Pilonul III.

Creștere inteligentă, sustenabilă și

favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune
economică, locuri de muncă, productivitate,
competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare,
precum și o piață internă funcțională, cu
întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri)
puternice.
Componenta C9. SUPORT PENTRU
SECTORUL PRIVAT, CERCETARE,
DEZVOLTARE ȘI INOVARE
Obiectiv:
Principalul obiectiv al componentei îl reprezintă crearea unui mediu sustenabil, predictiv și
simplificat pentru derularea activității mediului de afaceri, creșterea accesului la finanțare, prin
dezvoltarea de instrumente adaptate nevoilor întreprinderilor, cu accent inclusiv pe contribuția
la schimbările climatice și tranziția digitală, creșterea capacității de inovare a sistemului CDI
pentru crearea de sinergii cercetare–mediu de afaceri, precum și dezvoltarea premiselor
necesare pentru reformarea sustenabilă a companiilor de stat;

Reforme:
R1. Transparentizare legislativă, debirocratizare și simplificare procedurală destinate mediului
de afaceri
R2. Eficientizarea guvernanței în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării
R3. Reforma carierei de cercetător
R4. Consolidarea cooperării dintre mediul de afaceri și cel de cercetare

R5. Sprijin pentru integrarea organizațiilor de cercetare, dezvoltare și inovare din România în
Spațiul european de cercetare
1
Page

Investiții:
Direcția Generală Management Mecanism de Redresare și Reziliență
Șos. București-Ploiești, nr. 1-1B/ Intrarea str. Menuetului, nr. 7, Victoria Office, Sector 1, București
[email protected]
http://mfe.gov.ro/
https://www.facebook.com/PNRROficial
 I1.Platforme digitale privind transparentizarea legislativă, debirocratizarea și simplificarea
procedurală destinate mediului de afaceri
I2. Instrumente financiare pentru sectorul privat
Măsura 1. Garanția de portofoliu pentru reziliență
Măsura 2. Garanția de portofoliu pentru acțiune climatică
Măsura 3. Fondul de fonduri de capital de risc pentru redresare
Măsura 4. Fond de fonduri pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes

Măsura 5. Instrumentul financiar pentru investiții în eficiență energetică în sectorul rezidențial

și al clădirilor
I3. Scheme de ajutor pentru sectorul privat
Măsura 1. Schemă de minimis și schemă de ajutor de stat în contextul digitalizării IMM-urilor

Măsura 2. Schemă de minimis pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la
bursa

I4. Proiecte transfrontaliere și multinaționale – Procesoare cu consum redus de energie și cipuri

semiconductoare
I5. Înființarea și operaționalizarea centrelor de competență
I6. Programul de mentorat Orizont Europa

I7. Consolidarea excelenței și susținerea participării României la parteneriatele și misiunile din

cadrul programului Orizont Europa

I8. Dezvoltarea unui program pentru atragerea resurselor umane înalt specializate din
străinătate pentru activități de cercetare, dezvoltare, inovare

I9. Program de sprijin pentru posesorii de certificate de excelență primite la competiția pentru
burse individuale Marie Sklodowska Curie

I10. Înființarea și susținerea financiară a unei rețele naționale de opt centre regionale de
orientare în carieră ca parte a ERA TALENT PLATFORM

Buget: 2.558,63 mil. euro din care solicitat în cadrul PNRR: 2.558,63 mil. euro. Valorile
din prezenta componentă nu includ TVA.

1. Provocări și obiective
2

a) Provocări
Page
 Strategia Europa 2020 a imprimat o viziune pe termen lung asupra economiei UE, asigurând
angajarea statelor membre pe o traiectorie de creștere durabilă. Cu toate acestea, criza
financiară a anulat o mare parte din progresul realizat de statele membre, iar pandemia de
COVID-19 a accentuat și mai mult impactul asupra economiei reale, afectând puternic locurile
de muncă, productivitatea, accesul la finanțare, creșterea și reziliența economică a mediului de
afaceri. De altfel, impactul economic al COVID-19 a fost, în esență, triplu, în conformitate cu
Comunicarea CE privind Strategia anuală pentru 2020 privind creșterea durabilă, afectând în
mod direct producția, cauzând perturbarea lanțului de aprovizionare și a pieței, având inclusiv
un impact financiar asupra societăților și a piețelor financiare.

Potrivit ultimelor previziuni economice ale Comisiei Europene, economia Uniunii Europene a
înregistrat o contracție de 7,4% în 2020, însă este previzionată o revenire la nivelul de dinainte
de pandemie în următorii doi ani. Impactul economic generat de pandemie variază însă foarte
mult între statele membre și aceeași fluctuație este valabilă și în ceea ce privește perspectivele
de redresare. Această neuniformitate reflectă modul de răspândire a virusului, strictețea
măsurilor de sănătate publică adoptate pentru a-l ține sub control, compoziția sectorială a
economiilor naționale, forța și structura răspunsurilor politice naționale.

Economia României nu a făcut excepție de la efectele generate de criza COVID-19, având o

scădere de aproximativ 4% din PIB în 2020. Deși în trimestrul al doilea a fost înregistrată o
scădere cu 12%, ultimele două trimestre au dus la o revenire a economiei. În principal, în
trimestrul al patrulea economia a înregistrat o creștere cu 5,3% față de trimestrul anterior. Asta
a făcut ca România să aibă una dintre cele mai mici contracții economice la nivelul UE și să
evite o recesiune tehnică în 2020. Calendarul redresării ulterioare rămâne incert depinzând în
mare măsură de evoluția crizei cauzate de pandemia de COVID-19, de măsurile de redresare
și de atragerea fondurilor din diverse instrumente ale UE.
P.1. Lipsa transparenței modificărilor legislative și birocrația excesivă pentru mediul de afaceri.

Potrivit Raportului de țară din 2020, schimbările legislative frecvente și imprevizibile,

împreună cu birocrația excesivă și ineficiențele persistente din administrația publică
subminează deciziile de investiții și riscă să reducă atractivitatea țării, inclusiv pentru
investitorii străini. În pofida unor nevoi importante în materie de investiții, acestea se mențin
la un nivel modest.
Conform raportului Doing Business (2020) al Băncii Mondiale, România se află pe locul 55
între țările analizate. Referitor la posibilitatea de a deschide o afacere, România se află pe
poziția 91 din totalul de 190 de țări, în urma unor țări din regiune cum ar fi Ungaria, Croația,
Muntenegru, Moldova, Cehia sau Polonia. Indicele reflectă un cumul de indicatori legați de
demararea unei afaceri, de obținerea autorizațiilor de construire, de înregistrarea unor drepturi
de proprietate, de protejarea investitorilor, încheierea de contracte sau procedurile de
insolventa. Primele 20 de țări clasate au în comun o largă răspândire a utilizării sistemelor
electronice (platforme pentru înscriere, pentru plata taxelor, pentru proceduri electronice de
transfer a drepturilor de proprietate, proceduri electronice de obținere a autorizațiilor de
construire), iar reglementarea în zona de business are un grad ridicat de transparență. Astfel,
3
Page

pentru demararea unei afaceri, România înregistrează progrese față de anul precedent doar în
 ceea ce privește înregistrarea voluntară de TVA și prin eliminarea unor contribuții plătite de
angajator, fiind evidențiate ca probleme importante racordarea la rețeaua de energie,
gestionarea autorizațiilor de construcție, procedura insolvenței și protejarea investitorilor
minoritari.

Prioritățile identificate de mediul de afaceri în rapoartele de țară și în Carta Albă a IMM-urilor

din România sunt legate de necesitatea continuării procesului de simplificare a procedurilor
administrative cu reducerea cu cel puțin 10% a numărului de autorizații, avize, licențe și
permise pentru agenții economici, percepția întreprinzătorilor asupra mediului economic din
România înrăutățindu-se în 2019, comparativ cu 2018, crescând procentul respondenților care
consideră că situația de ansamblu este mai degrabă defavorabilă dezvoltării (de la 22,7% în
2018 la 36,7% în 2019).

Crearea de noi firme reprezintă un element cheie în ceea ce privește crearea de noi locuri de
muncă, dezvoltare economică și creșterea competitivității întreprinderilor, dar a căror
supraviețuire depinde de adaptabilitate, investiții și eficiență. Raportul de țară (2020)
evidențiază faptul că birocrația reprezintă un obstacol principal pentru întreprinderi și cetățeni,
inclusiv pentru dezvoltarea socială și economică. În cadrul Eurobarometrului Flash 486 (2020)
cea mai importantă problemă a întreprinderilor mici și mijlocii este legislația (26%), respectiv
birocrația și sarcinile administrative, urmată de problema finanțării (23%). Aceste aspecte sunt
evidențiate și în Carta Albă a IMM-ului (2019), unde birocrația este cea de-a doua dificultate
semnalată în activitatea firmelor mici și mijlocii (49,2%).

Accesul pe piață al întreprinderilor este îngreunat de procedurile birocratice și de reglementare.

Potrivit unui sondaj realizat de Confederația Națională reprezentativă la nivel național pentru
IMM-uri din România (2019), 9 din 10 întreprinderi susțin că s-au confruntat cu piedici
administrative în cadrul operațiunilor derulate. Printre barierele administrative care i-au afectat
cel mai mult, respondenții au menționat lipsa soluțiilor publice digitale (25%), procedurile
greoaie de autorizare sau înregistrare (18,9%), costurile administrative ridicate (14,4%) și
numeroase taxe parafiscale (12,8%). De asemenea, tot de bariere administrative se lovesc și
firmele străine care doresc să deschidă reprezentanțe în România, în procesul de autorizare și
funcționare a acestora. Un mediu de afaceri diversificat conduce la creșterea competitivății
acestuia și, implicit, la creșterea capacității de integrare în economia UE și mondial, creând
locuri de muncă și contribuind la dezvoltarea capitalului uman.

Legat de procesul de debirocratizare a mediului de afaceri, precum și de transparența

decizională în adoptarea actelor normative relevante trebuie avută în vedere și recomandarea
specifică de țară (2020) privind previzibilitatea procesului decizional, inclusiv prin implicarea
adecvată a partenerilor sociali, și implicit a factorilor relevanți din mediul economic. Reducerea
sarcinilor administrative asupra întreprinderilor este, de altfel, și unul dintre obiectivele
europene, iar statele membre trebuie sa creeze premisele unui mediu predictibil și stabil pentru
întreprinderi prin oferirea de servicii integrate, digitale, prietenoase cu mediul de afaceri,
precum și un mediu adecvat în care acestea să își desfășoare activitatea.
P.2. - Acces redus la finanțare pentru mediul de afaceri
4
Page
 Pandemia COVID-19 afectează în prezent lanțurile de aprovizionare din UE și exercită
presiune asupra solvabilitatății și capitalizării întreprinderilor din majoritatea industriilor, iar
prognozele cu privire la indicatorii macro-economici sunt pe un trend incert, dacă luăm în
considerare imprevizibilitatea sistemică generată de contextul pandemic.

Potrivit Raportului de stabilitate financiară al Băncii Naționale a României din iunie 2020,
izbucnirea pandemiei de COVID-19 a afectat în mod deosebit toate sectoarele activității
economice, declanșând o creștere semnificativă a riscurilor sistemice pentru stabilitatea
financiară, în mod similar tendințelor din Europa și din întreaga lume.

Accesul la finanțare al întreprinderilor și riscul de neplată pentru împrumuturile sectorului

privat sunt identificate ca fiind unele dintre principalele riscuri pentru stabilitatea financiară și
mediului economic. De altfel, creditele bancare constituie cea mai importantă sursă de finanțare
externă pentru întreprinderile din România, reprezentând aproximativ 11,7% din PIB în 2018
(media UE fiind de aproximativ 34% din PIB). În 2018, finanțarea bazată pe piața de capital a
fost de 6,2% din PIB, mult sub media UE de 49,7%. Contextul crizei COVID-19 și creșterea
incertitudinii economice pe care a generat-o, coroborat cu măsurile de izolare impuse, au
condus la blocaje în lanțurile de aprovizionare ale sectorului economic, la o contracție
accentuată a cererii și la o accentuată lipsă de lichiditate a mediului de afaceri, fiind afectate
fluxurile de producție și cele comerciale.

Conform Raportului de țară (2020), România trebuie să întreprindă acțiuni astfel încât să
asigure sprijin sub formă de lichidități pentru economie, de care să beneficieze întreprinderile
și gospodăriile, în special întreprinderile mici și mijlocii și lucrătorii independenți. Perturbarea
schimburilor comerciale, deficitul de lichidități și riscul de faliment sunt probleme identificate
în cadrul documentului amintit pentru întreprinderile de toate dimensiunile, însă în special
pentru IMM.

În privința întreprinderilor nefinanciare, în special a IMM-urilor, cele mai puternice presiuni

sub impactul pandemiei s-au manifestat asupra lichidității acestora, având în vedere reducerea
considerabilă a veniturilor. Fără sprijin adecvat, dificultățile întâmpinate în acest domeniu pot
duce la probleme de solvabilitate a întreprinderilor. Pe termen mediu, există o necesitate
suplimentară de recapitalizare durabilă a întreprinderilor afectate.

După cum arată „Sondajul privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din
România” (BNR, August 2020), pe fondul crizei generate de pandemia COVID-19, s-a
constatat o tendință de înrăutățire a factorilor cheie care influențează activitatea companiilor.
Situația lor economică și financiară s-a deteriorat față de anul anterior, astfel încât o pătrime
dintre companii au fost afectate semnificativ de scăderea vânzărilor (o reducere de peste 75%).
În ceea ce privește măsurile luate de firme pentru a aborda efectele negative ale pandemiei
asupra afacerii lor, cele mai frecvente au fost închiderea parțială, suspendarea activității sau
șomajul tehnic pentru o parte sau toți angajații lor.

Printre cele mai presante probleme, cu care s-au confruntat companiile în activitatea lor, se
numără dificultățile identificate în lipsa cererii, costurile cu forța de muncă, disponibilitatea
5

forței de muncă calificate și costurile de producție (sondaj BNR decembrie 2020). Analiza FI-
Page
 Compass 2019, asupra decalajului în finanțarea IMM-urilor din UE1, a raportat un decalaj de
finanțare a datoriilor de 2,48 miliarde EUR (reprezentând 1,2% din PIB-ul României), în timp
ce în cazul capitalului (care poate fi compensat, printre altele, prin investiții de capital de risc),
a fost identificat un decalaj de 10 miliarde EUR (4,8% din PIB-ul României).

În următorii ani, este de așteptat ca gradul de îndatorare și profitabilitatea unui număr mare de
întreprinderi din România să se deterioreze, cu un impact negativ asupra profilului lor de risc.
Acest lucru ar putea reduce în continuare capacitatea IMM-urilor de a accesa finanțare din
cauza costurilor crescute. În acest context, pentru ca economia să își revină din criza actuală
cât mai repede posibil, este esențial ca instituțiile de credit să își poată îndeplini în mod adecvat
rolul în finanțarea firmelor și gospodăriilor.

Sănătatea financiară a firmelor limitează accesul acestora la creditare. România are un procent
mare de companii subcapitalizate, cu un nivel al capitalurilor sub limitele legale sau chiar
negativ. Conform statisticilor EIB (EIBIS, 2018, 2019), numărul companiilor cu capitaluri
negative este al doilea cel mai mare din Europa. Astfel, un procent de doar 20% din companiile
active sunt bancabile (Banca Mondială, 2018).

România înregistrează o rată de finanțare a capitalului raportat la PIB de 4,8%, dar și un procent
de 2,7% de IMM-uri neperformante. Potrivit Invest Europe, în 2018 a avut loc o singură
tranzacție de capital de risc în țară. În plus, doar 10% dintre IMM-uri consideră că acest tip de
finanțare este relevant pentru ele (media UE fiind de 12%). Această situație pare să indice că
piața de capital românească rămâne limitată și că ar putea fi nevoie de sprijin public, atât din
punct de vedere al ofertei, cât și al cererii, pentru a contribui la dezvoltarea acesteia.

Finanțarea nebancară din România a continuat să rămână cu mult în urma creditelor bancare
acordate întreprinderilor. Întreprinderile care utilizează finanțarea externă se confruntă cu
costuri de finanțare mai mari și cu rate mai ridicate de respingere a cererilor de împrumut, în
special din cauza solidității financiare scăzute (Raportul de țară, 2020).

Conform actualizării evaluării ex-ante pentru instrumente financiare pentru IMM (2018),
realizată de Ministerul Fondurilor Europene, se arată că estimarea decalajului de finanțare
calculat inițial (3,37 miliarde. euro) este considerată în continuare de actualitate. Accesul la
capitalul de risc al întreprinderilor nou-înființate și al întreprinderilor în curs de extindere,
inovatoare este în continuare limitat. Întreprinderile românești care își desfășoară activitatea în
sectorul serviciilor de înaltă tehnologie cu grad ridicat de cunoștințe și în sectorul producției
tind să fie mai limitate din punct de vedere financiar decât întreprinderile care își desfășoară
activitatea în sectoare cu grad mai redus de cunoștințe. Acest lucru ar putea avea drept cauză
lipsa unei oferte și a unor instrumente de finanțare adecvate, adaptate la nevoile întreprinderilor
nou-înființate și ale întreprinderilor în curs de extindere.

Deși guvernul a adoptat un set de măsuri care combină asistența personalizată pentru
întreprinderi, pentru ca acestea să revină din criză, sunt necesare resurse suplimentare pentru a
6
Page

susține în continuare mediul de afaceri și pentru a favoriza redresarea acestuia. În acest context,

1 https://www.fi-compass.eu/publication/factsheets/gap-analysis-small-and-medium-sized-
enterprises-financing-european-union
 accesul la finanțare al companiilor, precum și adaptarea și diversificarea surselor de finanțare
reprezintă una din măsurile necesare stimulării unui mediu de afaceri competitiv, inovativ și
sustenabil.

Diversificarea surselor de finanțare, prin utilizarea unor instrumente financiare care să sprijine
finanțarea bancară, permițând utilizarea lichidităților disponibile în sistem, și, în același timp,
să adreseze aceste dezechilibre ar putea contribui la atenuarea unora dintre constrângeri și la
îmbunătățirea semnificativă a accesului la finanțare.

România s-a numărat printre cele mai atractive destinații din Europa Centrală și de Est pentru
fondurile de investiții în societăți necotate și fondurile cu capital de risc (Invest Europe, 2018a),
iar investițiile cu capital de risc au sporit în ultimii ani. Cu toate acestea, dimensiunea pieței și
volumele sunt încă relativ scăzute și concentrate în câteva sectoare, în special în București și
vestul țării. Autoritățile naționale trebuie să sprijine înființarea de întreprinderi prin diverse
opțiuni de finanțare, iar pentru aceste eforturi este necesară o abordare clar direcționată și
fonduri specifice (OCDE 2018b).

Totodată, în România, sectorul TIC are un mare potențial economic și o contribuție importantă
la dezvoltarea economiei românești. Investițiile în noi tehnologii (IoT, Inteligență Artificială),
digitalizarea proceselor de producție (Automatizare, Robotică), aplicațiile inovative de Big
Data, serviciile de comerț electronic, cele de securitate cibernetică, cele din domeniul e-
guvernare sau noua provocare pe e-sănătate, sunt principala pârghie pentru convergența către
țintele strategice ale României.
Noile tehnologii, rezultate în urma procesului de inovare, pot constitui un stimulent pentru
minimizarea disparităților și pentru reducerea inechității din perspectiva cetățenilor.

Dezvoltarea și inovația în domeniul TIC, precum si aplicarea rezultatelor obținute prin

respectivele investiții reprezintă factori cheie de îmbunătățire a competitivității IMM-urilor din
toate sectoarele economiei naționale.

Cu toate acestea, conform Digital Innovation and Scale-up Initiative (DISC), regiunea Europei
Centrale și de Est are mai puțini factori care să permită transformarea digitală decât țările din
EU-15.

În ceea ce privește investițiile în acțiunea climatică, nevoile de investiții estimate de Planul

Național pentru Energie și Climă (PNIESC) depășesc 12,7 miliarde EUR pentru perioada 2021-
30 în eficiența energetică și energia regenerabilă numai în sectorul construcțiilor. Instrumentele
financiare care pot valorifica investițiile din sectorul privat și pot utiliza finanțarea publică într-
un mod mai durabil sunt instrumente esențiale în abordarea acestor nevoi de investiții. Rolul
instrumentelor financiare este, de asemenea, evidențiat în Strategia de renovare pe termen lung,
care constată necesitatea utilizării mai frecvente și mai direcționate a instrumentelor financiare
pentru a sprijini trecerea de la abordările de tip subvenții.

Utilizarea redusă a mecanismelor de finanțare prin piața de capital constituie, de asemenea, o

provocare în diversificarea surselor necesare pentru creșterea accesului la finanțare a
7

întreprinderilor. Facilitarea accesului la piața capital a întreprinderilor le permite acestora să

Page

crească și să identifice surse de finanțare menite să răspundă nevoilor acestora de creștere.

 Analizând statisticile relevante se remarcă o utilizare redusă a mecanismelor de finanțare prin
piața de capital de către companiile românești. Astfel, nivelul indicatorului capitalizare bursieră
(valoarea totală a companiilor listate) raportat la PIB este în jurul valorii de 12%, comparativ
cu valori de peste 20% în statele relevante din Europa Centrală și de Est și valori mult mai
ridicate în Europa de Vest (peste 40%). În același timp, activele investitorilor și ale populației
au cunoscut o creștere substanțială în ultimii ani: activele fondurilor de pensii au crescut cu
127% în intervalul 2016-2020, până la valoarea de 81 mld. RON, iar depozitele populației în
sistemul bancar au crescut cu 14% în același interval, până la valoarea de 123 mld. RON. Există
un potențial uriaș pentru ca aceste disponibilități să fie utilizate în finanțarea dezvoltării
întreprinderilor.

Astfel, provocarea principală pe piața de capital este atragerea în special a întreprinderilor din
mediul privat și în special, a celor din segmentul întreprinderilor mici și mijlocii. Din cele 20
de milioane de IMM-uri din Europa, doar 3.000 sunt în prezent cotate la burse de valori
(Ministerul Finanțelor, Consiliul UE, 2019). Această situație este determinată, pe de o parte,
de costurile de conformare ridicate și, pe de altă parte, de nivelul insuficient de lichiditate.

De altfel, și Regulamentul UE nr. 2115/ 2019 în ceea ce privește promovarea utilizării piețelor
de creștere pentru IMM-uri vine în sprijinul unor categorii de întreprinderi pentru reducerea
dependenței de împrumuturile bancare prin diversificarea surselor de finanțare bazate pe piață
pentru toate tipurile de IMM-uri și promovarea emiterii de obligațiuni garantate / negarantate
și de acțiuni de către acestea pe piețele publice prin intermediul piețelor de creștere pentru
IMM-uri, ca o nouă categorie de loc de tranzacționare. În ciuda creării unei piețe specializate,
care se adresează segmentului IMM-urilor, numărul de emitenți prezenți pe această piață
rămâne încă destul de redus.
Coroborat cu cele de mai sus, o tendință la nivelul piețelor de capital este legată și de
înrădăcinarea conceptelor de dezvoltare sustenabilă și investiții responsabile (standardele ESG
- environment, social, governance) a celor mai importanți investitori internaționali pentru
evaluarea non-financiară a oportunităților de investiții și alocarea capitalului. În egală măsură,
o bună parte din fondurile disponibile sunt alocate pornind de la aceleași principii, iar
instituțiile financiare supranaționale iau în considerare aceleași criterii în selectarea proiectelor
fezabile. În acest moment în România, segmentul 'verde' este într-un stadiu incipient, ceea ce
afectează semnificativ potențialul de atragere de capital din aceste surse dezvoltate și poate
slăbi competitivitatea economiei pe termen lung.

P.3. – Necesitatea promovării competitivității prin sprijinirea activităților de cercetare,

dezvoltare (CD) și respectiv a activităților de inovare
În cadrul Recomandărilor specifice de țară 2020 se atrage atenția asupra faptului că sunt
importante și investițiile menite să promoveze competitivitatea economiei prin sprijinirea
activităților de cercetare și dezvoltare, a IMM-urilor inovatoare și a integrării în lanțurile
valorice strategice ale Uniunii. Astfel, investițiile întreprinderilor în cercetare și dezvoltare
rămân sub nivelul optim și se limitează la un număr mic de subsectoare. Reducerea finanțării
publice pentru cercetare și dezvoltare a dus la o calitate slabă în domeniul științei și tehnologiei
8
Page

și la legături slabe între mediul universitar și întreprinderi.

 De altfel, subfinanțarea cronică a cercetării și inovării afectează realizarea țintelor strategiei
naționale CDI (2015-2020) și implementarea programelor planului național CDI în regim
competitiv și necompetitiv. Alocarea insuficientă a resurselor împiedică orice consolidare a
capacităților și cauzează grave disfuncționalități ale sistemului, din ce în ce mai ineficient și
decuplat de la provocările societale și nevoile mediului de afaceri, pe de o parte, și de la
tendințele europene, pe de altă parte. Crearea premiselor necesare pentru consolidarea CDI a
reprezentat și reprezintă o provocare pentru strategia națională CDI, cu toate că alocarea
resurselor către acest domeniu este mult scăzută în raport cu nevoile identificate și cu țintele
asumate la nivel național. Sistemul CDI este cronic subfinanțat în comparație cu țintele asumate
în documentele strategice naționale și în comparație cu UE-28. România a alocat în 2018 cel
mai scăzut buget CD per capital în UE-28 (52.5 EUR comparativ cu 656.8 EUR în UE-28),
cheltuielile CD (publice și ale mediului de afaceri) atingând 0.5% din PIB, față de 2,12% în
UE-28. Intensitatea cheltuielilor pentru CDI în UE-28 a crescut, în timp ce în România a
stagnat, sau chiar a scăzut, lărgind și mai mult decalajul dintre România și UE-28.

România se află pe ultimul loc în Europa la inovare, conform European Innovation Scoreboard
(2019). Mai mult, performanțele țării noastre sunt în continuă scădere în ultimii 8 ani (2011-
2018). Astfel, cheltuielile CDI în sectorul public au fost de numai 4,9% din media europeană
în 2018, cheltuielile CDI în industrie au înregistrat doar un modest 13,3%, iar indicatorul IMM-
uri inovatoare în parteneriat, doar 10,7%. De asemenea, ocuparea forței de muncă în sectoarele
high și medium-high technology este de 22% (2018) din total forță de muncă ocupată, cea mai
mică din UE.

Sistemul de cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) din România cuprinde 263 organizații
publice și aproximativ 600 de întreprinderi. Institutele și centrele de cercetare ale Academiei
Române sunt în număr de 51, respectiv 18. Distribuția capacității de cercetare-dezvoltare este
extrem de neechilibrată la nivel național, majoritatea activităților de CDI desfășurându-se în
regiunea București-Ilfov, urmată de zonele unde există centre universitare puternice.
Consecințele vizibile ale subfinanțării sistemului de CDI sunt reflectate în:

• formarea resursei umane calificate (ex. doctoranzi) cu perspective limitate de

carieră în domeniul cercetării în România și care alege alte cariere profesionale în
țară sau străinătate;
• reducerea numărului de cercetători seniori, prin migrarea către alte state cu sisteme
CDI performanțe și implicit, restrângerea capacității și competențelor CDI
naționale.

Analiza distribuției cheltuielilor publice pentru CDI pe tipuri de instituții indică diferențe
notabile față de UE-28: sectorul guvernamental cheltuie o pondere semnificativ mai mare din
bugetul public național în comparație cu UE 28 (70% față de 30% media în UE 28), iar sectorul
de învățământul superior cheltuie semnificativ mai puțin (18% din investiția publică CD față
de 57% din UE-28). Ponderea scăzută a cheltuielilor CDI pentru dezvoltare experimentală este
cauzată de participarea scăzută a sectorului economic în activitatea CDI: doar 55% din
cheltuieli sunt datorate activității sectorului economic spre deosebire de 85% media în UE-28.
9
Page
 Rezultatele slabe ale României în materie de cercetare și inovare împiedică tranziția către o
economie bazată pe cunoaștere și respectiv o slabă implicare și disponibilitate a sectorului
economic de a prelua în piață rezultatele cercetării, dar și generarea unor rezultate ale cercetării
cu o slabă relevanță în piață, aspecte ce influentează competitivitate mediului de afaceri, cu
efecte negative asupra tendințelor migratorii ale forței de muncă. Se impune, așadar, o
stimulare a cooperării între mediul de afaceri și cel de cercetare, în scopul orientării activității
de cercetare către tematici de cercetare relevante pentru mediul economic și social, precum și
creșterea calității rezultatelor de cercetare, reflectată într-o creștere a competitivității
întreprinderilor care preiau aceste rezultate în piață.

