrângeri și la
îmbunătățirea semnificativă a accesului la finanțare.
România s-a numărat printre cele mai atractive destinații din Europa Centrală și de Est pentru
fondurile de investiții în societăți necotate și fondurile cu capital de risc (Invest Europe, 2018a),
iar investițiile cu capital de risc au sporit în ultimii ani. Cu toate acestea, dimensiunea pieței și
volumele sunt încă relativ scăzute și concentrate în câteva sectoare, în special în București și
vestul țării. Autoritățile naționale trebuie să sprijine înființarea de întreprinderi prin diverse
opțiuni de finanțare, iar pentru aceste eforturi este necesară o abordare clar direcționată și
fonduri specifice (OCDE 2018b).
Totodată, în România, sectorul TIC are un mare potențial economic și o contribuție importantă
la dezvoltarea economiei românești. Investițiile în noi tehnologii (IoT, Inteligență Artificială),
digitalizarea proceselor de producție (Automatizare, Robotică), aplicațiile inovative de Big
Data, serviciile de comerț electronic, cele de securitate cibernetică, cele din domeniul e-
guvernare sau noua provocare pe e-sănătate, sunt principala pârghie pentru convergența către
țintele strategice ale României.
Noile tehnologii, rezultate în urma procesului de inovare, pot constitui un stimulent pentru
minimizarea disparităților și pentru reducerea inechității din perspectiva cetățenilor.
Cu toate acestea, conform Digital Innovation and Scale-up Initiative (DISC), regiunea Europei
Centrale și de Est are mai puțini factori care să permită transformarea digitală decât țările din
EU-15.
Astfel, provocarea principală pe piața de capital este atragerea în special a întreprinderilor din
mediul privat și în special, a celor din segmentul întreprinderilor mici și mijlocii. Din cele 20
de milioane de IMM-uri din Europa, doar 3.000 sunt în prezent cotate la burse de valori
(Ministerul Finanțelor, Consiliul UE, 2019). Această situație este determinată, pe de o parte,
de costurile de conformare ridicate și, pe de altă parte, de nivelul insuficient de lichiditate.
De altfel, și Regulamentul UE nr. 2115/ 2019 în ceea ce privește promovarea utilizării piețelor
de creștere pentru IMM-uri vine în sprijinul unor categorii de întreprinderi pentru reducerea
dependenței de împrumuturile bancare prin diversificarea surselor de finanțare bazate pe piață
pentru toate tipurile de IMM-uri și promovarea emiterii de obligațiuni garantate / negarantate
și de acțiuni de către acestea pe piețele publice prin intermediul piețelor de creștere pentru
IMM-uri, ca o nouă categorie de loc de tranzacționare. În ciuda creării unei piețe specializate,
care se adresează segmentului IMM-urilor, numărul de emitenți prezenți pe această piață
rămâne încă destul de redus.
Coroborat cu cele de mai sus, o tendință la nivelul piețelor de capital este legată și de
înrădăcinarea conceptelor de dezvoltare sustenabilă și investiții responsabile (standardele ESG
- environment, social, governance) a celor mai importanți investitori internaționali pentru
evaluarea non-financiară a oportunităților de investiții și alocarea capitalului. În egală măsură,
o bună parte din fondurile disponibile sunt alocate pornind de la aceleași principii, iar
instituțiile financiare supranaționale iau în considerare aceleași criterii în selectarea proiectelor
fezabile. În acest moment în România, segmentul 'verde' este într-un stadiu incipient, ceea ce
afectează semnificativ potențialul de atragere de capital din aceste surse dezvoltate și poate
slăbi competitivitatea economiei pe termen lung.
România se află pe ultimul loc în Europa la inovare, conform European Innovation Scoreboard
(2019). Mai mult, performanțele țării noastre sunt în continuă scădere în ultimii 8 ani (2011-
2018). Astfel, cheltuielile CDI în sectorul public au fost de numai 4,9% din media europeană
în 2018, cheltuielile CDI în industrie au înregistrat doar un modest 13,3%, iar indicatorul IMM-
uri inovatoare în parteneriat, doar 10,7%. De asemenea, ocuparea forței de muncă în sectoarele
high și medium-high technology este de 22% (2018) din total forță de muncă ocupată, cea mai
mică din UE.
Sistemul de cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) din România cuprinde 263 organizații
publice și aproximativ 600 de întreprinderi. Institutele și centrele de cercetare ale Academiei
Române sunt în număr de 51, respectiv 18. Distribuția capacității de cercetare-dezvoltare este
extrem de neechilibrată la nivel național, majoritatea activităților de CDI desfășurându-se în
regiunea București-Ilfov, urmată de zonele unde există centre universitare puternice.
Consecințele vizibile ale subfinanțării sistemului de CDI sunt reflectate în:
Analiza distribuției cheltuielilor publice pentru CDI pe tipuri de instituții indică diferențe
notabile față de UE-28: sectorul guvernamental cheltuie o pondere semnificativ mai mare din
bugetul public național în comparație cu UE 28 (70% față de 30% media în UE 28), iar sectorul
de învățământul superior cheltuie semnificativ mai puțin (18% din investiția publică CD față
de 57% din UE-28). Ponderea scăzută a cheltuielilor CDI pentru dezvoltare experimentală este
cauzată de participarea scăzută a sectorului economic în activitatea CDI: doar 55% din
cheltuieli sunt datorate activității sectorului economic spre deosebire de 85% media în UE-28.
9
Page
Rezultatele slabe ale României în materie de cercetare și inovare împiedică tranziția către o
economie bazată pe cunoaștere și respectiv o slabă implicare și disponibilitate a sectorului
economic de a prelua în piață rezultatele cercetării, dar și generarea unor rezultate ale cercetării
cu o slabă relevanță în piață, aspecte ce influentează competitivitate mediului de afaceri, cu
efecte negative asupra tendințelor migratorii ale forței de muncă. Se impune, așadar, o
stimulare a cooperării între mediul de afaceri și cel de cercetare, în scopul orientării activității
de cercetare către tematici de cercetare relevante pentru mediul economic și social, precum și
creșterea calității rezultatelor de cercetare, reflectată într-o creștere a competitivității
întreprinderilor care preiau aceste rezultate în piață.
Obiectiv general:
Principalul obiectiv al componentei îl reprezintă crearea unui mediu sustenabil, predictiv și
simplificat pentru derularea activității mediului de afaceri, creșterea accesului la finanțare prin
dezvoltarea de instrumente adaptate nevoilor întreprinderilor, cu accent inclusiv pe contribuția
la schimbările climatice și tranziția digitală, creșterea capacității de inovare a sistemului CDI
pentru crearea de sinergii cercetare–mediu de afaceri.
Obiective specifice:
• Stimularea competitivității mediului de afaceri prin măsuri de transparentizare
legislativă, debirocratizare și simplificare procedurală;
Reformele:
Scăderea poverii administrative, prin eficientizarea procedurilor greoaie, are un rol important
în prevenirea și combaterea nerespectării legii. Astfel, mediul de afaceri poate dedica mai mult
timp dezvoltării și creșterii, iar obligațiile legale se pot îndeplini într-un mod mai eficient.
Măsurile propuse în cadrul prezentei reforme implică un amplu proces de analiză și de
identificare de soluții atât legislative cât și procedurale de simplificare, inclusiv de digitalizare
a unor servicii publice.
asemenea, relevantă este și recomandarea specifică de țară din 2019 cu privire la îmbunătățirea
Page
Obiectiv: Reforma propusă are în vedere stimularea competitivității mediului de afaceri, prin
măsuri de transparentizare legislativă, debirocratizare și simplificare procedurală pentru
reducerea poverii administrative.
Descriere reformă/investiție:
În vederea implementării, vom solicita asistență tehnică din partea unor entități abilitate, care
să ne furnizeze informații cu privire la:
- modul în care pot fi consultate cât mai multe entități, astfel încât IMM-urile să fie cu
adevărat consultate;
- motivarea și implicarea societății civile, reprezentative pentru sectorul imm, astfel incât
modificările legislative efectuate să fie realizate în acord cu nevoile întreprinderilor;
12
Intrarea în vigoare a modificărilor legislative legate de testul IMM-urilor (adică evaluarea ex-
ante a impactului economic, social și de mediu al propunerilor legislative asupra IMM-urilor).
Modificările realizate asupra Legii nr. 346/2004 privind privind stimularea înființării și
dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, trebuie să asigure că:
- Rezultatele testului IMM pentru fiecare propunere legislativă sunt publicate în termen
de 30 de zile;
În acest sens, se are în vedere constituirea unui grup de lucru inter-ministerial sub coordonarea
ministerului de resort din care să facă parte Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și
Turismului, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor, Ministerul Cercetării, Inovării și
Digitalizării, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, Oficiul Național al Registrului
Comerțului, Agenția Națională de Administare Fiscală, precum și alte instituții care ar putea fi
implicate în revizuirea cadrului normativ mai sus menționat. Grupul de lucru va avea în vedere
identificarea simplificărilor procedurale și legislative care se impun pentru ca sarcinile
administrative ale mediului de afaceri să fie reduse în aceste procese. Astfel, printre
măsurile/principiile care pot fi avute în vedere putem enumera:
acceptarea îndeplinirii unor formalități pe cale digitală, precum: stabilirea unui sediu
social virtual, recunoașterea semnăturii electronice în condițiile legii, confirmarea
identitățiii persoanei prin mijloace video;
Toate procesele de digitalizare propuse în cadrul procedurilor de mai sus se vor dezvolta în
cadrul platformei existente a ONRC, fiind elemente ce fac obiectul activității realizate de
această instituție (constituirea punctelor de lucru, procedura de constituire și ieșire de pe piață).
- eliminarea obligației de a deține registru unic de control pentru punctele de lucru, fiind
suficientă deținerea pentru societate. Achiziția acestuia presupune costuri, obligații
suplimentare, iar lipsa deținerii atrage sancțiuni;
14
Page
- modificarea legislației - punctele de lucru care au mai mult de cinci angajați să nu mai
primească un cod de identificare fiscală separat de societatea mamă. În prezent, prin
acordarea CUI-ului separat, se birocratizează procesul de plată al impozitului pe
veniturile de natură salarială aferent fiecărui CUI și determină nașterea erorilor și
urmare a corecțiilor dificile și întârziate. Astfel, prin menținerea unui singur CUI pentru
agentul economic, se presupune o singură declarare și o singură plată a impozitului pe
veniturile de natură salarială conform sediului principal, iar ulterior instituțiile
competente vor proceda la distribuire.
- transmiterea unor pre-notificări din partea instituțiilor abilitate (ONRC prin Recom,
ANAF, etc), privind apariția unor posibile situații care pot afecta activitatea firmei –
printre care și inactivitatea fiscală (Ex: expirare sediu, expirare mandat administrator,
inexistență organe statutare);
- transmiterea unor notificări din partea instituțiilor abilitate (ONRC prin Recom, ANAF,
etc), privind apariția inactivității fiscale (Ex: informare privind suspendarea codului de
TVA – care se face din oficiu de către ANAF, care sunt implicațiile, ce declarații se
depun, cum se anulează);
- reducerea termenelor de verificare din cadrul ANAF (în ceea ce privește inexistența
unor datorii);
-
existentă în piață dintre termenul dizolvare și radiere, necunoasterea exacta a procedurii
Page
de închidere, etc);
- renunțarea la publicarea în Monitorul Oficial în cazul radierii firmei (eventual
publicarea pe site-ul Registrului Comerțului);
În sensul celor menționate, se vor face modificări legislative cu privire la următoarele acte
normative:
Grupul de lucru, mai sus menționat, va avea ca scop identificarea modificărilor legislative
necesare pentru înființarea unui ghișeu unic de contact pentru licențe/ autorizații/ certificări,
fuzionarea licențelor cu obiective similare, coroborat cu crearea unei platforme unice și
interconectarea acestuia cu o serie de alte platforme existente ca edirect.e-guvernare.ro.
Soluțiile avute în vedere vor fi conforme cu elementele de cloud guvernamental și de
interconectare a o serie de baze de date în vederea digitalizării serviciilor administrației publice.
De asemenea, se are în vedere, acolo unde este posibil, comasarea unor licențe cu obiective
similare, precum și realizarea unei clasificări a licențelor după domeniile de licențiere: în
domeniile siguranței la incendiu, protecției civile, serviciilor sociale, mediului și sănătății,
precum și includerea acestora într-un act normativ unitar, în contextul în care ele nu sunt deja
sistematizate la nivel de cod legislativ. Astfel, se are în vedere consolidarea legislației primare
și secundare în domeniul autorizațiilor/ licențelor/ certificatelor și înființarea unui organism de
supraveghere a procedurilor de acordare a licențelor. Rolul organismului de supraveghere nu
va fi acela de a centraliza procedura de acordare a licențe/autorizații/certificate sau de a lua
decizii finale cu privire la viabilitatea unei anumite licențe/autorizații/certificate, ci mai
degrabă de a monitoriza și supraveghea fluxurile multiple de lucru din diferitele instituții care
trebuie implicate, precum și de a servi ca mediator între investitori și administrația publică.
acestia activează.
Având în vedere proiectul OCDE “Comprehensive redesign of the licensing system in
Romania”, respectiv studiul din cadrul acestui proiect, “Legislative roadmap for reforming
industrial and manufacturing licenses in Romania”, ne propunem să promovăm și să punem în
aplicare legea „Licenței industriale unice” (integrarea tuturor licențelor industriale într-o
singură simplificare/simplificare care permite o procedură complet digitalizată) cu
implementarea efectivă a principiilor: „tăcerea înseamnă consimțământ”, “o singură dată”,
“punct electronic de contact unic”, eliminarea controalelor duale și cerințelor privind licențele
industriale, eliminarea ștampilelor și reînnoirilor inutile pe baza unei taxonomii a licențelor.
Mai concret, implementarea Legii „Licenței industriale unice” presupune următoarele acțiuni
de reformă:
- Crearea unui ghișeu unic pentru toate licențele comerciale. Informațiile despre acest
ghișeu electronic vor fi furnizate de instituțiile publice relevante ceea ce ar permite
investitorilor să solicite licențele online.
- Nivelul restricțiilor din România este mai mare comparativ cu media pieței unice pentru
profesiile liberale reglementate (inginerii civili, arhitecți, contabili și ghizi turistici).
Simplificarea procedurilor privind profesiile liberale la nivelul acordării de licente va
conduce la eliminarea acestor bariere și va stimula concurența și investițiile, inclusiv în
inovare, în sectorul serviciilor în care aceștia activează.
Majoritatea licențelor provin din legi sau din ordonanțe de urgență ale guvernului precum și
din regulamentele UE.
17
Page
Legile și ordonanțele guvernamentale (de urgență sau ordinare) sunt considerate drept legislație
primară, la fel ca și reglementările și directivele UE.
- Termenele pentru luarea deciziilor guvernamentale și, prin urmare, aplicarea aprobării
tacite, pot reduce costurile administrative și pot îmbunătăți responsabilitatea. Poverile
administrative sunt determinate doar parțial de costurile directe ale întreprinderilor și
ale cetățenilor legate de colectarea informațiilor solicitate, completarea formularelor și
tratarea cu administratorii. Costurile sunt, de asemenea, rezultate ca urmare a
întârzierilor și a incertitudinii în furnizarea informațiilor sau a răspunsurilor la solicitări.
Respectarea termenelor pentru gestionarea proceselor de licențiere de către funcționarii
publici și de către autoritățile de reglmentare duce la reducerea costurilor administrative
atât pentru întreprinderi, cât și pentru cetățeni.
- Aprobările tacite sunt reguli legale care vizează atingerea unor scopuri multiple, cum
ar fi reducerea timpilor de așteptare pentru procedurile administrative pentru cetățeni și
întreprinderi, creșterea calității serviciilor și responsabilității agenților publici și a
instituțiilor, precum și creșterea predictibilității în luarea deciziilor.
- Din 2003, prin adoptarea Ordonanței de urgență nr. 27/2003, o astfel de politică este
recunoscută ca parte a cadrului juridic al administrației publice din România. Potrivit
feedback-ului din partea întreprinderilor și antreprenorilor români, totuși, aplicarea sa
reală nu a atins rezultatele scontate.
rândul său blocaje semnificative în sistem. Acest lucru duce la întârzieri inutile care ar
Page
putea fi reduse prin procese și aplicații paralele. Mai mult, termenele nu par să urmeze
o rațiune și nu par să reflecte complexitatea sau simplitatea procedurii. Acțiunile de
reformă propuse includ:
Rolul său nu va fi de a centraliza procedura de acordare într-un singur organism sau de a lua
decizii finale cu privire la viabilitatea unui anumit proiect, ci mai degrabă de a monitoriza și
supraveghea fluxurile multiple de lucru din diferitele instituții care trebuie implicate, precum
și de a servi ca mediator între investitor și administrația publică.
1. Eliminarea analizei de risc la securitate fizică - Începând cu data de 1 iulie 2018 toate
instituțiile publice și societăţile înființate conform legii nr. 31/1990 și care dețin bunuri, sunt
obligate să asigure paza acestora și să întocmească analiza de risc la securitate fizică.
Analiza de risc se întocmește de către specialiști cu vechime în domeniul riscului sau experți
abilitați (conform art. 2 HG 301/2012) și costuri semnificative pentru firmele mici, tarifele
analizei pornind de la 1.000 lei, pentru o microîntreprindere care probabil nici nu deține bunuri
de valoarea respectivă. Amenda pentru neefectuarea analizei de risc este în cuantum de la 5.000
– 10.000 lei.
Considerăm că măsura are un scop pur birocratic și este o metodă de amendare a firmelor mici,
care traversează o perioadă dificilă. Nu este nevoie de o lege care să impună paza bunurilor,
iar această analiză de risc nu păzește bunurile efectiv. Există legislație specifică care prevede
răspunderea patrimonială a administratorului, prin urmare considerăm că obligația nu este
justificată.
Propuneri: eliminarea analizei de risc pentru societățile comerciale și eliminarea sancțiunii din
Legea 333/2003, Norma Metodologică publicată din HG 301/2012, Instrucțiunea nr. 9/2013
2. Eliminarea obligației declarării sediilor secundare la ANAF, obținerea CIF pentru puncte de
lucru cu peste 5 salariați și plata diferențiată a impozitului pe salariu.
Sediile secundare se declară la Registrul Comerțului, dar și la ANAF prin declarația 060
(Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni pentru sediile secundare) și declarația
061, chiar dacă ANAF primește informații de la Registrul Comerțului, ceea ce înseamnă o
dublă înregistrare a aceleiași operațiuni.
Sediile secundare cu mai mult de 5 salariați sunt obligate să obțină CIF - Cod de Înregistrare
Fiscală și se solicită prin depunerea următoarelor documente: formularul 060, copie certificat
înregistrare fiscală a persoanei juridice, actul privind înregistrarea punctului de lucru la
registrul Comerțului, dovada spațiului pentru sediul secundar declarat, declarație pe propria
răspundere că are 5 salariați începând cu data x, extras din revisal și alte documente pe care
20
Propuneri:
- eliminarea obligației de obținere CIF special pentru punctele de lucru cu peste 5 salariați
art. 85 (1) Legea nr. 207/2015 privind Codul Fiscal
- eliminarea plății diferențiate a impozitului pe salarii - art. 85 (5) din Legea 207/2015
privind Codul Fiscal, art. 32 (7) din Legea 273/2006 privind finanțele publice locale.
Propuneri:
● Inscrierea scopului și locului de deplasare în mod general (Ex. Sediu – Clienți, sau
Ploiești – București, sau Achiziție marfă București – Contabilitate – Sediu),
● Nespecificarea normei de consum sau specificarea normei de consum la 100 km,
● Omiterea înscrierii categoriei de vehicul.
Propuneri: modificarea OUG 195/2002 art.27, modificarea art.298 (1) Cod Fiscal
Propuneri: modificarea art.17, art.18, art.29 din Legea 176/2018 privind internshipul
9. Eliminarea Registrului de Evidență Fiscală pentru persoanele juridice - Într-o etapă în care
digitalizarea și informatizarea evidențelor contabile este aproape totală, firmele plătitoare de
impozit pe profit sunt încă obligate să achiziționeze Registrul de Evidență Fiscală de la ANAF
contra cost, registru cu regim special de tipărire de la Imprimeria Națională, în termen de 30
zile de la înregistare. Registrul de evidență fiscală poate fi ținut și electronic, dar numai cu
obținerea unei derogări din partea direcțiilor finanțelor publice. Paradoxal, OMFP 3254/2017
prevede obligativitatea ținerii REF electronic de către persoanele fizice.