În cadrul recomandărilor specifice de țară 2019 se menționează că capacitatea generală de

inovare a României rămâne scăzută, iar competitivitatea sa viitoare este amenințată de decalajul
mare dintre întreprinderile cu capital străin și cele naționale în materie de productivitate și
inovare. Investițiile României în cercetare și dezvoltare sunt cele mai scăzute din Uniune (0,5
% din PIB), iar cheltuielile publice pentru cercetare și dezvoltare au scăzut între 2011 și 2017,
ceea ce împiedică orice consolidare a capacităților. În consecință, calitatea bazei științifice
publice rămâne foarte scăzută, iar legăturile dintre știință și mediul de afaceri nu sunt suficient
de dezvoltate, potențialul de inovare al economiei românești rămânând scăzut. Digitalizarea
este un factor esențial pentru îmbunătățirea inovării și a competitivității țării. România este un
inovator modest, fiind pe ultimul loc în UE, conform Tabloului de Bord privind Inovarea
Regională 2019. Performanțele în inovare urmează un trend descendent la nivelul tuturor
regiunilor. Datele indică şi o capacitate de comercializare foarte limitată a rezultatelor cercetării
şi inovării românești. Astfel, în perioada 1978-2020 în baza de date USPTO s-au identificat 30
brevete folosind criteriile de căutare inventator român, aplicant român, cesionar român.
România este țara UE cu cea mai mare (și majoritatea 51%) cotă de invenții naționale deținută
de o altă țară. În perioada 2014-2020 există în jur de 251 de cereri de patente adresate EPO, cu
inventator român și solicitant român și au fost acordate mai puțin de 20 de brevete.

Obiectiv general:
Principalul obiectiv al componentei îl reprezintă crearea unui mediu sustenabil, predictiv și
simplificat pentru derularea activității mediului de afaceri, creșterea accesului la finanțare prin
dezvoltarea de instrumente adaptate nevoilor întreprinderilor, cu accent inclusiv pe contribuția
la schimbările climatice și tranziția digitală, creșterea capacității de inovare a sistemului CDI
pentru crearea de sinergii cercetare–mediu de afaceri.

Obiective specifice:
• Stimularea competitivității mediului de afaceri prin măsuri de transparentizare
legislativă, debirocratizare și simplificare procedurală;

• Stimularea accesului la finanțare al mediului de afaceri, prin crearea de mecanisme

de finanțare adaptate nevoilor întreprinderilor pentru a oferi lichiditate
10

întreprinderilor, precum și pentru a recapitaliza întreprinderile pe termen mediu și

Page

lung, pentru atenuarea riscurilor de lichiditate și solvabilitate cu care se confruntă

 întreprinderile, contribuind în cele din urmă la consolidarea rezilienței, la creșterea
productivității și a competitivității pieței românești;
• Creșterea nivelului investițiilor private pentru tranziția verde și digitală.

• Asigurarea creșterii competitivității economice prin CDI prin creșterea atractivității

sistemului național CDI și a carierei de cercetător în vederea unei mai bune integrări
in Spațiul European de Cercetare;

2. Descrierea reformelor și investițiilor

Reformele:

R1. Transparentizare legislativă, debirocratizare și simplificare procedurală destinate mediului

de afaceri (Alocare: 0,2 mil. Euro)

În cadrul raportului de țară (2020) se menționează că eliminarea obstacolelor pe care le

întâmpină furnizorii de servicii ar putea stimula investițiile. Mediul de afaceri din România ar
mai putea fi îmbunătățit mai ales în ceea ce privește autorizațiile în sectorul energiei electrice
și autorizațiile de construire. De asemenea, lipsa previzibilității legislative și a politicilor au
efecte negative asupra deciziilor de investiții.

Procedurile administrative greoaie pentru înființarea unei întreprinderi, precum și cerințele

normative impuse prestatorilor de servicii, inclusiv profesiilor reglementate, limitează
dezvoltarea pieței. Numărul restricțiilor impuse de România este mai mare în comparație cu
media pieței unice pentru ingineri civili, arhitecți, contabili și ghizi turistici. Înlăturarea acestor
obstacole ar putea stimula concurența și investițiile, inclusiv inovarea, în cadrul sectorului
serviciilor.

Scăderea poverii administrative, prin eficientizarea procedurilor greoaie, are un rol important
în prevenirea și combaterea nerespectării legii. Astfel, mediul de afaceri poate dedica mai mult
timp dezvoltării și creșterii, iar obligațiile legale se pot îndeplini într-un mod mai eficient.
Măsurile propuse în cadrul prezentei reforme implică un amplu proces de analiză și de
identificare de soluții atât legislative cât și procedurale de simplificare, inclusiv de digitalizare
a unor servicii publice.

De asemenea, a se vedea secțiunea privind principalele provocări- P.1

Recomandări specifice de țară:

Legat de procesul de debirocratizare a mediului de afaceri, precum și de transparența

decizională în adoptarea actelor normative relevante trebuie avută în vedere și recomandarea
specifică de țară (2020) privind previzibilitatea procesului decizional, inclusiv prin implicarea
adecvată a partenerilor sociali și implicit a factorilor relevanți din mediul economic. De
11

asemenea, relevantă este și recomandarea specifică de țară din 2019 cu privire la îmbunătățirea
Page

calității și previzibilității procesului decizional, inclusiv prin consultări adecvate cu părțile

 interesate, prin evaluări efective ale impactului și prin simplificarea procedurilor
administrative.

Obiectiv: Reforma propusă are în vedere stimularea competitivității mediului de afaceri, prin
măsuri de transparentizare legislativă, debirocratizare și simplificare procedurală pentru
reducerea poverii administrative.

Descriere reformă/investiție:

Reforma propusă vizează multiple modificări legilative, astfel:

a) Reformarea modului de aplicare a testului IMM și transparentizarea procesului de

legislativ

Testul IMM reprezintă o modalitate de evaluare a impactului economic, social şi de mediu pe

care propunerile legislative îl au asupra IMM-urilor. Deși principiul este reglementat la nivel
legislativ, este necesară simplificarea, transparentizarea și întărirea modului acestuia de
aplicare, precum și dezvoltarea platformei digitale existente pentru crearea un instrument
adecvat de aplicare a principiului menționat. Măsura este consistentă cu implicarea actorilor
relevanți în procesul legislativ cu referire la elementele care pot afecta activitatea mediului de
afaceri.

În vederea simplificarii procesului legislativ cu privire la modalitatea de realizare a testului

IMM se impune respectarea principiului one in one out. Astfel, pentru întărirea modului de
aplicare a acestui principiu, se va constitui un grup de lucru inter-ministerial sub coordonarea
ministerului de resort cu scopul de a identifica soluțiile practice și legale cele mai adecvate în
acest sens. De asemenea, se ve realiza un raport anual care va fi publicat pe platforma digitală
în vederea transparentizării procesului consultativ și a rezultatelor acestuia.

În vederea implementării, vom solicita asistență tehnică din partea unor entități abilitate, care
să ne furnizeze informații cu privire la:

- modalitatea de măsurare specifică a impactului actelor normative asupra

întreprinderilor mici și mijlocii;

- modul în care pot fi consultate cât mai multe entități, astfel încât IMM-urile să fie cu
adevărat consultate;

- criteriile de selecție necesare pentru abordarea entităților cu adevărat reprezentative, în

funcție de anumite sectoare de activitate, astfel încât să fie chestionate imm-urile care
sunt cu adevărat impactate de modificările legislative;

- motivarea și implicarea societății civile, reprezentative pentru sectorul imm, astfel incât
modificările legislative efectuate să fie realizate în acord cu nevoile întreprinderilor;
12

- stabilirea procesului de consultare (timpi alocați), astfel încât să poată fi realizat

Page

impactul corect al modificărilor legislative;

 Ulterior realizării acestui road-map, propunerile furnizate vor fi analizate în cadrul unui grup
de lucru interministerial, urmând a fi puse în aplicare atât la nivel legislativ, cât și la nivel de
aplicație electronică de realizare a testului IMM, cu respectarea principiilor: one in/ one out,
digital first, one click document, think small first, accesibilitate, transparenta (raportare).

Intrarea în vigoare a modificărilor legislative legate de testul IMM-urilor (adică evaluarea ex-
ante a impactului economic, social și de mediu al propunerilor legislative asupra IMM-urilor).
Modificările realizate asupra Legii nr. 346/2004 privind privind stimularea înființării și
dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, trebuie să asigure că:

- Este consultat un eșantion mai mare și reprezentativ de IMM-uri;

- Rezultatele testului IMM pentru fiecare propunere legislativă sunt publicate în termen
de 30 de zile;

-Rezultatele testului IMM-urilor sunt încorporate în propunerea legislativă /

amendamentele legate de IMM-uri.

b) Simplificarea procedurilor de înființare /de ieșire de pe piață a firmelor, de constituire

și funcționare a punctelor de lucru

În acest sens, se are în vedere constituirea unui grup de lucru inter-ministerial sub coordonarea
ministerului de resort din care să facă parte Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și
Turismului, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor, Ministerul Cercetării, Inovării și
Digitalizării, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, Oficiul Național al Registrului
Comerțului, Agenția Națională de Administare Fiscală, precum și alte instituții care ar putea fi
implicate în revizuirea cadrului normativ mai sus menționat. Grupul de lucru va avea în vedere
identificarea simplificărilor procedurale și legislative care se impun pentru ca sarcinile
administrative ale mediului de afaceri să fie reduse în aceste procese. Astfel, printre
măsurile/principiile care pot fi avute în vedere putem enumera:

 eficientizarea procesului de înregistrare a unei firme într-o singură zi;

 transpunerea Directivei Digitalizare (constituirea și înregistrarea, în integralitate pe cale

electronică, fără a fi necesară prezența la ghișeu în nici o etapă a procesului de înființare
a unei societăți);

 eliminarea unor formalități care nu produc efecte juridice;

 acceptarea îndeplinirii unor formalități pe cale digitală, precum: stabilirea unui sediu
social virtual, recunoașterea semnăturii electronice în condițiile legii, confirmarea
identitățiii persoanei prin mijloace video;

 depunerea la o singură instituție publică a cererii de reactivare fiscală;

13

 digitalizarea procesului de închidere a firmei;

Page
  digitalizarea și simplificarea procedurii de autorizare pentru reprezentanțele străine

Toate procesele de digitalizare propuse în cadrul procedurilor de mai sus se vor dezvolta în
cadrul platformei existente a ONRC, fiind elemente ce fac obiectul activității realizate de
această instituție (constituirea punctelor de lucru, procedura de constituire și ieșire de pe piață).

Pentru implementarea măsurilor propuse, se va achiziționa o analiză/expertiză tehnică, la nivel

național, prin care să fie identificate exact problemele avute la intrarea/ieșirea firmelor de pe
piață. Astfel, se vor achiziționa servicii de asistență tehnică în vederea realizării unui road-map
legislativ, care ulterior va fi analizat in cadrul grupului interministerial, urmând a fi
implementat, atât la nivel de modificări legislative, cât și la nivel de realizare/actualizare de
platforme digitale.

În sensul celor menționate, simplificarea procedurilor de intrare și iesire a firmelor de pe piața,

presupune analizarea/maparea următoarelor:

 Procedura de înființare a unei firme

- Eficientizarea procesului de înregistrare a unei firme într-o singură zi (24h);

- Constituirea și înregistrarea firmei în integralitate pe cale electronică;

- Eliminarea documentelor care nu mai prezintă utilitate;

- Eliminarea obligației de a depune specimenele de semnătură ale reprezentanților

societății în formă legalizată de notarul public sau certificată de avocat;

- Eliminarea declarației pe proprie răspundere, sub semnătură privată, în original, prin

care persoana fizică titulară a PFA atestă faptul că nu desfășoară activitate economică
la sediul profesional;

- Eliminarea formularelor a căror depunere nu produce efecte juridice;

- Stabilirea unui sediu social virtual;

- Reorganizarea sistemului de rezervări/denumiri online prin calibrarea algoritmilor

sistemului de căutare;

- Digitalizarea și simplificarea procedurii de autorizare pentru reprezentanțele străine.

 Procedurile privind inființarea și funcționarea punctelor de lucru

- eliminarea obligației de a deține registru unic de control pentru punctele de lucru, fiind
suficientă deținerea pentru societate. Achiziția acestuia presupune costuri, obligații
suplimentare, iar lipsa deținerii atrage sancțiuni;
14
Page
 - modificarea legislației - punctele de lucru care au mai mult de cinci angajați să nu mai
primească un cod de identificare fiscală separat de societatea mamă. În prezent, prin
acordarea CUI-ului separat, se birocratizează procesul de plată al impozitului pe
veniturile de natură salarială aferent fiecărui CUI și determină nașterea erorilor și
urmare a corecțiilor dificile și întârziate. Astfel, prin menținerea unui singur CUI pentru
agentul economic, se presupune o singură declarare și o singură plată a impozitului pe
veniturile de natură salarială conform sediului principal, iar ulterior instituțiile
competente vor proceda la distribuire.

 Procedurile de ieșire de pe piața a firmelor

Suspendarea activității unei firme:

- eliminarea depunerii declarațiilor nejustificate;

- eliminarea obligației de a depune documentele pe care le dețin alte instituții;

- accesul ANAF la baza de date cu societățile inactive și astfel depunerea la o singură

instituție a cererii de suspendare care să aibă efect inclusiv în plan fiscal.

Firmă aflată în inactivitate:

- transmiterea unor pre-notificări din partea instituțiilor abilitate (ONRC prin Recom,
ANAF, etc), privind apariția unor posibile situații care pot afecta activitatea firmei –
printre care și inactivitatea fiscală (Ex: expirare sediu, expirare mandat administrator,
inexistență organe statutare);

- transmiterea unor notificări din partea instituțiilor abilitate (ONRC prin Recom, ANAF,
etc), privind apariția inactivității fiscale (Ex: informare privind suspendarea codului de
TVA – care se face din oficiu de către ANAF, care sunt implicațiile, ce declarații se
depun, cum se anulează);

- depunerea la o singură instituție a cererii de reactivare fiscală (în momentul de față se

depun documente la ANAF, ONRC, etc);

Dizolvarea, lichidarea sau radierea unei firme:

- reducerea termenelor de verificare din cadrul ANAF (în ceea ce privește inexistența
unor datorii);

- reducerea numărului de documente solicitate la radiere prin interoperabilitatea bazelor

de date la nivelul instituțiilor (Ex: Registrul Comerțului solicită existența dovezii plății
taxelor la ONRC, certificate constatatoare, etc);

realizarea de informări privind posibilitatea de închidere a unei firme (Eg: confuzia

15

-
existentă în piață dintre termenul dizolvare și radiere, necunoasterea exacta a procedurii
Page

de închidere, etc);
 - renunțarea la publicarea în Monitorul Oficial în cazul radierii firmei (eventual
publicarea pe site-ul Registrului Comerțului);

- digitalizarea procesului de închidere a firmei.

În sensul celor menționate, se vor face modificări legislative cu privire la următoarele acte
normative:

- Legea societății nr. 31/1990, inițiat de Ministerul Justiției;

- Legea nr. 26/1990, republicată, privind Registrul Comerțului;
- Decretul Lege nr. 122/1990 privind autorizarea și funcționarea în România a
reprezentanților companiilor și organizațiilor economice străine, inițiată de Ministerul
Economiei, Antreprenoriatului și Turismului;
- Legea nr. 153/2003 privind Codul muncii, inițiat de Ministerul Muncii și Protecției
Sociale.
- Reformarea licențelor/autorizațiilor/certificatelor privind afacerile din România.

Grupul de lucru, mai sus menționat, va avea ca scop identificarea modificărilor legislative
necesare pentru înființarea unui ghișeu unic de contact pentru licențe/ autorizații/ certificări,
fuzionarea licențelor cu obiective similare, coroborat cu crearea unei platforme unice și
interconectarea acestuia cu o serie de alte platforme existente ca edirect.e-guvernare.ro.
Soluțiile avute în vedere vor fi conforme cu elementele de cloud guvernamental și de
interconectare a o serie de baze de date în vederea digitalizării serviciilor administrației publice.

De asemenea, se are în vedere, acolo unde este posibil, comasarea unor licențe cu obiective
similare, precum și realizarea unei clasificări a licențelor după domeniile de licențiere: în
domeniile siguranței la incendiu, protecției civile, serviciilor sociale, mediului și sănătății,
precum și includerea acestora într-un act normativ unitar, în contextul în care ele nu sunt deja
sistematizate la nivel de cod legislativ. Astfel, se are în vedere consolidarea legislației primare
și secundare în domeniul autorizațiilor/ licențelor/ certificatelor și înființarea unui organism de
supraveghere a procedurilor de acordare a licențelor. Rolul organismului de supraveghere nu
va fi acela de a centraliza procedura de acordare a licențe/autorizații/certificate sau de a lua
decizii finale cu privire la viabilitatea unei anumite licențe/autorizații/certificate, ci mai
degrabă de a monitoriza și supraveghea fluxurile multiple de lucru din diferitele instituții care
trebuie implicate, precum și de a servi ca mediator între investitori și administrația publică.

Pentru susținerea simplificării sarcinii administrative a mediului de afaceri, se va crea o

platformă digitală (simulator de licență) în care investitorul să introducă datele și
caracteristicile relevante ale activității sale pentru a fi informat cu privire la procesul de
licențiere.

Simplificarea procedurilor privind profesiile liberale reglementate (inginerii civili, arhitecți,

contabili și ghizi turistici) la nivelul acordarii de licente, va conduce la eliminarea acestor
16

bariere și va stimula concurența și investițiile, inclusiv în inovare, în sectorul serviciilor în care

Page

acestia activează.
 Având în vedere proiectul OCDE “Comprehensive redesign of the licensing system in
Romania”, respectiv studiul din cadrul acestui proiect, “Legislative roadmap for reforming
industrial and manufacturing licenses in Romania”, ne propunem să promovăm și să punem în
aplicare legea „Licenței industriale unice” (integrarea tuturor licențelor industriale într-o
singură simplificare/simplificare care permite o procedură complet digitalizată) cu
implementarea efectivă a principiilor: „tăcerea înseamnă consimțământ”, “o singură dată”,
“punct electronic de contact unic”, eliminarea controalelor duale și cerințelor privind licențele
industriale, eliminarea ștampilelor și reînnoirilor inutile pe baza unei taxonomii a licențelor.

Mai concret, implementarea Legii „Licenței industriale unice” presupune următoarele acțiuni
de reformă:

 Înființarea Ghișeului Unic de Contact (One Stop Shop) pentru

licențe/autorizații/ certificări

- Crearea unui ghișeu unic pentru toate licențele comerciale. Informațiile despre acest
ghișeu electronic vor fi furnizate de instituțiile publice relevante ceea ce ar permite
investitorilor să solicite licențele online.

- Consolidarea prezenței online a serviciilor de licențiere a afacerilor digitale prin

intermediul unor platforme precum edirect.e-guvernare.ro.

- Realizarea unei liste actualizate complete a tuturor licențelor comerciale, disponibilă

online.

 Fuzionarea licențelor cu obiective similar

- Integrarea licențelor existente într-o singură procedură va ajuta nu numai la

eficientizarea procesului general de acordare a licențelor, cât și la identificarea și
eliminarea duplicatelor, ineficiențelor și a altor probleme existente în reglementările
actuale. Astfel, se propune fuzionarea licențelor cu obiective similare (exemplu: în
domeniile siguranței la incendiu, protecție civile, serviciilor sociale, mediului și
sănătății).

- Nivelul restricțiilor din România este mai mare comparativ cu media pieței unice pentru
profesiile liberale reglementate (inginerii civili, arhitecți, contabili și ghizi turistici).
Simplificarea procedurilor privind profesiile liberale la nivelul acordării de licente va
conduce la eliminarea acestor bariere și va stimula concurența și investițiile, inclusiv în
inovare, în sectorul serviciilor în care aceștia activează.

 Consolidarea legislației primare și secundare

Majoritatea licențelor provin din legi sau din ordonanțe de urgență ale guvernului precum și
din regulamentele UE.
17
Page
 Legile și ordonanțele guvernamentale (de urgență sau ordinare) sunt considerate drept legislație
primară, la fel ca și reglementările și directivele UE.

Normele de aplicare a legislației primare, ordinele ministeriale, reglementările independente și

interne au fost clasificate drept legislație secundară.

Reglementările independente sunt emise de agențiile de reglementare din subordinea

ministerelor (ANRE, autorități feroviare etc.) și reglementările specifice sunt emise de către
autoritățile locale care se bazează pe regimurile juridice instituite prin instrumente juridice de
la nivel central.

 Crearea unor instrumente electronice de informare (simulator de licență)

- un ”simulator de licență” în care investitorul să introducă datele și caracteristicile

relevante ale activității și să fie informat cu privire la licențele și procedurile necesare
pentru realizarea acestora.

 Imbunătățirea cadrului de aplicare a principiului aprobării tacite („tăcerea

este consimțământul”)

- Termenele pentru luarea deciziilor guvernamentale și, prin urmare, aplicarea aprobării
tacite, pot reduce costurile administrative și pot îmbunătăți responsabilitatea. Poverile
administrative sunt determinate doar parțial de costurile directe ale întreprinderilor și
ale cetățenilor legate de colectarea informațiilor solicitate, completarea formularelor și
tratarea cu administratorii. Costurile sunt, de asemenea, rezultate ca urmare a
întârzierilor și a incertitudinii în furnizarea informațiilor sau a răspunsurilor la solicitări.
Respectarea termenelor pentru gestionarea proceselor de licențiere de către funcționarii
publici și de către autoritățile de reglmentare duce la reducerea costurilor administrative
atât pentru întreprinderi, cât și pentru cetățeni.

- Aprobările tacite sunt reguli legale care vizează atingerea unor scopuri multiple, cum
ar fi reducerea timpilor de așteptare pentru procedurile administrative pentru cetățeni și
întreprinderi, creșterea calității serviciilor și responsabilității agenților publici și a
instituțiilor, precum și creșterea predictibilității în luarea deciziilor.

- Din 2003, prin adoptarea Ordonanței de urgență nr. 27/2003, o astfel de politică este
recunoscută ca parte a cadrului juridic al administrației publice din România. Potrivit
feedback-ului din partea întreprinderilor și antreprenorilor români, totuși, aplicarea sa
reală nu a atins rezultatele scontate.

 Reducerea termenelor legale și alinierea la complexitatea procedurală

- În prezent, există o dependență excesivă față de obligațiile secvențiale, prin care o

licență poate fi obținută numai după eliberarea unei alte licențe, ceea ce creează la
18

rândul său blocaje semnificative în sistem. Acest lucru duce la întârzieri inutile care ar
Page

putea fi reduse prin procese și aplicații paralele. Mai mult, termenele nu par să urmeze
 o rațiune și nu par să reflecte complexitatea sau simplitatea procedurii. Acțiunile de
reformă propuse includ:

- Secvențierea și creșterea numărului de licențe care pot fi solicitate în paralel

- Reducerea termenelor și asigurarea că acestea sunt aliniate la complexitatea

procedurilor.

 Limitarea reînnoirilor licențelor

- Autorizațiile având o durată limitată îngreunează derularea activităților comerciale,

deoarece poate împiedica furnizorul de servicii să-și dezvolte o strategie pe termen
lung, inclusiv în ceea ce privește investițiile. În general, acestea reprezintă un element
de incertitudine pentru întreprinderi și pentru dezvoltarea acestora.

- Pe lângă faptul că este percepută ca o practică birocratică inutilă, reînnoirea periodică

este în contradicție cu spiritul Directivei UE privind serviciile, care prevede că
autorizațiile și licențele ar trebui acordate în general pe o perioadă nelimitată, acceptând
reînnoiri doar atunci când limitarea în timp poate fi justificată de un motiv imperativ
legat de interesul public.

 Inființarea unui organism de supraveghere a procedurilor de acordare a

licențelor

Rolul său nu va fi de a centraliza procedura de acordare într-un singur organism sau de a lua
decizii finale cu privire la viabilitatea unui anumit proiect, ci mai degrabă de a monitoriza și
supraveghea fluxurile multiple de lucru din diferitele instituții care trebuie implicate, precum
și de a servi ca mediator între investitor și administrația publică.

 Eliminarea controale duale privind licențele

c) Simplificarea procesului de transparentizare a controalelor asupra mediului de afaceri,

a obligațiilor declarative, a raporturilor de muncă și a altor elemente care afectează
activitatea de funcționare a firmelor

Simplificarea procedurală ce afectează derularea activităților întreprinderilor va fi analizată de

grupul de lucru inter-instituțional, mai sus menționat și va avea în vedere modificări legislative
privind eficientizarea și transparentizarea controalelor realizate asupra activității
întreprinderilor, inclusiv digitalizarea Registrului Unic de Control, simplificarea procedurilor
care reglementează raporturile de muncă în cadrul întreprinderilor și în relația acestora cu
instituțiile statului, inclusiv prin actualizararea Nomenclatorului ocupațiilor din România și
prin crearea de platforme digitale care să integreze toate serviciile dedicate angajatorilor.

Digitalizarea Registrului Unic de Control (RUC) va elimina controale abuzive și va facilita

19

transparentizarea activităților de control, punându-se pe primul loc rolul de îndrumare și

Page

informare a contribuabilului, nu acela de sancționare. RUC poate funcționa ca o platformă

 integrând baza de date a operatorilor economici și permițând accesul instituțiilor publice cu rol
de control.

De asemenea, printre măsurile avute în vedere se numără simplificarea obligațiilor declarative,

a prevederilor legale din domeniul arhivării a procesului de raportare statistică și adaptarea
activității de comerț la era digitală. Principiile aplicabile în restructurarea cadrului legislativ
sunt reprezentate de eliminarea obligațiilor declarative care nu se justifica, uniformizarea
implementării legislației la nivel național, uniformizarea bazelor de date statistice, etc.

Cu titlu de exemplu, in procesul de funcționare a firmelor pot fi avute in vedere următoarele

măsuri de debirocratizare:

1. Eliminarea analizei de risc la securitate fizică - Începând cu data de 1 iulie 2018 toate
instituțiile publice și societăţile înființate conform legii nr. 31/1990 și care dețin bunuri, sunt
obligate să asigure paza acestora și să întocmească analiza de risc la securitate fizică.

Analiza de risc se întocmește de către specialiști cu vechime în domeniul riscului sau experți
abilitați (conform art. 2 HG 301/2012) și costuri semnificative pentru firmele mici, tarifele
analizei pornind de la 1.000 lei, pentru o microîntreprindere care probabil nici nu deține bunuri
de valoarea respectivă. Amenda pentru neefectuarea analizei de risc este în cuantum de la 5.000
– 10.000 lei.

Considerăm că măsura are un scop pur birocratic și este o metodă de amendare a firmelor mici,
care traversează o perioadă dificilă. Nu este nevoie de o lege care să impună paza bunurilor,
iar această analiză de risc nu păzește bunurile efectiv. Există legislație specifică care prevede
răspunderea patrimonială a administratorului, prin urmare considerăm că obligația nu este
justificată.

Propuneri: eliminarea analizei de risc pentru societățile comerciale și eliminarea sancțiunii din
Legea 333/2003, Norma Metodologică publicată din HG 301/2012, Instrucțiunea nr. 9/2013

2. Eliminarea obligației declarării sediilor secundare la ANAF, obținerea CIF pentru puncte de
lucru cu peste 5 salariați și plata diferențiată a impozitului pe salariu.

Sediile secundare se declară la Registrul Comerțului, dar și la ANAF prin declarația 060
(Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni pentru sediile secundare) și declarația
061, chiar dacă ANAF primește informații de la Registrul Comerțului, ceea ce înseamnă o
dublă înregistrare a aceleiași operațiuni.

Sediile secundare cu mai mult de 5 salariați sunt obligate să obțină CIF - Cod de Înregistrare
Fiscală și se solicită prin depunerea următoarelor documente: formularul 060, copie certificat
înregistrare fiscală a persoanei juridice, actul privind înregistrarea punctului de lucru la
registrul Comerțului, dovada spațiului pentru sediul secundar declarat, declarație pe propria
răspundere că are 5 salariați începând cu data x, extras din revisal și alte documente pe care
20

unitatea teritorială le consideră necesare.

Page
 Contribuabilii respectivi sunt obligați ca plata impozitului pe salarii să se efectueze diferențiat,
către trezoreria locală pe raza căreia se află sediul secundar. Această obligativitate generează
erori în administrarea plăților și mută gestionarea fondurilor din sarcina administrației locale
în sarcina contribuabilului. Contribuabilul ajunge să administreze atâtea fișe sintetice în relația
cu ANAF pentru fiecare punct de lucru, să întocmească tot atâtea ordine de plată pentru
achitarea impozitului pe salarii, iar banii sunt colectați în contul trezoreriei și nu în contul
consiliilor locale, cu atât mai mult cu cât toate informațiile relevante se regăsesc în declarația
112 Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi
evidenţa nominală a persoanelor asigurate.

Propuneri:

- eliminarea declarației 060 și a declarației 061 - OPANAF 3725/2017

- eliminarea obligației de obținere CIF special pentru punctele de lucru cu peste 5 salariați
art. 85 (1) Legea nr. 207/2015 privind Codul Fiscal

- eliminarea plății diferențiate a impozitului pe salarii - art. 85 (5) din Legea 207/2015
privind Codul Fiscal, art. 32 (7) din Legea 273/2006 privind finanțele publice locale.

3. Eliminarea sancțiunilor pentru nedeținerea Registrului Unic de Control - Registrul Unic de

Control a apărut în ideea de a fi în favoarea contribuabilului, de a-l apăra de abuzurile organelor
de control și impostori, dar s-a transformat într-o unealtă birocratică și cu scopul de a sancționa
contribuabilul. RUC se achiziționează de la unitățile ANAF în 30 zile de la înființarea entității
sau declararea punctului de lucru (și nu de la Registrul Comerțului cum poate ar fi fost logic),
însă de multe ori nu este disponibil pe stoc. Până la digitalizarea și transparentizarea actelor de
control, este oportună debirocratizarea procesului de deținere și achiziție, în speranța
schimbării comportamentului organelor de control bazat pe sancțiune și încurajarea îndrumării
și sprijinirii mediului de afaceri.

Propuneri:

- eliminarea sancțiunii de deținere a RUC - art. 7, art. 8 Legea 252/2003

- eliminarea obligativității deținerii RUC pentru punctele de lucru art. 5 (2) Legea
252/2003
- eliminarea obligativității numerotării, sigilării si păstrării art. 5 (1)
4. Eliminarea obligativității tranzacțiilor firmelor prin contul de trezorerie în relația cu
instituțiile statului - Firmele sunt obligate de legislație să deruleze tranzacții prin conturile
Trezoreriei, cu atât mai mult cu cât această instituție a demonstrat o birocrație excesivă,
nemodernizată, cu tranzacții întârziate și care împiedică desfășurarea facilă a activității
contribuabililor. După cum se regăsește și în Programul de Guvernare, considerăm că este
momentul oportun pentru liberalizarea tranzacțiilor bancare prin instituțiile de credit și
eliminarea poverii birocratice de pe umerii mediului de afaceri.
21

Propuneri: eliminarea art. 6 OUG 146/2002

Page
 5. Eliminarea foii de parcurs, ca document obligatoriu în deductibilitatea combustibilului -
Foaia de parcurs este un alt document birocratic, care încarcă activitatea firmelor, atât a celor
care utilizează în fapt vehiculele de serviciu, cât și a administratorilor și a contabililor.
Legislatia actuală nu prevede o formă aprobată a foii de parcurs, însă există un conținut minim
obligatoriu. Pe de o parte, deducerea 100% mai este condiționată și de alți factori în afara foii
de parcurs. Pe de altă parte, deși societatea completeaza foile de parcurs, i se limitează dreptul
de deducere pentru TVA și cheltuială pentru motivul că aceste foi nu respectă condițiile de
formă necesare pentru exercitarea dreptului de deducere. Sunt situații des întâlnite care conduc
la limitarea cu 50% a TVA-ului și a cheltuielilor aferente vehiculelor, precum:

● Inscrierea scopului și locului de deplasare în mod general (Ex. Sediu – Clienți, sau
Ploiești – București, sau Achiziție marfă București – Contabilitate – Sediu),
● Nespecificarea normei de consum sau specificarea normei de consum la 100 km,
● Omiterea înscrierii categoriei de vehicul.
Propuneri: modificarea OUG 195/2002 art.27, modificarea art.298 (1) Cod Fiscal

6. Eliminarea declarării posturilor vacante la AJOFM - Angajatorii care au încadrat în muncă

persoane din rândul beneficiarilor de îndemnizații de șomaj, au obligația de a anunța în termen
de 3 zile agențiile pentru ocuparea forței de muncă la care aceștia au fost înregistrați. Această
obligație birocratică este dovada concretă a pasării atribuțiilor unei instituții de stat pe umerii
mediului privat. Agenția ar trebui să vină în întâmpinarea și în sprijinul antreprenorilor care au
traversat o criză a forței de muncă și care acum traversează o criză economică, dovedindu-și
utilitatea în procesul de recrutare și scădere a șomajului.

Propuneri: abrogarea art. 10 Legea 76/2002

7. Eliminarea procurii notariale necesare în îndeplinirea obligațiilor declarative - Obligațiile pe

care statul le impune antreprenorilor ar trebui înlesnite, nu împiedicate. Tocmai de aceea, în
îndeplinirea obligațiilor declarative considerăm că împuternicirea notarială îngreunează
procesul de declarare, cu drumuri și costuri suplimentare. Paradoxul birocrației este că
solicitarea împuternicirii notariale nu este prevăzută în actele normative, ci în ghidurile de
utilizare (vezi AFM) sau în practica teritorială (vezi ANAF București versus ANAF Suceava,
unde îmuternicirea notarială nu mai este solicitată de 3-4 ani).

Propuneri: OMFP 858/2008, Ordin 594/2006 și www.afm.ro

8. Mutarea obligativității înregistrării contractelor de internship de la AJOFM la ITM/Revisal

- Legea privind internshipul reglementează înființarea “registrul electronic de evidență al
contractelor de internship” care este în administrarea AJOFM, paradoxal de cum ar fi normal
și logic, respectiv în administrarea ITM, după cum sunt raportate contractele de muncă sau
contractele de zilieri. Această prevedere crează confuzie în rândul contribuabililor, care știe că
raportarea relațiilor de muncă se face la ITM. O modalitate simplă este configurarea Revisal
pentru raportarea contractelor de internship și raportarea acestora într-un singur loc.
22
Page

Propuneri: modificarea art.17, art.18, art.29 din Legea 176/2018 privind internshipul
 9. Eliminarea Registrului de Evidență Fiscală pentru persoanele juridice - Într-o etapă în care
digitalizarea și informatizarea evidențelor contabile este aproape totală, firmele plătitoare de
impozit pe profit sunt încă obligate să achiziționeze Registrul de Evidență Fiscală de la ANAF
contra cost, registru cu regim special de tipărire de la Imprimeria Națională, în termen de 30
zile de la înregistare. Registrul de evidență fiscală poate fi ținut și electronic, dar numai cu
obținerea unei derogări din partea direcțiilor finanțelor publice. Paradoxal, OMFP 3254/2017
prevede obligativitatea ținerii REF electronic de către persoanele fizice.

Propunere: Abrogarea OMFP 870/2005

10. Modificarea legii drepturilor de autor în privința organismelor de gestiune colectivă - Se

impune modificarea legislației organizării organismelor de gestionare colectivă, astfel încât să
ducă la o protejare reală și aplicată, în beneficiul titularilor drepturilor de autor și a drepturilor
conexe acestora care le sunt încredințate dar și o colectare facilă și transparentă. În prezent,
aceste organisme încasează sume considerabile de la utilizatorii de proprietate intelectuală,
repartizând și plătind sumele cuvenite autorilor sau titularilor de drepturi de autor sau de
drepturi conexe. Paradoxul acestui proces de colectare este că, în prezent, pe site-ul ORDA
figurează 15 organisme de gestiune colectivă (OGC), iar categoriile de utilizatori sunt abordate
de acestea, în funcție de specificul activității. De exemplu, restaurantele care difuzează muzică
ambientală sunt abordate de 8 organisme de gestiune colectivă: UCMR-ADA (autori opere
muzicale), DACIN-SARA (autori opere audio-vizuale), CREDIDAM (artiști - prestatii
artistice pe fonograme), ARAIEX (artiști - prestatii artistice pe fonograme), UNART (artiști -
prestatii artistice pe fonograme), UPFR (producători de fonograme), ADPFR (producători de
fonograme), UPFAR-ARGOA (producători de ideograme). Este dificil de gestionat de către
utilizatori a obligațiilor de plată, cu atat mai mult cu cât nu există relații contractuale, nu există
o colectare transparentă și nicio evidență publică cu obligațiile pe care restaurantele le au față
de aceste entități. Mai mult, aceste OGC funcționează în regim de ONG, dar sumele de bani
colectate sunt interpretate drept taxe lunare/anuale, asimilându-le ca instituții de stat cu atribuții
de colectare taxe și impozite.

Propuneri: modificarea Legii 8/1996, OG 25/2006

- modificarea legislației astfel încât atribuțiile de colectare să îi revină unui singur

organism OGC din domeniu,

- obligațiile de plată sa fie publice și comunicate de către ORDA

- ORDA să asigure transparentizarea procesului de colectare și gestiune a fondurilor

11. Eliminarea registrului Entităților de Cult - condiție pentru deductibilitatea sponsorizării din
impozit

Ordinul ANAF 819/2019 aprobă procedura privind organizarea Registrului Entităților de Cult
23

și împreună cu Legea 30/2019 schimbă total deducerea din impozit a sponsorizării complicând
procedura de înregistrare a entităților care beneficiază de sponsorizări din partea mediului
Page

privat.
 Același act normativ reglementează Formularul 163 (Cerere de înscriere /radiere în /din
Registrul entităţilor /unităţilor de cult pentru care se acorda deduceri fiscale) și condiționează
înregistrarea entităților în registru de anumite obligativități, respectiv: desfășurarea activității
în domeniul pe care a fost constituită (declarație pe proprie răspundere); îndeplinirea obligației
fiscale declarative; lipsa datoriilor la bugetul de stat; depunerea situațiilor financiare anuale și
este activă potrivit art.92 din Codul de procedură fiscală.

Existența registrului este birocratică deoarece ONG-urile beneficiare de sponsorizări sunt

înregistrate în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor de la Ministerul Justiției, deci este o dublă
înregistrare în Registrul entităților de Cult, cu atât mai mult cu cât sponsorizările au funcționat
mult mai fluid înainte de apariția actelor normative anterior menționate.

Reiterăm pe această cale, principiul double licensing care prevede anularea acelor proceduri
de autorizare care cauzează povară administrativă excesivă antreprenorilor.

Propuneri: eliminarea Ordinului ANAF 819/2019 și a declarației (formularului 163).

12. Actualizarea codurilor CAEN astfel încât să fie incluse activități noi și/sau nereglementate
sau care necesită reglementare distinctă - Ordin 337/2007 -

Criza pandemică și ajutoarele de stat din 2020 acordate pe baza activităților diferențiate în
funcție de codurile CAEN ale beneficiarilor, au scos în evidență disfuncționalități și discrepanțe
în selectarea și autorizarea codurilor CAEN, care să reflecte cu acuratețe activitățile
contribuabililor. Multe din activitățile nișate, specifice, sau reglementate superficial, nu și-au
regăsit corespondentul în lista codurilor CAEN din Ordinul 337/2007.

Propuneri: Modificarea ordinului prin deschiderea unui apel către mediul afaceri și
includerea/cuprinderea în conformitate cu clasificările europene (NACE/ REv.2/ Regulamentul
1893/2006).

13. Eliminarea registrelor obligatorii ORDA

În prezent, firmele IT au obligativitatea de a înregistra în Registrul Național al Programelor

pentru Calculator gestionat de ORDA, dar aceste registre nu sunt disponibile online și nici nu
este justificată necesitatea acestei obligații. În prezent, ORDA gestionează șase registre de acest
fel, din care RNPC - Registrul Național al Programelor pe Calculator prezintă interes în
exemplificarea de față.

Propuneri: Legea nr. 8/1996, OG nr. 25/2006, HG nr. 401/2006

14. Eliminarea declarării reducerilor comerciale OG 99/2000 art.19

Vânzările de lichidare sau reducerile comerciale (soldări, etc.) trebuie notificate în baza unui
inventar detaliat al mărfurilor de lichidat și justificată (documente legale) proveniența acestora,
24

precum și dovada achitării furnizorilor. Notificarea se face la primăria localității cu 15 zile

înainte de începerea vânzărilor de lichidare.
Page
 Considerăm că unitățile administrației locale nu sunt îndreptățite/ abilitate (atribuții) în
fundamentarea deciziei antreprenorului, iar declararea soldărilor îngreunează activitatea
operatorilor economici.

De asemenea, poate ar fi fost îndreptățită în anul 2000 când a fost implementat a fost
implementat actul normativ deoarece în România nu există o cultură a reducerilor de preț, dar
între timp consumatorul român s-a educat.

Prevederea obligației declarării împovărează primăriile locale care nu dețin personal dedicat și
suficient să verifice în teritoriu și nu este în competența autorităților administrative. Astfel,
obligația de notificare se transformă într-o banală hârtie care nu-și atinge obiectivele.

15. Unificarea procedurii de suspendare a activității firmei la ONRC cu cea privind regimul
declarativ derogatoriu la ANAF - Ordin 889/2016 unificat cu Ordin 2594/2008

Suspendarea reprezintă întreruperea temporară a activității unei firme. Aceasta nu poate depăși
3 ani de la data înscrierii mențiunii în Registrul Comerțului și notificării organelor fiscale,
precum și a ONRC. Documentele solicitate la Registrul Comerțului: cerere de înregistrare prin
care se solicită înregistrarea mențiunii privind suspendarea temporara a activității; declarația-
tip pe propria răspundere din care să rezulte că firma nu desfășoară la sediul social, la sediile
secundare sau în afara acestora activitățile declarate; hotărârea AGA/Decizia asociatului unic
privind suspendarea activității; certificatele constatatoare pentru autorizarea activității;
dovezile privind taxele aplicabile; termenul este de minim 5 zile lucrătoare. Art 159 (1) Ordinul
2594/2008 de aprobare a Normelor Metodologice privind modul de ținere a registrelor
comerțului, de efectuarea înregistrărilor si de eliberare a informațiilor.

Prin aplicarea regimului declarativ derogatoriu, societățile sunt scutite de depunerea

declarațiilor 100 – privind obligațiile de plată la Bugetul de Stat, 101 – privind impozitul pe
profit, 112 – privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența
nominală a persoanelor asigurate, 120 – privind accizele, 300 – decontul de TVA. Obligația
privind depunerea situațiilor financiare anuale rămâne valabilă. Pentru a putea beneficia de
acest regim, se depune o cerere la ANAF, în care se declară îndeplinirea condițiilor și perioada
pentru care se solicită aplicarea acestui regim, împreună cu dovada înscrierii inactivității
temporare la Registrul Comerțului. Termenul de soluționare este de 45 zile.

Propuneri: Simplificarea cererii depuse, în care se declară aceleași informații ca la Registrul

Comerțului. Procedura de suspendare. Preluarea de către ANAF a documentelor necesare direct
de la Registrul Comerțului; Reducerea termenului de soluționare a cererii, cu aplicabilitate
imediată; Eliminarea obligației de depunere a situațiilor financiare anuale, dat fiind faptul că
sumele declarate sunt nule.

16. Eliminarea notificării furnizorului de servicii HR la ITM în termen de 3 zile de la încheierea

contractului
25

Obligativitatea angajatorilor de a înregistra la ITM prestatorii de servicii și de a informa în scris

Page

încheierea contractului privind serviciul de completare și transmitere în Revisal este o obligație

 declarativă absurdă deoarece, pe de o parte, privește relația contractuală dintre două persoane
juridice, iar pe de altă parte, din 2011 și până în prezent nu și-a dovedit altă utilitate (eliminarea
muncii la negru, a evaziunii fiscale, a erorilor din Revisal, a asumării răspunderii, creșterii
calității serviciilor), decât cea de îngreunare a activităților de administrare a afacerilor,
consumând resurse și timp prețios.

Propuneri: Ordin 1918/2011 - art.10, art. 11 din Procedură; Eliminarea condiționării obținerii
parolei de acces cu transmiterea revisal - art. 23 din Procedură. Eliminarea ștampilării adresei
- art. 29 din Procedură. Abrogarea art. 28 din Procedură (depunerea le sediul ITM a registrului
pe suport CD, dischetă 3,5 inch sau USB.

17. Scutirea de sancțiuni pentru microîntreprinderi (definite conform Legii 346/2004 - 9

salariați și CA de 2 mil. euro) altele decât cele privind evaziunea fiscală și muncă la negru, cu
excepția infracțiunilor - Microîntreprinderile (care au până la 9 salariați și realizează o cifră de
afaceri anuală netă sau dețin active totale de până la 2 milioane euro, echivalent în lei - definite
de Legea 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii)
sunt nevoite să îndeplinească o serie de obligații sau să depună o multitudine de declarații care
nu sunt relevante și care îngreunează desfășurarea activităților acestora, cu atât mai mult cu cât
fiecare dintre obligații vine cu numeroase controale și amenzi semnificative, mai ales la
începutul activității, când focusul ar trebui să fie pe dezvoltarea afacerii.

18. Eliminarea obligației privind păstrarea contractelor individuale de muncă la punctele de

lucru din legislația de reducere a muncii la negru - OUG 53/2017 art.2↗1 (2), respectiv 16➚1
(2) Codul Muncii (Legea 53/2003)

OUG 53/2017 a apărut în anul 2017, prin care a introdus o serie de măsuri în marea revoluție
fiscală.

Copiile contractelor individuale de muncă, deținute la punctele de lucru, au dovedit că nu s-a

eliminat munca la negru, cu atât mai mult cu cât în urma ultimelor modificări ale Codului
Muncii și a telemuncii, această obligativitate este considerată de mediului de afaceri o
oportunitate de sancționare contravențională, neîndeplinind efectul scontat (perioada în care
contractul de muncă cu timp parțial au fost descurajate și taxate la normă integrală respectiv la
salariul minim pe economie).

19. Abrogarea procedurii de compensare prin CPPI Bușteni - OUG 77/1999, Legea 211/2001
pentru PJ cu capital privat (pot rămâne doar cele cu capital de stat) și HG 773/2019

20. Eliminare registrului special vânzare metale prețioase (fizic la sediul PJ)

OUG 190/2000 art. 9, Operatorii economici autorizați să efectueze operațiuni cu metale

prețioase și pietre prețioase, precum și cei prevăzuți la art. 8 alin. (7) au obligația să asigure
evidența strictă a acestora (Ordin 1809/2004 pentru aprobarea Registrului Special de evidență
26

a operațiunilor cu metale prețioase, aliaje și pietre prețioase) pe suport de hârtie, șnuruit, sigilat
Page
 și înregistrat la organul fiscal competent, câte unul pentru fiecare punct de lucru sau sediu
secundar al operatorului economic.

În registru se completează zilnic operațiuni de tipul intrări, marcare, ieșiri cu detalii de genul:
dată, număr document, denumirea obiectelor pe categorii, greutate, material, explicații,
cantitate.

Propunem: eliminarea registrului care nu își dovedește utilitatea, cu atât mai mult cu cât
procesul de marcare a bijuteriilor este efectuat de ANPC, astfel încât existența registrului este
considerată o dublă evidență a bijuteriilor, fiind o sursă de contravenții pe umerii operatorilor
economici.

21. Revizuirea legislației privind casele de marcat - eliminarea obligativității contractului de

service, eliminarea registrelor specifice casei de marcat (caiet service, registrul special,
documente fiscalizare: factură, dovada plății facturii, certificat de garanție, p.v. de sigilare,
autorizația de distribuire, stampila ANAF pe p.v. instalare și registre) - OG 28/1999 și Norma
HG 479/2003

Contractul de service - OG 28/1999 art.4 (12) d), art.4 (14) - se abrogă

Anunț detaliat - OG 28/1999 art.1 (11) - se abrogă

Registrul special - OG 28/1999 art. (8), art.4 (8), HG 479/2003 Norme art.4 (4) - se abrogă
(numerotare, vizare la organul fiscal)

Ștampilarea bonurilor fiscale case de schimb valutar - Norma HG 479/2003 art.3 (2)

Cartea de intervenție a aparatului - HG 479 art.105 (1) (2)

Păstrarea documentelor: registrul special 10 ani, memoria fiscală 10 ani, raportul 5 ani, jurnalul
electronic 5 ani, rola-jurnal 2 ani

P.V. de înlocuire a memoriei fiscale se întocmește în 4 exemplare, din care unul se depune la
organul fiscal competent HG 479 art.68 (2) (3) - se abrogă

Elementele de mai sus vor fi propuse si analizate prin grupurile de lucru inter-ministeriale și se
vor supune procesului avizare/modificare legislativă aplicabil, in măsură agreării acestora.

Mecanism de implementare:

Ministerul de resort cu atribuții în domeniul economiei este responsabil de implementarea

acestor reforme. În acest sens, acesta va constitui grupurile de lucru inter-ministeriale relevante
pentru subpunctele enumerate mai sus, cu scopul de a identifica soluțiile practice și legale cele
mai adecvate în cu privire la debirocratizarea legislativă aferentă. Acesta va avea în vedere ca
propunerile de modificare legislativă în domeniu să fie în corelare cu cele menționate în cadrul
27

prezentei reforme. În cazul în care sunt identificate elemente redundante sau care impun sarcini
Page

suplimentare mediului de afaceri în cadrul propunerilor de acte normative/de modificare a

 acestora, ministerul de resort cu atribuții în domeniul economiei va informa ministerul cu
atribuții în coordonarea PNRR și conducătorul Guvernului.

Ministerul coordonator al PNRR monitorizează implementarea reformei propuse.

Calendar de implementare:

Activitate Termen Instituții

finalizare responsabile/coordonatoare

Constituire comitet interinstituțional Q4 2021 MEAT

Intrarea în vigoare a modificărilor legislative Q3 2022 Ministerul de resort cu

pentru eficientizarea, simplificarea și atribuții în domeniul
digitalizarea completă a procedurilor legate de economic și alte instituții
afaceri - Intrarea în vigoare a modificărilor la implicate în reforma privind
Legea nr. 31/1990 - Dreptul societăților debirocratizarea mediului de
comerciale, la Legea nr. 26/1990, republicată, afaceri
privind registrul comerțului, la Decretul-lege
nr. 122/1990 privind autorizarea și funcționarea
în România a reprezentanților companiilor și
organizațiilor economice străine și Legea nr.
53/2003 - Codul muncii

Intrarea în vigoare a modificărilor legislative Q3 2022 Ministerul de resort cu

pentru simplificarea și transparența și atribuții în domeniul
aplicabilitatea desfășurării testului IMM-urilor economic și alte instituții
Intrarea în vigoare a modificării la Legea nr. implicate în reforma privind
346/2004 privind stimularea înființării și debirocratizarea mediului de
dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii afaceri

Reformarea Q4 2022 Ministerul de resort cu

licențelor/autorizațiilor/certificatelor privind atribuții în domeniul
afacerile din România- Intrarea în vigoare a economic și alte instituții
legii „Licență industrială unică” implicate în reforma privind
debirocratizarea mediului de
afaceri
28

De asemenea, a se vedea și investiile corelate acestei reforme privind platformele digitale.

Page

Beneficiari direcți/indirecți:
 Beneficiari direcți – N/A. Pentru investiții a se vedea I.1

Beneficiarii indirecți ai măsurilor legislative și investiționale incluse în cadrul acestei reforme

sunt agenții economici, profesioniștii care desfășoară activități economice și populația în
general, în cazul în care va desfășura activități economice.

Buget reformă/investiție: 0,2 mil. euro.

Nu sunt incluse cheltuieli legate de modificările legislative și instituționale propuse. Cheltuieli

cu achiziția de expertiză tehnică, la nivel național, prin care să fie identificate exact problemele
avute la intrarea/ieșirea firmelor de pe piață sunt bugetate în cadrul reformei.

Ajutor de stat:

Măsurile din cadrul acestei reforme nu implică elemente de ajutor de stat, vizând în general
modificări legislative și/sau aspecte de natură administrativă. În ceea ce privește eventualele
investiții / servicii necesare implementării acestor măsuri, acestea vor fi achiziționate printr-o
procedură competitivă, transparentă, nediscriminatorie și necondiționată, nefiind incidente
astfel prevederile ajutorului de stat.

Complementaritate cu alte componente:

Reformele propuse în cadrul acestei secțiuni sunt complementare cu cele incluse în cadrul
componentei de digitalizare a serviciilor oferite de administrația publică (cloud-ul
guvernamental), precum și cu cele legate de creșterea implicării partenerilor sociali și a
actorilor relevanți în procesul legislativ și decizional (eg. măsurile de creșterea capacității
CES).

De asemenea, nu trebuie neglijat faptul că debirocratizarea mediului de afaceri este strâns

legată și de măsurile de digitalizarea a ANAF cu privire la stimularea sistemului de conformare
voluntară, de simplificare a accesului la serviciile publice și implementarea unui management
integrat al riscurilor în coletarea taxelor și impozitelor.

În plus, pentru simplificarea cadrului procedural și legislativ în care mediul de afaceri

acționează, codificarea legislativă în domeniul construcțiilor prin finalizarea și aprobarea
Codului Amenajării Teritoriului, urbanismului și construcțiilor, reprezintă un alt pas important
care să sprijine realizarea investițiilor inclusiv de către mediului privat.

Măsurile de simplificare legislativă propuse sunt consistente cu toate investițiile din cadrul
planului care se adresează și mediului de afaceri, în special cele din domeniul cercetării,
dezvoltării, inovării, economiei sociale, economiei circulare, fiind propuse servicii digitalizate
pentru derularea activității agenților economici și eliminare a unor sarcini administrative
redundante pentru aceștia.
29

Complementaritate cu alte surse de finanțare:

Page
 Reformele propuse au scopul de a simplifica mediul în care întreprinderile își desfășoară
activitatea, în toate etapele acestora de dezvoltare, de la înființare la ieșire de pe piață.
Reformele creează cadrul general de dezvoltare a mediului de afaceri, simplificând modul în
care acestea interacționează cu instituțiile publice în activitatea de zi cu zi. Din aceste
considerente reformele propuse crează premisele eficientizării activității mediului de afaceri,
inclusiv în ceea ce privește accesarea de diferite surse de finanțare, inclusiv fonduri
europene/naționale.

Reforma este complementară cu proiectul SRSP pentru Consiliul Concurenței privind

accesibilitatea online a procedurilor de licențiere, precum și cu o serie de proiecte finanțate din
POCA 2014-2020 privind formularea politici publice alternative în domeniul debirocratizării
și simplificării procedurilor aplicabile mediului de afaceri și eficientizarea utilizării procedurii
aprobării tacite, privind consolidarea sistemului registrului comerțului și a sistemului de
publicitate legală pentru întreprinderi.

Totodată, măsurile propuse sunt complementare cu proiectele aflate în implementare sau

derulate până în prezent de către Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului,
respectiv: ”Management de calitate și performanță în cadrul MEEMA, pentru reducerea poverii
administrative și dezvoltarea IMM-urilor inovatoare” cod MySMIS 129959/cod SIPOCA 716
și “Creșterea capacității administrative a Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și
Antreprenoriat de dezvoltare și implementare a sistemului de politici publice bazate pe dovezi”,
cod SIPOCA 5 – Proiect implementat în parteneriat cu Academia Română, cofinanțat prin
Fondul Social European prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă.

Contribuția la Pilonul social european, inclusiv facilități pentru persoanele cu

dizabilități:

Modificările legislative vor fi echitabile, incluzive, asigurând egalitatea de șanse și de acces pe

piața a înterprinderilor, a forței de muncă, creând un mediu de lucru simplificat și adaptat
nevoilor înterprinderilor, asigurând inclusiv și protecția datelor cu caracter personal în ceea ce
privește întrerpinderile și persoanele fizice care vor utiliza noile servicii
simplificate/digitalizate.

De asemenea, prin digitalizarea unor servicii publice se va asigura creșterea accesului anumitor
categorii de persoane cu dizabilități. A se vedea secțiunea de investiții I.1 aferentă cu privire la
acest aspect.

Contribuția la inițiativele emblematice sau alte strategii ale UE:

Reforma legislativă propusă contribuie la noua Strategie UE pentru IMM (2020), în cadrul
căreia se ia în considerare preocupările IMM-urilor rezultate în urma crizei atunci când se
efectuează evaluări ale impactului înainte de a propune acte legislative; se așteaptă ca
rezultatele testului IMM să fie luate pe deplin în considerare în toate propunerile legislative și
30

să se demonstreze clar modul în care s-ar obține simplificarea și, acolo unde este posibil, să se
formuleze recomandări suplimentare pentru a evita sarcinile administrative sau de
Page
 reglementare inutile pentru IMM-uri. De asemenea, propunerea de reformă este în corelare cu
strategia menționată atunci când vorbim de implementarea sistematică a testelor pentru IMM-
uri la nivel național; de aplicarea consecventă a principiului „think small first” (să gândim mai
întâi la scară mică) și „big on big things, small on small things” pentru a garanta că legislația
UE și cea națională se concentrează în mod adecvat pe IMM-uri și ca bază pentru reducerea
sarcinilor administrative.

Reforma propusă contribuie la inițiativa emblematică pentru a sprijini o redresare solidă -

Modernizarea în cadrul căreia principalele servicii publice digitale ar trebui să fie modernizate
și accesibile tuturor. Accesul la serviciile publice digitalizate din cadrul debirocratizării
mediului de afaceri vor oferi cetățenilor/intreprinderilor control asupra identității și datelor lor
online și vor permite accesul la servicii digitale online. Până în 2025 administrațiile publice ar
trebui să furnizeze servicii publice digitale interoperabile, personalizate și ușor de utilizat.