11. Eliminarea registrului Entităților de Cult - condiție pentru deductibilitatea sponsorizării din
impozit
Ordinul ANAF 819/2019 aprobă procedura privind organizarea Registrului Entităților de Cult
23
și împreună cu Legea 30/2019 schimbă total deducerea din impozit a sponsorizării complicând
procedura de înregistrare a entităților care beneficiază de sponsorizări din partea mediului
Page
privat.
Același act normativ reglementează Formularul 163 (Cerere de înscriere /radiere în /din
Registrul entităţilor /unităţilor de cult pentru care se acorda deduceri fiscale) și condiționează
înregistrarea entităților în registru de anumite obligativități, respectiv: desfășurarea activității
în domeniul pe care a fost constituită (declarație pe proprie răspundere); îndeplinirea obligației
fiscale declarative; lipsa datoriilor la bugetul de stat; depunerea situațiilor financiare anuale și
este activă potrivit art.92 din Codul de procedură fiscală.
Reiterăm pe această cale, principiul double licensing care prevede anularea acelor proceduri
de autorizare care cauzează povară administrativă excesivă antreprenorilor.
12. Actualizarea codurilor CAEN astfel încât să fie incluse activități noi și/sau nereglementate
sau care necesită reglementare distinctă - Ordin 337/2007 -
Criza pandemică și ajutoarele de stat din 2020 acordate pe baza activităților diferențiate în
funcție de codurile CAEN ale beneficiarilor, au scos în evidență disfuncționalități și discrepanțe
în selectarea și autorizarea codurilor CAEN, care să reflecte cu acuratețe activitățile
contribuabililor. Multe din activitățile nișate, specifice, sau reglementate superficial, nu și-au
regăsit corespondentul în lista codurilor CAEN din Ordinul 337/2007.
Propuneri: Modificarea ordinului prin deschiderea unui apel către mediul afaceri și
includerea/cuprinderea în conformitate cu clasificările europene (NACE/ REv.2/ Regulamentul
1893/2006).
Vânzările de lichidare sau reducerile comerciale (soldări, etc.) trebuie notificate în baza unui
inventar detaliat al mărfurilor de lichidat și justificată (documente legale) proveniența acestora,
24
De asemenea, poate ar fi fost îndreptățită în anul 2000 când a fost implementat a fost
implementat actul normativ deoarece în România nu există o cultură a reducerilor de preț, dar
între timp consumatorul român s-a educat.
Prevederea obligației declarării împovărează primăriile locale care nu dețin personal dedicat și
suficient să verifice în teritoriu și nu este în competența autorităților administrative. Astfel,
obligația de notificare se transformă într-o banală hârtie care nu-și atinge obiectivele.
15. Unificarea procedurii de suspendare a activității firmei la ONRC cu cea privind regimul
declarativ derogatoriu la ANAF - Ordin 889/2016 unificat cu Ordin 2594/2008
Suspendarea reprezintă întreruperea temporară a activității unei firme. Aceasta nu poate depăși
3 ani de la data înscrierii mențiunii în Registrul Comerțului și notificării organelor fiscale,
precum și a ONRC. Documentele solicitate la Registrul Comerțului: cerere de înregistrare prin
care se solicită înregistrarea mențiunii privind suspendarea temporara a activității; declarația-
tip pe propria răspundere din care să rezulte că firma nu desfășoară la sediul social, la sediile
secundare sau în afara acestora activitățile declarate; hotărârea AGA/Decizia asociatului unic
privind suspendarea activității; certificatele constatatoare pentru autorizarea activității;
dovezile privind taxele aplicabile; termenul este de minim 5 zile lucrătoare. Art 159 (1) Ordinul
2594/2008 de aprobare a Normelor Metodologice privind modul de ținere a registrelor
comerțului, de efectuarea înregistrărilor si de eliberare a informațiilor.
Propuneri: Ordin 1918/2011 - art.10, art. 11 din Procedură; Eliminarea condiționării obținerii
parolei de acces cu transmiterea revisal - art. 23 din Procedură. Eliminarea ștampilării adresei
- art. 29 din Procedură. Abrogarea art. 28 din Procedură (depunerea le sediul ITM a registrului
pe suport CD, dischetă 3,5 inch sau USB.
OUG 53/2017 a apărut în anul 2017, prin care a introdus o serie de măsuri în marea revoluție
fiscală.
19. Abrogarea procedurii de compensare prin CPPI Bușteni - OUG 77/1999, Legea 211/2001
pentru PJ cu capital privat (pot rămâne doar cele cu capital de stat) și HG 773/2019
20. Eliminare registrului special vânzare metale prețioase (fizic la sediul PJ)
a operațiunilor cu metale prețioase, aliaje și pietre prețioase) pe suport de hârtie, șnuruit, sigilat
Page
și înregistrat la organul fiscal competent, câte unul pentru fiecare punct de lucru sau sediu
secundar al operatorului economic.
În registru se completează zilnic operațiuni de tipul intrări, marcare, ieșiri cu detalii de genul:
dată, număr document, denumirea obiectelor pe categorii, greutate, material, explicații,
cantitate.
Propunem: eliminarea registrului care nu își dovedește utilitatea, cu atât mai mult cu cât
procesul de marcare a bijuteriilor este efectuat de ANPC, astfel încât existența registrului este
considerată o dublă evidență a bijuteriilor, fiind o sursă de contravenții pe umerii operatorilor
economici.
Registrul special - OG 28/1999 art. (8), art.4 (8), HG 479/2003 Norme art.4 (4) - se abrogă
(numerotare, vizare la organul fiscal)
Ștampilarea bonurilor fiscale case de schimb valutar - Norma HG 479/2003 art.3 (2)
Păstrarea documentelor: registrul special 10 ani, memoria fiscală 10 ani, raportul 5 ani, jurnalul
electronic 5 ani, rola-jurnal 2 ani
P.V. de înlocuire a memoriei fiscale se întocmește în 4 exemplare, din care unul se depune la
organul fiscal competent HG 479 art.68 (2) (3) - se abrogă
Elementele de mai sus vor fi propuse si analizate prin grupurile de lucru inter-ministeriale și se
vor supune procesului avizare/modificare legislativă aplicabil, in măsură agreării acestora.
Mecanism de implementare:
prezentei reforme. În cazul în care sunt identificate elemente redundante sau care impun sarcini
Page
Calendar de implementare:
Beneficiari direcți/indirecți:
Beneficiari direcți – N/A. Pentru investiții a se vedea I.1
Ajutor de stat:
Măsurile din cadrul acestei reforme nu implică elemente de ajutor de stat, vizând în general
modificări legislative și/sau aspecte de natură administrativă. În ceea ce privește eventualele
investiții / servicii necesare implementării acestor măsuri, acestea vor fi achiziționate printr-o
procedură competitivă, transparentă, nediscriminatorie și necondiționată, nefiind incidente
astfel prevederile ajutorului de stat.
Reformele propuse în cadrul acestei secțiuni sunt complementare cu cele incluse în cadrul
componentei de digitalizare a serviciilor oferite de administrația publică (cloud-ul
guvernamental), precum și cu cele legate de creșterea implicării partenerilor sociali și a
actorilor relevanți în procesul legislativ și decizional (eg. măsurile de creșterea capacității
CES).
Măsurile de simplificare legislativă propuse sunt consistente cu toate investițiile din cadrul
planului care se adresează și mediului de afaceri, în special cele din domeniul cercetării,
dezvoltării, inovării, economiei sociale, economiei circulare, fiind propuse servicii digitalizate
pentru derularea activității agenților economici și eliminare a unor sarcini administrative
redundante pentru aceștia.
29
De asemenea, prin digitalizarea unor servicii publice se va asigura creșterea accesului anumitor
categorii de persoane cu dizabilități. A se vedea secțiunea de investiții I.1 aferentă cu privire la
acest aspect.
Reforma legislativă propusă contribuie la noua Strategie UE pentru IMM (2020), în cadrul
căreia se ia în considerare preocupările IMM-urilor rezultate în urma crizei atunci când se
efectuează evaluări ale impactului înainte de a propune acte legislative; se așteaptă ca
rezultatele testului IMM să fie luate pe deplin în considerare în toate propunerile legislative și
30
să se demonstreze clar modul în care s-ar obține simplificarea și, acolo unde este posibil, să se
formuleze recomandări suplimentare pentru a evita sarcinile administrative sau de
Page
reglementare inutile pentru IMM-uri. De asemenea, propunerea de reformă este în corelare cu
strategia menționată atunci când vorbim de implementarea sistematică a testelor pentru IMM-
uri la nivel național; de aplicarea consecventă a principiului „think small first” (să gândim mai
întâi la scară mică) și „big on big things, small on small things” pentru a garanta că legislația
UE și cea națională se concentrează în mod adecvat pe IMM-uri și ca bază pentru reducerea
sarcinilor administrative.
În data de 14 mai 2020 s-a aprobat de către Guvern, Memorandumul privind aprobarea utilizării
mecanismului de sprijin al politicilor (Policy Support Facility, PSF) din Programul Orizont
2020, pentru evaluarea politicilor naționale în domeniul cercetării, dezvoltării si inovării, a
guvernanței și arhitecturii instituționale, în vederea unei mai bune integrări în Spațiul European
al Cercetării și pentru constituirea suportului științific necesar unei reforme profunde a
sistemului CDI asumată de Guvernul României.
Sistemul de cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) din România include organizații publice și
companii de afaceri, care desfășoară activități de cercetare, dezvoltare și inovare. Astfel,
numărul și dinamica organizațiilor de cercetare, dezvoltare și inovare din România a variat
între 2016-2019, după cum urmează: 792(2016), 713(2017), 571(2018), 480 (2019). În ceea ce
privește anul 2019, în afara celor 85 de instituții de învățământ superior, organizațiile publice
de cercetare, dezvoltare și inovare au fost reprezentate de 46 de institute naționale de cercetare
și dezvoltare (INCD) și 65 de instituții și centre de cercetare ale Academiei Române. Numărul
IMM-urilor prezintă o tendință de scădere.
Din perspectivă structurală, sistemul românesc de cercetare, dezvoltare și inovare este împărțit
în trei grupe principale:
Sistemul CD de interes național: 1) INCD; 2) institute, centre sau unități de cercetare ale
Academiei Române și ale academiilor de ramură; 3) instituții de învățământ superior acreditate
sau structurile acestora; 4) Institute sau centre de CD organizate în cadrul societăților naționale,
companii naționale sau entități independente de interes național.
În perioada iunie 2021- aprilie 2022, prin instrumentul PSF-Orizont Europa se va realiza
evaluarea, cu experți externi, a guvernanței sistemului CDI. Astfel, vor fi evaluate:
a. Eficiența finanțării publice pentru cercetare și inovare;
b. Evaluarea legislației privind institutele și organizațiile publice de cercetare;
c. Evaluarea performanței ministerelor si agențiilor de finanțare a cercetării și inovării.
32
Page
Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), în calitate autoritate de stat pentru
cercetare științifică, dezvoltare tehnologică şi inovare, are ca responsabilitate în sensul art. 4
din OG 57/2002 aprobată, cu modificări și completări, prin Legea nr. 324/2003, cu modificările
și completările ulterioare, în principal următoarele atribuții:
1. elaborarea și actualizarea Strategiei naționale de cercetare, inovare și specializare inteligentă;
2. asigurarea cadrului instituțional pentru aplicarea Strategiei naționale de cercetare, inovare și
specializare inteligentă;
3. coordonarea la nivel național a politicilor guvernamentale în domeniile sale de activitate;
4. stimularea, susținerea, dezvoltarea și monitorizarea activității de cercetare-dezvoltare;
5. conducerea, în cazuri deosebite, unor programe de cercetare, dezvoltare și inovare sau părți
din acestea.
MCID este asistat de cinci organisme consultative: Consiliul Consultativ pentru Cercetare,
Dezvoltare și Inovare (CCCDI), Consiliul Național al Cercetării Științifice (CNCS), Consiliul
Național pentru Etică în Cercetare Științifică, Dezvoltare Tehnologică și Inovare
(CNECSDTI), Consiliul Național pentru Transferul de Tehnologie și Inovare (CNTTI) și
Comitetul Român pentru Infrastructuri de Cercetare (CRIC).
CCCDI coordonează științific implementarea programelor și subprogramelor în cadrul
PNCDI (Planul Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare), astfel cum sunt atribuite de AS-
CD (Autoritate de Stat in domeniul cercetării-dezvoltării), în principal în domeniul cercetării
industriale.
CNCS coordonează științific implementarea programelor și subprogramelor din cadrul
PNCDI, axate pe cercetarea de bază și de frontieră, instruirea și dezvoltarea resurselor umane
pentru cercetare, precum și subprograme de cooperare internațională axate pe cercetarea de
bază. De asemenea, stabilește standardele, criteriile și indicatorii de calitate pentru cercetarea
științifică.
CRIC este un forum strategic de consultanță AS-CD pentru planificarea pe termen lung și
alocarea eficientă a resurselor pentru infrastructurile de cercetare.
Administrarea Planului național de cercetare, dezvoltare și inovare este împărțită între AS-CD
și trei agenții executive: Agenția Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior,
Cercetare, Dezvoltare și Inovare (UEFISCDI), Agenția Spațială Română (ROSA) și Institutul
de Fizică Atomică (IFA).
AS-CD gestionează programele de finanțare de bază pentru toate cele 46 INCD-uri.
Academia Română are propriul său capitol în bugetul național de stat, își proiectează propria
33
agendă de cercetare și își distribuie bugetul între cele 65 de institute și centre de cercetare.
Page
Acest efort administrativ substanțial, unic prin amploare în Romania, necesită nu numai
personal dedicat exclusiv reformelor PSF, dar și o serie de competențe deosebite în domeniul
politicilor și strategiilor CDI.
Provocare reformă/investiții:
Politicile care sprijină tranziția către o economie bazată pe cunoaștere sunt în continuare
limitate. Pentru a produce impact, politicile CDI trebuie să depășească abordarea sectorială,
fiind necesare racordări la provocările strategice din domenii precum sănătăte, energie, digital,
agricultură, antreprenoriat, industrie etc. De asemenea, dezvoltarea resurselor umane pentru
CDI este intrinsec legată de calitatea educației și, în special, a studiilor doctorale.
34
Pentru asigurarea coordonării cu diverse strategii și planuri elaborate în aceste domenii este
necesară operaționalizarea Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei (CNPST),
Page
2
http://www.research.gov.ro/ro/articol/2427/sistemul-de-cercetare-bugetul-cercetarii-executie
3
http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2018/anexa3/Academia%20Romana.pdf
organism consultativ al Guvernului, în subordonarea primului-ministru (prevăzut în temeiul
art. 40 din OG 57/2002 cu modificările ulterioare, dar neoperaționalizat până în prezent).
Având în vedere specificul specializării inteligente și conexiunea cu inovarea și
antreprenoriatul, precum și abordarea integrată a resurselor umane CDI în relatie cu rolul dual
al universităților, structura CNPST trebuie revizuită pentru a corespunde spectrului mai larg
de acoperire al SNCISI (Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă).
a. Nevoia de coordonare la nivel strategic între ministere în domeniul CDI (translația politicilor
și strategiilor sectoriale în Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă
și efectul de feedback);
d. Nevoia unei predictibilități crescute a finanțării CDI naționale și a unor eventuale corecții
strategice în raport cu resursele alocate. Reducerea semnificativă a finanțării publice în
domeniul CDI a produs nu doar incertitudine în rândul comunității CDI, dar și dezechilibre
structurale, neexistând corecție strategică și reprioritizare. Strategiile și planurile CDI
anterioare au fost realizate în baza unor ținte de alocare a cheltuielilor CDI, asumate politic la
acel moment, dar care nu au fost respectate.
ISP-urile dezvoltate de ministere sunt proiectate pentru un interval de trei ani, fiind actualizate
Page
Până în prezent nu a fost stabilit un cadru eficient pentru planificarea strategică și, în special,
bugetară, cu impact negativ asupra viziunii strategice de dezvoltare pe termen lung a țării,
asupra stabilirii priorităților și asupra armonizării politicilor publice la nivel central și local.
Cadrul strategic sectorial este fragmentat, există suprapuneri între strategiile locale și nu sunt
stabilite priorități pentru acțiuni între sectoare. Rolul de coordonator strategic al Secretariatului
General al Guvernului nu a fost încă consolidat. Fragmentarea crescută a resurselor continuă
să împiedice furnizarea de servicii publice, în special în comunitățile locale cu fonduri limitate.
Birocrația și capacitatea limitată de a furniza servicii de calitate, inclusiv servicii digitale, au
un impact negativ asupra cetățenilor și întreprinderilor, în special resimțită în timpul crizei
COVID-19.
1. Lipsa bazei de date funcționale pentru AS-CD cu date aferente programelor CDI ar afecta
negativ procesul de monitorizare și, în consecință, eficiența finanțării activităților de cercetare-
dezvoltare. Mai mult, aceasta împiedică întregul sistem de monitorizare furnizat de SNCDI
2020, limitează disponibilitatea informațiilor necesare pentru analiza progresului
implementării.
2. Inexistența unei Unități de politici de cercetare, dezvoltare și inovare. Rolul său ar fi fost de
a sprijini procesele de fundamentare, elaborare și implementare a politicilor de cercetare,
dezvoltare și inovare, în colaborare cu organismele de consultanță asociate. În aceste condiții,
neînființarea acestei structuri, printr-un act administrativ, a avut consecințe negative asupra
procesului de monitorizare adecvată a implementării SNCDI 2020 și, respectiv, a Planului
național de cercetare, dezvoltare și inovare. Rapoartele anuale privind etapa de implementare
a strategiei și a planului național de cercetare, dezvoltare și inovare nu au fost pregătite, iar
evoluția principalilor indicatori ai planului și programelor naționale de cercetare, dezvoltare și
inovare nu a fost monitorizată.
de ministere, agenții care susțin finantarea activităților CDI, fără să existe un mecanism coerent
Page
de coordonare, monitorizare și valorificare a rezultatelor CDI, de o manieră integrată la nivel
național.
Conform Legii cercetării, AS-CD este autoritatea responsabilă cu politica CD; decide asupra
formei finale a tuturor documentelor strategice și a instrumentelor de implementare aferente.
Legea definește „Cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică” drept cercetare, dezvoltare
și inovare bazate pe cercetare-dezvoltare. O prioritate generală ar fi clarificarea Legii cercetării,
astfel încât să fie în conformitate cu terminologia europeană în domeniul CDI. Manualele
Frascati și Oslo nu au fost traduse și implementate oficial în legislația română. Extinderea de
la cercetare-dezoltare la CDI nu a fost susținută de măsurile structurale corespunzătoare.
Inovația nu are un cod CAEN specific.
În ultimii cinci ani au avut loc măsuri stop-and-go pentru reorganizarea AS-CD; restructurările
au avut loc fără a schimba în mod eficient rolul și atributele AS-CD pentru definirea unui
mecanism coerent de guvernanță a sistemului național CDI.
2. Academia Română
Față de toate provocările descrise mai sus, se impune stabilirea și operaționalizarea unui
mecanism de guvernanță a sistemului național CDI, care să asigure funcționarea coerentă a
unui sistem național de design, implementare, evaluare și monitorizare a politicilor CDI la nivel
37
guvernamental.
Page
Recomandări specifice de țară:
(2020) Ținta națională 2020 aferentă CDI (1% din fonduri publice) nu a fost atinsă;
Rezultatele slabe ale României în materie de cercetare și inovare împiedică tranziția către o
economie bazată pe cunoaștere;
Țara ocupă în continuare unul dintre ultimele locuri din UE, în ceea ce privește publicațiile
științifice și co-publicațiile internaționale importante.
Obiectiv:
Crearea unui mediu favorabil investițiilor publice și private în domeniul CDI și creșterii
predictibilității finanțării în domeniul CDI, prin stabilirea și operaționalizarea unui mecanism
de guvernanță a sistemului național CDI, care să asigure funcționarea coerentă a unui cadru
strategic pentru design, implementare, evaluare și monitorizare a politicilor CDI la nivel
guvernamental, bazat pe recomandările PSF 2021-2022, prin actualizarea OG 57/2002 cu
modificările și completările ulterioare.
Realizarea unei reforme legislative ample care să asigure coordonarea strategică la nivel
guvernamental, între ministere și agenții și alte structuri, care finanțează CDI în vederea
menținerii și dezvoltarii sistemului CDI și a asigurării bazei științifice și tehnologice pentru
tranziția industrială prin:
Descriere reformă/investiție:
În prezent, bugetul național de cercetare este împărțit între diverse ministere și Academia
Română. Fiecare minister are un plan „sectorial” din care finanțează proiecte de cercetare.