R 2. Eficientizarea guvernanței în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării (Alocare: 3,43

mil. Euro)

În data de 14 mai 2020 s-a aprobat de către Guvern, Memorandumul privind aprobarea utilizării
mecanismului de sprijin al politicilor (Policy Support Facility, PSF) din Programul Orizont
2020, pentru evaluarea politicilor naționale în domeniul cercetării, dezvoltării si inovării, a
guvernanței și arhitecturii instituționale, în vederea unei mai bune integrări în Spațiul European
al Cercetării și pentru constituirea suportului științific necesar unei reforme profunde a
sistemului CDI asumată de Guvernul României.

Obiectivele PSF sunt următoarele:

1. Guvernanța sistemului CDI - Schimbări structurale în sistemul CDI
a. Eficiența finanțării publice pentru cercetare și inovare;
b. Evaluarea legislației privind institutele și organizațiile publice de cercetare;
c. Evaluarea performanței ministerelor și agențiilor de finanțare a cercetării și inovării;
2. Evaluarea politicilor și strategiilor CDI. Evaluarea finanțării și a modului în care
cercetarea are un rol în luarea deciziilor politice
a. Stimulente și bariere pentru organizațiile publice CDI pentru a conduce activități de
cercetare de înaltă calitate;
b. Resurse umane pentru CDI. Brain drain versus dezvoltarea capacității instituționale
de a performa în CDI.
3. Internaționalizarea sistemului național CDI în Spațiul European de Cercetare
(participarea la H2020 este inclusă, dar nu se limitează la acest program european).
4. Parteneriatele public-privat ca elemente cheie pentru inovare. Eficiența instrumentelor
folosite pentru îmbunătățirea cooperării public-privat.
5. Eficiența, efectivitatea și impactul FESI în conexiune cu PNCDI III (2015-2020).
31

Argumente pentru disfuncționalitățile în comercializarea rezultatelor cercetării și în

ceea ce privește legăturile slabe știință – mediul de afaceri.
Page
 Obiectivul evaluării externe a sistemului CDI va conduce la stabilirea, cât mai aproape de
realitate, a cauzelor dezechilibrelor actuale din sistemul CDI și la identificarea unor măsuri,
care să minimizeze decalajele pe termen mediu și lung ale indicatorilor specifici față de media
UE și să asigure un trend ascendent domeniului CDI, inclusiv creșterea șanselor de succes
privind participarea la Programul european de cercetare ”Orizont Europa” (2021-2027) și
intensificarea transferului în economie a rezultatelor cercetării. Evaluarea PSF a început în data
de 30 iunie 2021 și se va finaliza în data de 30 aprilie 2022.
Prin PNRR se va realiza o reformă profundă a sistemului național CDI, pe cele 5 obiective
PSF, în baza recomandărilor experților PSF 2021-2022.
Reforma legislativă pentru îmbuntățirea guvernanței sistemului național CDI în vederea
stabilirii unui sistem unitar, funcțional pentru design-ul, implementarea, evaluarea și
monitorizarea politicilor CDI la nivel național, bazat pe recomandările PSF RO 2021-2022.

Sistemul de cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) din România include organizații publice și
companii de afaceri, care desfășoară activități de cercetare, dezvoltare și inovare. Astfel,
numărul și dinamica organizațiilor de cercetare, dezvoltare și inovare din România a variat
între 2016-2019, după cum urmează: 792(2016), 713(2017), 571(2018), 480 (2019). În ceea ce
privește anul 2019, în afara celor 85 de instituții de învățământ superior, organizațiile publice
de cercetare, dezvoltare și inovare au fost reprezentate de 46 de institute naționale de cercetare
și dezvoltare (INCD) și 65 de instituții și centre de cercetare ale Academiei Române. Numărul
IMM-urilor prezintă o tendință de scădere.

Din perspectivă structurală, sistemul românesc de cercetare, dezvoltare și inovare este împărțit
în trei grupe principale:

 Sistemul CD de interes național: 1) INCD; 2) institute, centre sau unități de cercetare ale
Academiei Române și ale academiilor de ramură; 3) instituții de învățământ superior acreditate
sau structurile acestora; 4) Institute sau centre de CD organizate în cadrul societăților naționale,
companii naționale sau entități independente de interes național.

 Organizații și instituții publice: 1) institute, centre și unități de cercetare și dezvoltare

organizate ca instituții publice; 2) institute sau centre de CD organizate în cadrul companiilor
naționale și al administrațiilor autonome sau ale administrației publice centrale și locale; 3)
centre internaționale de CD, înființate pe baza acordurilor internaționale; 4) alte instituții
publice sau structuri ale acestora cu acitivăți de CD printre obiectele lor de activitate.
 Organizații și instituții private: 1) unități CD organizate ca societăți comerciale; 2) societățile
comerciale, precum și structurile acestora cu activitati CD printre obiectele lor de activitate; 3)
instituții de învățământ superior private acreditate sau structurile acestora.

În perioada iunie 2021- aprilie 2022, prin instrumentul PSF-Orizont Europa se va realiza
evaluarea, cu experți externi, a guvernanței sistemului CDI. Astfel, vor fi evaluate:
a. Eficiența finanțării publice pentru cercetare și inovare;
b. Evaluarea legislației privind institutele și organizațiile publice de cercetare;
c. Evaluarea performanței ministerelor si agențiilor de finanțare a cercetării și inovării.
32
Page
 Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), în calitate autoritate de stat pentru
cercetare științifică, dezvoltare tehnologică şi inovare, are ca responsabilitate în sensul art. 4
din OG 57/2002 aprobată, cu modificări și completări, prin Legea nr. 324/2003, cu modificările
și completările ulterioare, în principal următoarele atribuții:
1. elaborarea și actualizarea Strategiei naționale de cercetare, inovare și specializare inteligentă;
2. asigurarea cadrului instituțional pentru aplicarea Strategiei naționale de cercetare, inovare și
specializare inteligentă;
3. coordonarea la nivel național a politicilor guvernamentale în domeniile sale de activitate;
4. stimularea, susținerea, dezvoltarea și monitorizarea activității de cercetare-dezvoltare;
5. conducerea, în cazuri deosebite, unor programe de cercetare, dezvoltare și inovare sau părți
din acestea.
MCID este asistat de cinci organisme consultative: Consiliul Consultativ pentru Cercetare,
Dezvoltare și Inovare (CCCDI), Consiliul Național al Cercetării Științifice (CNCS), Consiliul
Național pentru Etică în Cercetare Științifică, Dezvoltare Tehnologică și Inovare
(CNECSDTI), Consiliul Național pentru Transferul de Tehnologie și Inovare (CNTTI) și
Comitetul Român pentru Infrastructuri de Cercetare (CRIC).
 CCCDI coordonează științific implementarea programelor și subprogramelor în cadrul
PNCDI (Planul Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare), astfel cum sunt atribuite de AS-
CD (Autoritate de Stat in domeniul cercetării-dezvoltării), în principal în domeniul cercetării
industriale.
 CNCS coordonează științific implementarea programelor și subprogramelor din cadrul
PNCDI, axate pe cercetarea de bază și de frontieră, instruirea și dezvoltarea resurselor umane
pentru cercetare, precum și subprograme de cooperare internațională axate pe cercetarea de
bază. De asemenea, stabilește standardele, criteriile și indicatorii de calitate pentru cercetarea
științifică.

 CNTTI oferă consiliere AS-CD în monitorizarea și evaluarea implementării Strategiei

naționale de cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020 (SNCDI) și a PNCDI ulterioară în
domeniul specializării inteligente.

 CNECSDTI monitorizează prevederile legale referitoare la normele morale și profesionale

de către personalul din cercetare și dezvoltare, conform Legii 206/2004 privind buna
desfășurare a cercetării științifice, dezvoltării tehnologice și inovării în organizațiile de
cercetare, dezvoltare și dezvoltare.

 CRIC este un forum strategic de consultanță AS-CD pentru planificarea pe termen lung și
alocarea eficientă a resurselor pentru infrastructurile de cercetare.

CDI finanțată de agențiile executive

Administrarea Planului național de cercetare, dezvoltare și inovare este împărțită între AS-CD
și trei agenții executive: Agenția Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior,
Cercetare, Dezvoltare și Inovare (UEFISCDI), Agenția Spațială Română (ROSA) și Institutul
de Fizică Atomică (IFA).
AS-CD gestionează programele de finanțare de bază pentru toate cele 46 INCD-uri.
Academia Română are propriul său capitol în bugetul național de stat, își proiectează propria
33

agendă de cercetare și își distribuie bugetul între cele 65 de institute și centre de cercetare.
Page

Bugetul CDI ( MCID si Academia Română)

 - mii Lei -
2016 2017 2018 2019
2
Buget AS-CD 1,767,761 1,400,731 1,402,958 1,426,945
Bugetul al Academiei Romane 3 325,136 400,731 367,496 515,744
Programul Nucleu 43 375,326 353,192 512,924 487,494
Planul National CDI 43 637,169 605,534 553,335 552,984

Ca urmare a aprobării Memorandumului, Ministerul Cercetarii, Inovării și Digitalizării asigură

coordonarea tehnică a procesului de evaluare a sistemului național CDI prin PSF. În acest scop,
pentru coordonarea implementării si monitorizării reformelor din sistemul național CDI s-a
constituit Unitatea de Implementare a Reformei PSF, la nivel de direcție, care va funcționa în
perioada 2021-2026, formată din personal contractual (17 persoane), în acord cu obligațiile
asumate în relația cu Comisia Europeană și care va asigura succesul reformelor asumate prin
PNRR. Monitorizarea implementării recomandărilor, primite prin instrumentul PSF, va fi
asigurată prin intermediul Semestrului European.
Unitatea de Implementare a Reformelor PSF are rolul de a fi motorul acestor reforme și de a
asigura coordonarea întregului proces, fiind o structură unicat la nivelul administrației centrale,
întrucât vizează exclusiv asigurarea coerenței întregului proces de reformă a sistemului național
CDI, coordonarea cu ministerele cu atribuții în domeniul CDI, prin intermediul Comitetului
Interinstituțional și comunicarea cu Comisia Europeană și cu alte structuri relevante și care a
fost creată, avand în vedere amploarea reformelor CDI, propuse a se desfășura în perioada
2021-2026, care vizează:
a. schimbări profunde structurale și funcționale la nivelul ecosistemului CDI;
b. stabilirea unei noi arhitecturi a sistemului național CDI și a operaționalizării unor
mecanisme unitare la nivel national, prin care să se asigure coordonarea, design-ul,
armonizarea, monitorizarea, evaluarea politicilor CDI;
c. modernizarea legislației primare și secundare, cu efecte asupra derulării politicilor,
strategiilor și programelor CDI la nivel național;

Acest efort administrativ substanțial, unic prin amploare în Romania, necesită nu numai
personal dedicat exclusiv reformelor PSF, dar și o serie de competențe deosebite în domeniul
politicilor și strategiilor CDI.

Provocare reformă/investiții:

Politicile care sprijină tranziția către o economie bazată pe cunoaștere sunt în continuare
limitate. Pentru a produce impact, politicile CDI trebuie să depășească abordarea sectorială,
fiind necesare racordări la provocările strategice din domenii precum sănătăte, energie, digital,
agricultură, antreprenoriat, industrie etc. De asemenea, dezvoltarea resurselor umane pentru
CDI este intrinsec legată de calitatea educației și, în special, a studiilor doctorale.
34

Pentru asigurarea coordonării cu diverse strategii și planuri elaborate în aceste domenii este
necesară operaționalizarea Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei (CNPST),
Page

2
http://www.research.gov.ro/ro/articol/2427/sistemul-de-cercetare-bugetul-cercetarii-executie
3
http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2018/anexa3/Academia%20Romana.pdf
 organism consultativ al Guvernului, în subordonarea primului-ministru (prevăzut în temeiul
art. 40 din OG 57/2002 cu modificările ulterioare, dar neoperaționalizat până în prezent).
Având în vedere specificul specializării inteligente și conexiunea cu inovarea și
antreprenoriatul, precum și abordarea integrată a resurselor umane CDI în relatie cu rolul dual
al universităților, structura CNPST trebuie revizuită pentru a corespunde spectrului mai larg
de acoperire al SNCISI (Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă).

La nivel național, sistemul CDI se confruntă cu o serie de provocări:

a. Nevoia de coordonare la nivel strategic între ministere în domeniul CDI (translația politicilor
și strategiilor sectoriale în Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă
și efectul de feedback);

b.Nevoia de adoptare a unor principii și mecanisme de corelare la nivel național-regional în

domeniul CDI.

c.Nevoia dezvoltării capacității de analiză și coordonare strategică la nivelul autorității de

cercetare, prin atragerea și formarea continuă a unui corp de experți în domeniul politicii
științei, antreprenoriatului prin inovare, legăturilor cercetare-industrie, monitorizării și
evaluării politicilor publice, etc.

d. Nevoia unei predictibilități crescute a finanțării CDI naționale și a unor eventuale corecții
strategice în raport cu resursele alocate. Reducerea semnificativă a finanțării publice în
domeniul CDI a produs nu doar incertitudine în rândul comunității CDI, dar și dezechilibre
structurale, neexistând corecție strategică și reprioritizare. Strategiile și planurile CDI
anterioare au fost realizate în baza unor ținte de alocare a cheltuielilor CDI, asumate politic la
acel moment, dar care nu au fost respectate.

e. Nevoia de clarificare și rigoare a fluxului de decizie strategică la nivelul ministerelor cu

atribuții în domeniul CDI. În condițiile absenței unui sistem centralizat de monitorizare, a
responsabilităților distribuite privind evaluarea, a numărului mare de consilii cu roluri
consultative mai puțin delimitate și a creșterii complexității politicilor (ex. prin adăugarea
specializării inteligente, a planului de reziliență), devine critică clarificarea fluxului de decizie
pe traiectul monitorizare-evaluare-explorare-corecție.

La nivelul MCID (AS-CD), dar si la nivelul altor ministere, o slăbiciune generală a

administrației publice, identificată de Curtea de Conturi a României (CCR), este legată de
proiectarea și utilizarea limitată a planurilor strategice instituționale (ISP). Legea finanțelor
publice prevede această necesitate, inclusiv normele de elaborare a programelor bugetare
aferente ISP-urilor. ISP-urile sunt reglementate de H.G. 1807/2006 (componenta de
management) și H.G. 158/2008 (componenta de programare bugetară). Din păcate, acestea nu
au reușit să ofere un cadru suficient pentru realizarea legăturii dintre politicile multianuale ale
ministerului și creditele bugetare anuale.
35

ISP-urile dezvoltate de ministere sunt proiectate pentru un interval de trei ani, fiind actualizate
Page

în fiecare an și, de obicei, revizuite la sfârșitul perioadei de implementare. Componenta

 programării bugetare nu a fost niciodată implementată. În ciuda faptului că legea finanțelor
publice stipulează utilizarea programelor bugetare cu obiective și indicatori de performanță, în
practic execuția bugetară nu se bazează pe aceste programe. ISP-urile ar trebui să
operationalizeze strategiile sectoriale existente, nu să le înlocuiască, asigurând conexiunea cu
componenta bugetară prin programe bugetare. Este necesară actualizarea metodologiei de
elaborare a ISP-urilor și utilizarea acestora în procesul anual de elaborare, negociere și aprobare
a bugetului. Astfel, ISP-ul are rolul unui document sintetic de politică la nivelul unui ordonator
principal de credite, pe baza căruia ar trebui să se facă alocarea resurselor bugetare.
Metodologia ar trebui să sublinieze etapa de implementare, să stabilească responsabilități
pentru instituțiile implicate în procesul de planificare strategică și să reglementeze un sistem
de monitorizare, bazat pe performanță, în legătură cu implementarea ISP.

Până în prezent nu a fost stabilit un cadru eficient pentru planificarea strategică și, în special,
bugetară, cu impact negativ asupra viziunii strategice de dezvoltare pe termen lung a țării,
asupra stabilirii priorităților și asupra armonizării politicilor publice la nivel central și local.
Cadrul strategic sectorial este fragmentat, există suprapuneri între strategiile locale și nu sunt
stabilite priorități pentru acțiuni între sectoare. Rolul de coordonator strategic al Secretariatului
General al Guvernului nu a fost încă consolidat. Fragmentarea crescută a resurselor continuă
să împiedice furnizarea de servicii publice, în special în comunitățile locale cu fonduri limitate.
Birocrația și capacitatea limitată de a furniza servicii de calitate, inclusiv servicii digitale, au
un impact negativ asupra cetățenilor și întreprinderilor, în special resimțită în timpul crizei
COVID-19.

Curtea de Conturi a României a remarcat următoarele aspecte la nivelul AS-CD:

1. Lipsa bazei de date funcționale pentru AS-CD cu date aferente programelor CDI ar afecta
negativ procesul de monitorizare și, în consecință, eficiența finanțării activităților de cercetare-
dezvoltare. Mai mult, aceasta împiedică întregul sistem de monitorizare furnizat de SNCDI
2020, limitează disponibilitatea informațiilor necesare pentru analiza progresului
implementării.

2. Inexistența unei Unități de politici de cercetare, dezvoltare și inovare. Rolul său ar fi fost de
a sprijini procesele de fundamentare, elaborare și implementare a politicilor de cercetare,
dezvoltare și inovare, în colaborare cu organismele de consultanță asociate. În aceste condiții,
neînființarea acestei structuri, printr-un act administrativ, a avut consecințe negative asupra
procesului de monitorizare adecvată a implementării SNCDI 2020 și, respectiv, a Planului
național de cercetare, dezvoltare și inovare. Rapoartele anuale privind etapa de implementare
a strategiei și a planului național de cercetare, dezvoltare și inovare nu au fost pregătite, iar
evoluția principalilor indicatori ai planului și programelor naționale de cercetare, dezvoltare și
inovare nu a fost monitorizată.

Sistemul CDI este fragmentat și subfinanțat în raport cu diversificarea instituțională existentă,

insuficient de atractiv pentru resursa umană în context european. Există un număr semnificativ
36

de ministere, agenții care susțin finantarea activităților CDI, fără să existe un mecanism coerent
Page
 de coordonare, monitorizare și valorificare a rezultatelor CDI, de o manieră integrată la nivel
național.

Din perspectiva analizei legislative, relevante pentru institutele/organizațiile publice de

cercetare, se pot desprinde următoarele concluzii:

1. Autoritatea centrală pentru cercetare și dezvoltare (AS-CD)

Conform Legii cercetării, AS-CD este autoritatea responsabilă cu politica CD; decide asupra
formei finale a tuturor documentelor strategice și a instrumentelor de implementare aferente.
Legea definește „Cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică” drept cercetare, dezvoltare
și inovare bazate pe cercetare-dezvoltare. O prioritate generală ar fi clarificarea Legii cercetării,
astfel încât să fie în conformitate cu terminologia europeană în domeniul CDI. Manualele
Frascati și Oslo nu au fost traduse și implementate oficial în legislația română. Extinderea de
la cercetare-dezoltare la CDI nu a fost susținută de măsurile structurale corespunzătoare.
Inovația nu are un cod CAEN specific.

În ultimii cinci ani au avut loc măsuri stop-and-go pentru reorganizarea AS-CD; restructurările
au avut loc fără a schimba în mod eficient rolul și atributele AS-CD pentru definirea unui
mecanism coerent de guvernanță a sistemului național CDI.

Organismele inter- sau supraministeriale cu atribuții de coordonare, precum Consiliul Național

pentru Știință, Tehnologie și Inovare (CNPSTI), care nu a fost încă înființat, au minimalizat
dimensiunea inovației din întreaga economie.

2. Academia Română

Academia Română și filialele sale au responsabilități în domeniul cercetării fundamentale, în

conformitate cu statutul său, stabilit prin Legea 752/2001. Academia Română oferă, de
asemenea, consiliere pe politici specifice CDI către MCID (AS-CD), direct sau prin
intermediul membrilor săi, care participă la organele de consultanță ale AS-CD.

3. Instituții de învățământ superior

Instituțiile de învățământ superior românești sunt autonome și au dreptul de a stabili și de a

implementa propriile politici de dezvoltare, în conformitate cu prevederile Legii educației.
Instituțiile de învățământ superior sunt responsabile pentru activitatea lor de predare și
cercetare, precum și pentru gestionarea finanțării lor naționale sau a veniturilor proprii.
Sistemul român de învățământ superior se împarte în instituții de învățământ superior publice
și private. Ministerul Educației este autoritate de stat pentru cercetarea universitară.

Față de toate provocările descrise mai sus, se impune stabilirea și operaționalizarea unui
mecanism de guvernanță a sistemului național CDI, care să asigure funcționarea coerentă a
unui sistem național de design, implementare, evaluare și monitorizare a politicilor CDI la nivel
37

guvernamental.
Page
 Recomandări specifice de țară:

(2020) Ținta națională 2020 aferentă CDI (1% din fonduri publice) nu a fost atinsă;

Rezultatele slabe ale României în materie de cercetare și inovare împiedică tranziția către o
economie bazată pe cunoaștere;

Țara ocupă în continuare unul dintre ultimele locuri din UE, în ceea ce privește publicațiile
științifice și co-publicațiile internaționale importante.

Obiectiv:

Crearea unui mediu favorabil investițiilor publice și private în domeniul CDI și creșterii
predictibilității finanțării în domeniul CDI, prin stabilirea și operaționalizarea unui mecanism
de guvernanță a sistemului național CDI, care să asigure funcționarea coerentă a unui cadru
strategic pentru design, implementare, evaluare și monitorizare a politicilor CDI la nivel
guvernamental, bazat pe recomandările PSF 2021-2022, prin actualizarea OG 57/2002 cu
modificările și completările ulterioare.

Obiectivele specifice sunt:

Creșterea capacității administrative a MCID pentru asumarea rolului strategic de realizare a

unei reforme profunde a sistemului național CDI pentru implementarea recomandărilor PSF
Orizont Europa, 2021-2022.

Realizarea unei reforme legislative ample care să asigure coordonarea strategică la nivel
guvernamental, între ministere și agenții și alte structuri, care finanțează CDI în vederea
menținerii și dezvoltarii sistemului CDI și a asigurării bazei științifice și tehnologice pentru
tranziția industrială prin:

a) asigurarea unui impact adecvat al cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării asupra

politicilor sectoriale și regionale;

b) asigurarea unor mecanisme viabile de coordonare guvernamentală pe relația național-

regional în domeniul politicilor CDI, precum și al specializării inteligente, drept componentă
definitorie pentru antreprenoriat;

c) includerea inovării bazate pe cercetare și a antreprenoriatului inovativ în mecanismul de

coordonare strategică a politicilor CDI la nivel național, ca factori esențiali ai creșterii
competitivității economice, pentru asigurarea tranziței către o economie bazată pe cunoaștere
în acord cu recomandările PSF Orizont Europa 2021-2022.

Descriere reformă/investiție:

Autoritatea responsabilă cu elaborarea politicilor de cercetare, dezvoltare și inovare este

38

intitulată Autoritatea Centrală pentru Cercetare și Dezvoltare (AS-CD); conform structurii

Page

actuale a Guvernului, AS-CD este Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID).

 MCID este responsabil la nivel național cu elaborarea, aplicarea, monitorizarea și evaluarea
politicilor de cercetare, dezvoltare și inovare; pentru dezvoltarea economică durabilă și pentru
introducerea rezultatelor cercetării și a tehnologiilor avansate cu obiectivul de a satisface
nevoile cetățenilor și de a crește calitatea vieții. În acest sens, MCID acționează ca ordonator
principal de credite pentru cheltuielile bugetare în domeniul CDI.

În prezent, bugetul național de cercetare este împărțit între diverse ministere și Academia
Română. Fiecare minister are un plan „sectorial” din care finanțează proiecte de cercetare.
Conform legislației în vigoare, Autoritatea Centrală pentru Cercetare și Dezvoltare (AS-CD)
are o serie de atributii: să reglementeze, să monitorizeze și să coordoneze cercetarea și
dezvoltarea publică și să consilieze ministerele în ceea ce privește planurile lor sectoriale.

Politicile și strategiile CDI reprezintă un catalizator major al dezvoltării economice. Schimbul

liber de idei și co-crearea de soluții sunt esențiale pentru a putea avansa în domeniul cercetării
fundamentale, în cel al cercetării aplicative și sunt componente cheie ale ecosistemului de
cercetare și inovare.

Politica publică de cercetare și dezvoltare este elaborată pe perioade de programare de șapte

ani, intitulate Strategii naționale de cercetare, dezvoltare și inovare (SNCDI) și se
implementează prin planurile naționale de cercetare și dezvoltare (PNCDI) la nivelul MCID,
respectiv prin alte programe la nivelul altor ministere și agenții.

Regiunile din România au dezvoltat strategii inteligente de specializare, identificând

principalele sectoare inovatoare și fluxurile de proiecte. În 2020, regiunile au continuat să
beneficieze de expertiză personalizată în cadrul Inițiativei Comisiei de convergență a
regiunilor, cu scopul de a facilita transferul și diseminarea noilor tehnologii între organizațiile
de cercetare și mediul de afaceri, o mai bună comercializare a proiectelor de cercetare,
transferul de tehnologie și promovarea inovației în rândul IMM-urilor și start-up-urilor locale.

Cu toate acestea, deși foarte promițătoare în ceea ce privește consolidarea capacităților și

consolidarea cunoștințelor, aceste inițiative regionale nu își pot atinge potențialul maxim și nu
pot îmbunătăți performanțele și competitivitatea țării dacă nu se stabilește un „ecosistem
național CDI” funcțional și robust și o corelare adecvată la nivel național–regional, în care
MCID să își exercite în mod adecvat preorogativele de autoritate de stat în domeniul cercetării–
dezvoltării.

Instituția responsabilă cu managementul strategiei naționale CDI, inclusiv specializarea

inteligentă, este, în alcătuirea actuală a Guvernului, Ministerul Cercetării, Inovării și
Digitalizării (MCID). Unele atribuții în managementul strategiilor regionale, se regăsesc în
sarcina unor organisme asociative de la nivel regional (consilii de dezvoltare, agenții de
dezvoltare regionale) și în sarcina Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE),
dar și a altor ministere (e.g MLPDA). Managementul programelor operaționale, prin care se
realizează strategiile, este însă în sarcina mai multor ministere și a altor organizații, în primul
39

rând a MIPE. MCID are unele atribuții delegate de MIPE, prin Organismul Intermediar pentru
Page

Cercetare (OIC), în ceea ce privește implementarea axei 2 din POC 2014-2020. Politicile de
 management, referitoare la tranziția industrială ale MEAT, ar putea fi conectate cu politicile
mai multor organisme, locale, guvernamentale și ministere, printre care și MCID, prin
intermediul Comitetului Interministerial pentru Competitivitate (CIC). Clarificarea relațiilor
de subordonare, contractare, finanțare, monitorizare între toate aceste organisme, relații
stabilite parțial prin diverse normative, precum și prin alte documente, cum sunt
Memorandumurile de Guvern sau Programul de Guvernare, nu a fost făcută și nu este simplu
de realizat în condițiile în care astfel de normative continuă să apară din surse diverse, datorită
fragmentării responsabilităților în domeniul CDI între mai multe structuri guvernamentale,
Academia Română etc.

Prin urmare, reforma legată de dezvoltarea și operaționalizarea mecanismului sustenabil de

guvernanță națională în domeniul CDI, se va face având la bază guvernanța Strategiei
Naționale de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă, care întrunește elementele cheie ale
unui astfel de mecanism de planificare strategică a politicilor CDI și în care se regăsesc atât
actorii, cât și procesele care trebuie să asigure operaționalizarea acestuia. Se va crea o structură
decizională guvernamentală, formată din reprezentanții ministerelor responsabille de cercetare,
dezvoltare tehnologică, inovare și antreprenoriat, care să coordoneze, la nivel national,
politicile guvernamentale în domeniul CDI (politicile în domeniul antreprenoriatului inovativ
derivî din politicile CDI, care creează cadrul de dezvoltare pentru operaționalizarea acestuia)
și să asigure, în mod unitar, design-ul, implementarea, evaluarea și monitorizarea politicilor
CDI. Această structură va fi realizată prin modificări legislative în OG. 57/2002, cu
modificările și completările ulterioare și va fi un prim pas în operaționalizarea guvernanței
sistemului național CDI. Elementele cheie pentru modelul de guvernanță a sistemului național
CDI vor fi:

 Crearea unei structuri guvernamentale, cu rol decizional în coordonarea națională a

politicilor CDI și a antreprenoriatului inovativ;
 Introducerea planului strategic instituțional, ca mecanism de implicare a ministerelor,
în coordonarea politicilor CDI (design, implementare, evaluare, monitorizare politici
CDI) și obligativitatea raportării obiectivelor acestora la obiectivele și țintele SNCISI,
respectiv corelarea acestuia cu alte instrumente de planificare, în vederea evitării
duplicării activităților;
 Rolul SNCISI în coordonarea strategică a priorităților CDI și a specializării inteligente
la nivel național și regional, respectiv stabilirea prin SNCISI de mecanisme de evaluare
periodică a gradului de îndeplinire a obiectivelor strategiei la nivel național și a modului
în care nivelul regional contribuie la realizarea țintelor SNCISI, precum și propunerea
de măsuri de corecție/ajustare la nivel național și regional;
 Valorificarea componentei de racordare strategica la politicile si prioritatile Spațiului
European al Cercetarii (ERA) și ale Spațiului European al Invățământului Superior
(EHEA) prin SNCISI, în vederea identificării soluțiilor optime pentru funcționarea
eficientă a sistemului național CDI și a specializării inteligente în ERA, inclusiv prin
alocarea de fonduri europene cu această destinație;
40

 Asigurarea unui sistem național de monitorizare a politicilor CDI, bazat pe stabilirea

Page

unui flux național decizional unic pe traiectul monitorizare–evaluare–explorare–

 corectie, în contextul creșterii complexității polticilor (de exemplu, prin adăugarea
specializării inteligente și a programului național de reformă și reziliență) și pe
reducerea numărului de consilii consultative, respectiv eficientizarea funcționării
acestora.

Reforma are în vedere realizarea unui cadru normativ actualizat, care să asigure un sistem de
guvernanță a sistemului CDI, orientat spre crearea unui mecanism funcțional pentru design-ul,
implementarea, evaluarea și monitorizarea politicilor CDI, care să asigure un cadru unitar la
nivel guvernamental, bazat pe recomandările PSF 2021-2022, pentru creșterea predictibilității
finanțării CDI și a impactului rezultatelor CDI asupra politicilor sectoriale și corelarea
politicilor naționale cu cele regionale în domeniul CDI, respectiv pentru crearea unui mecanism
decizional în domeniul politicilor publice bazate pe dovezi.

Se propune revizuirea actualului cadru de politici publice care stimulează operaționalizarea

sistemului național de coordonare a politicilor CDI.

Totodată, modificările legislative (în OG 57/2002) vor permite crearea unui nou organism cu
rol decizional axat pe cercetare, dezvoltare și inovare și politici de specializare inteligentă la
nivel guvernamental cu ministerele responsabile.

Acest organism acoperă coordonarea activităților de cercetare, dezvoltare și inovare (inclusiv

cercetarea bazată pe inovare și antreprenoriat) la nivel național și va fi proiectat în conformitate
cu recomandările privind cercetarea, dezvoltarea și inovarea pentru instrumentul de sprijinire
a politicilor PSF 2021-2022. Secretariatul acestui organism este asigurat de Ministerul
Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Impedimente: capacitatea administrativă redusă a MCID în domeniul politicilor și strategiilor

CDI; dificultăți de implementare a noilor prevederi legislative (din punct de vedere financiar,
resurse implicate, etc.).

Soluții: Operaționalizarea unei unități temporare de realizare a reformelor PSF, cu mandatul de

a pune în aplicare și de a monitoriza recomandările PSF, traduse în reforme ale ecosistemului
național de cercetare, dezvoltare și inovare.

Se așteaptă ca noua unitate, cu sprijinul instrumentului PSF, să reproiecteze în mod coordonat

cu autoritățile publice relevante, arhitectura și funcțiile sistemului de cercetare, dezvoltare și
inovare, pentru a spori calitatea investițiilor în cercetare și inovare pentru realizarea unui sistem
rezistent și performant. Pentru aceasta, mandatul unității se va concentra, printre altele, pe 5
priorități:

a) guvernanța sistemului de cercetare, dezvoltare și inovare;

b) condiții-cadru pentru cercetarea publică, resursele umane din sistemul de cercetare,

dezvoltare și inovare;
41
Page

c) internaționalizarea organizațiilor de cercetare, dezvoltare și inovare;

 d) parteneriate public-privat în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării;

e) impactul fondurilor structurale asupra sistemului de cercetare, dezvoltare și inovare.

Unitatea va fi operațională între 2021-2026 și va fi formată din 17 persoane angajate cu normă

întreagă.

Mecanism de implementare:

Reforma va fi implementată de către ministerul de resort cu atribuții în domeniul cercetării,

prin Unitatea de Implementare a Reformelor PSF, creată cu acest scop.

Buget: 3,43 mil. EUR

Beneficiarii direcți/indirecți:

MCID ca autoritate de stat în domeniul CDI, agențiile de finanțare a cercetării și inovării, alte
ministere care au în responsabilitate politici publice transversale care influențează domeniul
CDI, precum și autorități publice care au în subordine organizații care derulează și activități
CDI, organizații CDI publice și private, alte autorități/instituții care realizează investiții publice
în CDI, autoritățile administrației locale care gestionează fonduri și activități relevante pentru
domeniul CDI, Academia Română, cercetători individuali angajați pe proiecte CDI și familiile
acestora.

Beneficiarii indirecți ai reformei sunt:

 Centre de orientare profesională în cariera de cercetător (8 centre regionale); asociații

profesionale ale cercetătorilor, ONG-uri care derulează activități în beneficiul CDI,
firme de consultanță relevante pentru atragerea de fonduri CDI, cetățeni, cercetători,
întreprinderi inovative cu experiență demonstrată în proiecte de cercetare, inovare și
transfer tehnologic;
 Întreprinderi care se angajează în transferarea către piață a produselor, serviciilor sau
tehnologiilor rezultate din proiecte de cercetare.

Calendar de implementare:

Activitate Termen Institutii

finalizare responsabile/coordonatoare

Operaționalizarea Unității de Q4 2021 Ministerul de resort cu

Implementare a Reformelor PSF - atribuții în domeniul
cercetării-inovării
42
Page
 Intrarea în vigoare a unui sistem Q2 2026 Ministerul de resort cu
permanent de proiectare, implementare, atribuții în domeniul
monitorizare și evaluare a politicilor de cercetării-inovării
cercetare, dezvoltare și inovare

Adoptarea a 80% din recomandările PSF Q2 2026 Ministerul de resort cu

atribuții în domeniul
cercetării-inovării

Înființarea unui singur organism care să Q2 2023 Ministerul de resort cu

cuprindă consiliile existente, asigure atribuții în domeniul
coordonarea interministerială și ajunge la cercetării-inovării
sectorul privat

Ajutor de stat: Măsurile din cadrul acestei reforme nu implică elemente de ajutor de stat,
vizând în general modificări legislative și/sau aspecte de natură administrativă. În ceea ce
privește eventualele investiții/servicii necesare implementării acestor măsuri, acestea vor fi
achiziționate printr-o procedură competitivă, transparentă, nediscriminatorie și necondiționată,
nefiind incidente astfel prevederile ajutorului de stat.

Complementaritatea cu alte componente: Cu R.1 Transparentizare legislativă,

debirocratizare și simplificare procedurală destinate mediului de afaceri.

Complementaritatea cu alte surse de finanțare:

În scopul creșterii gradului de implicare și conectare a cercetătorilor români pe plan național și

internațional, s-a avut în vedere dezvoltarea unor rețele de centre de CD (cu finanțare din
FEDR)4: au fost contractate 11 proiecte pentru modernizarea infrastructurilor de tip Cloud
proiectul pentru extinderea rețelei RoEduNet a fost în implementare, până în martie 2021 fiind
înregistrate 32 de noi conexiuni; a continuat implementarea proiectului Anelis Plus 20205, care
asigura accesul la publicații științifice.

Prin intermediul PSF6 se urmărește realizarea unei evaluări a politicilor naționale de CDI, a
guvernanței și arhitecturii instituționale în vederea unei mai bune integrări în Spațiul European
al Cercetarii și identificarea unor măsuri, care să asigure un trend ascendent domeniului CDI,
43

inclusiv în domeniul internaționalizării. Pentru derularea PSF și implementarea recomandărilor

rezultate din evaluarea COM, la nivelul MCID a fost înființat un grup de lucru (“Task force
Page

4 POC, Acțiunea 1.1.2 - Dezvoltarea unor rețele de centre CD, coordonate la nivel național și racordate
la rețele europene și internaționale de profil și asigurarea accesului cercetătorilor la publicații științifice
și baze de date europene și internaționale
5 Valoare totală 249 mil. lei, din care valoare eligibilă 186,7 mil. lei. Perioada de implementare: 60 de
luni (18 iulie 2017 – 17 iulie 2022).
6 Conform Memorandumului aprobat în ședința de guvern din data de 14 mai 2020
 PSF”). În anul 2020 au avut loc primele reuniuni de analiză de date, s-a definit mecanismul de
guvernanță al PSF și rolul colegiilor consultative ale MCID în acest proces. Se va forma un
comitet, la nivel de secretar de stat, care să supervizeze derularea procesului PSF. În același
timp, a fost creată Unitatea de implementare a reformelor PSF, cu statut temporar (2021-2026),
care are drept misiune transpunerea recomandărilor PSF în politici publice și reforme
legislative. Această unitate urmează a fi susținută, pe durata de funcționare, prin PNRR.

Contribuția la pilonul social european, inclusiv facilități pentru persoanele cu dizabilități:

Crearea unui mediu favorabil investițiilor publice și private în domeniul CDI, prin actualizarea
și simplificarea legislației naționale privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea
programelor, proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare are implicații indirecte asupra
promovării nemijlocite a egalității de șanse și de acces pe piața forței de muncă. Prin
internaționalizare se va realiza încurajarea mobilităților, cercetătorii români vor avea dreptul
la educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții, incluzivă și de înaltă calitate,
în entități de cercetare europene, în limitele legii, pentru a dobândi și a menține competențe
care să le permită participarea la proiecte de cercetare naționale și internaționale. În acest
context, stagiile de mobilitate, de cercetare și specializare vor trebui să specifice concret ce
competențe vor dezvolta, în concordanță cu Agenda pentru competențe în Europa.

De asemenea, asigurarea egalității de șanse, indiferent de gen, origine rasială sau etnică, religie
sau credință, handicap, vârstă sau orientare sexuală, va fi o condiție obligatorie în programele
și proiectele de cercetare inițiate prin PNRR. Fiecare cercetător român va avea dreptul la
egalitate de tratament și de șanse în ceea ce privește încadrarea în muncă, protecția socială,
educația și accesul la bunuri și servicii disponibile publicului în proiectele de cercetare în care
este implicat, contribuind la realizarea EU Anti-racism Action Plan 2020-2025.

Intervenția în guvernanța CDI influențează pozitiv atractivitatea sistemului national, orientează

managementul organizațiilor CDI spre rezultat și selectează cercetătorii pe bază de performanță
și asigură un mediu propice pentru dezvoltarea acestora. Impactul așteptat este în domeniul
guvernanței sistemului CDI, atât în ceea ce privește personalul înalt calificat, dar și investițiile
private si ale celor publice, predictibile și sustenabile.

Contribuția la inițiativele emblematice sau alte strategii ale UE:

Strategia UE privind cooperarea internațională în domeniul științei și inovării: „O abordare

globală pentru cercetare și inovare - Strategia Europei pentru cooperare internațională într-o
lume în schimbare”, publicată de Comisie în data de 18 mai 2021.

Comunicarea Comisiei privind ERA: „A new ERA for Research and Innovation(COM(2020)
628)”.
44

Declarația de la Bonn privind Libertatea Cercetării Științifice7

Page

7 https://www.bmbf.de/files/10_2_2_Bonn_Declaration_en_final.pdf
 R3. Reforma carierei de cercetător

Provocare reformă/investiții:

Sustenabilitatea sistemului național de cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) pe termen lung

presupune predictibilitatea finanțării, atragerea resursei umane înalt calificate în cercetare și
inovare, creșterea atractivității carierei de cercetător, alocarea bazată pe performanță a
fondurilor CDI din universități și institute de cercetare, stimularea cooperării public-privat și
evoluția ecosistemului național de cercetare și inovare în direcția creșterii competitivității
economice, prin internaționalizare și specializare inteligentă bazată pe cercetare.

România are provocări substanțiale privind reducerea fenomenului foarte grav de brain drain
la toate nivelurile de competenţe, afectând toate sectoarele economice; aproximativ 760.000
români cu educație universitară (22% din totalul emigranților naționali) trăiesc în afara
granițelor (2015/2016). România are cea mai mare rată de emigrare a celor cu studii
universitare. Aceasta a crescut mai rapid decât numărul absolvenților de învățământ terțiar în
România (OECD, 2019).

 În 2019, erau 43.973 angajați în sistemul de cercetare din România, cifra cu 1,7% mai mică
decât în 2018. Dintre aceștia, 27.168 erau cercetători (cu 303 mai puțini decât în 2018), cu
41,5% persoane deținând titlul de doctor. Numărul de cercetători la mia de populație activă
este în România de 2.2, comparativ cu 7.4 în Cehia, 16 în Finlanda și 15 media UE.

 În ciuda accesului limitat la finanțare, persistă o comunitate de cercetători și inventatori,

care publică peste 10000 articole anual; tot anual, se depun aproximativ 1000 de cereri de
brevete la OSIM, din care se aprobă 300-400, iar brevetele obținute de firme, ca urmare a
activității inventatorilor, demonstrază potențialul acestora de a crea produse comercializate
global;

Principalele probleme identificate în Raportul de țară din 2020 privind România și analiza
provocărilor în domeniul resurselor umane CDI:

● Ținta națională 2020 (1% din fonduri publice) nu a fost atinsă și nu există măsuri de
reglementare pentru a crește calitatea cercetării, dezvoltării și a inovării;

● Ponderea cercetătorilor, în total personal CDI, este mai mică decât media europeană;

● Numărul total de absolvenți de doctorat a scăzut masiv în ultima decadă, trendul e

valabil și pentru absolvenții din domenii inginerești;

● Personalul CDI, raportat la populația ocupată, este de patru ori mai mic decât media
UE-28;

● România ocupă în continuare unul dintre ultimele locuri din UE, în ceea ce privește
45

publicațiile științifice și publicațiile internaționale importante;

Page
 ● Cooperarea dintre mediul academic și mediul de afaceri are loc în principal pe o bază
ad hoc și există blocaje normative.

Situația curentă se datorează unui cumul de factori, dintre care amintim:

● O mare parte a personalului din instituțiile de învățământ superior, educație și cercetare,

este necorespunzător plătit, în comparație cu personalul din alte state membre UE-28 și
alte categorii profesionale din sistemul public național. Situația persistă în ciuda
reformei recente a salarizării în sectorul public.

● Personalul este afectat de oportunitățile limitate de dezvoltare a carierei, de lipsa

recompenselor salariale pe principii meritocratice, lipsa de echipamente și materiale,
lipsa finanțării activității CDI (în fapt, majoritatea condițiilor stipulate în Codul
European al Cercetătorilor8).

● Având în vedere lipsa de previzibilitate a finanțării CDI, instituțiile de învățământ și

cele publice de CDI nu pot implementa strategii de cercetare pe termen lung. Aceasta
limitează capacitatea de a păstra personalul tânăr.

Strategia națională de cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020 (SNCDI), a susținut măsuri

de creștere a atractivității carierei de cercetare. Strategia a susținut sprijinirea creșterii
mobilității interne și internaționale a cercetătorilor și totodată, deschiderea mai largă a mediului
de cercetare public către cercetătorii din mediul privat și din străinătate, inclusiv prin:
integrarea doctoranzilor și tinerilor doctori în proiecte CDI; încurajarea atragerii cercetătorilor
cu competențe avansate din străinătate pentru conducerea de proiecte într-o instituție gazdă din
România.

Resursele umane din CD, raportate la populația ocupată, sunt în România la un sfert din media
europeană, anume 0,50% față de 1,99%, în 2017 (EUROSTAT). La acest indicator, România
se înscrie pe o curbă descendentă față de media europeană, în perioada 2009-2017 decalajul
majorându-se de la 1,1 la 1,5 puncte procentuale. Proporția se păstrează și într-o evidență care
consideră echivalent normă întreagă (0,38% România față de 1,46% în UE-28 în 2017).

România are scoruri foarte scăzute în ceea ce privește competențele/dimensiunea capitalului

uman (GCI 2019, EIS 2019). Această situație este datorată pe de-o parte tendințelor
demografice, iar pe de altă parte calității sistemului educațional. România are a doua cea mai
mare scădere demografică în UE-28 (EUROSTAT, 2020). Diaspora românească este a cincea
cea mai mare din lume și are cea mai mare rată de creștere din ultimii ani. La nivel național,
procentul absolvenților de învățământ terțiar în domeniile STEM a scăzut, de la 17,6% locuitori
cu vârste între 20 și 29 de ani, la 14,4% în perioada 2013-2016. Indicatorul atractivitatea
sistemului național CDI, ce înregistrează un coeficient de 32.77, conform EIS(2019) plasează
46

România pe una din ultimele poziții, în urma României fiind situată doar Bulgaria (29.42) și
Page

8 https://euraxess.ec.europa.eu/sites/default/files/am509774cee_en_e4.pdf
 Ucraina (17.27), în timp ce primele poziții sunt ocupate de Elveția (259.12) și Luxembourg
(236.20).

Recomandări specifice de țară:

Pe baza analizelor care au stat la baza Raportului de țară din 2019 privind România [EC SWD
(2019) 1022 final], raportat la domeniul CDI și la obiectivele prezentelor reforme PNRR, sunt
evidențiate nevoi de investiții cu un rang înalt de prioritate pentru:

● a sprijini colaborarea dintre institutele publice de cercetare și industriile inovatoare, a

crește atractivitatea și performanța organizațiilor de cercetare și dezvoltare, a încuraja
cercetarea aplicată, prin intermediul centrelor de inovare și al investițiilor naționale și
transnaționale comune, în validarea timpurie a produselor, comercializarea, brevetarea,
formarea de start-upuri și transferul de tehnologie;

● a consolida actualele infrastructuri, capacități și competențe în materie de cercetare și

inovare, astfel încât să se asigure participarea la programul Orizont Europa și la alte
programe și inițiative ale UE, să se integreze rețelele internaționale, transfrontaliere și
clusterele transnaționale și să se instituie programe comune de cercetare, educație și
scheme de cofinanțare;

Obiective:

1) Creșterea atractivității sistemului național CDI și a carierei de cercetător;

2) Atragerea de resurse umane înalt calificate pentru cercetare din țară și străinătate pentru
recuperarea decalajelor față de media UE;

3) Adoptarea Cartei Europene pentru Cercetatori, a Codului de Conduită pentru

Recrutarea Cercetătorilor, precum și angajamentul de a implementa strategia
instituțională pentru resurse umane din cercetare, pentru stimularea performanței în
carieră, în acord cu practicile comunitare în domeniu.

Descriere reformă/investiție:

Participarea la competiții publice CDI va fi condiționată de adoptarea cartei și codului

cercetătorului de către universități și institute/organizații de cercetare. Implementarea acestei
reforme se va face prin crearea unui nou cadru legislativ pentru cariera în cercetare și acordarea
de stimulente pentru creșterea atractivității carierei în cercetare, inclusiv prin adoptarea
practicilor științei deschise și măsuri conexe, care să asigure un sistem CDI atractiv pentru
cercetătorii din afara țării (prin crearea unor condiții atractive și sigure de muncă și de angajare
pentru cariere mai durabile și mai atrăgătoare pentru cercetători, permițând astfel atragerea și
menținerea unor cercetători de nivel excelent).
47
Page
 Modificarea cadrului legislativ care reglementează profesia de cercetător în România și
creșterea atractivității sistemului național CDI, prin măsuri de motivare la nivel individual și
instituțional.

Noul cadru legislativ va aduce modificări privind:

a) condiții cadru unice pentru desfășurarea unei cariere de cercetare și a altor categorii
de personal de cercetare-dezvoltare din sistemul național de CDI sau în alte entități
publice/private/instituții publice. Aceasta vor include măsuri pentru cercetători și
alte categorii de personal de cercetare-dezvoltare, instituții de cercetare, servicii de
digitalizare, integrare socială și profesională (de asemenea, pentru familii), servicii
de orientare profesională, mentorat și pregătire, servicii avansate de dezvoltare a
carierei, construirea unui ecosistem favorabil manifestării competențelor în CDI,
care să constituie o resursă pentru toți beneficiarii de servicii CD. De exemplu: a)
stimularea dezvoltării programelor postdoctorale de cercetare avansată cofinanțate
din fonduri publice (inclusiv Orizont Europa-MSCA); b) susținerea dezvoltării
carierei de cercetător în universitățile cu activități intensive de cercetare; c)
generalizarea adoptării Cartei Europene a Cercetătorului și a Codului de Conduită
pentru recrutarea cercetătorilor de către organizațiile CDI beneficiare de fonduri
publice CDI;

b) condiții cadru pentru o politică echilibrată de gen, diversitate și inclusivitate, în

acord cu bunele practici la nivel internațional;

c) condiții atractive pentru promovare/recrutare, evaluarea experienței profesionale,

pe baza performanței în domeniul CDI. De exemplu: a) criterii unitare la nivel
național de recrutare pentru cercetătorii tineri, dar și pentru doctoranzi pe principii
meritocratice și în acord cu bunele practice internaționale în materie; b) criterii de
evaluare bazate pe excelență științifică, dar care să ia în considerare competențele
și activitățile conexe, care completează profilul științific și asigură relația cu
societatea; c) dialog instituțional pentru uniformizarea raportării activității
științifice (se va propune pin dialog instituțional cu Ministerul Educației, cu Agenția
Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior, cu Consiliul Național
pentru Finantarea Învățământului Superior și cu entitățile CDI, utilizarea acelorași
criterii în ceea ce înseamnă raportarea activității științifice); d) asigurarea
transparenței, prin generalizarea înscrierii în registrul național al cercetătorilor și
publicarea în EURAXESS și pe portaluri consacrate a posturilor vacante din
cercetare; e) asigurarea de condiții de muncă și de perfecționare atractive, inclusiv
invățarea pe termen lung și dobândirea de competențe transversale, prin sinergia
politicilor CDI cu a celor educaționale, sociale și a celor de resurse umane,
mobilitate intersectorială pentru optimizarea evoluției în cariera profesională în
condiții echitabile;
48

d) compatibilitatea între categoriile/funcțiile/gradele profesionale ale personalului de

Page

cercetare și standardele UE, cele mai bune practici;

 e) o nouă taxonomie a competențelor pentru cercetători, în acord cu cadrul european
existent;

f) condiții atractive și beneficii suplimentare pentru atragerea oamenilor de știință din

străinătate, prin combinarea politicilor CDI cu cele sociale și de resurse umane;

g) stimulente pentru angajarea tinerilor cercetător, dar și activități de atragere a

tinerilor în cariera de cercetare și promovarea științei pentru societate;

h) revizuirea legislației privind etica, în acord cu evoluția rapidă a noilor tehnologii, a

libertății academice, Declarația de la Bonn, integritatea și buna conduită în
activitatea de cercetare.

Pentru a îmbunătăți calitatea și aplicabilitatea cercetării, se implementează o reformă profundă,

cu accent pe dezvoltarea abilităților și competențelor cheie pentru cercetătorii din stadiul inițial
al carierei lor. În plus, se va incuraja excelența în cercetare și mobilitatea cercetătorilor, inclusiv
prin accesul cercetătorilor, din străinatate, la concursurile de promovare din sistemul de CDI
din România.

În condițiile expansiunii rapide a sistemului CDI, alimentată, în principal, de atragerea tinerilor

(absolvenți doctorat, dar nu numai), asigurarea unei ponderi rezonabile a cercetătorilor seniori
devine o provocare pentru ciclul 2021-2027. În același timp, trebuie urmărită dezvoltarea
activităților de CD în cadrul firmelor.

România asigură, în acest mod, implementarea măsurilor recomandate prin Concluziile

Consiliului UE privind ERA (2020), respectiv la „Cadrul european îmbunătățit al
competențelor pentru cariere în cercetare” ținând seama de știința deschisă, de egalitatea de
gen, de competențele digitale, de diversificare a carierelor în cercetare și de eventualitatea unor
parcursuri profesionale multiple, precum și de elemente suplimentare relevante din Agenda
europeană pentru competențe și din „Apelul la acțiune de la Zagreb”, Concluziile Consiliului
UE privind „Initiativa Universitățile Europene – Asocierea învățământului superior, cercetării
și inovării cu societatea: pavarea unui nou drum, pentru o nouă dimensiune a învățământului
superior european” (2021) și Concluziile Consiliului UE privind „‚ERA - Asigurarea
cercetătorilor cu cariere și condiții de lucru atractive și sustentabile, pentru ca „circulația
creierelor” să devina o realitate” (2021).

Mecanism de implementare:

Reforma carierei de cercetător, va fi abordată integrat, cu rol demonstrativ, pentru o parte din
intervențiile propuse în PNRR, acestea fiind prioritizate astfel:

 revizuirea și actualizarea legislației relevante domeniului CDI, cu impact direct asupra

carierei de cercetator;
49

 investiții care conduc cel puțin la atragerea de resurse umane de înaltă calitate în
Page

domeniul CDI din afara României, pentru a realiza „brain circulation”;

  investiții în sprijinirea perfecționării tinerilor cercetători români la început de carieră,
câștigători la competiții europene, posesori de certificate de excelență, prin susținerea
financiară a proiectelor CDI (acțiuni Marie Sklodowska Curie);

 investiții în crearea și coordonarea unei rețele de centre regionale de orientare în carieră,

care vor fi factori cheie în creșterea atractivității sistemului național CDI și promovarea
științei în societate.

În conformitate cu Legea nr. 319/2003 privind statutul personalului CD din România,

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării este autoritatea responsabilă de calificarea și
certificarea resurselor umane CDI, implicate în activitatea de CD.
Reforma prevede crearea noului cadru legislativ pentru carieră în cercetare, în acord cu bunele
practici europene.

Legea 319/2003 modificată, va detalia indicatorii cheie de performanță (pe baza standardelor
internaționale de cercetare), care vor fi utilizați pentru evaluarea performanței cercetătorilor,
iar Legea 206/2004 modificată, va detalia standardele pentru „buna conduită în cercetarea
științifică”.
Noua legislație vizează alinierea la cele mai bune practici europene, inclusiv: a) promovarea în
cariera de cercetare, bazată pe principii de merit, b) recrutarea pe bază de proceduri
transparente, deschise și competitive, c) bune practici de etică și integritate în cercetarea
științifică.
Noua legislație va include, în mod egal, un cadru de stimulente financiare și nefinanciare pentru
a încuraja implementarea Cartei europene pentru cercetători și a Codului pentru recrutarea
cercetătorilor de către instituțiile de cercetare. Acest lucru va fi pus în aplicare, în special în
contextul cerințelor de eligibilitate pentru apeluri competitive, criteriilor de evaluare ale
organizațiilor, finanțarea instituțională și în legătură cu jaloanele 280 și 283.
Aceste noi acte normative vor ține seama, de asemenea, de recomandările experților externi
PSF Orizont Europa 2021-2022.

Procesul va fi precedat de o evaluare/recomandare ex-ante privind politicile și strategiile CDI

pentru domeniul resurse umane, derivate din evaluarea externă a mecanismului de sprijin al
politicilor (PSF) din Programul Orizont Europa.

Legea 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi

inovare va fi revizuită și actualizată, pentru a include prevederi privind impactul digitalizării
asupra bunelor practici în domeniul CDI și pentru a maximiza beneficiile bunelor practici
europene în domeniul eticii și integrității și pentru a genera un mediu de lucru propice evoluției
profesionale pe baze meritocratice în sistemul național CDI. MCID este autoritatea
responsabilă pentru implementarea acestui act normativ.

Formele finale vor fi avizate interministerial, supuse aprobării Parlamentului și publicate în

Monitorul Oficial.

Impedimente: Posibile bariere administrative și de timp în elaborarea cadrului legislativ;

50

întârzieri cauzate de dezbaterile publice asupra actului normativ; număr ridicat de comentarii
Page
 primite asupra propunerii; dificultăți de implementare a noilor prevederi legislative (din punct
de vedere financiar, resurse implicate, etc.).

Soluții: Stabilirea/nominalizarea unei structuri de specialitate, care să coordoneze procesul de

elaborare, consultare publică și avizare a propunerii de act normativ; implicarea tuturor
actorilor relevanți în vederea identificării soluțiilor optime pentru crearea cadrul legislativ;
analiza funcțională a cadrului legislativ în vederea evitării eventualelor suprapuneri sau aspecte
neacoperite, inclusiv din perspectiva operaționalizării procedurale; inițierea demersurilor de
modificare a altor acte normative, care pot avea impact asupra operaționalizării prezentei
propuneri legislative.

Calendar de implementare:

Activitate Activitate Termen InInstituții responsabile/coordonatoare

finalizare responsabile/coordonatoare
finalizare

Adoptarea noului cadrul Q4 2023 Ministerul de resort cu atribuții în domeniul

normativ privind cariera cercetării-inovării împreună cu ministerele
și statutul cercetătorului cu atribuții in domeniu

16 Institutii care au aderat Q4 2025 Ministerul de resort cu atribuții în domeniul

la Carta Europeană a cercetării-inovării
Cercetătorului și Codul
pentru Recrutarea
Cercetătorilor și au inițiat
procesul de elaborare,
implementare și evaluare
a Planurilor de Acțiune
bazat pe instrumentul
Comisiei Europene
„Strategia resurselor
umane pentru cercetători”
(HRS4R), care sprijină
angajatorii și finanțatorii
să pună în aplicare
principiile Cartei și
Codului în instituțiile lor.
51

Buget reformă: nu sunt bugetate cheltuieli pentru modificările legislative.