Conform legislației în vigoare, Autoritatea Centrală pentru Cercetare și Dezvoltare (AS-CD)
are o serie de atributii: să reglementeze, să monitorizeze și să coordoneze cercetarea și
dezvoltarea publică și să consilieze ministerele în ceea ce privește planurile lor sectoriale.
rând a MIPE. MCID are unele atribuții delegate de MIPE, prin Organismul Intermediar pentru
Page
Cercetare (OIC), în ceea ce privește implementarea axei 2 din POC 2014-2020. Politicile de
management, referitoare la tranziția industrială ale MEAT, ar putea fi conectate cu politicile
mai multor organisme, locale, guvernamentale și ministere, printre care și MCID, prin
intermediul Comitetului Interministerial pentru Competitivitate (CIC). Clarificarea relațiilor
de subordonare, contractare, finanțare, monitorizare între toate aceste organisme, relații
stabilite parțial prin diverse normative, precum și prin alte documente, cum sunt
Memorandumurile de Guvern sau Programul de Guvernare, nu a fost făcută și nu este simplu
de realizat în condițiile în care astfel de normative continuă să apară din surse diverse, datorită
fragmentării responsabilităților în domeniul CDI între mai multe structuri guvernamentale,
Academia Română etc.
Reforma are în vedere realizarea unui cadru normativ actualizat, care să asigure un sistem de
guvernanță a sistemului CDI, orientat spre crearea unui mecanism funcțional pentru design-ul,
implementarea, evaluarea și monitorizarea politicilor CDI, care să asigure un cadru unitar la
nivel guvernamental, bazat pe recomandările PSF 2021-2022, pentru creșterea predictibilității
finanțării CDI și a impactului rezultatelor CDI asupra politicilor sectoriale și corelarea
politicilor naționale cu cele regionale în domeniul CDI, respectiv pentru crearea unui mecanism
decizional în domeniul politicilor publice bazate pe dovezi.
Totodată, modificările legislative (în OG 57/2002) vor permite crearea unui nou organism cu
rol decizional axat pe cercetare, dezvoltare și inovare și politici de specializare inteligentă la
nivel guvernamental cu ministerele responsabile.
Mecanism de implementare:
Beneficiarii direcți/indirecți:
MCID ca autoritate de stat în domeniul CDI, agențiile de finanțare a cercetării și inovării, alte
ministere care au în responsabilitate politici publice transversale care influențează domeniul
CDI, precum și autorități publice care au în subordine organizații care derulează și activități
CDI, organizații CDI publice și private, alte autorități/instituții care realizează investiții publice
în CDI, autoritățile administrației locale care gestionează fonduri și activități relevante pentru
domeniul CDI, Academia Română, cercetători individuali angajați pe proiecte CDI și familiile
acestora.
Calendar de implementare:
Ajutor de stat: Măsurile din cadrul acestei reforme nu implică elemente de ajutor de stat,
vizând în general modificări legislative și/sau aspecte de natură administrativă. În ceea ce
privește eventualele investiții/servicii necesare implementării acestor măsuri, acestea vor fi
achiziționate printr-o procedură competitivă, transparentă, nediscriminatorie și necondiționată,
nefiind incidente astfel prevederile ajutorului de stat.
Prin intermediul PSF6 se urmărește realizarea unei evaluări a politicilor naționale de CDI, a
guvernanței și arhitecturii instituționale în vederea unei mai bune integrări în Spațiul European
al Cercetarii și identificarea unor măsuri, care să asigure un trend ascendent domeniului CDI,
43
4 POC, Acțiunea 1.1.2 - Dezvoltarea unor rețele de centre CD, coordonate la nivel național și racordate
la rețele europene și internaționale de profil și asigurarea accesului cercetătorilor la publicații științifice
și baze de date europene și internaționale
5 Valoare totală 249 mil. lei, din care valoare eligibilă 186,7 mil. lei. Perioada de implementare: 60 de
luni (18 iulie 2017 – 17 iulie 2022).
6 Conform Memorandumului aprobat în ședința de guvern din data de 14 mai 2020
PSF”). În anul 2020 au avut loc primele reuniuni de analiză de date, s-a definit mecanismul de
guvernanță al PSF și rolul colegiilor consultative ale MCID în acest proces. Se va forma un
comitet, la nivel de secretar de stat, care să supervizeze derularea procesului PSF. În același
timp, a fost creată Unitatea de implementare a reformelor PSF, cu statut temporar (2021-2026),
care are drept misiune transpunerea recomandărilor PSF în politici publice și reforme
legislative. Această unitate urmează a fi susținută, pe durata de funcționare, prin PNRR.
Crearea unui mediu favorabil investițiilor publice și private în domeniul CDI, prin actualizarea
și simplificarea legislației naționale privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea
programelor, proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare are implicații indirecte asupra
promovării nemijlocite a egalității de șanse și de acces pe piața forței de muncă. Prin
internaționalizare se va realiza încurajarea mobilităților, cercetătorii români vor avea dreptul
la educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții, incluzivă și de înaltă calitate,
în entități de cercetare europene, în limitele legii, pentru a dobândi și a menține competențe
care să le permită participarea la proiecte de cercetare naționale și internaționale. În acest
context, stagiile de mobilitate, de cercetare și specializare vor trebui să specifice concret ce
competențe vor dezvolta, în concordanță cu Agenda pentru competențe în Europa.
De asemenea, asigurarea egalității de șanse, indiferent de gen, origine rasială sau etnică, religie
sau credință, handicap, vârstă sau orientare sexuală, va fi o condiție obligatorie în programele
și proiectele de cercetare inițiate prin PNRR. Fiecare cercetător român va avea dreptul la
egalitate de tratament și de șanse în ceea ce privește încadrarea în muncă, protecția socială,
educația și accesul la bunuri și servicii disponibile publicului în proiectele de cercetare în care
este implicat, contribuind la realizarea EU Anti-racism Action Plan 2020-2025.
Comunicarea Comisiei privind ERA: „A new ERA for Research and Innovation(COM(2020)
628)”.
44
7 https://www.bmbf.de/files/10_2_2_Bonn_Declaration_en_final.pdf
R3. Reforma carierei de cercetător
Provocare reformă/investiții:
România are provocări substanțiale privind reducerea fenomenului foarte grav de brain drain
la toate nivelurile de competenţe, afectând toate sectoarele economice; aproximativ 760.000
români cu educație universitară (22% din totalul emigranților naționali) trăiesc în afara
granițelor (2015/2016). România are cea mai mare rată de emigrare a celor cu studii
universitare. Aceasta a crescut mai rapid decât numărul absolvenților de învățământ terțiar în
România (OECD, 2019).
În 2019, erau 43.973 angajați în sistemul de cercetare din România, cifra cu 1,7% mai mică
decât în 2018. Dintre aceștia, 27.168 erau cercetători (cu 303 mai puțini decât în 2018), cu
41,5% persoane deținând titlul de doctor. Numărul de cercetători la mia de populație activă
este în România de 2.2, comparativ cu 7.4 în Cehia, 16 în Finlanda și 15 media UE.
Principalele probleme identificate în Raportul de țară din 2020 privind România și analiza
provocărilor în domeniul resurselor umane CDI:
● Ținta națională 2020 (1% din fonduri publice) nu a fost atinsă și nu există măsuri de
reglementare pentru a crește calitatea cercetării, dezvoltării și a inovării;
● Ponderea cercetătorilor, în total personal CDI, este mai mică decât media europeană;
● Personalul CDI, raportat la populația ocupată, este de patru ori mai mic decât media
UE-28;
● România ocupă în continuare unul dintre ultimele locuri din UE, în ceea ce privește
45
Resursele umane din CD, raportate la populația ocupată, sunt în România la un sfert din media
europeană, anume 0,50% față de 1,99%, în 2017 (EUROSTAT). La acest indicator, România
se înscrie pe o curbă descendentă față de media europeană, în perioada 2009-2017 decalajul
majorându-se de la 1,1 la 1,5 puncte procentuale. Proporția se păstrează și într-o evidență care
consideră echivalent normă întreagă (0,38% România față de 1,46% în UE-28 în 2017).
România pe una din ultimele poziții, în urma României fiind situată doar Bulgaria (29.42) și
Page
8 https://euraxess.ec.europa.eu/sites/default/files/am509774cee_en_e4.pdf
Ucraina (17.27), în timp ce primele poziții sunt ocupate de Elveția (259.12) și Luxembourg
(236.20).
Pe baza analizelor care au stat la baza Raportului de țară din 2019 privind România [EC SWD
(2019) 1022 final], raportat la domeniul CDI și la obiectivele prezentelor reforme PNRR, sunt
evidențiate nevoi de investiții cu un rang înalt de prioritate pentru:
Obiective:
2) Atragerea de resurse umane înalt calificate pentru cercetare din țară și străinătate pentru
recuperarea decalajelor față de media UE;
Descriere reformă/investiție:
a) condiții cadru unice pentru desfășurarea unei cariere de cercetare și a altor categorii
de personal de cercetare-dezvoltare din sistemul național de CDI sau în alte entități
publice/private/instituții publice. Aceasta vor include măsuri pentru cercetători și
alte categorii de personal de cercetare-dezvoltare, instituții de cercetare, servicii de
digitalizare, integrare socială și profesională (de asemenea, pentru familii), servicii
de orientare profesională, mentorat și pregătire, servicii avansate de dezvoltare a
carierei, construirea unui ecosistem favorabil manifestării competențelor în CDI,
care să constituie o resursă pentru toți beneficiarii de servicii CD. De exemplu: a)
stimularea dezvoltării programelor postdoctorale de cercetare avansată cofinanțate
din fonduri publice (inclusiv Orizont Europa-MSCA); b) susținerea dezvoltării
carierei de cercetător în universitățile cu activități intensive de cercetare; c)
generalizarea adoptării Cartei Europene a Cercetătorului și a Codului de Conduită
pentru recrutarea cercetătorilor de către organizațiile CDI beneficiare de fonduri
publice CDI;
Mecanism de implementare:
Reforma carierei de cercetător, va fi abordată integrat, cu rol demonstrativ, pentru o parte din
intervențiile propuse în PNRR, acestea fiind prioritizate astfel:
investiții care conduc cel puțin la atragerea de resurse umane de înaltă calitate în
Page
Legea 319/2003 modificată, va detalia indicatorii cheie de performanță (pe baza standardelor
internaționale de cercetare), care vor fi utilizați pentru evaluarea performanței cercetătorilor,
iar Legea 206/2004 modificată, va detalia standardele pentru „buna conduită în cercetarea
științifică”.
Noua legislație vizează alinierea la cele mai bune practici europene, inclusiv: a) promovarea în
cariera de cercetare, bazată pe principii de merit, b) recrutarea pe bază de proceduri
transparente, deschise și competitive, c) bune practici de etică și integritate în cercetarea
științifică.
Noua legislație va include, în mod egal, un cadru de stimulente financiare și nefinanciare pentru
a încuraja implementarea Cartei europene pentru cercetători și a Codului pentru recrutarea
cercetătorilor de către instituțiile de cercetare. Acest lucru va fi pus în aplicare, în special în
contextul cerințelor de eligibilitate pentru apeluri competitive, criteriilor de evaluare ale
organizațiilor, finanțarea instituțională și în legătură cu jaloanele 280 și 283.
Aceste noi acte normative vor ține seama, de asemenea, de recomandările experților externi
PSF Orizont Europa 2021-2022.
întârzieri cauzate de dezbaterile publice asupra actului normativ; număr ridicat de comentarii
Page
primite asupra propunerii; dificultăți de implementare a noilor prevederi legislative (din punct
de vedere financiar, resurse implicate, etc.).
Calendar de implementare:
MCID, ca autoritate de stat in domeniul CDI, agențiile de finanțare a cercetării și inovării, alte
ministere care au în responsabilitate politici publice transversal,e care influențează domeniul
CDI, precum și autorități publice care au în subordine organizații care derulează și activități
CDI, organizații CDI publice și private, alte autorități/instituții care realizează investiții publice
în CDI, autoritățile administrației locale care gestionează fonduri și activități relevante pentru
domeniul CDI, Academia Română, cercetători individuali angajați pe proiecte CDI și familiile
acestora.
● Cercetători.
Ajutor de stat:
Reforma vizează modificări legislative și nu cuprinde cheltuieli bugetate în cadrul PNRR.
Astfel, în cadrul său nu se vor acorda ajutoare de stat/de minimis.
centrelor regionale de orientare în carieră în universități arată clar orientarea spre instituțiile de
învățământ superior, ca actori majori în procesul de educație și cercetare în Spațiul European
Page
al Cercetării și Învățământului Superior. Aceste centre vor deveni nucleul eforturilor comune
ale autorităților naționale, regionale și locale, în direcția formării de competențe avansate în
domeniul CDI și al atragerii tinerilor spre cercetare, dar și pe componenta de promovare a
rezultatelor cercetării în comunitate, în vederea conștientizării beneficiilor cercetării pentru
societate și creștere economică sustenabilă. Vor fi aplicate măsuri de atragere a femeilor către
cariera de cercetător, mai ales în acele domenii în care se înregistrează dezechilibre structurale
de gen. De asemenea, reforma va facilita crearea oportunităților de accesare a carierei de
cercetător pentru persoanele care sunt din grupuri dezavantajate (persoane cu dizabilități,
persoane cu venituri reduse, romi ș.a.), dar care se încadrează în profilul de competențe
specifice carierei de cercetare.
Reforma legislativă pentru intensificarea cooperării între mediul de afaceri și cel de cercetare,
prin simplificarea legislației CDI care să vină în sprijinul creșterii investiției publice și private
în CDI, bazat pe recomandările PSF RO 2021-2022.
În perioada iunie 2021 - aprilie 2022, prin instrumentul PSF Orizont Europa, se va realiza
evaluarea cu experți externi a parteneriatului public–privat CDI. Astfel, vor fi evaluate:
parteneriatele public-privat, ca elemente cheie pentru inovare. Eficiența instrumentelor folosite
pentru îmbunătățirea cooperării public-private.
Provocari reforme/investiții:
Analiza distribuției cheltuielilor publice pentru CDI, pe tipuri de instituții, indică diferențe
notabile față de UE-28: sectorul guvernamental cheltuie o pondere semnificativ mai mare din
53
bugetul public național, în comparație cu UE-28 (70% față de 30% media în UE-28), iar
sectorul de învățământ superior cheltuie semnificativ mai puțin (18% din investiția publică CD
Page
față de 57% din UE 28). Ponderea scăzută a cheltuielilor CDI pentru dezvoltare experimentală
9
https://www.bmbf.de/files/10_2_2_Bonn_Declaration_en_final.pdf
este cauzată de participarea scăzută a sectorului economic în activitatea CDI: doar 55% din
cheltuieli sunt datorate activității sectorului economic spre deosebire de 85% media în UE-28.
În cadrul recomandărilor specifice de țară 2019 se menționează că capacitatea generală de
inovare a României rămâne scăzută, iar competitivitatea sa viitoare este amenințată de decalajul
mare dintre întreprinderile cu capital străin și cele naționale în materie de productivitate și
inovare. Investițiile României în cercetare și dezvoltare sunt cele mai scăzute din Uniune (0,5
% din PIB), iar cheltuielile publice pentru cercetare și dezvoltare au scăzut între 2011 și 2017,
ceea ce împiedică orice consolidare a capacităților. În consecință, calitatea bazei științifice
publice rămâne foarte scăzută, iar legăturile dintre știință și mediul de afaceri nu sunt suficient
de dezvoltate, potențialul de inovare al economiei românești rămânând scăzut. Digitalizarea
este un factor esențial pentru îmbunătățirea inovării și a competitivității țării. România este un
inovator modest, fiind pe ultimul loc în UE, conform Tabloului de Bord privind Inovarea
Regională 2019.
Producția științifică rezultată din colaborarea public-privat a clasat România în 2018 pe locul
26 în UE-28, deși susținerea din fonduri private a activităților CD, realizate de sectorul
guvernamental, este peste media altor țări europene. 7,9% din cheltuielile CD din sectorul
guvernamental și 1,2% din sectorul de învățământ terțiar sunt finanțate de sectorul de afaceri,
plasând România pe locul 16 în UE. Mobilitatea intersectorială a resurselor umane în știință și
tehnologie este cea mai redusă din UE.
Principalele probleme identificate privind România în Raportul de țară din 2020 și analiza
provocărilor în domeniul cooperării internaționale în cercetare-dezvoltare și inovare:
a) țara ocupă în continuare unul dintre ultimele locuri din UE, în ceea ce privește
publicațiile științifice și co-publicațiile internaționale importante;
b) ținta națională 2020 (1% din fonduri publice) nu a fost atinsă;
România este inovator modest, fiind pe ultimul loc în UE, conform Tabloului de Bord privind
Inovarea Regională 2019. Performanțele în inovare urmează un trend descendent la nivelul
tuturor regiunilor. Datele indică şi o capacitate de comercializare foarte limitată a rezultatelor
cercetării şi inovării românești. Astfel, în perioada 1978-2020, în baza de date USPTO s-au
identificat 30 brevete folosind criteriile de căutare inventator român, aplicant român, cesionar
român. România este țara UE cu cea mai mare (și majoritatea 51%) cotă de invenții naționale
deținută de o altă țară. În perioada 2014-2020 există în jur de 251 de cereri de patente adresate
EPO, cu inventator România și solicitant România și au fost acordate mai puțin de 20 de
brevete.
Conform RST 2019, reducerea finanțării publice pentru cercetare și dezvoltare a dus la o
calitate slabă în domeniul științei și tehnologiei și la legături slabe între mediul academic și
întreprinderi și la o participare redusă la Orizont 2020. Cooperarea dintre mediul academic și
mediul de afaceri are loc în principal pe o bază ad-hoc, iar dezvoltarea acestei cooperări este
afectată de obstacole normative. În absența cererii pentru inovare, organismele publice CDI nu
pot furniza astfel de servicii.
Țara ocupă în continuare unul dintre ultimele locuri din UE, în ceea ce privește publicațiile
științifice și co-publicațiile internaționale importante.
Page
Obiectiv:
Crearea unui mediu favorabil investițiilor publice și private în domeniul CDI, prin actualizarea
și simplificarea legislației naționale privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea
programelor, proiectelor de cercetare, dezvoltare şi inovare, care să stimuleze consolidarea
excelenței echipelor românești să fie un catalizator al creșterii investiției private în activități
CDI și să stimuleze formarea de parteneriate sustenabile între organizații de cercetare și
întreprinderi competitive la nivel național, pe baza recomandărilor PSF 2021-2022.
Obiective specifice:
Creșterea investiției private și a celei publice pentru CDI, prin actualizarea și simplificarea
cadrului normativ național în ceea ce privește contractarea, finanţarea, monitorizarea şi
evaluarea programelor, proiectelor de cercetare, dezvoltare şi inovare în acord cu bunele
practici europene.
greoaie și variabile etc. În aceste condiții, în care devine evident că cea mai solidă cale de
cooperare între mediul public-privat în domeniul CDI este pe bază contractuală, cadrul
Page
Mecanism de implementare:
Reforma va fi implementată de către ministerul de resort cu atribuții în domeniul cercetării,
împreună cu ministerele cu responsabilități în domeniu.
Beneficiarii direcți/indirecți:
MCID ca autoritate de stat în domeniul CDI, agențiile de finanțare a cercetării și inovării, alte
ministere care au în responsabilitate politici publice transversale care influenteaza domeniul
CDI, precum și autorități publice care au în subordine organizații care derulează și activități
CDI ,organizații CDI publice și private, alte autorități/instituții care realizează investiții publice
în CDI, autoritățile administrației locale care gestionează fonduri și activități relevante pentru
domeniul CDI, Academia Română, cercetători individuali angajați pe proiecte CDI și familiile
acestora.
58
Calendar de implementare:
Activitate Termen Instituții
finalizare responsabile/coordonatoare
Intrarea în vigoare a unor amendamente Q1 2024 Ministerul de resort cu atribuții
legislative pentru crearea unui mediu în domeniul cercetării-inovării,
favorabil pentru investițiile publice și impreuna cu alte ministere cu
private în domeniul CDI responsabilitati in domeniul
finantatelor publice,
antreprenoriatului si educatiei
Q2 2026 Ministerul de resort cu atribuții
40% din proiectele CDI finanțate din în domeniul cercetării-inovării
fonduri publice au cel puțin o entitate
privată implicată ca partener
Ajutor de stat:
Reforma vizează modificări legislative și nu cuprinde cheltuieli bugetate în cadrul PNRR.
Astfel, în cadrul său nu se vor acorda ajutoare de stat/de minimis.
la educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții, incluzivă și de înaltă calitate,
în entitati de cercetare europene, în limitele legii, pentru a dobândi și a menține competențe
Page
16
POC, Acțiunea 1.1.2 - Dezvoltarea unor rețele de centre CD, coordonate la nivel național și racordate la rețele
europene și internaționale de profil și asigurarea accesului cercetătorilor la publicații științifice și baze de date
europene și internaționale
17
Valoare totală 249 mil. lei, din care valoare eligibilă 186,7 mil. lei. Perioada de implementare: 60 de luni (18
iulie 2017 – 17 iulie 2022).
context, stagiile de mobilitate, de cercetare și specializare vor trebui să specifice concret ce
competențe vor dezvolta, în concordanță cu Agenda pentru competențe în Europa.
De asemenea, asigurarea egalității de șanse, indiferent de gen, origine rasială sau etnică, religie
sau credință, handicap, vârstă sau orientare sexuală, va fi o condiție obligatorie în programele
și proiectele de cercetare inițiate prin PNRR. Fiecare cercetător român va avea dreptul la
egalitate de tratament și de șanse în ceea ce privește încadrarea în muncă, protecția socială,
educația și accesul la bunuri și servicii disponibile publicului în proiectele de cercetare în care
este implicat, contribuind la realizarea EU Anti-racism Action Plan 2020-2025.
Comunicarea Comisiei privind ERA : „A new ERA for Research and Innovation(COM(2020)
628)”.
R5. Sprijin pentru integrarea organizațiilor de cercetare, dezvoltare inovare din România în
Spațiul european al cercetării
MCID are în coordonare directă un număr de 43 de INCD-uri; în plus există 3 alte INCD-uri
aflate în coordonarea altor ministere/instituții centrale: Institutul Naţional de Cercetare-
Page
18
https://www.bmbf.de/files/10_2_2_Bonn_Declaration_en_final.pdf
Dezvoltare în Informatică - ICI Bucureşti (la Secretariatul General al Guvernului), Institutul
Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătăţiri Funciare - INCDIF ISPIF Bucureşti (la
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR), Institutul Național de Cercetare
Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale - INCSMPS (la Ministerul Muncii și
Protecției Sociale - MMPS) și Institutul Național de Cercetare -Dezvoltare Medico-Militara
Cantacuzino (la Ministerul Apărării Naționale).
Principalele probleme identificate în Raportul de țară din 2020 privind România sunt:
productivitatea rămâne în continuare una dintre cele mai scăzute din UE (68% din
productivitatea muncii nominale medii a UE);
nivelul de preluare a tehnologiei este scăzut;
în medie, firmele mici tind să investească mai puțin în noile tehnologii și în inovare.
Chiar și în sectoare cu grad ridicat de cunoștințe, cum ar fi sectoarele prelucrătoare de
medie și înaltă tehnologie, firmele investesc mai puțin în CD decât firmele cu
caracteristici similare din regiune.
Conform RST 2019, persistă neconcordanța dintre cererea și oferta de competențe și lipsa de
personal calificat. Numărul absolvenților de facultăți din domeniul științei, tehnologiei,
ingineriei și matematicii rămâne deosebit de scăzut. România are rezultate slabe în ceea ce
privește numeroase componente ale Indicelui economiei și societății digitale, inclusiv serviciile
publice.
Obiective specifice
Stabilirea unei metodologii pentru evaluarea calității și relevanței activității de cercetare și
inovare din organizatiile CDI, în raport cu provocările societale și nevoile mediului economic.
Cadru normativ pentru încurajarea utilizării voluntare, în comun, a infrastructurilor de
cercetare și a altor facilități de către organizațiile CDI, pentru dezvoltarea unui sistem solid de
producție de cunoaștere bazat pe agende strategice de cercetare și inovare, care să asigure
relevanța economică și socială și integrarea rapidă în Spațiul European al Cercetării.
Susținerea internaționalizării organizțtiilor CDI publice și private pentru participarea la
programele Horizon Europe.
Conform raportului NSF/SEI pentru 2020, numărul de articole ştiinţifice (din Scopus, cu
metoda fracţionară) provenind din România a crescut de la 2.601 în 2003 la 11.061 în 2012,
după care a fluctuat în jurul acestei cifre. Doar 7,6% din articole sunt printre cele 10% cele mai
citate, România fiind penultima ţară din UE la acest indicator (media UE: 12,32%).
Pentru anul 2019 numărul total de prototipuri este de 221, din care 67% sunt noi, 29% au fost
modernizate și 10% bazate pe brevete, iar 7% din numărul total au fost valorificate la operatorii
economici și 8% din numărul total au fost valorificate în domeniul high-tech.
Produsele (soiuri, plante, etc.) în anul 2019 au fost în număr total de 2.224, din care 49%
reprezintă produse noi, 39% din total reprezintă produse modernizate, iar 6% din total sunt
bazate pe brevete. 11% din numărul total au fost valorificate la operatorii economici și 1% din
numărul total au fost valorificate în domeniul high-tech.
România deține 0,44% din numărul total de publicații științifice (20,07 milioane) din perioada
2014-2019, pe categoriile Web of Science. Având în vedere că există o concentrare a
rezultatelor în câteva organizații de cercetare și faptul că există și organizații relativ mici care
au performanțe deosebite, dar într-o distribuție teritorială dezechilibrată, un număr restrâns de
instituții publice concentrează producția științifică, în ceea ce privește cantitatea și calitatea.
Majoritatea țărilor UE încearcă să reducă fragmentarea sistemului de CDI pentru a potența
62
administrative suplimentare.
Finanțarea scăzută și imprevizibilă nu permite actorilor CDI să stabilească o strategie
instituțională de cercetare și dezvoltare, afectează capacitatea acestora de a dezvolta, utiliza și
de a menține infrastructura existentă, dar și de a atrage și de a menține resursele umane.
Programul Nucleu – INCD-urile furnizează rapoarte anuale asociate programului Nucleu, însă
nu se realizează o centralizare adecvată a acestor rapoarte, chiar natura informațiilor colectate
legate de utlizarea infrastructurilor de cercetare fiind una generică (ex. documentații, studii,
procedee) ce nu permite o evaluare pe fond.
Pentru a adresa fragmentarea crescută a sistemului național CDI, un nou cadru legislativ va fi
stabilit pentru a încuraja, facilita și reglementa integrarea voluntară a organizațiilor CDI în
vederea utlizării în comun a infrastructurilor de cercetare pentru creșterea eficienței investițiilor
deja realizate prin fonduri naționale și europene creându-se premisele pentru stabilirea unui
cadru stimulativ pentru valorificarea potențialului acestora și pentru diversificarea serviciilor
oferite.
Cadrul de reglementare va lua în considerare recomandările PSF 2021-2022 și va specifica
printre altele:
a) evaluarea periodică (de exemplu la fiecare 5 ani) a tuturor institutelor de cercetare-
dezvoltare din România, inclusiv a centrelor de cercetare din universități, bazate pe
standarde internaționale, precum excelența științifică și impactul socio-economic în
vederea abordării fragmentării ridicate a sistemului de cercetare, dezvoltare și inovare
și integrarea acestuia în Spațiul European de Cercetare;
b) criteriile avute în vedere la evaluarea tuturor organizațiilor CDI (se vor referi și la
modalitatea de partajare a facilităților de cercetare);
c) mecanisme de corelare între suportul financiar și non financiar acordat organizațiilor
CDI cu rezultatele evaluării periodice, în relație directă cu gradul de utilizare în comun
al infrastructurilor de cercetare pentru ameliorarea trasabilității cheltuielilor
directe/indirecte legate de întreținerea şi funcționarea infrastructurilor de cercetare din
administrarea organizațiilor CDI și introducerea obligativității de raportare anuală a
acestora;
63
Mecanism de implementare:
Reforma va fi implementată de către ministerul de resort cu atribuții în domeniul cercetării,
dezvoltării și inovării.
Calendar de implementare:
Buget reformă: Nu sunt incluse cheltuieli în cadrul PNRR pentru aceasta reforma.
Ajutor de stat:
Reforma vizează modificări legislative și nu cuprinde cheltuieli bugetate în cadrul PNRR.
Astfel, în cadrul său nu se vor acorda ajutoare de stat/de minimis.
Beneficiari direcți/indirecți:
Organizații CDI publice sau private, cercetători, personal cu pregătire economică sau juridică
din organizații CDI publice sau private.
Investiții:
Provocare reformă/investiție:
Obiectiv: Investiția propusă are în vedere sprijinirea competitivității mediului de afaceri prin
digitalizarea unor servicii publice destinate acestuia, în corelare cu reforma de debirocratizare
și simplificare procedurală.
Descriere reformă/investiție:
Instituțiile beneficiare vor derula proceduri de achizție publică pentru dezvoltarea platformelor
respective și pentru achiziționarea de echipamente IT necesare asigurării implementării
platformelor respective, coroborat cu asigurarea elementelor de securitate digitală, de acces și
de prelucrarea datelor cu caracter personal. De asemenea, se va asigura interconectarea
platformelor respective și posibilitatea schimbului securizat de date cu alte baze de date incluse
in cadrul componentei de cloud guvernamental. Astfel, achizițiile vor avea în vedere serviciile
de concepere și realizare a platformelor IT atât software și/sau dotarea cu echipamentele IT
necesare gestionării acestora.
următoarele:
eficientizarea procesului de înregistrare a unei firme într-o singură zi;
Page
constituirea și înregistrarea, în integralitate pe cale electronică, fără a fi necesară
prezența la ghișeu în nici o etapă a procesului de înființare a unei societăți;
digitizarea și eliminarea unor formulare/declarații;
stabilirea unui sediu social virtual, recunoașterea semnăturii electronice în
condițiile legii, confirmarea identitățiii persoanei prin mijloace video;
depunerea la o singură instituție publică a cererii de reactivare fiscală;
digitalizarea procesului de dizolvare/radiere/suspendarea/închidere a firmei.
2. Dezvoltarea unei platforme denumită Ghiseu Unic de Contact (One Stop Shop) pentru
licențe/autorizații/certificări care va avea în vedere următoarele:
creearea unui ghișeu unic pentru toate licențele comerciale;
consolidarea prezenței online a serviciilor de licențiere a afacerilor digitale;
maparea tuturor licențelor comerciale;
funcționalitate de ”simulator de licență” (în care investitorul să introducă datele
și caracteristicile relevante ale activității și să fie informat cu privire la licențele
și procedurile necesare pentru realizarea acestora).
Mecanism de implementare:
Calendar de implementare:
- simplificarea obligațiilor și a
prevederilor legale în ceea ce privește
arhivarea
Beneficiari direcți/indirecți:
Beneficiari indirecți sunt agenții economici, profesionisții care desfășoară activități economice
și populația în general, în cazul în care va desfășura activități economice.
Buget reformă/investiție: 2 mil. euro * 7 platforme (inclusiv echipamente necesare) =14 mil.
euro
Ajutor de stat:
Măsurile din cadrul acestei reforme nu implică elemente de ajutor de stat, vizând în general
modificări legislative și aspecte de natură administrativă. În ceea ce privește eventualele
investiții / servicii necesare implementării acestor măsuri, acestea vor fi achiziționate printr-o
procedură competitivă, transparentă, nediscriminatorie și necondiționată, nefiind incidente
astfel prevederile ajutorului de stat.
In ceea ce privește alte programe finanțate din fonduri europene sau de la bugetul de stat,
complementaritatea poate fi analizată pe zona de asistență tehnică, unde se pot avea în vedere
dezvoltarea de platforme publice pentru digitalizarea unor activități ale administrației publice
care să ajute la implementarea programelor respective.
Platformele digitale dezvoltate prin intermediul acestei investiții vor respecta prevederile OUG
112/2018 privind transpunerea Directivei (UE) 2016/2102 a Parlamentului European și a
Consiliului din 26 octombrie 2016 privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile
ale organismelor din sectorul public, dar și transpunerea Directivei (UE) 2019/882 a
Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind cerințele de accesibilitate
aplicabile produselor și serviciilor. Investiția va respecta principiile accesibilității serviciilor
digitale și pentru categoriile de cetățeni vulnerabili.
Investițiile contribuie la noua Strategie UE pentru IMM (2020) ca bază pentru reducerea
sarcinilor administrative. De asemenea, măsura contribuie la Strategia anuală a UE pentru 2021
privind creșterea durabilă având în vedere contribuția la tranziția digitală și la inițiativa
emblematică pentru a sprijini o redresare solidă - Modernizarea în cadrul căreia principalele
servicii publice digitale ar trebui să fie modernizate și accesibile tuturor.
financiare disponibile in cadrul compartimentului pentru Uniune (la momentul actual acestea
fiind încă în curs de dezvoltare de către Comisia Europeană), se are în vedere posibilitatea de
Page
a aloca acest buget pentru suplimentarea resurselor unui anumit produs disponibil în cadrul
compartimentului UE (realizarea unui top-up). Această potențială contribuție (top-up) se va
stabili ulterior, după publicarea produselor disponibile din cadrul compartimentului UE de
către Comisia Europeană.
După cum s-a indicat în analiza FI-Compass 2019 asupra decalajului în finanțarea IMM-urilor
din UE, instrumentele financiare pot juca un rol important în facilitarea accesului IMM-urilor
la finanțare în contextul economic actual, având în vedere capacitatea acestora de a acorda
finanțări cu grad de risc sporit și de a atrage resurse suplimentare din sectorul privat.
Pe baza studiilor de piață prezentate în secțiunile anterioare, instrumentul financiar propus este
o garanție de portofoliu. La momentul actual, o analiza de piață comprehensivă nu a fost
realizata de către partenerul de implementare, iar alocarea bugetara propusa este indicativa.
Analiza de piață finala va fi realizata de către FEI, după publicarea Comisiei Europene a
produselor disponibile din cadrul compartimentului UE al programului InvestEU. Prin urmare,
se considera ca criteriile de eligibilitate finale vor avea un impact asupra cererii pieței si asupra
alocării resurselor bugetare finale in cadrul măsurii.
Un astfel de tip de instrument este bine cunoscut în rândul instituțiilor bancare românești, poate
fi implementat rapid și ar fi complementar altor inițiative luate în considerare de către Comisia
Europeană.
70
În general, scopul principal al unei garanții de portofoliu este redistribuirea riscului în cadrul
Page
sistemului financiar pentru ca intermediarii financiari să poată oferi finanțare în condiții mai
bune întreprinderilor. Mai mult, garanția de portofoliu își atinge obiectivele prin eliberarea
cerinței de capital și prin asigurarea riscului pierderilor pentru portofoliile de tranzacții eligibile
nou-create cu beneficiarii finali.
În cazul potențialului produs propus, FEI va beneficia de ratingul AAA pentru a oferi
intermediarilor financiari o protecție împotriva riscurilor de neplată la o rată de garantare
predefinită.
Criterii de eligibilitate:
Intermediarii financiari eligibili pot fi: bănci comerciale, fonduri de garantare, instituții de
microfinanțare, companii de leasing și orice alte entități autorizate să acorde credite.
Finanțarea eligibilă, pentru a face parte din portofoliul garantat prin prezenta măsură, poate
include o gama larga de produse de creditare, precum: capital de lucru, linii de credit, credite
de investiții, leasing, etc. Aceste elemente, precum si sectoarele economiei vizate vor fi
determinate in urma analizei de piață, ținând cont de Regulamentul Facilității de Recuperare și
Reziliență precum si de criteriile de eligibilitate din cadrul programului InvestEU.
Aceste criterii pentru potențialul instrument din cadrul compartimentului pentru statul membru
pot avea in vedere: rata de garantare de maxim 80% în conformitate cu regulamentul pentru
Page
ajutorul de stat, riscul reținut de intermediarii financiari de minim 10%, iar eligibilitatea
refinanțării va fi, de asemenea, stabilita in conformitate cu regulile de ajutor de stat. Detaliile
și criteriile de eligibilitate aplicabile vor fi stabilite ulterior de către statul membru în colaborare
cu FEI si Comisia Europeana și vor fi incluse în acordul de garantare dintre FEI și Comisia
Europeana (acordul pentru implementarea instrumentelor financiare).
Demarcarea între cele doua tipuri de intervenții este bazată pe tipul beneficiarilor finali
sprijiniți: 015 acoperind IMM-urile, iar 015a întreprinderi mari (conform anexei IV a
Regulamentului (UE) 2021/241). Alocările bugetare finale vor fi stabilite pe baza analizei de
piață realizata de către FEI.
Guvernanță:
În cazul în care este necesar, în acordul de finanțare vor fi excluse anumite proiecte sau domenii
Page
Aceste criterii vor asigura, de asemenea, că vor putea fi selectate doar activitățile care respectă
legislația de mediu națională și a UE relevantă.
semnate cu intermediarii financiari, estimând minim. 4x resursele alocate pentru investiții. Prin
Page
Nivelul mediu de finanțare al fiecărei întreprinderi va putea fi definit într-o etapă ulterioară, pe
baza analizei detaliate a nevoilor pieței efectuate de către FEI, fiind în desfășurare la momentul
actual.
Măsura 2. Garanția de portofoliu pentru acțiune climatică (Alocare: 200 mil. Euro)
Având în vedere posibilitatea existenței unui instrument dedicat acțiunilor climatice în cadrul
compartimentului pentru Uniune, la care s-ar putea realiza un top-up, este necesară o alocare
separată față de instrumentul propus în cadrul măsurii nr.1. De asemenea, structura
instrumentului pentru Acțiune climatică ar putea fi diferită față de cea a instrumentului pentru
Reziliență in ceea ce privește rata de garantare, structura de risc, condițiile de eligibilitate, etc.
energetică.
Deși România a contribuit cu 540 milioane EUR din fondurile FESI (aproximativ 2% din
bugetul său) pentru instrumente financiare în perioada 2014-2020, nu există instrumente
financiare pentru eficiență energetică în România, bugetul disponibil pentru eficiența
energetică fiind alocat în principal schemelor de subvenție.
Beneficiile potențiale pentru implementarea unei garanții de portofoliu pentru acțiuni climatice
includ:
Criterii de eligibilitate:
Beneficiarii finali pot fi IMM-urile (până la 249 de angajați) și întreprinderile cu până la 500
de angajați, de asemenea si persoanele fizice. In ceea ce privește persoanele fizice, pot primi
sprijin prin intermediul instrumentului financiar gospodăriile ce solicita împrumuturi pentru a
finanța investiții eligibile in cadrul măsurii pentru Acțiune climatica.
Finanțarea eligibilă poate include o gamă largă de produse de creditare, precum: capital de
lucru, linii de credit, credite de investiții, leasing, etc. Aceste elemente, precum și sectoarele
economiei vizate vor fi determinate în urma analizei de piață, ținând cont de Regulamentul
Facilității de Recuperare și Reziliență, precum și de criteriile de eligibilitate din cadrul
programului InvestEU.
necesare pentru statul membru și se va opta pentru un produs special realizat în cadrul
Page
Guvernanță:
Guvernanța va urma modelul standard al programului InvestEU. În plus, pentru a asigura
monitorizarea implementării măsurii, un comitet specific va fi înființat la nivel național. Acesta
va include reprezentanți ai Guvernului României și ai partenerului de implementare - FEI.
Operațiuni de finanțare sau investiții care se ridică la cel puțin 50% Q2 2023
79
În cazul în care este necesar, în acordul de contributie vor fi excluse anumite proiecte sau
domenii de intervenție (excluse în mod general de la sprijinul PNRR), în conformitate cu
reglementările programului InvestEU, precum și politicile și criteriile de excludere ale
parternerului de implementare (FEI).
Aceste criterii vor asigura, de asemenea, că vor putea fi selectate doar activitățile care respectă
legislația de mediu națională și a UE relevantă.
Acordul de garantare intre CE si FEI va include suma alocata, tipurile de interventii finale,
precum și criteriile de selectie corespunzatoare pentru fiecare tip de interventie, în conformitate
cu regulamentul InvestEU, Regulamentul (UE) 2021/241 de instituire a Mecanismului de
redresare și reziliență.
81
Page
Nivelul mediu de finanțare al fiecarei întreprinderi va putea fi definit într-o etapa ulterioara, pe
baza analizei detaliate a nevoilor pieței efectuate de către FEI, fiind în desfașurare la momentul
actual.