Page
 Beneficiarii direcți/indirecți:

MCID, ca autoritate de stat in domeniul CDI, agențiile de finanțare a cercetării și inovării, alte
ministere care au în responsabilitate politici publice transversal,e care influențează domeniul
CDI, precum și autorități publice care au în subordine organizații care derulează și activități
CDI, organizații CDI publice și private, alte autorități/instituții care realizează investiții publice
în CDI, autoritățile administrației locale care gestionează fonduri și activități relevante pentru
domeniul CDI, Academia Română, cercetători individuali angajați pe proiecte CDI și familiile
acestora.

Beneficiarii indirecți ai reformei sunt:

● Centre de orientare profesională în cariera de cercetător (8 centre regionale); asociații

profesionale ale cercetătorilor, ONG-uri care derulează activități în beneficiul CDI,
firme de consultanță relevante pentru atragerea de fonduri CDI, cetateni;

● Cercetători.

Ajutor de stat:
Reforma vizează modificări legislative și nu cuprinde cheltuieli bugetate în cadrul PNRR.
Astfel, în cadrul său nu se vor acorda ajutoare de stat/de minimis.

Complementaritatea cu alte surse de finanțare:

 Prin PNCDI III(2015-2020) au fost finanțate, în cadrul programului de resurse umane,

diverse categorii de proiecte: a) proiecte de cercetare postdoctorală (PD); b) proiecte de
cercetare pentru stimularea tinerelor echipe independente (TE); c) bursa tânarului
cercetator (BT); d) premierea rezultatelor cercetării - articole (PRECISI); e) premierea
rezultatelor cercetării - brevete (PRECBVT); f) proiecte de mobilitate pentru cercetători
(MC); g) proiecte de mobilitate pentru cercetători cu experiență din diaspora (MCD);
h) proiecte de mobilitate pentru tineri cercetători din diaspora (MCT); i) burse de
cercetare "Stefan Odobleja" (BSO); j) burse de cercetare "Spiru Haret" (BSH); k) burse
de cercetare "Simion Mehedinti" (BSM).

Contribuția la pilonul social european, inclusiv facilități pentru persoanele cu dizabilități:

Reforma carierei de cercetător corespunde măsurilor cuprinse în Planul de acțiune privind

Pilonul european al drepturilor sociale, elaborat de către Comisia Europeană și anume, pe
componenta Egalitatea de șanse, sprijin activ pentru ocuparea forței de muncă, precum și locuri
de muncă sigure și adaptabile. Astfel, măsurile de susținere a centrelor de orientare în cariera
de cercetător, prin susținerea perfecționării tinerilor cu certificat de excelență Marie
Sklodowska Curie, se încadrează în categoria cursuri de formare profesională și învățare pe tot
parcursul vieții, în concordanță cu Agenda pentru competențe în Europa. În plus, locația
52

centrelor regionale de orientare în carieră în universități arată clar orientarea spre instituțiile de
învățământ superior, ca actori majori în procesul de educație și cercetare în Spațiul European
Page

al Cercetării și Învățământului Superior. Aceste centre vor deveni nucleul eforturilor comune
 ale autorităților naționale, regionale și locale, în direcția formării de competențe avansate în
domeniul CDI și al atragerii tinerilor spre cercetare, dar și pe componenta de promovare a
rezultatelor cercetării în comunitate, în vederea conștientizării beneficiilor cercetării pentru
societate și creștere economică sustenabilă. Vor fi aplicate măsuri de atragere a femeilor către
cariera de cercetător, mai ales în acele domenii în care se înregistrează dezechilibre structurale
de gen. De asemenea, reforma va facilita crearea oportunităților de accesare a carierei de
cercetător pentru persoanele care sunt din grupuri dezavantajate (persoane cu dizabilități,
persoane cu venituri reduse, romi ș.a.), dar care se încadrează în profilul de competențe
specifice carierei de cercetare.

Contribuția la inițiativele emblematice sau alte strategii ale UE:

Investiția adresează - Recalificarea și perfecționarea, componenta 7 din cadrul „Strategiei

anuale pentru 2021 privind creșterea durabilă COM(2020) 575 final, pentru a conslida
potențialul de inovare și creștere economicaă Reforma carierei de cercetător va aborda inclusiv
diferențele semnificative care există în continuare între femei și bărbați cu privire la ocuparea
forței de muncă și remunerare pentru domeniul cercetare și inovare, precum și accesul la
servicii de calitate conexe vieții profesionale și reforma va avea în vedere, prin centrele de
orientare în carieră, atractivitatea sporită a locului de muncă, prin politici investiționale
specifice în domeniul resurselor umane.

Contribuția la inițiativele emblematice sau alte strategii ale UE:

Comunicarea Comisiei privind ERA: „A new ERA for Research and Innovation (COM(2020)
628)”.

Declarația de la Bonn privind Libertatea Cercetării Științifice9.

R4. Consolidarea cooperării între mediul de afaceri și cel de cercetare

Reforma legislativă pentru intensificarea cooperării între mediul de afaceri și cel de cercetare,
prin simplificarea legislației CDI care să vină în sprijinul creșterii investiției publice și private
în CDI, bazat pe recomandările PSF RO 2021-2022.
În perioada iunie 2021 - aprilie 2022, prin instrumentul PSF Orizont Europa, se va realiza
evaluarea cu experți externi a parteneriatului public–privat CDI. Astfel, vor fi evaluate:
parteneriatele public-privat, ca elemente cheie pentru inovare. Eficiența instrumentelor folosite
pentru îmbunătățirea cooperării public-private.

Provocari reforme/investiții:

Analiza distribuției cheltuielilor publice pentru CDI, pe tipuri de instituții, indică diferențe
notabile față de UE-28: sectorul guvernamental cheltuie o pondere semnificativ mai mare din
53

bugetul public național, în comparație cu UE-28 (70% față de 30% media în UE-28), iar
sectorul de învățământ superior cheltuie semnificativ mai puțin (18% din investiția publică CD
Page

față de 57% din UE 28). Ponderea scăzută a cheltuielilor CDI pentru dezvoltare experimentală
9
https://www.bmbf.de/files/10_2_2_Bonn_Declaration_en_final.pdf
 este cauzată de participarea scăzută a sectorului economic în activitatea CDI: doar 55% din
cheltuieli sunt datorate activității sectorului economic spre deosebire de 85% media în UE-28.
În cadrul recomandărilor specifice de țară 2019 se menționează că capacitatea generală de
inovare a României rămâne scăzută, iar competitivitatea sa viitoare este amenințată de decalajul
mare dintre întreprinderile cu capital străin și cele naționale în materie de productivitate și
inovare. Investițiile României în cercetare și dezvoltare sunt cele mai scăzute din Uniune (0,5
% din PIB), iar cheltuielile publice pentru cercetare și dezvoltare au scăzut între 2011 și 2017,
ceea ce împiedică orice consolidare a capacităților. În consecință, calitatea bazei științifice
publice rămâne foarte scăzută, iar legăturile dintre știință și mediul de afaceri nu sunt suficient
de dezvoltate, potențialul de inovare al economiei românești rămânând scăzut. Digitalizarea
este un factor esențial pentru îmbunătățirea inovării și a competitivității țării. România este un
inovator modest, fiind pe ultimul loc în UE, conform Tabloului de Bord privind Inovarea
Regională 2019.
Producția științifică rezultată din colaborarea public-privat a clasat România în 2018 pe locul
26 în UE-28, deși susținerea din fonduri private a activităților CD, realizate de sectorul
guvernamental, este peste media altor țări europene. 7,9% din cheltuielile CD din sectorul
guvernamental și 1,2% din sectorul de învățământ terțiar sunt finanțate de sectorul de afaceri,
plasând România pe locul 16 în UE. Mobilitatea intersectorială a resurselor umane în știință și
tehnologie este cea mai redusă din UE.
Principalele probleme identificate privind România în Raportul de țară din 2020 și analiza
provocărilor în domeniul cooperării internaționale în cercetare-dezvoltare și inovare:

a) țara ocupă în continuare unul dintre ultimele locuri din UE, în ceea ce privește
publicațiile științifice și co-publicațiile internaționale importante;
b) ținta națională 2020 (1% din fonduri publice) nu a fost atinsă;

România este inovator modest, fiind pe ultimul loc în UE, conform Tabloului de Bord privind
Inovarea Regională 2019. Performanțele în inovare urmează un trend descendent la nivelul
tuturor regiunilor. Datele indică şi o capacitate de comercializare foarte limitată a rezultatelor
cercetării şi inovării românești. Astfel, în perioada 1978-2020, în baza de date USPTO s-au
identificat 30 brevete folosind criteriile de căutare inventator român, aplicant român, cesionar
român. România este țara UE cu cea mai mare (și majoritatea 51%) cotă de invenții naționale
deținută de o altă țară. În perioada 2014-2020 există în jur de 251 de cereri de patente adresate
EPO, cu inventator România și solicitant România și au fost acordate mai puțin de 20 de
brevete.
Conform RST 2019, reducerea finanțării publice pentru cercetare și dezvoltare a dus la o
calitate slabă în domeniul științei și tehnologiei și la legături slabe între mediul academic și
întreprinderi și la o participare redusă la Orizont 2020. Cooperarea dintre mediul academic și
mediul de afaceri are loc în principal pe o bază ad-hoc, iar dezvoltarea acestei cooperări este
afectată de obstacole normative. În absența cererii pentru inovare, organismele publice CDI nu
pot furniza astfel de servicii.

Recomandări specifice de țară:

(2020) Ținta națională 2020 pentru CDI (1% din fonduri publice) nu a fost atinsă;
Rezultatele slabe ale României în materie de cercetare și inovare împiedică tranziția către o
economie bazată pe cunoaștere;
54

Țara ocupă în continuare unul dintre ultimele locuri din UE, în ceea ce privește publicațiile
științifice și co-publicațiile internaționale importante.
Page
 Obiectiv:
Crearea unui mediu favorabil investițiilor publice și private în domeniul CDI, prin actualizarea
și simplificarea legislației naționale privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea
programelor, proiectelor de cercetare, dezvoltare şi inovare, care să stimuleze consolidarea
excelenței echipelor românești să fie un catalizator al creșterii investiției private în activități
CDI și să stimuleze formarea de parteneriate sustenabile între organizații de cercetare și
întreprinderi competitive la nivel național, pe baza recomandărilor PSF 2021-2022.

Obiective specifice:
Creșterea investiției private și a celei publice pentru CDI, prin actualizarea și simplificarea
cadrului normativ național în ceea ce privește contractarea, finanţarea, monitorizarea şi
evaluarea programelor, proiectelor de cercetare, dezvoltare şi inovare în acord cu bunele
practici europene.

Descrierea reformei /investiției:

Crearea unui mediu favorabil investițiilor publice și private în domeniul CDI este o prioritate
a Guvernului României.
Documentul de Politică Industrială a României10, elaborat prin intermediul proiectului
Dezvoltarea capacității instituționale a Ministerului Economiei11 și aprobat în cadrul
Comitetului Interministerial pentru Competitivitate, stabilește măsurile care vizează
îmbunătățirea competitivității sectoarelor industriei prelucrătoare, pentru creșterea economică
și ocuparea forței de muncă, în concordanță cu Programul de Guvernare și Strategia Națională
de Competitivitate. Este prioritară dezvoltarea întreprinderilor inovative, a clusterelor, precum
și aplicarea în consecință a normelor privind ajutorul de stat, astfel încât industria să poată
valorifica cele mai bune tehnici disponibile, dar care presupun alocarea unor resurse financiare
corespunzătoare punerii în aplicare a acestora.
Pentru consolidarea poziției de piață a IMM-urilor, a fost adoptată OUG nr. 130/2020 privind
unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile,
aferente Programului Operațional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de
COVID-19, precum și alte măsuri în domeniul fondurilor europene care reglementează modul
de finanțare a întreprinderilor afectate.

Pentru perioada următoare de programare, creșterea bugetului alocat CDI, precum și a

eficienței instrumentelor de finanțare, are ca scop principal stimularea cooperării public-privat
și valorificarea rezultatelor cercetării în direcția comercializării acestora.
Rezultate relevante pentru cooperarea public-privat au fost obținute prin proiectul SIPOCA
393, anume documentul de norme de audit tehnologic, ghidul referitor la proprietatea
intelectuală și instruire pe problematici legate de reglementări destinate reducerii poverii
administrative asupra mediului de afaceri cu activitate CDI.
Pentru stimularea investițiilor private în CDI și întărirea legăturii dintre mediul de cercetare și
cel privat în Romania, au fost sprijinite activitățile având ca scop dezvoltarea de noi tehnologii
55

și produse, respectiv comercializarea rezultatelor cercetării, activitățile economice cu potențial

Page

în creșterea capacităților de inovare, atragerea și menținerea specialiștilor CDI în întreprinderi,

 parteneriatele dintre actorii din sectorul privat și furnizorii de cercetare.
Pentru întărirea legăturii dintre mediul privat și cel al CD, atât bugetul de stat, cât și FEDR
2014-2020 au sprijinit crearea de parteneriate public-private pentru CD și transfer de
cunoștințe, cu finanțare din FEDR 2014 - 202012 sunt în implementare 53 de proiecte (în
valoare de cca. 527 mil. lei). În cadrul acestor proiecte au fost încheiate 222 contracte subsidiare
cu întreprinderi pentru transfer de cunoștințe și realizarea de proiecte de CD în parteneriat.
Prin PNCDI III13, au fost cheltuiți 89,89 mil. lei pentru finanțarea a 575 proiecte, din care 252
proiecte de tip Proiect experimental demonstrativ (demonstrare concept), 57 proiecte de tip
Proiect de transfer la operatorul economic, 128 proiecte de tip Cecuri de Inovare, 126 proiecte
Bridge Grant - Transfer de cunoaștere la agentul economic și 12 proiecte de tip Organizare și
dezvoltare cluster – Cluster inovativ. În cadrul proiectelor au fost încheiate 342 contracte cu
întreprinderi, nivelul investițiilor private atrase fiind de 29.367,75 mil. lei și au fost publicate
320 de publicații științifice.
Pentru creșterea inovării la nivelul IMM-urilor, FEDR 2014 – 2020 a sprijinit promovarea
transferului tehnologic, prin contractarea a 20 de proiecte (șase proiecte pentru sprijinirea
entităților de inovare și transfer tehnologic-EITT, un proiect dedicat parcurilor științifice și
tehnologice și 13 proiecte derulate de IMM-uri în parteneriat cu o EITT în scopul implementării
unui rezultat al cercetării într-unul dintre domeniile de specializare inteligentă). Începând cu
data de 5 octombrie 2020, se derulează proiectul privind Managementul de calitate și
performanță în cadrul Ministerului Economiei, pentru reducerea poverii administrative și
dezvoltarea IMM-urilor inovatoare (SIPOCA 716), cu o perioadă de desfășurare de 36 de luni
și un buget de 16,6 milioane lei. Printre rezultatele vizate ale proiectului, se pot enumera:
implementarea sistemului electronic integrat de management al documentelor la nivelul
ministerului; elaborarea politicii publice pentru definirea și sprijinirea IMM-urilor inovatoare;
realizarea portalului integrat (platformă digitală), specific atribuțiilor ministerului pentru
facilitarea/îmbunătățirea informării, educării și interconectării antreprenorilor din România;
instruirea angajaților ministerului.
Pentru creșterea competitivității întreprinderilor, în urma finalizării proiectului Analiza
impactului reglementărilor în vigoare în trei sectoare cheie ale economiei românești14 asupra
unui mediu concurențial, din ianuarie 2017 până în prezent, au fost implementate 52 dintre
recomandările OCDE, fiind modificate 30 de acte normative. Una din masurile menționate
expres in Semestrul European-Recomandările specifice de țară (2019) este
simplificarea/optimizarea legislației care fundamentează cooperarea public –privat în domeniul
CDI.
Dintre deficiențe se pot menționa: cultura antreprenorială puțin favorabilă transferului
tehnologic și parteneriatului public-privat, numărul mare de acte normative care includ
prevederi legate de proiecte și programe CDI, conditiile de eligibilitate, birocrația excesivă,
lipsa de flexbilitate legislativă, numărul execesiv de mare de documente solicitate, de multe ori
redundante, prevederile contractuale diferite în funcție de tipul de program, instrument, uneori
neactualizate în raport cu legislația europeană în materie, etc., indicatorii variabili și uneori
neconformi cu realitățile din mediul privat, metodologiile de monitorizare a contractelor CDI
56

greoaie și variabile etc. În aceste condiții, în care devine evident că cea mai solidă cale de
cooperare între mediul public-privat în domeniul CDI este pe bază contractuală, cadrul
Page

normativ trebuie îmbunătățit în vederea simplificării, debirocratizării și digitalizării.

 Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligenta (2021-2027), elaborată
prin proiectul SIPOCA 592, va pune accent pe mobilitatea cercetătorilor și inovatorilor și
sprijinirea parteneriatelor multilaterale de cercetare și inovare pentru a oferi noi soluții la
provocările ecologice, digitale, de sănătate, sociale și de inovare, pentru a asigura bunăstarea
cetățenilor și a generațiilor viitoare, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă și
pentru a promova reziliența, prosperitatea, competitivitatea și bunăstarea economică și socială
a României.
Aspectele legate de implicațiile modificării HG 1265/2004 vor fi definite la nivel strategic în
SNCISI și vor constitui cadrul de finanțare a proiectelor CDI în perioada 2021-2027.
Strategia se realizează prin proiectul Creșterea capacității sistemului de CDI de a răspunde
provocărilor globale15( SIPOCA 592):
- Aceste modificări de acte normative vor genera o participare mai bună la Orizont Europa
și o creștere a ratei de success la programele europene, urmărindu-se similitudini cu
prevederile contractului cadru din Orizont Europa, la nivel de construcție conceptuală, care
să scadă gradul de dificultate administrativă al câștigătorilor la Orizont Europa, care sunt
susținuți financiar de România.
- transformarea internaționalizării sistemului CDI până în anul 2027, într-un factor de
progres social și economic, care să asigure reziliența și competitivitatea economică.
- SNCISI se corelează și armonizează cu strategiile sectoriale ale altor ministere, în vederea
integrării ansamblului de măsuri, care generează creșterea performanței sistemului național
CDI.

În conformitate cu H.G. 1265/2004 cu privire la aprobarea normelor metodologice privind

contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea programelor, proiectelor de cercetare-
dezvoltare şi inovare şi a acţiunilor cuprinse în Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi
inovare, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării este autoritatea responsabilă de
elaborarea și implementarea acestora.
Astfel, prin actualizarea și simplificarea H.G. 1265/2004 privind aprobarea Normelor
metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea programelor,
proiectelor de cercetare, dezvoltare şi inovare şi a acţiunilor cuprinse în Planul naţional de
cercetare, dezvoltare şi inovare, cu modificarile si completarile ulterioare, dar și a actelor
normative subsecvente și conexe, se urmărește ca organizațiile private și publice de cercetare
interesate de finanțare publică să beneficieze de un cadru unitar de contractare, indiferent de
tipul de program și să fie solicitate să se racordeze la bunele practici internaționale: de la
depunere, contractare, monitorizare, raportare până la încheierea proiectului:
a) în domeniul politicilor de resurse umane, prin includerea obligativității folosirii
principiilor Cartei și Codului Cercetătorului și a parcurgerii evaluării de către Comisia
Europeană a strategiilor instituționale de resurse umane;
b) în domeniul valorizării și stabilirii politicilor de acces și utilizare a infrastructurilor
de cercetare și creșterea vizibilității organizațiilor de cercetare în mediul de afaceri;
c) capacitatea de a dezvolta strategii de marketing adecvate;
d) în domeniul raportării și valorizării rezultatelor și datelor CDI la nivel național, în
mod unitar și transparent, care să includă și o metodologie unitară de statistică și
contabilitate a activităților și rezultatelor de cercetare, armonizate cu prevederile
internaționale în materie și cu prevederile normativelor privind ajutorul de stat și
57

deducerile fiscale pentru activitățile de cercetare;

Page
 e) măsuri de promovare a rezultatelor cercetării, a eticii și integrității în cercetarea
științifică, egalității de gen, incluziunii și diversității, a principiilor științei deschise.

Propunerea legislativă de modificare a HG 1265/2004, urmărește crearea unui mediu favorabil

pentru investițiile publice și private în CDI, prin:
- Simplificarea și eficientizarea legislației naționale referitoare la contractarea,
finanțarea, monitorizarea și evaluarea programelor și proiectelor CDI;
- Asigurarea digitalizării tuturor procedurilor asociate cu contractarea, finanțarea,
monitorizarea și evaluarea programelor CDI;
- Asigurarea publicării tuturor livrabilelor din proiectele finanțate din fonduri publice, cu
excepția celor din domeniul apărării și securității;
- Asigurarea evaluării cu experți recunoscuți internaționali a proiectelor cu valoare mai
mare de 500.000 EUR și evitarea situațiilor de conflict de interese;
- Asigurarea ca toate livrabilele proiectelor de cercetare finanțate din fonduri publice
(proiecte cu un buget total mai mare de 500.000 EUR) sunt evaluate de experți
recunoscuți internațional înainte de aprobarea acestora de către autoritatea contractantă.
Introducerea audierilor publice ca procedura curenta pentru evaluarea intermediară a
proiectelor CDI finanțate din fonduri publice. Fișele de evaluare vor fi transmise
consorțiului de proiect în acord cu practicile Orizont Europa.
- În plus, MCID împreună cu Ministerul de Finanțe, Ministerul Investițiilor și Proiectelor
Europene și Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului vor asigura resurse
publice stabile și predictibile pentru domeniul CDI, prin identificarea tuturor surselor
de finanțare (local, national, EU) și le vor face disponibile printr-un portal unic în care
toate programele de finanțare CDI vor fi prezentate.
- Noua Strategie Națională pentru Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă va
asigura o participare sporită a întreprinderilor la proiecte de cercetare, dezvoltare și
inovare finanțate public, pentru a sprijini integrarea sectorului de afaceri românesc în
lanțurile valorice strategice europene, acordând prioritate implicării IMM-urilor și start-
up-urilor în aceste domenii, astfel cum se specifică în „Strategia pentru antreprenoriat
românesc” (care urmează să fie adoptată de Ministerul Economiei);
- Toate modificarile legislative (altele decât modificarea HG 1265/2004) vor fi
implementate împreună cu reprezentanții celorlalte ministere cu atribuții în domeniu,
pe baza recomandărilor PSF Orizont Europa 2021-2022.

Mecanism de implementare:
Reforma va fi implementată de către ministerul de resort cu atribuții în domeniul cercetării,
împreună cu ministerele cu responsabilități în domeniu.

Beneficiarii direcți/indirecți:
MCID ca autoritate de stat în domeniul CDI, agențiile de finanțare a cercetării și inovării, alte
ministere care au în responsabilitate politici publice transversale care influenteaza domeniul
CDI, precum și autorități publice care au în subordine organizații care derulează și activități
CDI ,organizații CDI publice și private, alte autorități/instituții care realizează investiții publice
în CDI, autoritățile administrației locale care gestionează fonduri și activități relevante pentru
domeniul CDI, Academia Română, cercetători individuali angajați pe proiecte CDI și familiile
acestora.
58

Beneficiarii indirecți ai reformei sunt:

Page
  Centre de orientare profesională în cariera de cercetător (8 centre regionale); asociații
profesionale ale cercetătorilor, ONG-uri care derulează activități în beneficiul CDI,
firme de consultanță relevante pentru atragerea de fonduri CDI, cetateni, cercetători,
întreprinderi inovative cu experiență demonstrată în proiecte de cercetare, inovare și
transfer tehnologic;
 întreprinderi care se angajează în transferarea către piață a produselor, serviciilor sau
tehnologiilor rezultate din proiecte de cercetare.

Calendar de implementare:
Activitate Termen Instituții
finalizare responsabile/coordonatoare
Intrarea în vigoare a unor amendamente Q1 2024 Ministerul de resort cu atribuții
legislative pentru crearea unui mediu în domeniul cercetării-inovării,
favorabil pentru investițiile publice și impreuna cu alte ministere cu
private în domeniul CDI responsabilitati in domeniul
finantatelor publice,
antreprenoriatului si educatiei
Q2 2026 Ministerul de resort cu atribuții
40% din proiectele CDI finanțate din în domeniul cercetării-inovării
fonduri publice au cel puțin o entitate
privată implicată ca partener

Buget reformă: nu sunt bugetate cheltuieli pentru reforme legislative.

Ajutor de stat:
Reforma vizează modificări legislative și nu cuprinde cheltuieli bugetate în cadrul PNRR.
Astfel, în cadrul său nu se vor acorda ajutoare de stat/de minimis.

Complementaritatea cu alte surse de finanțare:

În scopul creșterii gradului de implicare și conectare a cercetătorilor români pe plan național și
internațional, s-a avut în vedere dezvoltarea unor rețele de centre de CD (cu finanțare din
FEDR)16: au fost contractate 11 proiecte pentru modernizarea infrastructurilor de tip Cloud
proiectul pentru extinderea rețelei RoEduNet a fost în implementare, până în martie 2021 fiind
înregistrate 32 de noi conexiuni; a continuat implementarea proiectului Anelis Plus 202017, care
asigura accesul la publicații științifice.

Contribuția la pilonul social european, inclusiv facilități pentru persoanele cu dizabilități:

Crearea unui mediu favorabil investițiilor publice și private în domeniul CDI, prin actualizarea
și simplificarea legislației naționale privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea
programelor, proiectelor de cercetare, dezvoltare şi inovare are implicatii indirecte asupra
promovării nemijlocite a egalității de șanse și de acces pe piața forței de muncă. Prin
internationalizare se va realiza încurajarea mobilităților, cercetătorii români vor avea dreptul
59

la educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții, incluzivă și de înaltă calitate,
în entitati de cercetare europene, în limitele legii, pentru a dobândi și a menține competențe
Page

care să le permită participarea la proiecte de cercetare naționale și internaționale. În acest

16
POC, Acțiunea 1.1.2 - Dezvoltarea unor rețele de centre CD, coordonate la nivel național și racordate la rețele
europene și internaționale de profil și asigurarea accesului cercetătorilor la publicații științifice și baze de date
europene și internaționale
17
Valoare totală 249 mil. lei, din care valoare eligibilă 186,7 mil. lei. Perioada de implementare: 60 de luni (18
iulie 2017 – 17 iulie 2022).
 context, stagiile de mobilitate, de cercetare și specializare vor trebui să specifice concret ce
competențe vor dezvolta, în concordanță cu Agenda pentru competențe în Europa.
De asemenea, asigurarea egalității de șanse, indiferent de gen, origine rasială sau etnică, religie
sau credință, handicap, vârstă sau orientare sexuală, va fi o condiție obligatorie în programele
și proiectele de cercetare inițiate prin PNRR. Fiecare cercetător român va avea dreptul la
egalitate de tratament și de șanse în ceea ce privește încadrarea în muncă, protecția socială,
educația și accesul la bunuri și servicii disponibile publicului în proiectele de cercetare în care
este implicat, contribuind la realizarea EU Anti-racism Action Plan 2020-2025.

Contribuția la inițiativele emblematice sau alte strategii ale UE:

Strategia UE privind cooperarea internațională în domeniul științei și inovării: „O abordare
globală pentru cercetare și inovare - Strategia Europei pentru cooperare internațională într-o
lume în schimbare”, publicată de Comisie în data de 18 mai 2021.

Comunicarea Comisiei privind ERA : „A new ERA for Research and Innovation(COM(2020)
628)”.

Declarația de la Bonn privind Libertatea Cercetarii Stiintifice18.

R5. Sprijin pentru integrarea organizațiilor de cercetare, dezvoltare inovare din România în
Spațiul european al cercetării

Reforma legislativă pentru îmbunătățirea cadrului legal care să încurajeze, faciliteze și

reglementeze integrarea voluntară și funcțională a instituțiilor de cercetare din Romania, în
vederea utilizării în comun a infrastructurilor de cercetare și a altor facilități, pe baza
recomandărilor PSF RO 2021-2022, pentru creșterea performanței organizațiilor CDI și
intregrarea lor în Spațiul European al Cercetării.
Sistemul național de CDI este constituit din ansamblul unităților și instituțiilor de drept public
și de drept privat care au în obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea. Sistemul public CDI
este alcătuit din:
 institute naționale de cercetare-dezvoltare;
 institute ale Academiei Române și ale academiilor de ramură;
 instituții de învățământ superior.

Organizațiile de cercetare-dezvoltare orientate către piață, cu activitate de cercetare-dezvoltare

principală, sunt institutele naționale de CDI, majoritatea fiind coordonate de către MCID.
Institutele Academiei Române se află în coordonarea acesteia, iar instituțiile de învățământ
superior se află în coordonarea Ministerului Educației.