Mod de implementare: acord de finanțare direct între Guvernul României și Fondul European
de Investiții ca entitate desemnată (în afara InvestEU)
Analiza de piață:
Oferta de capital de risc pe piața românească continua să fie sub media europeană. Cele mai
recente statistici publicate de asociația europeană de resort, InvestEurope, pentru 2019 33 și
202034, arată că în Europa se înregistra o medie a investițiilor (după locația companiei) ca
procentaj din PIB de aproximativ 0,5% pentru ambii ani, în timp ce România a înregistrat
0,25% în 2019 și 0,03% în 2020. Ca exemplu, considerând pentru 2019 un PIB de 223 miliarde
euro35, firmele românești ar fi trebuit să beneficieze de investiții de 550 milioane euro doar în
2019 pentru a atinge media UE din acel an.
O altă evaluare a pieței este prezentată într-un raport publicat pe platforma FI-Compass chiar
înainte de debutul pandemiei, intitulat ”Analiza deficitului de finanțare pentru întreprinderi
82
Page
31
Commission Staff Working Document Guidance to Member States Recovery And Resilience Plans,
SWD(2021) 12, 22.01.2021, Part 1/2
32
Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 martie 2021 de
instituire a Programului InvestEU și de modificare a Regulamentului (UE) 2015/1017
33 2019 CEE private equity statistics, Annual activity statistics | Invest Europe
34 Investing in Europe: Private Equity activity 2020, https://www.investeurope.eu/research/activity-
data/
35 https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/nama_10_gdp/default/table?lang=en
mici și mijlocii în Uniunea Europeana”36. Raportul arată că România prezintă un deficit de
finanțare de capital de 4,8% din PIB, adică 10 miliarde euro. Raportul menționează că piața
românească de capital de risc (equity) rămâne limitată și că este nevoie de suport public atât pe
partea de ofertă, cât și pe partea de cerere.
În raportul InvestEurope cu privire la activitatea din prima jumătate a anului 202037, se arată
că debutul pandemiei a dus la o scădere a numărului de fonduri nou-înființate, ca și la o
reorientare a investițiilor dinspre companii noi înspre susținerea companiilor aflate deja în
portofoliu. Așa cum era de așteptat în noile condiții de muncă și viață, au crescut investițiile în
digitalizare.
Criza provocată de pandemie constituie o oportunitate, câtă vreme se iau măsuri de politică
publică potrivite, concluzionează un sondaj al departamentului de cercetare de piață din cadrul
Fondului European de Investiții, pe baza răspunsurilor primite de la 1.100 intermediari
financiari din domeniul capitalului de risc și business angels38. Chiar și în piețe mai dezvoltate
decât România, sunt necesare programe de suport public pentru a rezolva problema accesului
la finanțare pentru companii.
Politica de investiții:
Politica de investiții este descrisă mai jos în mod preliminar și va fi stabilită prin acordul de
finanțare dintre FEI și Guvernul României.
Pe perioada implementării, pot apărea modificări în alocările prezentate, din cauza unor
evenimente neprevăzute (ex. o nouă pandemie, criză economică), care pot fi agreate, după caz,
de către parteneri.
Numărul estimat de beneficiari este de 100. Sumele medii investite pe categorii de beneficiari
finali pot fi estimate (în mod ilustrativ), astfel:
36 Gap analysis for small and medium-sized enterprises financing in the European Union.pdf (fi-
compass.eu)
37 H1 2020 European Private Equity Activity, https://www.investeurope.eu/research/activity-data/
38 https://www.eif.org/news_centre/publications/EIF_Working_Paper_2021_71.htm
Cost brut Tip de interventie conform Reg. 2021/0241, anexa VI,
indicativ
(milioane
EUR)
Costuri de management
Sumele replătite din instrumentul financiar propus (venituri din vânzarea participațiilor) vor fi
returnate Fondului de fonduri reinvestite pentru același obiectiv, inclusiv după 2026.
Modalitate de implementare:
Guvernul României
Reprezentat de structura dedicată (ex comitet de investiții, minister)
conform acordului de finanțare
Accord de finanțare cu FEI
Rambursare
(vânzarea
participa-
țiilor
Beneficiari finali (start-up-uri, spin-off-uri de transfer de tehnologie,
IMM, midcap-uri, proiecte energie regenerabilă etc.)
84
Page
Instrumentul de capital de risc va fi creat utilizând modelul fondului de fonduri (FdF)
administrat de FEI ca entitate desemnată, model deja utilizat pentru instrumentele
financiare finanțate din fonduri structurale.
În urma unui proces cuprinzător de selecție cuprinzând câteva etape de screening, due
diligence și negocieri contractuale, FEI selectează intermediari financiari cu care
semnează acorduri de finanțare pentru fonduri de capital de risc (noi sau existente),
create pentru o perioadă de 10 ani.
Investițiile la nivelul beneficiarului final vor lua forma de capital de risc (equity) și
cvasicapital (quasi-equity), în funcție de tipul de fond și nevoile beneficiarilor finali,
astfel încât nu se poate prestabili o alocare între cele două forme de investire:
Capitalul de risc este furnizarea de capital către o firmă, investit direct sau
indirect în schimbul deținerii totale sau parțiale a acelei firme și în cazul în care
investitorul de capital poate prelua un anumit control de gestiune al firmei și
poate împărți profitul firmei.
86
Crearea portofoliului durează în mod normal 5 ani. A doua jumătate a existenței fondului
este dedicată investițiilor ulterioare, creării de valoare în companiile de portofoliu și ieșirii
(vânzarea companiilor de portofoliu) cu scopul de a asigura profitul investitorilor fondului.
Raportare:
FEI va adapta formatele de raportare după nevoile Guvernului, prin sistemele interne de
raportare care deja sunt utilizate pentru instrumentele financiare ale UE sau naționale.
Modelul de raport va fi agreat prin acordul de finanțare și poate include în mod indicativ:
Cadrul de ajutoare de stat va fi stabilit de Guvern prin scheme de ajutoare de stat sau de
minimis, conform regulilor naționale și europene. Intermediarii financiari se vor angaja să
respecte condițiile acestor scheme și vor fi delegați să introducă informații privind ajutoarele
acordate în baza de date națională REGAS. Pentru această măsură se va specifica în acordul de
88
Pentru investitorii privați se poate considera că nu există niciun avantaj (și, prin urmare, niciun
ajutor de stat), având în vedere că investiția se face în în aceiași termeni și în aceleași condiții
(tranzacție pari passu) între investitorii publici și privați sau investiția publică este în
conformitate cu condițiile pieței, astfel cum sunt stabilite pe baza benchmarking-ului sau a altor
metode de evaluare.
Eventualele investiții de capital de risc, realizate de către intermediari vor fi excluse din sfera
ajutorului de stat dacă vor respecta principiul pari passu: investițiile vor fi realizate în aceiași
termeni și condiții de către investitori publici și privați (investitorii publici și privați
împărtășesc aceleași riscuri și recompense și dețin același nivel de subordonare în aceeași clasă
de risc în cazul unei structuri de finanțare stratificate) și ambele categorii de operatori intervin
simultan (investiția investitorului public și privat se face prin aceeași tranzacție de investiții) și
intervenția investitorului privat are o semnificație economică reală (minim 30%).
În situația în care nu este identificat nici un investitor privat, atunci se va aplica testul
investitorului privat asupra investiției realizate de investitorul public pentru a exclude situația
de ajutor de stat.
Cadrul de ajutoare de stat la nivelul beneficiarilor finali poate include una sau mai multe din
regulile următoare (și altele, după necesități):
Investiții care nu duc la depășirea pragului de minimis, conform Reg. nr. 1407/2013, art.4,
para.5.
Având în vedere expirarea unor regulamente europene privind ajutoarele de stat în 2023, în
acel an se estimează că se va actualiza întregul cadru de ajutoare de stat pe baza noilor
regulamente.
În cazul în care este necesar, în acordul de finanțare vor fi excluse anumite proiecte sau domenii
de intervenție (excluse în mod general de la sprijinul PNRR).
Aceste criterii vor asigura, de asemenea, că vor putea fi selectate doar activitățile care respectă
legislația de mediu națională și a UE relevantă.
După un început timid în perioada de programare 2007-2013 (un singur fond), Fondul
European de Investiții și Guvernul României au colaborat cu succes din 2017 ani în lansarea a
șapte noi fonduri de capital de risc finanțate prin resursele FESI 2014-2020 și resurse
91
rambursate din mandatul JEREMIE 2007-2013, care au dus la disponibilitatea a 200 milioane
Page
capacității de tratare a deșeurilor în instalații sau la o prelungire a duratei de viață a instalației pentru
care se face dovada.
euro (inclusiv resurse private). Totuși, aceasta sumă este insuficientă față de necesitățile pieței,
după cum arată statisticile.
Fondurile de equity finanțate prin FESI 2014-2020 sunt actualmente în plină perioadă de
investiții și, conform regulilor aferente fondurilor structurale, vor investi în companii noi doar
până în 2023, după care pot susține în mod limitat doar companiile în care au investit deja. Încă
50 milioane euro sunt disponibili pentru România prin JEREMIE, aceasta fiind o sumă prea
mică pentru ca decalajul de finanțare să poate fi considerat rezolvat.
Alocarea de resurse pentru capital de risc prin PNRR, atât pentru recapitalizarea IMM-urilor și
companiilor de tip midcap (până la 3 mii de salariați), cât și pentru fonduri de infrastructură
pentru priorități climatice, poate ajuta la rezolvarea decalajului de finanțare și reconstituirea
bazei de capital a companiilor finanțate, completând resursele deja existente.
Măsura 4. Fond de fonduri pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes
(Alocare: 300 mil. Euro)
Modul de punere în aplicare: Atribuire directă Băncii Europene de Investiții (în afara
InvestEU);
Sondajul BEI din 2020 privind investițiile42, de asemenea, că aproximativ 12 % din firmele
românești pot fi considerate ca fiind constrânse din punct de vedere financiar. Cerințele în
materie de garanții reale reprezintă cea mai mare problemă. Pentru a aborda aceste probleme,
sectorul financiar trebuie să fie dezvoltat în continuare pentru a furniza noi produse financiare
92
Page
42 Https:// www.eib.org/en/publications/econ-eibis-2020-romania
care pot facilita accesul la credite pentru a sprijini întreprinderile în creștere și pentru a stimula
inovarea, în special în sectoare-cheie, cum ar fi acțiunile climatice și digitalizarea:
Politici climatice: Trei sferturi dintre firmele din România (75 %) afirmă că schimbările
climatice au acum un impact asupra activității lor, cu mult peste media UE (58 %), în timp ce
două treimi dintre firme (66 %) raportează deja investiții sau intenționează să investească în
proiecte legate de climă, în concordanță cu media UE (67 %). Totuși, doar 37 % dintre
întreprinderi au reușit să investească în măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice, cu mult
sub media UE (47 %).
Digitalizarea: Aproximativ o treime din totalul firmelor românești (32 %) au dezvoltat sau au
introdus noi produse, procese sau servicii ca parte a activităților lor de investiții, ceea ce include
11 % din totalul întreprinderilor care susțin că au realizat noi inovații în țară sau în lume. Peste
jumătate dintre întreprinderi (56 %) au implementat, integral sau parțial, tehnologiile digitale
esențiale pe care le-au solicitat, sub media UE de 63 %.
Deși elaborată ținând seama de nevoile IMM-urilor, analiza Fi-Compass pentru finanțarea
IMM-urilor în România constată, conform sondajului efectuat de Banca Națională a României,
că majoritatea societăților care au tendința de a contracta împrumuturi bancare consideră că
nivelul costului finanțării (în special împrumuturi în moneda locală — leu) le-ar afecta
capacitatea de rambursare a împrumutului. Pentru societățile care au tendința de a contracta
credite bancare, 30 % dintre respondenți ar accepta o rată maximă a dobânzii de 2.5-4,5 %
pentru împrumuturile leu care se abat de la datele privind împrumuturile din 2019, unde rata
medie a dobânzii a fost de 7,9 %. Așteptările întreprinderilor pentru împrumuturi în euro (19 %
dintre respondenți ar accepta o rată maximă a dobânzii de 1,5 %) sunt oarecum mai apropiate
de realitatea pieței, unde rata medie a dobânzii a fost de 3,8 %43.
Ca răspuns la aceste probleme, se propune crearea unui fond de fonduri care să fie gestionat de
BEI. Autoritățile române preconizează că BEI va fi însărcinată, în temeiul dreptului primar al
UE, să mandateze și/sau să investească o sumă orientativă de până la 300 milioane EUR pentru
a fi utilizată ca instrumente financiare (inclusiv finanțarea prin granturi și sprijinul consultativ,
93
după caz). Suma exactă va fi stabilită după testarea pieței și, în cazul în care este mai mare de
Page
300 milioane EUR, va fi solicitată o creștere dacă/atunci când PRR este revizuit. BEI i se vor
43 Https:// www.bnr.ro/Regular-publications-2504.aspx.
44 Https:// www.arb.ro/en/about-rab/.
45 Https:// ec.europa.eu/info/publications/2020-european-semester-country-reports_en.
aloca costuri și comisioane de gestionare pentru plata serviciilor sale (și, după caz, a altor
intermediari financiari selectați) care vor fi discutate și convenite bilateral. Selectarea altor
intermediari financiari se va realiza printr-o procedură competitivă, transparentă,
nediscriminatorie și necondiționată iar nivelurile costurilor și comisioanelor de gestiune vor fi
ghidate de pragurile generale stabilite pentru costurile și comisioanele de gestiune în
Regulamentul privind dispozițiile comune pentru fondurile de gestiune partajată, însă nu vor
depăși un nivel înregistrat de piață pentru servicii similare.
Modelul fondului de fonduri se va baza pe structuri similare, care se vor bucura de succes și
care vor fi utilizate pe deplin pentru instrumentele financiare furnizate de fondurile structurale
în alte țări ale UE. Fondul de fonduri va fi creat ca un bloc separat de finanțare în cadrul BEI,
iar pentru a evita orice îndoială, BEI va acționa în calitate de administrator al Fondului de
fonduri. Fondul de fonduri este destinat să includă cel puțin două substructuri de fonduri, dintre
care una ar putea fi implementată prin intermediul mai multor intermediari financiari
subiacenți, care vor fi numiți în urma finalizării unui proces de selecție transparent,
nediscriminatoriu, necondiționat și competitiv. Celălalt subfond ar avea ca scop facilitarea
împrumuturilor directe din partea BEI și, cel mai probabil, va fi gestionat direct de BEI.
Diferițele subfonduri vor viza finanțarea pentru a acoperi o gamă adecvată de nevoi de
acoperire/finanțare de pe piață. Acestea vor fi delimitate în prealabil prin abordarea diferițelor
dimensiuni tipice ale proiectelor, primul subfond abordând nevoile proiectelor mai mici și, prin
urmare, canalizat și agregat prin intermediul mai multor intermediari financiari, care vor
beneficia de o garanție sprijinită de Mecanismul de redresare și reziliență. Al doilea subfond
va răspunde nevoilor proiectelor care depășesc 25 de milioane EUR și care, prin urmare, nu
necesită neapărat agregare și implicarea intermediarilor financiari din afara BEI; se
intenționează ca al doilea subfond să beneficieze de o îmbunătățire a calității creditului
finanțată prin Mecanismul de redresare și reziliență. Modelul va include o combinație de
finanțare, granturi și sprijin consultativ pentru a oferi sprijin structurat destinatarilor finali, care
vor aborda aspecte legate de viabilitate, accesibilitate, rentabilitate și maturitate. Modelul
integrat va fi în măsură să ofere sprijin (eventual prin intermediari financiari, după caz) pentru
a accelera dezvoltarea rezervei de proiecte și să încurajeze extinderea activităților de creditare
în sectoarele politicilor climatice și digitalizării. Crearea unor instrumente specifice de
redresare și reziliență care vizează lacunele pieței în ceea ce privește digitalizarea și investițiile
legate de climă va contribui la dezvoltarea capacității piețelor financiare locale de a sprijini
aceste sectoare pe termen lung.
Investițiile la nivelul beneficiarului final vor lua forma unei finanțări prin împrumuturi și
Page
Investițiile vor viza întreprinderile (întreprinderi care angajează peste 500 de persoane) și
vehiculele cu destinație specială în calitate de beneficiari finali. Investițiile în acțiuni de
combatere a schimbărilor climatice și în digitalizare vor constitui o prioritate și sunt furnizate
pentru a sprijini cel puțin 50 % din alocare la nivel de fond. Soldul portofoliului va include
investiții în conformitate cu prioritățile PNRR, care vor fi direcționate către sprijinirea
redresării economice și a rezilienței sporite a economiei românești. Prioritățile de investiții vor
fi stabilite în strategia de investiții și în documentul de planificare a afacerilor care urmează să
fie elaborate pentru fondul de fonduri, care vor fi îmbunătățite în urma unor teste de piață
detaliate și care vor fi aprobate de autoritățile române prin intermediul Consiliului de investiții
propus.
33% din alocarea acestui instrument va fi în investiții care contribuie la tranziția verde conform
Anexei VI din Regulament, iar 16,67% din alocare pentru investiții care contribuie la tranziția
digitală conform Anexei VII din Regulament.
Fondurile propuse vor combina forme rambursabile de sprijin cu diferite tipuri de granturi
(subvenții pentru investiții, subvenții la dobândă, granturi pentru asistență tehnică) pentru a
răspunde nevoilor de finanțare.
Diferitele tipuri de granturi avute în vedere au scopuri diferite. Ajutoarele pentru investiții sunt
Page
estimate la o medie de 1015 % din valoarea împrumutului. Scopul lor principal este de a ajuta
proiectele de investiții să devină viabile și să poată fi finanțate printr-o formă de finanțare
rambursabilă prin reducerea ponderii costurilor serviciului datoriei asupra fluxurilor de
numerar ale debitorilor. Granturile de stat pentru investiții pot oferi promotorilor de proiecte
stimulentele necesare pentru a se implica în investiții cu impact de politică legate de digitalizare
sau de schimbările climatice, care, în caz contrar, nu ar putea fi considerate prioritare.
Subvenționarea ratei dobânzii ar putea fi decisă pentru a determina costurile îndatorării pentru
partea negarantată a împrumuturilor din cadrul fondului 1. Acest lucru ar putea să nu fie necesar
în cazul în care garanția ar oferi o acoperire suficientă a riscurilor pentru intermediarii financiari
și, prin urmare, ar fi suficientă pentru a determina o scădere /menținere a costurilor de finanțare.
Granturile pentru asistență tehnică ar trebui să fie esențiale pentru consolidarea capacităților la
nivelul promotorilor de proiecte și pentru sprijinirea dezvoltării unei rezerve de proiecte de
calitate.
În procesul de punere în aplicare pot fi luate în considerare două sisteme tipice de gestionare a
granturilor, cu condiția ca acestea să respecte normele privind ajutoarele de stat:
În acest stadiu, subfondul doi (finanțare directă pentru proiecte mari) ar putea fi pus în aplicare,
de preferință, cu un model de „grant Tailored”, având în vedere numărul mai mic de proiecte
care urmează să fie finanțate și necesitatea potențială de a se adapta la diverse structuri
financiare. În timp ce subfondul unu (finanțare intermediată) va urma probabil modelul de grant
fix.
stat.
Page
Mecanism de implementare:
În cazul în care BEI va oferi sprijin direct beneficiarilor, aceasta va fi responsabilă de:
Proiecte fără conținut și finanțare (inclusiv prin granturi, după caz) viabile, cu beneficii
finale care sunt în concordanță cu strategia de investiții și cu planul de afaceri;
Evaluarea ex ante a pieței (BEI, împreună cu actorii relevanți de pe piață din România,
pe baza rezultatelor oricărui test de piață);
98
După caz, conceperea și demararea unei rezerve de proiecte pentru finanțare directă;
Beneficiari:
Fondul va oferi sprijin prin instrumente financiare (datorii) pentru cel puțin 25 de companii
mari (cu mai mult de 500 de angajați și / sau o cifră de afaceri anuală care depășește 50 milioane
EUR și un bilanț anual total de peste 43 milioane EUR), entități publice și vehicule cu scop
special, prin intermediul instrumentului care contribuie la economia cu emisii reduse de carbon,
precum și investiții în digitalizare și active fixe, cu scopul de a încuraja o cantitate mai mare
de investiții care contribuie la obiectivele climatice și digitale de către companiile țintă și, de
asemenea, de a încuraja creșterea și extinderea companiilor, la rândul său, creând noi
oportunități de angajare și sprijin pentru o redresare economică mai largă. Suma alocată
câmpurilor de intervenție legate de climă, în conformitate cu anexa VI la regulamentul RRF,
va fi de 100 milioane EUR. Suma alocată câmpurilor de intervenție legate de digitalizare, în
conformitate cu anexa VII la Regulamentul RRF, este de 50 de milioane EUR. Fondul poate
include, de asemenea, cheltuieli suplimentare legate de climă și digitalizare.
componentelor legate de granturi ale proiectelor destinatarilor finali (participanți), așa cum a
Page
fost propus de administratorul fondului (BEI) pe baza nevoilor pieței și într-un mod deschis și
conform pieței.
Orice rentabilitate către Fond sau instrumente financiare, inclusiv din rambursări, precum și
profiturile obținute prin utilizarea fondurilor MRR, mai puțin remunerația administratorului
fondului și a intermediarilor financiari, vor fi utilizate pentru aceleași obiective politice,
inclusiv după 2026.
Ajutor de stat:
În ceea ce privește ajutoarele de stat, finanțarea va fi structurată într-un mod care nu necesită
în mod specific notificarea Comisiei Europene și va ține seama de principiile măsurii 3
respectiv în ceea ce privește BEI, intermediarii financiari, și anume:
BEI și intermediarii financiari sunt instrumente pentru transferul avantajului către beneficiarii
finali.
Astfel, pentru a satisface cererea tot mai mare pentru clădiri și a reduce emisiile acestora, există
deja soluții dovedite și eficiente din punct de vedere al costurilor, soluţii care pot fi
implementate cu un cost suplimentar redus. Investiții anuale suplimentare de 27 miliarde USD
- cu doar 0,55% mai mult decât investiția globală anuală de 4,9 trilioane USD în clădiri – ar
produce reducerile de emisii necesare, pe lângă o serie de alte beneficii, inclusiv realizarea unor
economii de 5 trilioane USD la facturile de energie ale gospodăriilor până în 2050.48
stimularea economiei post COVID-19 poate proteja și crea noi locuri de muncă, stimulând
economiile in prezent si oferind în același timp beneficii în viitor. Proiectele de investitii in
Page
46 Global Status Report for Buildings and Construction 2019 | IEA & UNEP
47 UN Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC) 2018, Global Warming of 1.5 ºC, Chapter 4, page 331.
48 The Critical Role of Buildings. IEA, 2019. See page 2.
49 Global Status Report for Buildings and Construction 2019 | IEA & UNEP, page 3: “To meet the SDGs and the IEA
Sustainable Development Scenario, we need… to decarbonise and enhance energy efficiency in buildings at a rate of 3% a
year.”
50 Particularly in the residential sector. The outlook for private sector developers and building owners in property, tourism,
and commercial office space is uncertain and will impair their appetite and ability to make long-term investments.
mari și mici din domeniul construcțiilor și producției51. În UE, 18 milioane de locuri de muncă
depind direct de industria de construcții și contribuie cu aproximativ 9% din PIB. Clădirile
reprezintă 78% din producția totală a industriei construcțiilor, subliniind importanța acestora.
Eficiența energetică a clădirilor este adesea menționată ca fiind un obiectiv usor de atins in
sectorul tranziției verzi, dar s-a dovedit dificil de indeplinit. În ciuda eforturilor de zeci de ani
desfășurate în UE pentru promovarea clădirilor ecologice, investițiile anuale în amenajarea
clădirilor sunt încă doar în jur de o treime din nivelurile necesare pentru îndeplinirea
obiectivelor climatice. Aceasta pentru ca:
• Piețele sunt foarte fragmentate, în special în sectorul rezidențial, care reprezintă 80-
90% din stocul global de clădiri.52
Descrierea măsurii:
51 EBRD research. See also: “Enterprises with less than 50 employees generate 72% of the sector’s value added.”
52 An average based on market studies performed by EBRD.
53 An average based on market studies performed by EBRD.
54 https://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/ener-buildingseedro_en.pdf
Piece’). Garanţia va fi furnizată de către BERD intermediarilor financiari selectați care
finanțează beneficiarii finali eligibili (subîmprumutații), respectând un set predeterminat de
criterii de eligibilitate. Garanția trebuie completată cu servicii de beneficiarilor finali, acestea
fiind finanţate din fonduri disponibile în compartimentul InvestEU pentru România.
Măsura propune renovarea fondului locativ existent, în vederea creșterii eficienței energetice,
proiecte demonstrative și măsuri de sprijin care respectă criteriile de eficiență energetică
(aferent codului 025a din Anexa VII)
Cum instrumentul va fi creat sub umbrela InvestEU, principiul DNSH va fi respectat. Astfel,
în cadrul acordului de contribuție se va menționa necesitatea asigurării conformității cu
principiul DNSH (2021 / C58 / 01) și va conține minim urmatoarele:
În cazul în care este necesar, în acordul de finanțare vor fi excluse anumite proiecte sau domenii
de intervenție (excluse în mod general de la sprijinul PNRR). Printre aceste domenii/activități
excluse, se pot regăsi:
Aceste criterii vor asigura, de asemenea, că vor putea fi selectate doar activitățile care respectă
legislația de mediu națională și a UE relevantă.
Ajutor de stat:
În măsura în care este necesar, o schemă specifică de ajutor de stat pentru beneficiarii finali va
fi stabilită. Un posibil cadru legal al ajutorului de stat pentru investiții ar fi Regulamentul de
minimis (Regulamentul nr. 1407/2013), a cărui aplicabilitate a fost prelungită până în 2023,
precum și succesorul acestuia. În acest caz, instrumentul financiar va fi în conformitate cu
normele privind ajutoarele de stat.
Digitalizarea are un impact profund și generalizat asupra tuturor aspectelor societății și ale
economiei: producția, distribuția, consumul, muncă și timpul liber. IMM-urile sunt supuse unei
presiuni din ce în ce mai mari, în vederea adaptării în consecință a modelelor proprii de afaceri
105
Digitalizarea are multiple beneficii. IMM-urile își pot crește competitivitatea prin
raționalizarea și accelerarea proceselor din etapa de concepere până în etapa de livrare, pot să
își extindă accesul pe piață și integrarea lanțului valoric prin intermediul platformelor digitale
și pot să îmbunătățească relațiile cu clienții utilizând platformele de comunicare socială și
serviciile digitale pentru clienți. În plus, digitalizarea poate permite IMM-urilor să inoveze,
oferind noi produse sau servicii digitale sau lărgindu-și gama existentă de servicii cu servicii
digitale suplimentare.
Digitalizarea duce la apariția unor noi modele de organizare a muncii în cadrul IMM-urilor.
Adoptarea unor modalități de lucru inovatoare, care să implice într-o anumită măsură munca
de la distanță și care să ofere o autonomie mai mare angajaților prin crearea unui echilibru mai
bun între viața profesională și cea privată, poate răspunde nevoilor managerilor și angajaților,
adesea obligați, în cazul întreprinderilor mai mici, să își asume numeroase roluri. Pe de altă
parte, ea poate duce la noi forme de instabilitate și de alienare, care implică riscul subminării
satisfacției angajaților și a mediilor de lucru din cadrul IMM-urilor.
Costurile de oportunitate ale lipsei digitalizării vor crește pentru IMM-uri, deoarece modelele
de afaceri digitale devin un standard, nemaifiind doar o sursă de avantaj concurențial. IMM-
urile care aleg să își amâne transformarea digitală ar putea să se găsească în situația de a fi
obligate să adopte oricum unele tehnologii digitale și încă fără o pregătire adecvată, deoarece
tranzacțiile cu partenerii de afaceri, administrația publică și clienții devin tot mai digitalizate.
IMM-urile care nu se adaptează la așteptările consumatorilor, aflate în continuă evoluție, vor
fi marginalizate treptat de concurenții cu o vizibilitate mai mare și cu o prezență online mai
activă. Această tendință se va accentua pe măsură ce crește numărul „nativilor erei digitale” în
rândul consumatorilor.
Descrierea măsurii:
avansate precum:
inteligență atificială;
Page
58 https://smeunited.eu/news/digitalisation-is-the-biggest-challenge-for-smes
date și cloud computing;
blockchain;
Pe lângă cele 5 tehnologii digitale avansate, un alt domeniu care va fi finațatat este cel
reprezentat de securitatea cibernetică, care este una dintre prioritățile Comisiei
Europene în răspunsul său la criza coronavirusului, întrucât răspunsurile în domeniul
securității cibernetice au devenit din ce în ce mai necesare, pe măsură ce atacurile
cibernetice cresc în număr, scară și consecințe, afectând puternic securitatea națională.
Investițiile se vor încadra și vor fi conforme cu criteriile de selecție ale următoarele coduri din
cadrul Anexei VI a Regulamentului 241/2021:
O Românie rezilientă, care să se încadreze în deceniul digital, este cea în care oamenii și
întreprinderile beneficiază de îmbunătățiri generate de inteligență artificială în industrie și în
viața de zi cu zi. De exemplu, inteligența artificială (AI) poate ajuta la tratarea bolilor și la
minimizarea impactului agriculturii asupra mediului. Astfel, prin proiectele, care vor dezvolta
diferite aplicații în acest domeniu, vor fi ajutate și companiile interesate să utlilizeze
inteleligența artificială pentru a deveni mai competitive în ceea ce privește procesele lor de
108
afaceri.
Page
Datele reprezintă un element esențial al societăților moderne. În lumea noastră digitală,
generăm din ce în ce mai multe date în viața noastră de zi cu zi în aproape toate activitățile
curente.
Se așteaptă ca cantitatea de date să se înmulțească de cinci ori între 2018 și 2025. Această
cantitate vastă de date poate fi procesată mai repede decât ne-am imaginat vreodată și putem
folosi o varietate aproape infinită de utilizări.
Prin urmare, proiectele finanțate vor construi următoare generație de siteme cloud și vor
asigura o reutilizare și prelucrare a datelor care ne vor îmbunătăți viața de zi cu zi.
Blockchainul este o secvență de blocuri care conțin date, înregistrări stocate sub formă de
blocuri, un fel de bază de date partajată de o rețea de computere, unde intrările sunt adăugate
permanent ca „Blocuri”, iar acest „Lanț” nu poate fi întrerupt sau modificat în niciun fel.
„Blockchain” rezultat este o înregistrare permanentă, verificată.
În același timp, dezvoltările mai noi, precum „contractele inteligente”, duc tehnologia cu un
pas mai departe. Contracte inteligente reprezintă un tip de program de computer (sau set de
instrucțiuni) salvat pe un blockchain. Contractele inteligente pot fi utilizate pentru a crea
acorduri de autoexecutare între mai multe părți. Aceasta deschide o serie de noi posibilități
interesante pentru automatizarea proceselor și tranzacțiilor de afaceri în aproape orice industrie
sau piață, posibilitățile fiind aproape nelimitate.
High Performance Computing and Quantum Computing sunt deja centrale în viața noastră.
Desfășoară sarcini complexe în care trebuie analizate o mulțime de date și ne permit să creăm
modele pentru a studia și a înțelege mai bine provocări atât de complexe, cum ar fi: simularea
moleculelor de medicamente pentru medicamente, urbanism rural și urbanism și proiectarea de
noi materiale, mașini și aeronave .
Prin acest instrument ne propunem finanțarea a cel puțin un proiect în acest domeniu.
Internet of things (IoT) reprezintă următorul pas către digitalizarea societății și economiei
noastre, în care obiectele și oamenii sunt interconectați prin intermediul rețelelor de comunicare
și raportează despre starea lor și / sau mediul înconjurător.
dispozitive digitale conectate vor intra în folosință în următorul deceniu. Deși numărul
dispozitivelor conectate la internet este în creștere, securitatea și reziliența nu sunt incluse
Page
Lansarea apelului de proiecte este preconizată a fi lansat în prima parte a anului 2022 și va
conține exclusiv activitățile și criteriile de elibilitate aferente domeniului 021c.
Pentru ca un IMM să fie finanțat trebuie să fie evaluat din punct de vedere al maturității digitale.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), împreună cu un administrator de
schemă, vor implementa un sistem de evaluare care va recomanda soluțiile tehnice necesare
acoperirii decalajului de digitalizare și care va sta la baza finanțării IMM-urilor.
Prin aceast instrument (finanțarea domeniilor 010 și 012) se urmărește facilitarea accelerării
procesului de digitalizare în rândul IMM-urilor prin:
oferirea de noi produse sau servicii digitale și/sau o gamă existentă de servicii cu
servicii digitale suplimentare.
Proiectele pot conține activități din cele 2 domenii sau doar domeniul 010. Pentru activitățile
aferente domeniului 012, procentul maxim care se va finanța va fi de 10%.
Aspecte orizontale:
din domeniul apărării, utilizează, dezvoltă sau produc tehnologii care sunt interzise de
110
de dezvoltare imobiliară;
Mecanism de implementare:
Administratorul va monitoriza activitatea IMM-urilor în baza unui act delegat aprobat de MIPE
în care vor fi prevăzute drepturile și obligațiile acesteia.
cheltuielile declarate sunt eligibile – că toate facturile depuse spre decontare sunt
aferente implementării proiectului și sunt efectuate în conformitate cu prevederile
comunitare și naționale;
Calendar de implementare:
Pentru proiectele de High Performance Computing and Quantum Computing valorea medie
finanțată a unui proiect este de 10.00.000 euro și are un buget alocat de 20.000.000 euro.
Page
adoptarea de tehnologii digitale
Totodată, în cadrul acestei măsuri se va aloca un buget de 2.500.000 euro (0.5% din total buget)
pentru a asigura o implementare eficientă a planului până în 2026.
Ajutor de stat:
Pentru această măsură se are în vedere crearea unei scheme de ajutor de stat, în baza
Regulamentului 651/2014 (art. 14, art.25, art.28, art.29 etc). Ministerul Investițiilor și
Proiectelor Europene deține calitatea de furnizor al schemei de ajutor de stat și va delega partea
de implementare/administrare scheme unui administrator. Nu sunt implicate elemente de ajutor
de stat la nivelul administratorului de schema, care, fiind de fapt un partener de implementare
cu rol de vehicul, transferă întreaga sumă beneficiarilor finali.
Această măsură are un grad de maturitate crescută, deoarece are o schemă de ajutor de minimis
aprobată prin ordinul nr. 1468/4255/2020 din 22 decembrie 2020, iar ghidul pentru lansarea
unui apel este în faza de elaborare. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene deține
calitatea de furnizor al schemei de ajutor de minimis și va delega partea de
implementare/administare scheme unui administrator. Nu sunt implicate elemente de ajutor de
stat la nivelul administratorului de schema, care, fiind de fapt un partener de implementare cu
rol de vehicul, transferă întreaga sumă beneficiarilor finali.
La semnarea contractelor beneficiarii vor semna o declarație prin care aderă la un set de
principii ale Pilonului european al drepturilor sociale. În perioada de implementare a
proiectului și în perioada de sustenabilitate, se va monitoriza modul în care principiile sunt
respectate.
Exemple de principii:
Măsura 2. Schema de minimis pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la
bursa (Alocare: 35 mil. Euro)
114
Dezvoltarea unui sistem financiar modern și capabil să genereze soluții variate pentru
finanțarea companiilor;
Piața de capital poate influența în mod pozitiv activitatea economică prin crearea de lichiditate.
Astfel, prin crearea și susținerea întreprinderilor prin intermediul unei scheme de sprijinire a
costurilor pentru listarea la bursă, se va influența în mod direct motivarea acestora pentru
accesul pe piața de capital și, indirect, se va stimula crearea de lichiditate pe piață, cu efecte
benefice asupra atractivității acesteia.
Descrierea măsurii:
Procesul de accesare a finanțării prin piața de capital este un proces complex care pune accent
într-o bună măsură pe creșterea calității guvernanței companiilor, îmbunătățirea transparenței
și pe capacitatea companiilor de a pregăti strategii sustenabile și pe termen lung, aliniate cu
cerințele comunității de investitori.
Tipurile de costuri care vor fi avute în vedere sunt:
din piețele publice de capital. În aceasta categorie încadrăm în special costuri legate de
educația profesională a angajaților societăților, pe teme precis definite precum:
guvernanță corporativă; implementarea standardelor de raportare ESG; relații cu
investitorii.
Aceste resurse educaționale vor fi furnizate de instituții specializate, iar companile pot avea
acces la acestea, atât în perioada premergătoare obținerii statutului de companie publică, cât și
ulterior listării efective.
Mecanism de implementare:
MIPE împreună cu un administrator de schemă care va fi selectat ulterior vor elabora schema
de ajutor de minimis, va lansa un apel de proiecte pentru intreprinderile beneficiare.
precum și posibilitatea unui sistem de măsuri corective ori de câte ori este necesar, inclusiv
pentru reperformarea de verificări prin eșantion la nivelul beneficiarilor.
Page
Calendar de implementare:
Activitate Termen finalizare Institutii
responsabile/coordonatoare
Beneficiari direcți/indirecți:
IMM-uri și intreprinderile mari, definite în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Buget măsură: 35 milioane euro
Ajutor de stat:
La nivelul beneficiarilor finali se are în vedere realizarea unei scheme de minimis în baza
Regulamentului (UE) nr. 1407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea
articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de
minimis.
În cazul în care se va da în administrare schema de minimis, MIPE se va asigura că nu sunt
implicate elemente de ajutor de stat la nivelul administratorului, el fiind de fapt un partener de
implementare, cu rol de vehicul, care transferă întreaga sumă beneficiarilor finali.
Europa.
semiconductoare, atât datorită unei școlii naționale cu tradiție în domeniu, cât și dezvoltărilor
și investițiilor publice și private recente, al căror impact asupra dezvoltării economice și
societale a țării rămâne însă sub potențial.
În mod specific, facilitarea participării într-un proiect multi-național european (Scale-up A.5)
prin:
În perioada următoare sunt planificate consultări regionale cu actorii publici și privați pentru
precizarea și rafinarea acestui concept de specializare inteligentă, pentru definirea programelor
și proiectelor și pentru detalierea investițiilor și a celorlalte resurse necesare pentru executarea
programelor, urmate de o reuniune națională de coordonare plănuită pentru luna septembrie.
118
Coordonare națională: Realizarea acestui proiect ambițios necesită un volum financiar, care
depășește resursele alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, astfel încât
activitățile vor fi coordonate cu alte mecanisme, precum:
Grupul țintă include toți actorii din lanțul de valori în componente și sisteme microelectronice,
după cum rezultă din exemplele următoare care listează o parte dintre entitățile angajate activ
în grupul de lucru sau care au răspuns la apelurile autorităților naționale, reprezentând doar un
subset al participanților potențiali:
Fondurile alocate pentru acest proiect din Planul Național de Redresare și Reziliență se ridică
la o prima rezervare de 500 de milioane de euro. Aceste fonduri pot fi considerate ca “seed
funding”.
Ajutor de stat:
Provocări reformă/investiții:
Conform EIS 2020, România ocupă ultimul loc în UE fiind considerată inovator modest.
Atractivitatea sistemului național CDI este definita prin: număr de co-publicatii științifice
internaționale (28.7), cele mai citate publicații (36.2) și număr de studenți străini la doctorat
(23.6).
În ceea ce privește cofinanțarea privată a cheltuielilor publice de CD, România are un scor
bun de 65.15 la același nivel cu Italia (67.92), ceea ce arată că măsurile de atragere a mediului
privat în proiecte CD au dat rezultate bune și reprezintă un mecanism prin care cercetarea și
inovarea vin în sprijinul nevoilor mediului privat. Pe primul loc din UE se situează Germania
cu 149.28. Investițiile sub forma de cheltuieli de CD în sectorul privat sunt de 21.48 pentru
România (aproximativ la nivelul Maltei), fiind situată înaintea Ciprului (13.38) și Letonia
(10.15).
Până în noiembrie 2020, prin Horizon 2020 a fost finanțat un număr de 31.003 de proiecte cu
152.199 de participanți, din care România participă la 898 de proiecte (reprezentând 3,55% din
total), cu 1.379 de participanți ( reprezentând 1,03% din total).
Principalele probleme identificate în Raportul de țară din 2020 privind România sunt:
a) țara ocupă în continuare unul dintre ultimele locuri din UE, în ceea ce privește
publicațiile științifice și co-publicatiile internaționale importante;
b) ținta națională 2020 (1% din fonduri publice) nu a fost atinsă și nu există măsuri de
reglementare pentru a crește calitatea cercetarii, dezvoltarii și a inovării;
c) cooperarea dintre mediul academic și mediul de afaceri are loc în principal pe o bază
ad hoc și există blocaje normative.