MCID, în calitate de autoritate de stat pentru cercetare-dezvoltare, este responsabil cu

organizarea și conducerea sistemului național de cercetare-dezvoltare, însă fără a avea drept de
inițiativă legislativă asupra institutelor Academiei Române sau instituțiilor de învățământ
superior.
60

MCID are în coordonare directă un număr de 43 de INCD-uri; în plus există 3 alte INCD-uri
aflate în coordonarea altor ministere/instituții centrale: Institutul Naţional de Cercetare-
Page

18
https://www.bmbf.de/files/10_2_2_Bonn_Declaration_en_final.pdf
 Dezvoltare în Informatică - ICI Bucureşti (la Secretariatul General al Guvernului), Institutul
Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătăţiri Funciare - INCDIF ISPIF Bucureşti (la
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR), Institutul Național de Cercetare
Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale - INCSMPS (la Ministerul Muncii și
Protecției Sociale - MMPS) și Institutul Național de Cercetare -Dezvoltare Medico-Militara
Cantacuzino (la Ministerul Apărării Naționale).

Certificarea și acreditarea INCD-urilor se face conform normelor metodologice stabilite prin

HG Nr. 477/2019 din 4 iulie 2019 și a Ordinului MCI nr. 529/03.09.2019 pentru aprobarea
instrucțiunilor de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 477/2019. Rapoartele de evaluare în
vederea acreditării pentru anul 2019 sunt disponibile pe website-ul MEC, alături de rapoartele
din anii anteriori.
De remarcat că legislația “la zi” se referă exclusiv la INCD-uri (HG nr. 97/2016 privind
aprobarea Normelor metodologice pentru evaluarea în vederea certificării a unităţilor şi
instituţiilor din sistemul naţional de cercetare-dezvoltare), spre deosebire de normele
metodologice anterioare abrogate și care aveau o arie de aplicabilitate mult mai mare,
referindu-se la toate instituțiile care sunt incluse în sistemul național de CD.
Rezultatele activității de cercetare științifică sunt strâns legate de resursele alocate. Fie că este
vorba despre resurse umane, financiare, materiale sau informaționale, acestea influențează
semnificativ rezultatele, performanța și implicit finanțările viitoare. Constatăm astfel că, între
activitate, finanțare, rezultate și performanță este o relație de condiționalitate. Performanța este
măsurată prin indicatori cantitativi și/sau calitativi ai rezultatelor, iar acestea din urmă sunt
rodul antrenării unor resurse suficiente.

Performanța în cercetare-dezvoltare se caracterizează în România prin:

 Contribuția națională la brevete EPO / USPTO / triadice este deosebit de redusă;
 Factorii care afectează activitatea de brevetare sunt costurile ridicate pentru aplicațiile
internaționale de brevete, timpul lung de brevetare; de asemenea, multinaționalele
transfera IPR la sediu central pentru a optimiza costurile, beneficiile aferente
invențiilor;
 Doar 7,6% din articole științifice din SCOPUS sunt printre cele 10% cele mai citate,
România fiind penultima ţară din UE la acest indicator;
 În anul 2019, România se clasa pe poziția 40 în topul mondial Scimago și pe poziția 16
în UE-28.

Provocări reformă /investiții:

Consecințele vizibile ale subfinanțării sistemului de CDI, dar și a alocării defectuoase a
resurselor existente, sunt reflectate în:
▪ dezvoltarea unei infrastructuri performante de cercetare (echipamente de ultimă
generație) insuficient utilizată, în principal din cauza lipsei resurselor necesare și a
atragerii de cercetători performanți în activități de cercetare relevante pentru sectorul
economic;
▪ formarea resursei umane calificate (ex. doctoranzi) cu perspective limitate de carieră în
domeniul cercetării în România și care alege alte cariere profesionale în țară sau
străinătate;
▪ reducerea numărului de cercetători seniori prin migrarea către alte state cu sisteme CDI
performante și, implicit, restrângerea capacității și competențelor OCD naționale.
61

Recomandări specifice de țară:

Page

Principalele probleme identificate în Raportul de țară din 2020 privind România sunt:
  productivitatea rămâne în continuare una dintre cele mai scăzute din UE (68% din
productivitatea muncii nominale medii a UE);
 nivelul de preluare a tehnologiei este scăzut;
 în medie, firmele mici tind să investească mai puțin în noile tehnologii și în inovare.
Chiar și în sectoare cu grad ridicat de cunoștințe, cum ar fi sectoarele prelucrătoare de
medie și înaltă tehnologie, firmele investesc mai puțin în CD decât firmele cu
caracteristici similare din regiune.

Conform RST 2019, persistă neconcordanța dintre cererea și oferta de competențe și lipsa de
personal calificat. Numărul absolvenților de facultăți din domeniul științei, tehnologiei,
ingineriei și matematicii rămâne deosebit de scăzut. România are rezultate slabe în ceea ce
privește numeroase componente ale Indicelui economiei și societății digitale, inclusiv serviciile
publice.

Obiectiv: Integrarea sectorului de afaceri în lanțurile valorice europene și a organizațiilor CDI

în Spațiul European al Cercetării prin măsuri de stimulare a utilizării în comun a
infrastructurilor de cercetare și a altor facilități.

Obiective specifice
Stabilirea unei metodologii pentru evaluarea calității și relevanței activității de cercetare și
inovare din organizatiile CDI, în raport cu provocările societale și nevoile mediului economic.
Cadru normativ pentru încurajarea utilizării voluntare, în comun, a infrastructurilor de
cercetare și a altor facilități de către organizațiile CDI, pentru dezvoltarea unui sistem solid de
producție de cunoaștere bazat pe agende strategice de cercetare și inovare, care să asigure
relevanța economică și socială și integrarea rapidă în Spațiul European al Cercetării.
Susținerea internaționalizării organizțtiilor CDI publice și private pentru participarea la
programele Horizon Europe.

Descrierea reformei /investitiei:

Conform raportului NSF/SEI pentru 2020, numărul de articole ştiinţifice (din Scopus, cu
metoda fracţionară) provenind din România a crescut de la 2.601 în 2003 la 11.061 în 2012,
după care a fluctuat în jurul acestei cifre. Doar 7,6% din articole sunt printre cele 10% cele mai
citate, România fiind penultima ţară din UE la acest indicator (media UE: 12,32%).
Pentru anul 2019 numărul total de prototipuri este de 221, din care 67% sunt noi, 29% au fost
modernizate și 10% bazate pe brevete, iar 7% din numărul total au fost valorificate la operatorii
economici și 8% din numărul total au fost valorificate în domeniul high-tech.
Produsele (soiuri, plante, etc.) în anul 2019 au fost în număr total de 2.224, din care 49%
reprezintă produse noi, 39% din total reprezintă produse modernizate, iar 6% din total sunt
bazate pe brevete. 11% din numărul total au fost valorificate la operatorii economici și 1% din
numărul total au fost valorificate în domeniul high-tech.
România deține 0,44% din numărul total de publicații științifice (20,07 milioane) din perioada
2014-2019, pe categoriile Web of Science. Având în vedere că există o concentrare a
rezultatelor în câteva organizații de cercetare și faptul că există și organizații relativ mici care
au performanțe deosebite, dar într-o distribuție teritorială dezechilibrată, un număr restrâns de
instituții publice concentrează producția științifică, în ceea ce privește cantitatea și calitatea.
Majoritatea țărilor UE încearcă să reducă fragmentarea sistemului de CDI pentru a potența
62

concentrarea de expertiză, accesul la infrastructură, capacitatea de a fi competitivi în competiții

internaționale (CE, Raport de progres ERA 2018). Fragmentarea implică și costuri
Page

administrative suplimentare.
 Finanțarea scăzută și imprevizibilă nu permite actorilor CDI să stabilească o strategie
instituțională de cercetare și dezvoltare, afectează capacitatea acestora de a dezvolta, utiliza și
de a menține infrastructura existentă, dar și de a atrage și de a menține resursele umane.
Programul Nucleu – INCD-urile furnizează rapoarte anuale asociate programului Nucleu, însă
nu se realizează o centralizare adecvată a acestor rapoarte, chiar natura informațiilor colectate
legate de utlizarea infrastructurilor de cercetare fiind una generică (ex. documentații, studii,
procedee) ce nu permite o evaluare pe fond.

Probleme identificate în analiza pentru evaluarea organizatiilor CDI:

▪ finanțarea publică a CD nu este predictibilă;
▪ (in)capacitatea sistemului CDI de a genera structuri organizatorice de o anvergură
suficientă în domeniile contemporane de interes;
▪ deficienţele de infrastructură, începând cu spaţiile de lucru şi instalaţiile de
laborator şi terminând cu infrastructura administrativă şi informatică (baze de date
funcţionale, inclusiv accesul la literatură științifică);
▪ (in)capacitatea organizaţiilor publice de cercetare de a se asocia pentru utlizarea în
comun a infrastructurilor de cercetare pentru formarea ad-hoc de rețele distribuite
de infrastructuri de cerceteare conectate la nevoile sectorului de afaceri pentru a
contribui la generarea unor procese/produse inovative;
▪ contribuția națională la brevete EPO / USPTO / triadice este deosebit de redusă;
▪ lipsa unui sistem integrat de raportare a gradului de utilizare și a rezultatelor de
cercetare obținute cu ajutorul infrastructurilor (ERRIS nu asigură un mecanism de
raportare și/sau monitorizare a gradului de utilizare a infrastructurilor de cercetare);
▪ lipsa unui cadru privind transparența politicilor de acces pentru toate infrastructurile
care au beneficiat de fonduri publice.

Pentru a adresa fragmentarea crescută a sistemului național CDI, un nou cadru legislativ va fi
stabilit pentru a încuraja, facilita și reglementa integrarea voluntară a organizațiilor CDI în
vederea utlizării în comun a infrastructurilor de cercetare pentru creșterea eficienței investițiilor
deja realizate prin fonduri naționale și europene creându-se premisele pentru stabilirea unui
cadru stimulativ pentru valorificarea potențialului acestora și pentru diversificarea serviciilor
oferite.
Cadrul de reglementare va lua în considerare recomandările PSF 2021-2022 și va specifica
printre altele:
a) evaluarea periodică (de exemplu la fiecare 5 ani) a tuturor institutelor de cercetare-
dezvoltare din România, inclusiv a centrelor de cercetare din universități, bazate pe
standarde internaționale, precum excelența științifică și impactul socio-economic în
vederea abordării fragmentării ridicate a sistemului de cercetare, dezvoltare și inovare
și integrarea acestuia în Spațiul European de Cercetare;
b) criteriile avute în vedere la evaluarea tuturor organizațiilor CDI (se vor referi și la
modalitatea de partajare a facilităților de cercetare);
c) mecanisme de corelare între suportul financiar și non financiar acordat organizațiilor
CDI cu rezultatele evaluării periodice, în relație directă cu gradul de utilizare în comun
al infrastructurilor de cercetare pentru ameliorarea trasabilității cheltuielilor
directe/indirecte legate de întreținerea şi funcționarea infrastructurilor de cercetare din
administrarea organizațiilor CDI și introducerea obligativității de raportare anuală a
acestora;
63

d) măsuri de sprijin pentru reformularea agendelor strategice de cercetare ale

organizațiilor CDI corelat cu nevoile societăţii şi mediului de afaceri şi prioritățile UE.
Page
 Impedimente:
 Posibile bariere administrative și de timp în elaborarea cadrului legislativ;
 Întârzieri cauzate de dezbaterile publice asupra actului normativ;
 Număr ridicat de comentarii primite asupra propunerii;
 Dificultăți de implementare a noilor prevederi legislative (din punct de vedere financiar,
resurse implicate, etc.).

Mecanism de implementare:
Reforma va fi implementată de către ministerul de resort cu atribuții în domeniul cercetării,
dezvoltării și inovării.

Calendar de implementare:

Activitate Termen Institutii

finalizare responsabile/coordonatoare
Intrarea în vigoare a cadrului legal care Q4 2022 Ministerul de resort cu
încurajează, facilitează și reglementează atribuții în domeniul
integrarea voluntară și funcțională și cercetării-inovării
fuziunea instituțiilor de cercetare din
România
25 % din organizatiile CDI care utilizează în Q2 2026 Ministerul de resort cu
comun infrastructuri și alte facilități de atribuții în domeniul
cercetare cercetării-inovării

Buget reformă: Nu sunt incluse cheltuieli în cadrul PNRR pentru aceasta reforma.

Ajutor de stat:
Reforma vizează modificări legislative și nu cuprinde cheltuieli bugetate în cadrul PNRR.
Astfel, în cadrul său nu se vor acorda ajutoare de stat/de minimis.

Beneficiari direcți/indirecți:
Organizații CDI publice sau private, cercetători, personal cu pregătire economică sau juridică
din organizații CDI publice sau private.

Investiții:

I1. Platforme digitale privind transparentizarea legislativă, debirocratizarea și simplificarea

procedurală destinate mediului de afaceri (Alocare: 14 mil. Euro)

Provocare reformă/investiție:

Investiția susține reforma precedentă, contribuind la debirocratizarea mediului de afaceri prin

digitalizarea unor servicii publice.
64
Page
 Ca principiu, platformele digitale care oferă servicii publice de debirocratizare a serviciilor
publice destinate mediului de afaceri se vor realiza în contextul cloud-ului guvernamental, în
cadrul componentei specifice de digitalizare.

Recomandări specifice de țară:

Legat de procesul de digitalizare serviciilor publice destinate mediului de afaceri, în corelare

cu reforma de debirocratizare de mai sus, relevantă este recomandarea specifică de țară din
2019 cu privire la simplificarea procedurilor administrative.

Obiectiv: Investiția propusă are în vedere sprijinirea competitivității mediului de afaceri prin
digitalizarea unor servicii publice destinate acestuia, în corelare cu reforma de debirocratizare
și simplificare procedurală.

Descriere reformă/investiție:

Investiția constă în realizare de platforme online care să asigure accesul întreprinderilor la o

serie de servicii publice/facilități legate de derularea activităților proprii în contextul
simplificărilor procedurale, legislative și digitalizării.

Instituțiile beneficiare vor derula proceduri de achizție publică pentru dezvoltarea platformelor
respective și pentru achiziționarea de echipamente IT necesare asigurării implementării
platformelor respective, coroborat cu asigurarea elementelor de securitate digitală, de acces și
de prelucrarea datelor cu caracter personal. De asemenea, se va asigura interconectarea
platformelor respective și posibilitatea schimbului securizat de date cu alte baze de date incluse
in cadrul componentei de cloud guvernamental. Astfel, achizițiile vor avea în vedere serviciile
de concepere și realizare a platformelor IT atât software și/sau dotarea cu echipamentele IT
necesare gestionării acestora.

De asemenea, în dezvoltarea și operarea platformelor respective se vor avea în vedere

elementele ce țin de asigurarea accesibilității persoanelor cu dizabilități, de prevederile legale
privind protecția și prelucrarea datelor cu caracter personal.

În momentul de față există platforma edirect.e-guvernare.ro, care va fi dezvoltată prin

includerea platformelor de mai sus, (de ex. cea în cazul licențelor/ autorizațiilor), astfel încât
să fie un punct unic complet funcțional, pentru toate nevoile companiilor românești. Astfel, se
va avea în vedere o mapare a tuturor platformelor existente și se vor demara demersuri în
vederea conectării acestora (cloud guvernamental, data center cu migrarea aplicatiilor publice
pe aceeasi platforma, onrc, anaf, etc).

Prin această investiție se propune:

1. Dezvoltarea platformei privind simplificarea procedurilor de înființare /de ieșire de pe
piață a firmelor, de constituire și funcționare a punctelor de lucru, care va avea în vedere
65

următoarele:
 eficientizarea procesului de înregistrare a unei firme într-o singură zi;
Page
  constituirea și înregistrarea, în integralitate pe cale electronică, fără a fi necesară
prezența la ghișeu în nici o etapă a procesului de înființare a unei societăți;
 digitizarea și eliminarea unor formulare/declarații;
 stabilirea unui sediu social virtual, recunoașterea semnăturii electronice în
condițiile legii, confirmarea identitățiii persoanei prin mijloace video;
 depunerea la o singură instituție publică a cererii de reactivare fiscală;
 digitalizarea procesului de dizolvare/radiere/suspendarea/închidere a firmei.

2. Dezvoltarea unei platforme denumită Ghiseu Unic de Contact (One Stop Shop) pentru
licențe/autorizații/certificări care va avea în vedere următoarele:
 creearea unui ghișeu unic pentru toate licențele comerciale;
 consolidarea prezenței online a serviciilor de licențiere a afacerilor digitale;
 maparea tuturor licențelor comerciale;
 funcționalitate de ”simulator de licență” (în care investitorul să introducă datele
și caracteristicile relevante ale activității și să fie informat cu privire la licențele
și procedurile necesare pentru realizarea acestora).

3. Dezvoltarea platformei care are în vedere modificările legislative privind eficientizarea

și transparentizarea controalelor asupra activității întreprinderilor, inclusiv digitalizarea
Registrului Unic de Control (RUC) care va funcționa ca o platformă care va integra
baza de date a operatorilor economici și va permite accesul instituțiilor publice cu rol
de control.

4. Dezvoltarea unei platforme care să asigure transparentizarea procesului de colectare și

gestiune a fondurilor în beneficiul titularilor drepturilor de autor și a drepturilor conexe
acestora – ORDA.

5. Dezvoltarea unei platforme pentru stimularea competitivității mediului de afaceri,

asigurarea transparenței legislative, debirocratizare și simplificare procedurală.
 informarea și educarea antreprenorilor în vederea aplicării corecte și eficiente a
legislației naționale.

6. Crearea și dezvoltarea platformei digitale care să integreze toate serviciile dedicate

angajatorilor și ocupațiilor din România (Nomenclatorul Ocupațiilor din România).

7. Dezvoltarea unei platforme privind simplificarea obligațiilor declarative, a prevederilor

legale din domeniul arhivării a procesului de raportare statistică și adaptarea activității
de comerț la era digitală.

Mecanism de implementare:

Mecanismul de implementare va fi bazat pe parteneriatul dintre instituțiile cu atribuții în

66

punerea în aplicare a modificărilor legislative prevăzute de reforma de mai sus și ministerul de

Page

resort responsabil cu digitalizarea. Parteneriatul va avea în vedere stabilirea standardelor de

 dezvoltare și interconectare a platformelor publice și asigurarea pentru suportului tehnic
necesar în definirea caracteristicilor acestora. Parteneriatul respectiv nu trebuie neaparat
formalizat, cu toate acestea trebuie asigurată o pistă de audit pentru identificarea
corespondenței între instituțiile respective cu privire la realizarea investițiilor.

Platformele respective vor fi gestionate de către instituțiile beneficiare cu atribuții în punerea

în aplicare a modificărilor legislative prevăzute de reforma de mai sus și care vor asigura din
bugetul propriu inclusiv mentenanța necesară pentru functionarea lor ulterioara. Instituțiile
respective vor fi responsabile cu realizarea achizițiilor publice respective.

Calendar de implementare:

Activitate Termen Instituții

finalizare responsabile/coordonatoare

Realizare parteneriat cu MCID pentru Q2 2022 Ministerul de resort cu

stabilirea de stabilirea standardelor de atribuții în domeniul
interconectare a platformelor publice și economic și alte instituții
pentru suportului tehnic necesar în implicate în reforma privind
definirea caracteristicilor acestora. debirocratizarea mediului de
afaceri și MCID

Realizare achiziții publice platforme Q4 2022 Ministerul de resort cu

digitale și echipamente atribuții în domeniul
economic și alte instituții
implicate în reforma privind
debirocratizarea mediului de
afaceri

Finalizarea implementării contractelor de Q4 2023 Ministerul de resort cu

achiziție și interconectarea platformelor atribuții în domeniul
la punctul unic - cel puțin șapte platforme economic și alte instituții
digitale publice pe deplin operaționale, implicate în reforma privind
care se bazează pe bazele de date digitale debirocratizarea mediului de
relevante actuale, după cum urmează: afaceri

- simplificarea procedurilor pentru

înființarea / ieșirea de pe piața
companiilor, înființarea și operarea
locurilor de lucru
67

- introducerea unui ghișeu unic pentru

licențe / autorizații / certificări
Page
 - integrarea modificărilor legislative
privind eficiența și transparența
controalelor asupra activității
întreprinderilor

- transparența colectării fondurilor și

gestionării fondurilor în beneficiul
deținătorilor drepturilor de autor și a
drepturilor aferente acestora

- stimularea competitivității mediului de

afaceri, pentru a asigura transparența
legislativă, birocratizarea și simplificarea
procedurilor

- integrarea serviciilor dedicate

angajatorilor și ocupațiilor

- simplificarea obligațiilor și a
prevederilor legale în ceea ce privește
arhivarea

Beneficiari direcți/indirecți:

Beneficiarii direcți: Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului și alte instituții

care vor dezvolta platformele necesare debirocratizării mediului de afaceri în conformitate cu
cele menționate în descrierea reformei aferente.

Beneficiari indirecți sunt agenții economici, profesionisții care desfășoară activități economice
și populația în general, în cazul în care va desfășura activități economice.

Buget reformă/investiție: 2 mil. euro * 7 platforme (inclusiv echipamente necesare) =14 mil.
euro

Ajutor de stat:

Măsurile din cadrul acestei reforme nu implică elemente de ajutor de stat, vizând în general
modificări legislative și aspecte de natură administrativă. În ceea ce privește eventualele
investiții / servicii necesare implementării acestor măsuri, acestea vor fi achiziționate printr-o
procedură competitivă, transparentă, nediscriminatorie și necondiționată, nefiind incidente
astfel prevederile ajutorului de stat.

Complementaritatea cu alte componente:

68
Page
 Investițiile sunt integrate și complementare cu cele din cadrul cloud-ului guvernamental și cele
legate de digitalizarea ANAF. Cu toate acestea, ele sunt bugetate în cadrul acestei componente,
fiind direct legate de mediul de afaceri.

Complementaritate cu alte surse de finanțare:

A se vedea proiectele menționate la secțiunea similară din cadrul reformei R.1.

In ceea ce privește alte programe finanțate din fonduri europene sau de la bugetul de stat,
complementaritatea poate fi analizată pe zona de asistență tehnică, unde se pot avea în vedere
dezvoltarea de platforme publice pentru digitalizarea unor activități ale administrației publice
care să ajute la implementarea programelor respective.

Contribuția la Pilonul social european, inclusiv facilități pentru persoanele cu

dizabilități:

Prin digitalizarea serviciilor publice destinate mediului de afaceri, rezultate ca urmare a

reformei aferente se va asigura accesul nediscriminatoriu întreprinderilor/pieței forței de
muncă, oferind inclusiv facilități pentru asigurarea accesului persoanelor cu dizabilități.

Platformele digitale dezvoltate prin intermediul acestei investiții vor respecta prevederile OUG
112/2018 privind transpunerea Directivei (UE) 2016/2102 a Parlamentului European și a
Consiliului din 26 octombrie 2016 privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile
ale organismelor din sectorul public, dar și transpunerea Directivei (UE) 2019/882 a
Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind cerințele de accesibilitate
aplicabile produselor și serviciilor. Investiția va respecta principiile accesibilității serviciilor
digitale și pentru categoriile de cetățeni vulnerabili.

Contribuția la inițiativele emblematice sau alte strategii ale UE:

Investițiile contribuie la noua Strategie UE pentru IMM (2020) ca bază pentru reducerea
sarcinilor administrative. De asemenea, măsura contribuie la Strategia anuală a UE pentru 2021
privind creșterea durabilă având în vedere contribuția la tranziția digitală și la inițiativa
emblematică pentru a sprijini o redresare solidă - Modernizarea în cadrul căreia principalele
servicii publice digitale ar trebui să fie modernizate și accesibile tuturor.

I2. Instrumente financiare pentru sectorul privat

Măsura 1. Garanția de portofoliu pentru reziliență (Alocare: 300 mil. Euro)

Partener de implementare: Fondul European de Investiții (”FEI”)

Modalitate de implementare: instrumentul financiar propus (garanția de portofoliu) urmează să

fie implementat de FEI (Fondul European de Investiții), prin intermediul unei contribuții la
programul InvestEU compartimentul pentru statul membru. În funcție de instrumentele
69

financiare disponibile in cadrul compartimentului pentru Uniune (la momentul actual acestea
fiind încă în curs de dezvoltare de către Comisia Europeană), se are în vedere posibilitatea de
Page

a aloca acest buget pentru suplimentarea resurselor unui anumit produs disponibil în cadrul
 compartimentului UE (realizarea unui top-up). Această potențială contribuție (top-up) se va
stabili ulterior, după publicarea produselor disponibile din cadrul compartimentului UE de
către Comisia Europeană.

Analiza/identificarea eșecului de piață:

După cum s-a indicat în analiza FI-Compass 2019 asupra decalajului în finanțarea IMM-urilor
din UE, instrumentele financiare pot juca un rol important în facilitarea accesului IMM-urilor
la finanțare în contextul economic actual, având în vedere capacitatea acestora de a acorda
finanțări cu grad de risc sporit și de a atrage resurse suplimentare din sectorul privat.

În ceea ce privește implementarea instrumentelor financiare de garantare în România, analiza

de tara realizata de FI-Compass pentru România constată succesul Inițiativei pentru IMM,
subliniind relevanța acestui instrument pe piață. În plus, se recomandă continuarea
implementării acestui tip de instrument de garantare pentru „finanțarea generală a IMM-urilor”
pentru a sprijini cât mai multe companii din cât mai multe industrii și regiuni ale țării.

Pe baza studiilor de piață prezentate în secțiunile anterioare, instrumentul financiar propus este
o garanție de portofoliu. La momentul actual, o analiza de piață comprehensivă nu a fost
realizata de către partenerul de implementare, iar alocarea bugetara propusa este indicativa.
Analiza de piață finala va fi realizata de către FEI, după publicarea Comisiei Europene a
produselor disponibile din cadrul compartimentului UE al programului InvestEU. Prin urmare,
se considera ca criteriile de eligibilitate finale vor avea un impact asupra cererii pieței si asupra
alocării resurselor bugetare finale in cadrul măsurii.

Scopul garanției este de a înlătura obstacolele actuale cu care se confruntă întreprinderile

românești, și anume costul crescut al finanțării, cerințele de garantare și blocarea surselor de
creditare. În acest context, ca urmare a crizei, întreprinderile locale se confruntă cu probleme
de lichiditate. De asemenea, instrumentul propus vizează si problemele de solvabilitate ale
întreprinderilor, mai precis incapacitatea acestora de a-și îndeplini obligațiile financiare din
cauza reducerii semnificative temporare a veniturilor, pe fondul crizei actuale.

În acest context, instrumentul are scopul de a îmbunătăți accesul la finanțare și de a revitaliza

canalele de împrumut blocate, în timpul și după criza COVID-19, prin sprijinirea investițiilor
pe termen lung și a nevoilor de capital de lucru ale întreprinderilor.

În plus, în conformitate cu Regulamentul UE 2021/241 de instituire a Facilității de Recuperare

și Reziliență, instrumentul propus va contribui la îmbunătățirea rezistenței, a pregătirii pentru
criză, a capacității de ajustare și a potențialului de dezvoltare al țării.

Un astfel de tip de instrument este bine cunoscut în rândul instituțiilor bancare românești, poate
fi implementat rapid și ar fi complementar altor inițiative luate în considerare de către Comisia
Europeană.
70

În general, scopul principal al unei garanții de portofoliu este redistribuirea riscului în cadrul
Page

sistemului financiar pentru ca intermediarii financiari să poată oferi finanțare în condiții mai
 bune întreprinderilor. Mai mult, garanția de portofoliu își atinge obiectivele prin eliberarea
cerinței de capital și prin asigurarea riscului pierderilor pentru portofoliile de tranzacții eligibile
nou-create cu beneficiarii finali.

În cazul potențialului produs propus, FEI va beneficia de ratingul AAA pentru a oferi
intermediarilor financiari o protecție împotriva riscurilor de neplată la o rată de garantare
predefinită.

Beneficiile garanției de portofoliu sunt:

 Cerințe reduse de garanții suplimentare;

 Un comision de garantare redus pentru partea garantată a împrumutului;
 Scadențe extinse;
 Întreprinderile cu grad înalt de risc risc devin bancabile.
Garanția de portofoliu poate fi implementată fie ca garanție plafonată, fie ca garanție
neplafonată. În cazul unei garanții plafonate, se acordă o reducere parțială a cerinței de capital
pentru intermediarii financiari, în timp ce garanția neplafonată oferă o reducere integrală a
cerinței de capital. Efectul minim de multiplicare a sumei acordate va fi determinat de
acordurile operaționale semnate, estimând minim. 4x resursele totale alocate.

Criterii de eligibilitate:

Intermediarii financiari eligibili pot fi: bănci comerciale, fonduri de garantare, instituții de
microfinanțare, companii de leasing și orice alte entități autorizate să acorde credite.

Beneficiari finali: IMM-urile (până la 249 de angajați) și întreprinderile cu până la 500 de

angajați, întreprinderile individuale, fermierii individuali și întreprinderile agricole ar putea fi
eligibili pentru garanția de portofoliu.