Obiectiv:
Lansarea unei competiții naționale pentru proiecte CDI cu scopul stabilirii și operaționalizării
a 5 centre de competență la nivel național pentru domeniile de importanță strategică adresate
de misiunile Orizont Europa: 1) cancer; 2) adaptarea la schimbările climatice, inclusiv
transformarea societală; 3) oceane sănătoase, ape de interior și zona costieră; 4) orașe
inteligente, climatic neutre și 5) sănătatea solului și a alimentelor.
121
Page
Prin această investiție, se vor finanța în regim competitiv 5 proiecte CDI complexe, prin care
se vor stabili și operaționaliza centre de competență virtuale aferente celor 5 misiuni din
Orizont Europa (câte un centru pentru fiecare misiune din Orizont Europa).
Centrul de Competență este un instrument de finanțare tip proiect CDI complex, care urmărește
să adreseze fragmentarea tematică (cancer, adaptarea la schimbările climatice, inclusiv
transformarea societală, oceane sănătoase, ape de interior și zona costieră, orașe inteligente,
climatic neutre și sănătatea solului) a sistemului național CDI pentru cele 5 misiuni europene
și reprezintă un instrument de tip rețea de excelență (concept promovat în FP6) pentru creșterea
șanselor de succes la misiunile din Orizont Europa și constă în implementarea națională a
agendei strategice CDI a misiunii europene.
Descrierea investiției:
existente pe domeniul misiunii respective, acestea din urma cu impact direct asupra
îmbunătățirii percepției societății cu privire la rezultatele cercetarii și inovarii, care generează
Page
impactul misiunii.
Pe baza propunerilor de proiecte depuse, ca rezultat al apelului competitiv, deschis și
transparent organizat de Ministerul Cercetării, Digitalizării și Inovării, vor fi înființate 5 centre
de competență, câte unul pentru fiecare misiune Orizont Europa. Scopul este reprezentat de
implementarea misiunilor Orizont Europa la nivel național într-o manieră coordonată și
abordarea fragmentării tematice.
Centrele de competențe vor fi selectate pe baza unor proiecte complexe și aplicate de cercetare,
dezvoltare și inovare, propuse de consorții formate din organizații publice și private de
cercetare, dezvoltare și inovare, inclusiv întreprinderi mici și mijlocii, care vor pune în aplicare
împreună agenda strategică de cercetare și inovare a misiunii corespunzătoare din cadrul
programului Orizont Europa și vor furniza soluții de cercetare, dezvoltare și inovare pentru
comunitățile locale.
Fiecare centru de competențe selectat va urmări să sprijine cel puțin 3 aplicații peste pragul din
Orizont Europa până în 2026.
Structura:
123
Fiecare centru de competență este o rețea de excelență virtuală, cu structura flexibilă (in, out)
care reunesc instituții relevante, publice și private din domeniul CDI, care dezvoltă împreună
Page
o agendă strategică de cercetare și inovare, care sa fie conexată cu agenda europeană a misiunii
respective și să ajute la implementarea ei prin activități CDI. Având în vedere conceptul de
misiune din Orizont Europa și susținerea soluțiilor derivate din cercetare, care să corespundă
provocărilor comunităților locale, autoritățile publice vor fi implicate în implementarea de
soluții identificate de cercetătorii din Centrele de Competență. În plus, autoritatile locale vor
putea fi implicate și în ajustarea agendei strategice de cercetare și inovare a centrului de
competență pentru a răspunde nevoilor locale ale comunității și pentru a crește impactul
rezultatelor cercetării la nivel local. Număr minim de parteneri: 5 organizatii publice CDI și 5
organizații private CDI (IMM-uri).
Relația între obiectivele centrelor de competenta și cele ale misiunilor din Orizont Europa
Proiectele pentru stabilirea centrelor de competenta vor fi selectate competitiv, pe baza de apel
de propuneri de proiecte CDI complexe, în mod transparent și sunt axate pe obiective și
124
Mecanism de implementare:
Granturi, proiecte CDI complexe, pentru stabilirea centrelor de competență, alocate în regim
competitiv.
Calendar de implementare:
Ajutor de stat:
Măsura de sprijin se va implementa printr-o schemă elaborată în baza prevederilor art. 25 și
art. 26 din GBER - Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare
a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108
din tratat – schema fiind exceptata de la obligatia notificarii la Comisia Europeana. Se va avea
în vedere în momentul scrierii pachetului de informații pentru competiție, ca beneficiarul
grantului să nu fie întreprindere in dificultate. Pragurile de notificare de la art. 4 din GBER sunt
respectate.
POCIDIF, fondurile naționale CDI care pun accentul pe difuzarea cunoștințelor și tehnologiilor
existente, încurajarea cercetării în întreprinderi și susținerea ecosistemelor de inovare locală,
respectiv cu Programul Orizont Europa, care sprijină ”excelența europeană”, având în vedere
evoluția rapidă a cercetării și inovării în contextul concurenței globale.
Prin proiectele de investiţii propuse se va asigura egalitatea de şanse în ceea ce priveşte accesul
la serviciile furnizate a tuturor persoanelor indiferent de sex, apartenenţă la grupuri minoritare,
rasă, religie, etc.
”Pactul ecologic european”, noua strategie de europeană de creștere, care are scopul de
transforma UE într-o economie neutră din punctul de vedere al climei până în 2050 (EC COM
2019, 640).
126
Provocări reformă/investiții:
România participă la Programul Cadru (FP) din anul 1998, având până în prezent experiența
participării la FP5 și FP6 (în calitate de membru asociat) și la FP7 și Horizon 2020 (în calitate
de stat membru). 6,4 Euro/loc. este suma atrasă de participanții români la competițiile FP
(2007-2013), o valoare de aproape 15 ori mai mică decât media europeană a programului de
95,2 Euro/ loc.
● Rata de succes a aplicanților români la Orizont 2020 este similară mediei europene, dar
sumele atrase sunt modeste;
● Până în noiembrie 2020, prin Horizon 2020 a fost finanțat un număr de 31.003 de proiecte
cu 152.199 de participanți, din care România participă la 898 de proiecte (reprezentând
3,55% din total), cu 1.379 de participanți (reprezentând 1,03% din total).
România ocupă în continuare unul dintre ultimele locuri din UE, în ceea ce privește publicațiile
științifice și publicațiile internaționale importante.
Cooperarea dintre mediul academic și mediul de afaceri are loc în principal pe baze ad hoc și
exista blocaje normative.
Obiectiv:
Descrierea investiției:
Program de mentorat Orizont Europa, prin care instituțiile /organizațiile din Romania care vor
să depună o propunere la Programul Orizont Europa, în calitate de coordonator:
● primesc un sprijin financiar (voucher), prin care pot achita servicii: a) de scriere de
propuneri de proiect Orizont Europa pentru persoane fizice autorizate sau firme de
consultanța din România și UE; b) staff exchange în organizații de succes din UE, cu
experiența în scrierea de proiecte europene pentru dobândirea competentelor respective
127
(1-3 luni); c) stagii în organizații din UE, implicate în proiecte deja finanțate prin
Orizont 2020 și Orizont Europa (maxim 3 luni) în vederea participării la diverse
Page
Mecanism de implementare:
Vouchere vor fi alocate în regim competitiv. Voucherele pentru ELI NP vor fi alocate dupa
evaluarea internationala a propunerilor de proiect. Acestea vor contine referiri la competitiile
de la Orizont Europa, dupa caz.
Calendar de implementare:
Beneficiari direcți/indirecți:
Organizatii CDI publice sau private, cercetatori, personal cu pregatire economica sau juridica
din organizatii CDI publice sau private (care sa se specializeze ulterior in scrierea de propuneri
de proiect la Orizont Europa).
Ajutor de stat:
În cadrul acestei investiții se vorbește despre finanțări de max. 10.000 euro/1.000 euro/20
vouchere x 10.000 euro. Aceste finanțări vor fi acordate în temeiul unei scheme de ajutor de
minimis, cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1407/2013 din 18 decembrie
2013 pentru aplicarea art. 107 și 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene
ajutoarelor de minimis, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 352/1 din 24
decembrie 2013. Schema de ajutor de minimis nu intră sub incidența obligației de notificare
către Comisia Europeană în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1407/2013.
Valoarea maximă totală a ajutoarelor de minimis de care poate beneficia o înterprindere unică,
în sensul regulamentului de minimis, nu va depăşi echivalentul în lei a 200.000 Euro în ultimii
trei ani consecutivi.
POCIDIF, fondurile naționale CDI care pun accentul pe difuzarea cunoștințelor și tehnologiilor
existente, încurajarea cercetării în întreprinderi și susținerea ecosistemelor de inovare locală,
respectiv cu Programul Orizont Europa, care sprijină ”excelența europeană” având în vedere
evoluția rapidă a cercetării și inovării în contextul concurenței globale.
România participă la ERA încă de la crearea sa, din anul 2000 și și-a definit, prin documentul
strategic ”Romanian ERA Roadmap 2015-2020”, obiective și măsuri specifice, în raport cu
cele șase priorități ale ERA. Raportul care prezintă progresul României în ERA (EC, 2019:
ERA Progress Report România) scoate în evidență următoarele: pentru Prioritatea 2a
(Cooperare transnațională), performanțele României sunt mixte: pe de o parte, România se
situează sub media europeană pentru alocările bugetare pentru colaborarea transnațională CD
(1800 euro/ cercetător în România vs. 3,739 euro/ cercetător în UE 28, în anul 2016) și are
performanțe reduse în ceea ce privește co-publicațiile internaționale realizate în parteneriat cu
alți cercetători din spațiul ERA (53 co-publicații/1000 cercetători în România vs. 71 în UE 28,
în anul 2016); pe de altă parte, România alocă cca. 1200 euro/ cercetător pentru parteneriatele
P2P (public-to-public), dublu față de media europeană (558 euro/ cercetător în 2016).
Participarea României la parteneriatele europene CDI din Orizont 2020 a aratat ca, in cazul
parteneriatelor cofinantate, a existat o diferenta semnificativa între bugetul virtual, alocat de
MCID direct sau prin agențiile sale și bugetul efectiv investit, având în vedere rata redusă de
succes a participanților români ( schema ERA NET COFUND). Mai mult, chiar și în situațiile
în care s-au aplicat măsurile „widening„ de acces privilegiat în anumite proiecte CDI, de către
consorțiile respective din rețeaua ERA NET COFUND, participanții români nu au reușit sa
beneficieze în cele mai multe situații de aceste culoare avantajoase. În schimb, semnarea unui
memorandum între România și Întreprinderea Comună Clean Sky (H2020) a generat un
mecanism de succes pentru România: supunerea la o evaluare internațională, realizată de
Întreprinderea Comuna Clean Sky nu numai a unui proiect CDI in parteneriat international ci
și a unui proiect complementar realizat de partenerul/partenerii români, care odata pozitiv
evaluat, este susținut financiar de către MEC (prin FEDR), fiind proiect orientat spre sinergii
între fonduri. Prin urmare, ideea unor proiecte complementare, cu teme preluate din
parteneriatele europene, asigură construcția excelenței cercetătorilor români și creionează
agenda de cercetare și inovare instituțională, asigurând o racordare a acesteia la prioritațile
CDI. În mod similar, prin susținerea de proiecte complementare și de construcție a excelentei
se intenționează a se proceda în cazul misiunilor europene pentru componența implementată
sub forma de teme concrete din Orizont Europa din programele de lucru lansate deja pentru
perioada 2021-2022.
Această investiție are o componență puternică de “green” și “digital” prin faptul că, asigură
suport financiar pentru sustinerea participarii cercetatorilor români în proiecte complementare
și de construcție a excelentei în peste 20 de misiuni și parteneriatele europene CDI din
Programul Orizont Europa (2021-2027) din care menționăm: “Tehnologii digitale cheie
(KDT)”, Parteneriatul european pentru Cloud-ul Științei Deschise, Parteneriatul european
pentru evaluarea riscurilor substantelor chimice, Parteneriatul european pentru calculatoare de
înaltă performanță, Parteneriatul european de promovare a tranziției urbane și pentru dezvoltare
durabilă, Parteneriatul european pentru conservarea biodiversității, Parteneriatul european
pentru tranziția la energie curate, Parteneriatul european IMM-uri innovative, Parteneriatul
131
Principalele probleme identificate în Raportul de țară din 2020 privind România sunt:
a) țara ocupă în continuare unul dintre ultimele locuri din UE, în ceea ce privește publicațiile
științifice și co-publicatiile internaționale importante;
b) ținta națională 2020 (1% din fonduri publice) nu a fost atinsă și nu există măsuri de
reglementare pentru a crește calitatea cercetării-dezvoltarii și a inovării;
c) cooperarea dintre mediul academic și mediul de afaceri are loc, în principal, pe o baza ad
hoc și exista blocaje normative.
Descrierea investiției:
Se are in vedere susținerea financiara pentru activități complementare celor finanțate prin
parteneriatele europene CDI cu componenta green sau digital (care sunt evaluate global la nivel
european) și/sau granturi alocate în regim competitiv pentru activități CDI care corespund
agendei strategice a parteneriatului european si ajuta la construcția națională a excelenței pentru
un domeniu considerat prioritar de România si au efect sinergic asupra participarii Romaniei
la Orizont Europa, respectiv urmaresc sprijinirea activitatilor de cercetare tehnologica si
aplicata in sectoare economice cu potential de crestere relevante la nivel european.
Proiectele vor fi evaluate international, selectate în mod transparent și sunt axate pe obiective
și activități de cercetare, dezvoltare și inovare ambițioase, bazate pe criteriul excelenței și
orientate asupra impactului, dar realiste.
Buget maxim pentru IMM-uri: 200.000 EUR (schema de minimis). Se accepta 10% pentru
cercetare fundamentala. Restul activitatilor sunt: cercetare industriala, dezvoltare –
experimentala, activitati de inovare pentru obținerea, validarea și protejarea brevetelor,
investitii initiale pentru inovare, in vederea introducerii in productie a rezultatelor obtinute din
activitatea de CD. Cercetare industrială înseamnă cercetare sau investigație critică planificată
în scopul dobândirii de cunoștințe şi competente noi pentru elaborarea unor noi produse,
procese/servicii sau pentru realizarea unei îmbunătățiri semnificative a produselor, proceselor
sau serviciilor existente. Dezvoltare experimentală înseamnă dobândirea, combinarea,
modelarea și utilizarea unor cunoștințe și competențe relevante existente de ordin științific,
tehnologic, de afaceri și altele, cu scopul de a dezvolta produse, procese sau servicii noi sau
îmbunătățite. Pentru intreprinderi, cotele de finanţare se calculează ca procent din costurile
eligibile ale proiectului, pe categorii de activităţi şi în funcţie de tipul întreprinderii (mare,
mijlocie, mică). Cotele de bază de finanţare publică a activităţilor de cercetare-dezvoltare, ca
procent din cheltuielile eligibile corespunzătoare, sunt următoarele:
Mecanism de implementare:
Calendar de implementare:
133
Ajutor de stat:
Impact social:
I8. Dezvoltarea unui program pentru atragerea resurselor umane înalt specializate din
străinătate în activități de cercetare, dezvoltare și inovare (Alocare: 183 mil. Euro)
135
România participă la ERA încă de la crearea sa, din anul 2000 și și-a definit, prin documentul
strategic ”Romanian ERA Roadmap 2015-2020”, obiective și măsuri specifice, în raport cu
Page
cele șase priorități ale ERA. Raportul care prezintă progresul României în ERA (EC, 2019:
ERA Progress Report România) scoate în evidență pentru Prioritatea 3 (O piață a muncii
deschisă pentru cercetători), că România are performanțe foarte reduse pentru indicatorul care
vizează ponderea studenților doctoranzi din alte țări UE în total doctoranzi (0,8% în România
vs 7,1% în UE28 în 2016) și numărul de anunțuri de recrutare Euraxess la 1000 de cercetători
(24,4 anunțuri/ 1000 cercetători în România vs 42,1 anunțuri/ 1000 cercetători în UE-28). Doar
16 organizații CDI din România au aderat la Carta Europeană a cercetătorului și la Codul de
Conduită. Progresul în implementarea Strategiei de resurse umane pentru cercetători (HRS4R)
este și el limitat. Pe de altă parte, 74% din cercetătorii români (vs. 65% în UE-28) se declară
satisfăcuți de sistemul de angajare (proceduri deschise, transparente, recrutare și progres în
cariera bazate pe merit), fapt care plasează România pe primele poziții ale clasamentului
european pentru acest indicator.
La nivel național, ponderea cercetătorilor în total personal CD este relativ scăzută, fiind în 2017
de 53% față de media EU de 63%. România are cea mai mare rată de emigrare a persoanelor
cu studii universitare. Aceasta a crescut mai rapid decât numărul absolvenților de învățământ
terțiar în România (OECD, 2019).
Conform EIS (2019), indicatorul resurse umane (indicator agregat format din absolvenții de
doctorat; educație terțiară și învățare pe termen lung) arată ca România se află pe ultimul loc
în Uniunea Europeană cu un coeficient de 13,64, la mare distanță de penultima clasată Ungaria:
51.48, în timp ce prima clasata din UE este Suedia, cu un coeficient de 216.98.
Obiectiv:
Atragerea de resurse umane înalt specializate din afara României și orientarea activităților
CDI spre tematicile și necesitățile actuale la nivel național si european, prin promovarea
cercetarii fundamentale în scopul formării de resurse umane și creării unor grupuri de cercetare
de excelență în jurul acestor cercetatori în domenii științifice de vârf, pentru a echilibra
investitia in infrastructuri de cercetare comparativ cu cea in resurse umane si pentru a creste
capacitatea institutionala de absorbtie de fonduri europene, respectiv stimularea parteneriatelor
internationale institutionale.
Descrierea investiției:
instrument de finanțare își propune creșterea calitativă a resursei umane de care aceste institutii
au urgent nevoie. Astfel, obiectivul principal al acestei reforme este realizarea unui salt calitativ
Page
în vederea recuperării decalajelor pe care România le înregistrează față de media UE si fata de
țările din regiune.
2. Atragerea de cercetători de excelență din afara țării în regim competitiv (români sau
străini), în organizatii naționale CDI.
Aceste obiective se pot îndeplini prin atragerea de cercetători de excelență din afara țării
(români sau străini) pentru care începerea, continuarea sau revenirea la o cariera de cercetare
în România să reprezinte o alternativă viabilă. Se așteaptă, că prin experiență dobândită în
străinătate, acești cercetători să deschidă direcții de cercetare noi sau sa aducă un plus de
performata celor existente, sa formeze grupuri de cercetare solide, să atragă la rândul lor alți
cercetători din afara României și, nu în ultimul rând, să atragă cercetatori în formare și noi
fonduri de cercetare. Se urmărește ca proiectele de resurse umane din acest program să atragă
fonduri în cuantum echivalent sau mai mare decât bugetul alocat, iar numărul studenților la
doctorat, formați prin această inițiativă, să reprezinte cel puțin dublul numărului de proiecte.
Cheltuielile eligibile pentru granturi sunt: cheltuieli de personal; cheltuieli de logistică (maxim
10% din valoarea proiectului, cheltuieli upgrade echipamente de cercetare sau echipamente
noi, și/sau vouchere de utilizare a infrastructurilor de cercetare localizate în alte organizații
CDI publice sau private din RO); cheltuieli legate de open acces, publicații produse în timpul
proiectului; cheltuieli de deplasare.
Sunt eligibile și fondurile necesare relocării efective în România (menționate expres în cererea
de grant), în cazul în care cercetătorul de top se angajează ca va funcționa full-time (100%) în
137
Aceasta investiție sprijina principiile accesului deschis la rezultatele publicabile ale cercetarii
finanțate, în premiera in Romania (vor exista prevederi contractuale explicite).
Pe durata derulării grantului, căștigătorul grantului va avea cel puțin o aplicație eligibilă la
Orizont Europa împreună cu organizația gazda.
Instituțiile gazda eligibile sunt: organizații publice de cercetare, care au adoptat sau adopta pe
durata derularii contractului Codul pentru Recrutarea Cercetătorilor si Carta Europeana a
Cercetătorului.
EUR/ora.
Cercetatorii selectati vor creste capacitatea de cercetare a organizatiilor CDI si performanta
institutionala a organizatiei gazda.
2. Institutiile gazda, care vor participa la acest program, vor fi evaluate din perspectivă
îndeplinirii standardelor europene în domeniul resurselor umane. Dovada aderarii la principiile
stipulate în Codul pentru Recrutarea Cercetatorilor și Carta Europeana a Cercetatorului
reprezintă o condiție de eligibilitate. Pe durata derulării contractului, instituțiile gazda vor
prezenta periodic, ca parte a contractului cu beneficiarul grantului, evoluția politicilor de
resurse umane, a numărului și bugetului proiectelor CDI naționale și europene caștigate, a
gradului de utilizare a infrastructurilor de cercetare și a parteneriatelor internaționale
instituționale negociate/încheiate.
Mecanism de implementare:
Aceasta investiție de atragere de resurse umane înalt calificate din afara Romaniei, în interesul
economiei și societății romănești, derulata în regim competitiv, printr-o unica competiție care
are loc în 2022, are ca scop cresterea performantei institutionale si a capacitatii de absorbtie a
fondurilor europene si in mod special la programul cadru de cercetare si inovare al UE: Orizont
Europa si la parteneriatele europene CDI. Competitie in 2022 pe baza de granturi care urmeaza
cercetatorul (portabile) cu durata de maxim 3 ani si un buget total de 183.5 milioane EUR.
Cercetatorul va aplica impreuna cu institutia gazda.
Se urmărește ca proiectele de resurse umane din acest program să atragă fonduri în cuantum
echivalent sau mai mare decât bugetul alocat (ceea ce va genera acordarea unui alt grant de
durata si valoare egala cu primul grant în vederea stabilizării cercetătorilor de top atrași), din
programul Orizont Europa și din parteneriatele europene CDI, iar numărul studenților la
doctorat formați, prin această inițiativă, să reprezinte cel puțin dublul numărului de proiecte. In
plus, institutia gazda trebuie sa organizeze competitii de recrutare, cu acces pentru cercetatorul
de top, cel putin odata pana la incheierea contractului acestuia. În felul acesta, se va realiza
sustenabilitatea procesului de atragere si stabilizare în sistemul național CDI, de resurse umane
înalt calificate.
Salarizarea cercetatorilor se face în condițiile prevăzute prin HG de relansare economica prin
activitați CDI (6000 EUR net, plus taxele aferente conform legislației romănești în vigoare
139
Calendar de implementare:
Page
Activitate Termen Institutii
finalizare responsabile/coordonatoare
Beneficiari direcți/indirecți:
● Organizațiile publice și private CDI
● Academia Română
● Centre de orientare profesională în cariera de cercetător (8 centre regionale)
● Cercetători individuali angajați pe proiecte CDI și familiile acestora.
Ajutor de stat:
Se va avea in vedere elaborarea unei scheme de masuri de:
Ajutor de stat, in conformitate cu art. 25și 26 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al
Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile
cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat;
Ajutor de minimis, în conformitate cu Regulamentul nr. 1407/2013 al Comisiei din
18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis.
Contribuția la inițiativele emblematice sau alte strategii ale UE: Comunicarea COM
privind ERA: „A new ERA for Research and Innovation(COM(2020) 628)”.
Provocări reformă/investiții:
Acțiunile Marie Skłodowska-Curie fac parte din Programul-cadru al Uniunii Europene pentru
cercetare și inovare Orizont 2020, Pilonul „Excelenţă ştiinţifică”, fiind proiecte dedicate
resurselor umane din domeniul cercetării. Acțiunile Marie Skłodowska-Curie finanțează
colaborarea pe termen lung între instituțiile academice și non-academice (instituții de
învățământ superior, organizații de cercetare, sectorul privat, asociații, etc.), prin încurajarea
mobilității transfrontaliere și inter-sectoriale a cercetătorilor, sprijinind cercetătorii în toate
etapele carierei lor, indiferent de naționalitate. Programul susține formarea și dezvoltarea
carierei personalului din toate domeniile cercetării și inovării, de la cercetarea de bază până la
preluarea rezultatelor în piață.
Domeniile de cercetare sunt alese în mod liber de solicitanți (persoane fizice și/sau organizații).
Din cele patru tipuri de acțiuni Marie Skłodowska-Curie ale Programului Orizont 2020,
proiectele tip Burse Individuale sunt dedicate cercetătorilor cu un nivel crescut de experienţă
şi oferă acestora posibilitatea de a derula proiectul de cercetare în statele membre UE/asociate
sau în afara UE, de a relua cariera în cercetare sau de a se reîntoarce în Europa, beneficiind de
un salariu deosebit de atractiv şi condiţii de angajare compatibile cu prevederile Cartei
Europene şi Codului de Conduită în recrutarea cercetătorilor.
Certificatele de Excelenţă au fost acordate pentru prima dată de către Comisia Europeană în
anul 2017, ca măsură de sprijin pentru cercetătorii din întreaga lume, care au aplicat în cadrul
apelului pentru burse individuale Marie Sklodowska-Curie din cadrul Programului Orizont
2020, în anul 2016 şi au obţinut un scor de 85% sau mai mult, dar nu au putut fi finanţaţi. Acest
”gir” acordat de către Comisia Europeană, sub forma certificatelor de excelenţă, oferă
aplicanţilor recunoaşterea calităţii proiectelor de cercetare trimise spre evaluare la Bruxelles,
pe care o pot folosi apoi pentru a identifica alte surse de finanţare pentru implementarea
proiectelor lor şi a-şi susţine astfel dezvoltarea carierei.
În urma evaluării apelurilor pentru burse individuale din perioada 2016-2020, 93 aplicaţii din
România au primit certificate de excelenţă.
Având în vedere aceste aspecte, identificarea unei surse de finanţare alternative, atât pentru
proiectele care au obţinut certificate de excelenţă în apelurile lansate în cadrul Programului
Orizont 2020, dar şi pentru proiectele care vor obţine certificate de excelenţă în cadrul
apelurilor lansate în Programul Orizont Europa (primul apel pentru burse postdoctorale va fi
lansat în vara lui 2021), ar permite implementarea unor proiecte excepţionale, propuse de
cercetătorii români şi ar impulsiona dezvoltarea carierelor acestora, în ţară sau străinătate.
Rata de finanţare a UE pentru bursele individuale Marie Sklodowska-Curie este de 100% din
costurile eligibile, iar finanţarea se acordă sub forma unităţilor de cost fixate prin programele
de lucru Marie Sklodowska-Curie.
Bursa acoperă salariul pe doi sau trei ani, în funcţie de tipul de bursă (europeană sau globală).
Sunt două mari categorii de costuri acoperite în cadrul burselor individuale Marie Sklodowska-
Curie, costuri pentru cercetător şi costuri instituţionale pentru organizaţia gazdă, unde se
derulează proiectul MSCA.
reducerea numărului de cercetători seniori, prin migrarea către alte state cu sisteme CDI
performante și, implicit, restrângerea capacității și competențelor OCD naționale.
Resursele umane din CD, raportate la populația ocupată, sunt în România la un sfert din media
europeană, anume 0,50% față de 1,99%, în 2017 (EUROSTAT). La acest indicator, România
se înscrie pe o curbă de divergență față de media europeană, în perioada 2009-2017 decalajul
majorându-se de la 1,1 la 1,5 puncte procentuale. Proporția se păstrează și într-o evidență care
consideră echivalent normă întreagă (0,38% România față de 1,46% în UE-28 în 2017).
La nivel național, ponderea cercetătorilor în total personal CD este relativ scăzută, fiind în
2017 de 53% față de media EU de 63%.
56% în 2017, comparativ cu 40% media a 14 țări europene, pentru care sunt disponibile
aceste date (EUROSTAT). Analiza pe sectoare (disponibilă pentru comparație pentru opt
Page
59 (%PIB): 0,48 (2011), 0,49 (2012), 0,39 din care 0,27 sectorul public și 0,12 sector privat în 2013, 0,38 din care 0,22 sectorul public și
0,16 sector privat în 2014, în timp ce în 2016, cheltuielile de CD au reprezentat 0,48% din PIB 59 (0,21% din PIB – sector public și 0,27% din
PIB – sector privat), în scădere față de 2015 cu 0,01 p.p. pe total cheltuieli și cu 0,06 p.p. la cheltuielile din sectorul public, dar în creștere cu
0,05 p.p. la cele din sectorul privat) față de ținta privind intensitatea cheltuielilor CD asumată de România prin Programul Național de
Reformă (Memo Guv. 1801/2010) de 2% din PIB investiții CD până în 2020, în structura 1% fonduri publice și 1% fonduri private.
țări europene) scoate însă în evidență faptul că ponderea absolvenților de doctorat este în
România mai mare în toate sectoarele.
Descrierea investiției:
Întrucât proiectele au fost deja evaluate și au primit un certificat de sigiliu de excelență (care
va fi criteriu de eligibilitate), granturile vor fi selectate în funcție de principiul primul
venit/primul servit, după o cerere deschisă și transparentă de exprimare a interesului.
Categoriile de costuri în cadrul proiectelor MSCA sunt stabilite de către Comisia Europeană,
prin Programul de lucru dedicat şi se acordă sub forma unităţilor de cost, după cum urmează:
(pers/lună) (pers/lună)
A.1 Salariu: 4.880 euro (multiplicat cu B.1 Costuri cercetare, training şi networking:
145
Valoarea maxima a unui proiect IF european de 2 ani cu organizaţie gazdă în România este de:
141,778.56 EURO
(pers/lună) (pers/lună)
A.1 Salariu: 5.080 euro (multiplicat cu B.1 Costuri cercetare, training şi networking:
coeficientul de ţară al ţării în care 1000 euro
cercetătorul va fi angajat)
A.2 Alocaţie mobilitate: 600 euro B.2 Management şi regie: 650 euro
Valoarea maxima a unui proiect PD european de 2 ani cu organizaţie gazdă în România este
de: 149,575.68 EURO
În etapa de stabilire a conformităţii aplicaţiilor se verifică: existenţa certificării Certificate de
Excelenţă (Seal of Excellence), acordate de către Comisia Europeană începând cu aprilie 2017;
copia proiectului MSCA, trimis Comisiei Europeneîn apelul MSCA-IF (Partea A şi Partea B);
Evaluation Summary Report care atestă scorul obţinut; scrisoare de acceptare de la instituţia
gazdă; scrisoarea de intenţie; angajamentul de continuare a activităţii de cercetare într-o
instituţie de profil pentru o durată egală cu durata sprijinului financiar.
Mecanism de implementare:
Pentru proiectele MSCA care au primit certificat de excelenţă în Programul Orizont 2020, se
va acorda o sumă forfetară lunară pentru:
Cheltuieli salariale, în valoare totală maximă de 4.880 euro brut lunar, care se vor
indexa cu coeficientul de ţară, menţionat în Programul de lucru aferent competiţiei
MSCA;
Cheltuieli pentru alocaţia familială (daca este cazul), în valoare totală de 500 euro lunar;
Pentru proiectele MSCA care vor primi certificat de excelenţă în Programul Orizont Europa,
se va acorda o sumă forfetară lunară pentru:
Cheltuieli salariale, în valoare totală maximă de 5080 euro brut lunar, care se vor indexa
cu coeficientul de ţară, menţionat în Programul de lucru aferent competiţiei MSCA;
Cheltuieli pentru alocaţia familială (daca este cazul), în valoare totală de 660 euro lunar;
Calendar de implementare:
atribuții în domeniul
cercetării-inovării
Page
Lansare apel Q2 2022 apel Ministerul de resort cu
deschis cu cut- atribuții în domeniul
off dates cercetării-inovării
Beneficiari direcți/indirecți:
● Organizațiile publice și private CDI;
● Academia Română ;
● Centre de orientare profesională în cariera de cercetător (8 centre regionale);
● Cercetători individuali angajați pe proiecte CDI și familiile acestora.
Ajutor de stat:
● Ajutor de stat în conformitate cu art. 25b din Regulamentul (UE) nr. 651/2014
al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile
cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat;
I10. Înființarea și susținerea financiară a unei rețele naționale de opt centre regionale de
orientare în carieră ca parte a ERA TALENT PLATFORM (Alocare: 4 mil. Euro)
Provocări reformă/investiții:
În anul 2020, UE a prezentat comunicarea privind ”Viitorul ERA”, care va propune noi
obiective și priorități. Opinia Comitetului Consultativ pentru Aria Europeană a Cercetării și
Inovării cu privire la ”Viitorul ERA” (ERAC, 2020), subliniază nevoia unei noi paradigme și
a unor noi obiective și priorități pentru ERA, orientate în mod deosebit către: (1) Eficientizarea
condițiilor cadru pentru producția, circulația și folosirea cunoașterii, inclusiv în ceea ce privește
cariera în cercetare; (2) Crearea de sinergii între politicile CDI și alte tipuri politici în context
global (de exemplu, Agenda 2030); (3) Creșterea relevanței și a vizibilității CDI în societate;
(4) Creșterea inclusivității ERA, prin sincronizarea co-evoluției sistemelor naționale CDI,
contrabalansarea fenomenului de brain drain, reducerea fragmentării și a decalajelor regionale,
geografice și teritoriale existente între sistemele CDI, asigurarea egalității de gen în cercetare
ș.a.
În acest moment în România, nu există centre de orientare în carieră care să asiste cercetătorul
străin în eforturile sale de a se integra în comunitatea locală și de a avea acces la diverse servicii.
În plus, cercetătorii români nu pot beneficia de centre dedicate de sprijin în dezvoltarea carierei
sau de orientare în carieră. Mai mult, componenta de știință pentru cetățean („ citizen science”)
nu este dezvoltată și în bună măsură educația pentru știință și atragerea în cariera de cercetător
se face sporadic, necoordonat și fără a fi parte a unei strategii cu ținte și termene de
implementare, în timp ce la nivel european știința pentru cetățeni a luat o mare amploare odata
cu „noua ERA”. Ca rezultat, nici promovarea rezultatelor cercetării nu se reflectă în mass media
și nu există programe dedicate pentru diverse categorii de public țintă: elevi, studenți, cetățeni
pentru creșterea interesului pentru știință. Peste 95% din articolele de știință din presă sunt
traduceri integrale din limba engleză, nu există jurnalism științific. Există, însă, mulți
cercetători care au pasiune și valențe pentru popularizarea științei și aceștia ar putea fi capacitați
să investească timp în astfel de activități. Rezultatele cercetătorilor români sunt aduse în atenția
publicului larg doar rareori și la nivel extrem de simplist, de către editori generaliști. O
popularizare a rezultatelor științifice, chiar din interiorul sistemului CDI, de catre persoane
specializate, care pot susține și argumente științifice este mult mai eficientă și oferă o imagine
mai aproape de realitate a rolului științei în societate. Este nevoie de o interacție directă a
publicului cu cercetătorii, prin susținerea financiară a unor activități de promovare a științei în
care aceștia să fie implicați direct și să creeze încredere în legătura cu investitia si rolul
cercetarii în societate.
conform EIS (2019), plasează România pe una din ultimele poziții, (în urma României fiind
doar Bulgaria (29.42) și Ucraina (17.27), în timp ce primele poziții sunt ocupate de Elveția
(259.12) și Luxembourg (236.20).
Obiectiv:
Îmbunătățirea serviciilor de asistență pentru cercetătorii din afara României, care vin în
România și pentru cei authohtoni, prin crearea unei rețele de 8 centre regionale de orientare în
cariera de cercetător și pentru creșterea interesului pentru cariera de cercetător în rândul elevilor
și studenților, a promovării rezultatelor cercetării la nivel regional, prin instrumente specifice
și stimularea cooperării între centrele regionale de orientare în carieră și rețeaua europeană
EURAXESS pe probleme operaționale/strategice și pe schimbul de bune practici, pentru a
crește calitatea serviciilor oferite și pentru funcționarea pe termen lung a rețelei de centre
regionale de orientare în cariera de cercetător.
Descrierea investiției:
Scopul acestei ințtiative este de a cupla într-un singur centru patru categorii de activități:
d) crearea de condiții favorabile integrării cercetatorilor din afara România care vin în
organizații CDI din Romania pentru stagii de scurta și lunga durată.
Investiția consta în: lansarea unei competitii unice pentru susținerea financiara a unei rețele de
8 centre regionale (la competitie vor participa doar universitățle publice, cu experiența
internațională dovedită, care sunt interesate să creeze un astfel de centru de consiliere în carieră
si de promovare a cercetarii in randul tinerilor pentru atragerea acestora in profesia de
cercetător, respectiv de promovare a rezultatelor cercetarii romanesti in comunitatile locale.
151
Activitățile vor include: studii, anchete, grupuri de lucru, organizarea de cursuri de limba
romana, asistenta acordata cercetatorilor externi pentru integrarea in comunitate, organizarea
de evenimente de networking pentru facilitarea integrarii in comunitate a cercetatorilor din
afara României, asistență pentru integrarea copiilor în sistemul educațional național, asistență
pentru stabilirea rezidenței fiscale.
Activitățile de formare profesională includ unul sau mai multe programe de formare:
Researcher Development, Knowledge Exchange, Leadership in Academia and Research.
Acestea servicii sunt furnizate de universitatile care gazduiesc centrele de orientare în cariera
de cercetător.
152
Page
Designul curricular propus poate urma o organizare în spirală, care să răspundă nevoilor
specifice fiecărui nivel de dezvoltare a carierei în cercetare (R1-R4), în acord cu descriptorii
Euraxess.
• Academic Writing
• International Partnerships
• Research Impact
• Managing Research
Activitățile de promovare a științei în rândul tinerilor consta în: activități de promovare în mass
media, realizare de filme, vizite in scoli, licee, facilitarea de stagii de practica pentru studenți,
în institute de cercetare și universități.
Aceste activităi, care se vor implementa de către fiecare centru regional de orientare în cariera,
vor constitui implementarea conceptului de „citizen science” în sensul în care vor asigura
153
interacția cu tinerii, dar și cu alte categorii ținta în vederea indeplinirii următoarelor obiective:
Page
Activități în rețea
În anul 2022 se va organiza o competiție pentru finanțarea unei rețele de 8 centre regionale de
orientare în cariera de cercetator.
Activitați în rețea (5% din buget): stagii pentru schimb de experiența la alte centre regionale
(schema de mobilitate), materiale de promovare a rețelei, organizare de evenimente comune de
promovare a activitaților rețelei (1 eveniment /an). Exemple de activități în comun ale rețelei:
realizarea de materiale video pentru Youtube, Instagram, articole de promovare a rezultatelor
și interviuri cu cercetatori cu performante deosebite.
Activități de orientare în cariera de cercetator (55% din buget): cursuri, asistenta, programe de
orientare în cariera, asigurare de buletine informative legate de oportunități de diverse tipuri,
evenimente organizate pentru integrarea cercetatorilor in comunitate.
Activitați de promovare a stiinței și atragerea tinerilor în cariera de cercetare (40% din buget)
Pentru un centru de orientare în cariera cu durata de 4 ani – 125.000 EUR /an – din care salarii
48.000 EUR (2 person/month full time), 40.000 EUR/an proiecte de susținere a cercetatorilor
și 30.000 EUR/an pentru promovarea științei și 7.000 EUR/ activități în rețea.
Atât granturile, cât și susținerea financiară a celor 8 centre regionale de consiliere în cariera
pentru cercetător vor fi parte a Programului național de recuperare economică post-covid prin
activități CDI, care va fi adoptat prin HG în trim. 1 din 2022.
Calendar de implementare:
Ajutor de stat:
Nu implica ajutor de stat întrucât organizațiile eligibile se aplice sunt doar universitățile
publice.
• Prin PNCDI III (2015-2020) au fost finantate în cadrul programului de resurse umane:
156
Aceasta investiție asigură măsurile necesare pentru oferirea de îndrumare și asistență rapidă și
adaptată pentru îmbunătățirea perspectivelor de încadrare în muncă în domeniul CDI, inclusiv
prin căutarea unui loc de muncă, formare profesională și recalificare într-un dintre domeniile
CDI (Principiul 4 al Pilonului). Investiția va mai contribui la atingerea următoarelor principii
ale Pilonului: egalitatea de sanse (prin organizare de evenimente, inclusiv pentru grupuri tinta
vulnerabile), conditii de munca echitabile (prin sprijinirea accesului cercetatorilor din alte zone
la facilitatile locale), educatia favorabila incluziunii. Masura reprezinta o regandire a pietei
fortei de munca, prin stabilirea unor mecanisme de gestionare a deficitului de cercetatori cu
experiența și accesul dificil al tinerilor la profesia de cercetator, datorita numărului redus de
locuri de munca și salarizîrii inadecvate, consecința a subfinanțării cronice a sistemului CDI.
Astfel, vor fi aplicate măsuri de îndrumare a tinerelor cercetătoare spre domenii în care se
manifestă un dezechilibru pronunțat de gen în defavoarea femeilor. De asemenea, tinerii cu
dizabilități sau nevoi speciale și care se încadrează în profilurile de competențe specifice
activităților CDI vor fi încurajați să urmeze o carieră în domeniul CDI.