Finanțarea eligibilă, pentru a face parte din portofoliul garantat prin prezenta măsură, poate
include o gama larga de produse de creditare, precum: capital de lucru, linii de credit, credite
de investiții, leasing, etc. Aceste elemente, precum si sectoarele economiei vizate vor fi
determinate in urma analizei de piață, ținând cont de Regulamentul Facilității de Recuperare și
Reziliență precum si de criteriile de eligibilitate din cadrul programului InvestEU.

Prin urmare, criteriile finale de eligibilitate, compoziția portofoliului de credite, rata de

garantare si clauzele de risc vor urma dispozițiile/criteriile stabilite pentru programul InvestEU,
in cazul unei contribuții pentru un produs din cadrul compartimentului UE.

În cazul în care compartimentul UE nu va include un instrument menit a genera toate beneficiile

necesare pentru statul membru și se va opta pentru un produs special realizat în cadrul
compartimentului statului membru, setul detaliat de criterii de eligibilitate precum si bugetul
final va fi stabilit ulterior pe baza analizei detaliate a nevoilor pieței efectuate de către FEI.
71

Aceste criterii pentru potențialul instrument din cadrul compartimentului pentru statul membru
pot avea in vedere: rata de garantare de maxim 80% în conformitate cu regulamentul pentru
Page

ajutorul de stat, riscul reținut de intermediarii financiari de minim 10%, iar eligibilitatea
 refinanțării va fi, de asemenea, stabilita in conformitate cu regulile de ajutor de stat. Detaliile
și criteriile de eligibilitate aplicabile vor fi stabilite ulterior de către statul membru în colaborare
cu FEI si Comisia Europeana și vor fi incluse în acordul de garantare dintre FEI și Comisia
Europeana (acordul pentru implementarea instrumentelor financiare).

Măsura 1 propune următoarele tipuri de intervenții (urmând a fi finalizate în urma analizei de

piață detaliată realizată de către FEI):

Măsură Alocare preliminară Tip preliminar de intervenție19 ()

(mil. euro)

Măsura 1 – 015 - Dezvoltarea comercială și

Garanția de internaționalizarea IMM-urilor, inclusiv
portofoliu pentru investiții productive
Reziliență 300
015a - Sprijinirea întreprinderilor mari prin
instrumente financiare, inclusiv investiții
productive

Demarcarea între cele doua tipuri de intervenții este bazată pe tipul beneficiarilor finali
sprijiniți: 015 acoperind IMM-urile, iar 015a întreprinderi mari (conform anexei IV a
Regulamentului (UE) 2021/241). Alocările bugetare finale vor fi stabilite pe baza analizei de
piață realizata de către FEI.

Deși se preconizează ca o parte semnificativă a finanțării va fi contractata de beneficiarii finali

înainte de sfârșitul anului 2026, intermediarii financiari selectați vor avea posibilitatea să
semneze noi acorduri de creditare alocând fonduri beneficiarilor finali și după sfârșitul anului
2026, în conformitate cu dispozițiile relevante ale Regulamentului InvestEU.

Resursele rambursate (provizioane de garantare eliberate sau resurse recuperate in caz de

neplata) vor fi returnate statului membru si reinvestite de către FEI pentru aceleași obiective
după anul 2026. Dispozițiile detaliate legate de reutilizarea resurselor rambursate vor fi stabilite
de către statul membru si FEI.

Guvernanță:

Guvernanța va urma modelul standard al programului InvestEU. În plus, pentru a asigura

monitorizarea implementării măsurii, un comitet specific va fi înființat la nivel național. Acesta
va include reprezentanți ai Guvernului României și ai partenerului de implementare - FEI.
72
Page

19 Conform anexei VI la Regulamentul (UE) 2021/241 de instituire a Mecanismului de redresare și

reziliență
 De asemenea, după înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare a României, reprezentații
acesteia pot fi invitați ca observatori in cadrul comitetului de investiții sau in cadrul altor
organisme de guvernanță.

Planificarea investiției va lua în considerare următoarele etape:

Acțiunea Termen indicativ

Agrearea strategiei de investiții și a criteriilor de Q3 2021

eligibilitate între FEI, Guvern și CE

Evaluarea ex-ante a pieței (FEI împreună cu Q3 2021

jucătorii relevanți de pe piața din România)

Semnarea acordului de contribuție între Comisia Q4 2021

Europeană și Guvernul României

Semnarea acordului de garantare FEI - Comisia Data urmând a fi stabilita de către CE

Europeană

Publicarea apelului pentru expresii de interes In funcție de data semnării acordului de

garantare

Evaluarea si selecția intermediarilor financiari In funcție de data semnării acordului de

garantare

Începerea acordării finanțării către beneficiarii In funcție de data semnării acordului de

finali (împrumuturi noi pot fi acordate si după garantare
31 Decembrie 2026)

Operațiuni de finanțare sau investiții care se Q2 2023

ridică la cel puțin 50% din suma totală a
resurselor alocate instrumentului aprobat de
Comitetul de investiții InvestEU

Operațiuni de finanțare sau investiții în valoare Q2 2024

de 100% din resursele alocate instrumentului
aprobat de Comitetul de investiții InvestEU
73

Calendarul propus va corespunde cu calendarul de implementare al programului InvestEU.

Page
 Ajutor de stat / Monitorizare și raportare:

În ceea ce privește ajutorul de stat, precum și monitorizarea și raportarea, vor fi consistente cu

dispozițiile relevante ale Regulamentului InvestEU și ale dispozițiilor specifice din domeniul
ajutorului de stat, în măsura în care este aplicabil.

La nivelul beneficiarilor finali ai finanțării (in cazul implementarii instrumentului in cadrul

compartimentului Statului Membru): va fi elaborată, în măsura în care este necesară, o schemă
de ajutor de stat/de minimis pentru beneficiarii finali. Un posibil cadru legal al ajutorului de
stat pentru investiții ar fi Regulamentul privind ajutorul de minimis (Regulamentul 1407/2013),
a cărui aplicabilitate a fost prelungită până în 2023, precum și succesorul acestuia. În acest caz,
instrumentul financiar va fi conceput astfel încât să fie respectate normele privind ajutoarele
de stat, în măsura în care este aplicabil.

La nivelul partenerului de implementare FEI (în cazul implementării instrumentului în cadrul

compartimentului statului membru): pentru această măsură se va specifica în contractul de
garantare că acesta va fi administratorul schemelor de ajutor de stat/aplicabile în derularea
instrumentelor financiare si va delega catre intermediarii financiari aplicarea regulilor naționale
și europene în domeniul ajutorului de stat (inclusiv în ceea ce privește verificarea ex-ante a
condițiilor de acordare a ajutoarelor, realizarea / menținerea investițiilor, eventuala recuperare
a ajutoarelor, păstrarea pentru o perioadă de 10 ani a documentației aferente acordării
ajutoarelor, raportarea perioadă a informațiilor legate de ajutoarele acordate etc.).

La nivelul intermediarilor financiari: pentru a elimina incidența cu regulile de ajutor de stat,

intermediarii financiari vor fi selectați de către FEI, în mod transparent și nediscriminatoriu,
printr-o procedură competitivă, transparentă, nediscriminatorie și necondiționată. Intermediarii
financiari selectaţi administrează şi monitorizează crearea portofoliului de credite eligibile,
raportează către FEI acţiunile de recuperare a pierderilor. De asemenea, intermediarii financiari
monitorizează calculul şi raportarea aferente procedurilor relevante în materie de ajutoare de
stat, transmițând către FEI toate datele și informațiile necesare pentru respectarea regulilor
specifice în materia ajutorului de stat.

Pentru a nu fi incidente, prevederile ajutorului de stat la nivelul FEI și al intermediarilor

financiari, măsura va fi concepută și implementată astfel încât FEI și intermediarii financiari
vor reprezenta doar vehicule utilizate pentru transferul avantajului către beneficiarii finali.

Do No Significant Harm („a nu prejudicia în mod semnificativ mediul”)

Întrucât instrumentul va fi creat în cadrul InvestEU, respectarea principiului DNSH20 va fi

asigurată prin aplicarea procedurii CE de verificare a sustenabilității.
74

În cazul în care este necesar, în acordul de finanțare vor fi excluse anumite proiecte sau domenii
Page

de intervenție (excluse în mod general de la sprijinul PNRR),in conformitate cu reglementările

20 In conformitate cu Ghidul - Orientări tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în

mod semnificativ” (2021/C58/01)
 programului InvestEU precum si politicile si criteriile de excludere ale parternerului de
implementare (FEI).

Printre aceste domenii/activități excluse, se pot regăsi (aplicabilitatea acestora urmând a fi

confirmata de către CE pentru potențialul produs a fi implementat):

 Pentru obiectivul de atenuare a schimbărilor climatice: (i) activități legate de

combustibili fosili, inclusiv utilizarea în aval21, (ii) activități acoperite de sistemul UE
de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) atingând emisii de CO2 preconizate
a nu fi substanțial mai mici decât valorile de referință relevante22, (iii) compensarea
costurilor ETS indirecte;

 Pentru economia circulară: (iv) activități legate de depozitele de deșeuri, incineratoare

si instalațiile de tratare mecano-biologică a deșeurilor23, (v) activități în care eliminarea
pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului (de exemplu, deșeurile nucleare).

Aceste criterii vor asigura, de asemenea, că vor putea fi selectate doar activitățile care respectă
legislația de mediu națională și a UE relevantă.

Suma totală alocată măsurii: 300 milioane euro

În coformitate cu Ghidul Comisiei pentru Statele Membre în ceea ce privește planurile de

redresare și reziliență24 și Regulamentul InvestEU25, costurile instrumentului financiar propus
(garanția de portofoliu plafonată/neplafonată) pot include, printre altele, provizioanele pentru
acoperirea pierderilor asteptate și neasteptate cu interval de incredere de 95%. Rata de
provizionare a InvestEU va fi avută în vedere ca nivel de referință.

Efectul minim de multiplicare a sumei acordate va fi determinat de acordurile operaționale

75

semnate cu intermediarii financiari, estimând minim. 4x resursele alocate pentru investiții. Prin
Page

21 Cu excepția investițiilor în producția de energie electrică și/sau termică, precum și în infrastructura

de transport și de distribuție aferentă, care utilizează gaze naturale, respectând condițiile stabilite în
anexa III a Ghidului -Orientări tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod
semnificativ” (2021/C58/01).
22 Valorile de referință stabilite pentru alocarea cu titlu gratuit pentru activitățile / instalațiile care intra
in sfera de aplicabilitate a sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii, in conformitate cu
Regulamentul de punere in aplicare (UE) 2021/447.
23 Această excludere nu se aplică investițiilor în instalații dedicate exclusiv tratării deșeurilor
periculoase nereciclabile și nici instalațiilor existente, în cazul în care investiția are ca scop creșterea
eficienței energetice, captarea gazelor de eșapament pentru depozitare sau utilizare sau recuperarea
materialelor din cenușa de incinerare, cu condiția ca aceste investiții să nu ducă la o creștere a capacității
de tratare a deșeurilor în instalații sau la o prelungire a duratei de viață a instalației pentru care se face
dovada.
24
Commission Staff Working Document Guidance to Member States Recovery And Resilience Plans,
SWD(2021) 12, 22.01.2021, Part 1/2
25
Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 martie 2021 de
instituire a Programului InvestEU și de modificare a Regulamentului (UE) 2015/1017
 urmare, structura instrumentului va permite mobilizarea resurselor private, în plus față de cele
publice, generând un nivel mai ridicat de finanțare acordat întreprinderilor.

Nivelul mediu de finanțare al fiecărei întreprinderi va putea fi definit într-o etapă ulterioară, pe
baza analizei detaliate a nevoilor pieței efectuate de către FEI, fiind în desfășurare la momentul
actual.

Măsura 2. Garanția de portofoliu pentru acțiune climatică (Alocare: 200 mil. Euro)

Partener de implementare: Fondul European de Investiții (”FEI”)

Modalitate de implementare: instrumentul financiar propus (garanția de portofoliu) urmează

să fie implementat de FEI (Fondul European de Investiții), prin intermediul unei contribuții la
programul InvestEU compartimentul pentru statul membru. În funcție de instrumentele
financiare disponibile în cadrul compartimentului pentru Uniune (la momentul actual acestea
fiind încă in curs de dezvoltare de către Comisia Europeana si Grupul Băncii Europene de
Investiții), se are in vedere posibilitatea de a aloca acest buget pentru suplimentarea resurselor
pentru produsele disponibile in cadrul compartimentului UE (realizarea unui top-up). Aceasta
potențiala contribuție (top-up) se va stabili ulterior, după publicarea produselor disponibile din
cadrul compartimentului UE de către Comisia Europeană.

Având în vedere posibilitatea existenței unui instrument dedicat acțiunilor climatice în cadrul
compartimentului pentru Uniune, la care s-ar putea realiza un top-up, este necesară o alocare
separată față de instrumentul propus în cadrul măsurii nr.1. De asemenea, structura
instrumentului pentru Acțiune climatică ar putea fi diferită față de cea a instrumentului pentru
Reziliență in ceea ce privește rata de garantare, structura de risc, condițiile de eligibilitate, etc.

Analiza/identificarea eșecului de piață:

Potrivit studiului FI-Compass „Potențialul investițiilor în eficiență energetică prin instrumente
financiare în analiza aprofundată a Uniunii Europene - România”, criza COVID-19 ar putea
avea un impact negativ dublu asupra investițiilor în eficiență energetică, atât prin reducerea
cererii (de exemplu gospodăriile și întreprinderile pot decide / pot fi forțate să amâne
investițiile) cât și a ofertei financiare (de exemplu, intermediarii financiari pot deveni mai
selectivi în activitatea lor de creditare), crescând astfel importanța schemelor de sprijin legate
de eficiența energetică.
În plus, principalele eșecuri ale pieței care împiedică investițiile în eficiență energetică includ:

 Rata ridicată a dobânzii comerciale;

 Lipsa garanției;
 Dimensiunile reduse ale proiectelor, care duc la costuri ridicate de dezvoltare și
finanțare;
 Dependența de grant-uri - beneficiarii preferă să întârzie investițiile în așteptarea
disponibilității subvențiilor;
76

 Gradul de conștientizare scăzut al instituțiilor financiare pentru a investi în eficiența

Page

energetică.
 Deși România a contribuit cu 540 milioane EUR din fondurile FESI (aproximativ 2% din
bugetul său) pentru instrumente financiare în perioada 2014-2020, nu există instrumente
financiare pentru eficiență energetică în România, bugetul disponibil pentru eficiența
energetică fiind alocat în principal schemelor de subvenție.

Astfel, ca răspuns la provocările actuale ale României în sprijinirea investițiilor în sectorul

eficienței energetice și al energiilor regenerabile, poate să fie prevăzută o contribuție din
resursele FRR către InvestEU - Compartimentul UE (prin intermediul Compartimentului
Statelor Membre) pentru implementarea unui instrument de garanție de portofoliu pentru
Acțiune climatică, contribuind astfel la atingerea obiectivului climatic general din cadrul
PNRR.

La momentul actual, o analiza de piață comprehensivă nu a fost realizata de către partenerul de

implementare, iar alocarea bugetara propusa este indicativa. Analiza de piață finala va fi
realizata de către FEI după publicarea Comisiei Europene a produselor disponibile din cadrul
compartimentului UE al programului InvestEU. Prin urmare, se considera ca criteriile de
eligibilitate finale vor avea un impact asupra cererii pieței si asupra alocării resurselor bugetare
finale in cadrul măsurii.

Beneficiile potențiale pentru implementarea unei garanții de portofoliu pentru acțiuni climatice
includ:

• Cerințe de garantare reduse;

• Comision-standard de risc de credit redusă pentru partea garantată a împrumutului;
• Scadențe extinse;
• Întreprinderile riscante devin bancabile.

Criterii de eligibilitate:
Beneficiarii finali pot fi IMM-urile (până la 249 de angajați) și întreprinderile cu până la 500
de angajați, de asemenea si persoanele fizice. In ceea ce privește persoanele fizice, pot primi
sprijin prin intermediul instrumentului financiar gospodăriile ce solicita împrumuturi pentru a
finanța investiții eligibile in cadrul măsurii pentru Acțiune climatica.

Finanțarea eligibilă poate include o gamă largă de produse de creditare, precum: capital de
lucru, linii de credit, credite de investiții, leasing, etc. Aceste elemente, precum și sectoarele
economiei vizate vor fi determinate în urma analizei de piață, ținând cont de Regulamentul
Facilității de Recuperare și Reziliență, precum și de criteriile de eligibilitate din cadrul
programului InvestEU.

Prin urmare, criteriile finale de eligibilitate, compoziția portofoliului de credite, rata de

garantare și clauzele de risc vor urma dispozițiile/criteriile stabilite pentru programul InvestEU,
în cazul unei contribuții (top-up) pentru un produs din cadrul compartimentului UE.

În cazul în care compartimentul UE nu va include un instrument menit a genera toate beneficiile

77

necesare pentru statul membru și se va opta pentru un produs special realizat în cadrul
Page

compartimentului statului membru, setul detaliat de criterii de eligibilitate precum și bugetul

 final va fi stabilit ulterior pe baza analizei detaliate a nevoilor pieței efectuate de către FEI.
Aceste criterii pentru potențialul instrument realizat în cadrul compartimentului pentru statul
membru pot avea în vedere: rata de garantare de maxim 80% în conformitate cu regulamentul
pentru ajutorul de stat, riscul reținut de intermediarii financiari de minim 10%, iar eligibilitatea
refinanțării va fi, de asemenea, stabilita în conformitate cu regulile de ajutor de stat. Detaliile
și criteriile de eligibilitate aplicabile vor fi stabilite ulterior de către statul membru în colaborare
cu FEI și Comisia Europeană și vor fi incluse în acordul de garantare între FEI și Comisia
Europeană (acordul pentru implementarea instrumentelor financiare).

Măsura 2 propune următoarele tipuri de intervenții (urmând a fi finalizate în urma analizei de

piață detaliată realizată de către FEI):

Măsură Alocare Tip preliminar de intervenție26 (sub Coeficientul Coeficientul

preliminară rezerva rezultatelor analizei de piață) privind privind
(mil. euro) schimbările obiectivele
de mediu
climatice

Măsura 2 200 024 - Eficiență energetică și proiecte 40% 40%

– Garanția demonstrative în IMM-uri și măsuri
de de sprijin
portofoliu
025 - Renovarea fondului locativ 40% 40%
pentru
existent în vederea creșterii eficienței
Acțiune
energetice, proiecte demonstrative și
climatică
măsuri de sprijin

Intervențiile eligibile sub programul InvestEU vor fi eligibile/acoperite în cadrul măsurii. Cu

toate acestea, întrucât criteriile de eligibilitate din cadrul programului InvestEU nu au fost
finalizate, tipurile de intervenții de mai sus au fost specificate cu caracter indicativ. Ajustări
adiționale în legătură cu sumele alocate, precum și tipurile de intervenții acoperite pot interveni
în timpul etapei de evaluare a pieței, precum și după publicarea produselor finale disponibile,
respectand principiile DNSH, regulamentul InvestEU și regulamentul de instituire a
Mecanismului de redresare și reziliență.

Deși se preconizează ca o parte semnificativă a finanțării va fi contractată de beneficiarii finali

înainte de sfârșitul anului 2026, intermediarii financiari selectați vor avea posibilitatea sa
semneze noi acorduri de creditare alocând fonduri beneficiarilor finali și după sfârșitul anului
78

2026, în conformitate cu dispozițiile relevante ale Regulamentului InvestEU.

Page

26 Conform anexei VI la Regulamentul (UE) 2021/241 de instituire a Mecanismului de redresare și

reziliență
 Resursele rambursate (provizioane de garantare eliberate sau resurse recuperate în caz de
neplata) vor fi returnate statului membru și reinvestite de către FEI pentru aceleași obiective
după anul 2026. Dispozițiile detaliate legate de reutilizarea resurselor rambursate vor fi stabilite
de către statul membru si FEI.

Guvernanță:
Guvernanța va urma modelul standard al programului InvestEU. În plus, pentru a asigura
monitorizarea implementării măsurii, un comitet specific va fi înființat la nivel național. Acesta
va include reprezentanți ai Guvernului României și ai partenerului de implementare - FEI.

De asemenea, după înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare a României, reprezentații

acesteia pot fi invitați ca observatori în cadrul comitetului de investiții sau în cadrul altor
organisme de guvernanță.
Planificarea investiției va lua în considerare următoarele etape:

Acțiunea Termen indicativ

Agrearea strategiei de investiții și a criteriilor de eligibilitate între Q3 2021

FEI, Guvern și CE

Evaluarea ex-ante a pieței (FEI împreună cu jucătorii relevanți de pe Q3 2021

piața din România)

Semnarea acordului de contribuție Guvernul României – Comisia Q4 2021

Europeana

Semnarea acordului de garantare FEI - Comisia Europeana Data urmând a fi

stabilita de către CE

Publicarea apelului pentru expresii de interes In funcție de data

semnării acordului
de garantare

Evaluarea si selecția intermediarilor financiari In funcție de data

semnării acordului
de garantare

Începerea acordării finanțării către beneficiarii finali (împrumuturi In funcție de data

noi pot fi acordate si după 31 Decembrie 2026) semnării acordului
de garantare

Operațiuni de finanțare sau investiții care se ridică la cel puțin 50% Q2 2023
79

din suma totală a resurselor alocate instrumentului, aprobate de

Comitetul de investiții InvestEU
Page
 Acțiunea Termen indicativ

Operațiuni de finanțare sau investiții care se ridică la 100% din Q2 2024

suma totală a resurselor alocate instrumentului, aprobate de
Comitetul de investiții InvestEU

Calendarul propus va corespunde cu calendarul de implementare al programului InvestEU.

Ajutor de stat / Monitorizare și raportare:

În ceea ce privește ajutorul de stat, precum și monitorizarea și raportarea vor fi consistente cu
dispozițiile relevante ale Regulamentului InvestEU și ale dispozițiilor specifice din domeniul
ajutorului de stat (în măsura în care este aplicabil, în funcție de tipul de implementare al
produsului).

La nivelul beneficiarilor finali ai finanțării (în cazul implementarii instrumentului în cadrul

compartimentului statului membru): Va fi elaborată o schema de ajutor de stat/de minimis
pentru beneficiarii finali. Un posibil cadru legal al ajutorului de stat pentru investiții ar fi
Regulamentul privnd ajutorul de minimis (Regulamentul 1407/2013), a cărui aplicabilitate a
fost prelungită până în 2023, precum și succesorul acestuia. În acest caz, instrumentul financiar
va fi în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, în cazul în care acesta este aplicabil.

La nivelul partenerului de implementare FEI (în cazul implementării instrumentului în cadrul

compartimentului Statului Membru): pentru această măsură se va specifica în contractul de
garantare că acesta va fi administratorul schemelor de ajutor de stat/aplicabile în derularea
instrumentelor financiare și va delega către intermediarii financiari aplicarea regulilor naționale
și europene în domeniul ajutorului de stat (inclusiv în ceea ce privește verificarea ex-ante a
condițiilor de acordare a ajutoarelor, realizarea / menținerea investițiilor, eventuala recuperare
a ajutoarelor, păstrarea pentru o perioadă de 10 ani a documentației aferente acordării
ajutoarelor, raportarea perioadă a informațiilor legate de ajutoarele acordate etc.).

La nivelul intermediarilor financiari: pentru a elimina incidența cu regulile de ajutor de stat,

intermediarii financiari vor fi selectați de către FEI, în mod transparent și nediscriminatoriu,
printr-o procedură competitivă, transparentă, nediscriminatorie și necondiționată. Intermediarii
financiari selectaţi administrează şi monitorizează crearea portofoliului de credite eligibile,
raportează către FEI acţiunile de recuperare a pierderilor. De asemenea, intermediarii financiari
monitorizează calculul şi raportarea aferente procedurilor relevante în materie de ajutoare de
stat, transmițând către FEI toate datele și informațiile necesare pentru respectarea regulilor
specifice în materia ajutorului de stat.

Pentru a nu fi incidente prevederile ajutorului de stat la nivelul FEI și al intermediarilor

financiari, măsura va fi concepută și implementată astfel încât FEI și intermediarii financiari
vor reprezenta doar vehicule utilizate pentru transferul avantajului către beneficiarii finali.
80
Page
 În cazul în care instrumentul va fi implementat sub forma unui top-up al unui instrument
existent in cadrul compartimentului pentru UE, regulamentele InvestEU vor fi aplicable.
Do No Significant Harm („a nu prejudicia în mod semnificativ mediul”)

Întrucât instrumentul va fi creat în cadrul InvestEU, respectarea principiului DNSH27 va fi

asigurată prin aplicarea procedurii CE de verificare a sustenabilității.

În cazul în care este necesar, în acordul de contributie vor fi excluse anumite proiecte sau
domenii de intervenție (excluse în mod general de la sprijinul PNRR), în conformitate cu
reglementările programului InvestEU, precum și politicile și criteriile de excludere ale
parternerului de implementare (FEI).

Printre aceste domenii/activități excluse, se pot regăsi (aplicabilitatea acestora urmând a fi

confirmata de către CE pentru potențialul produs a fi implementat):

 Pentru obiectivul de atenuare a schimbărilor climatice: (i) activități legate de combustibili

fosili, inclusiv utilizarea în aval28, (ii) activități acoperite de sistemul UE de comercializare
a certificatelor de emisii (ETS) atingând emisii de CO2 preconizate a nu fi substanțial mai
mici decât valorile de referință relevante29, (iii) compensarea costurilor ETS indirecte;
 Pentru economia circulara: (iv) activități legate de depozitele de deșeuri, incineratoare și
instalațiile de tratare mecano-biologică a deșeurilor30, (v) activități în care eliminarea pe
termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului (de exemplu, deșeurile nucleare).

Aceste criterii vor asigura, de asemenea, că vor putea fi selectate doar activitățile care respectă
legislația de mediu națională și a UE relevantă.

Acordul de garantare intre CE si FEI va include suma alocata, tipurile de interventii finale,
precum și criteriile de selectie corespunzatoare pentru fiecare tip de interventie, în conformitate
cu regulamentul InvestEU, Regulamentul (UE) 2021/241 de instituire a Mecanismului de
redresare și reziliență.
81
Page

Suma totală alocată măsurii: 200 milioane euro.

27 In conformitate cu Ghidul - Orientări tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în

mod semnificativ” (2021/C58/01)
28 Cu excepția investițiilor în producția de energie electrică și/sau termică, precum și în infrastructura
de transport și de distribuție aferentă, care utilizează gaze naturale, respectând condițiile stabilite în
anexa III a Ghidului -Orientări tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod
semnificativ” (2021/C58/01).
29 Valorile de referință stabilite pentru alocarea cu titlu gratuit pentru activitățile / instalațiile care intra
in sfera de aplicabilitate a sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii, in conformitate cu
Regulamentul de punere in aplicare (UE) 2021/447.
30 Această excludere nu se aplică investițiilor în instalații dedicate exclusiv tratării deșeurilor
periculoase nereciclabile și nici instalațiilor existente, în cazul în care investiția are ca scop creșterea
eficienței energetice, captarea gazelor de eșapament pentru depozitare sau utilizare sau recuperarea
materialelor din cenușa de incinerare, cu condiția ca aceste investiții să nu ducă la o creștere a capacității
de tratare a deșeurilor în instalații sau la o prelungire a duratei de viață a instalației pentru care se face
dovada.
 În conformitate cu Ghidul Comisiei pentru Statele Member în ceea ce priveste planurile de
recuperare și rezilienț31 și Regulamentul InvestEU32, costurile instrumentul financiar propus
(garanția de portofoliu plafonată/neplafonată) pot include, printre altele, provizioanele pentru
acoperirea pierderilor asteptate și neasteptate cu interval de incredere de 95%. Rata de
provizionare a InvestEU va fi avuta în vedere ca nivel de referință.

Efectul minim de multiplicare a sumei acordate va fi determinat de acordurile operaționale

semnate cu intermediarii financiari, estimând minim. 4x resursele alocate pentru investiții. Prin
urmare, structură instrumentului va permite mobilizarea resurselor private, în plus față de cele
publice, generând un nivel mai ridicat de finanțare acordat întreprinderilor.

Nivelul mediu de finanțare al fiecarei întreprinderi va putea fi definit într-o etapa ulterioara, pe
baza analizei detaliate a nevoilor pieței efectuate de către FEI, fiind în desfașurare la momentul
actual.

Măsura 3. pentru IMM-uri și întreprinderile cu capitalizare medie (mid-caps): Fondul de

fonduri de capital de risc pentru redresare (Alocare: 400 mil. Euro)

Partener de implementare: Fondul European de Investiții (”FEI”)

Mod de implementare: acord de finanțare direct între Guvernul României și Fondul European
de Investiții ca entitate desemnată (în afara InvestEU)

Analiza de piață:

Oferta de capital de risc pe piața românească continua să fie sub media europeană. Cele mai
recente statistici publicate de asociația europeană de resort, InvestEurope, pentru 2019 33 și
202034, arată că în Europa se înregistra o medie a investițiilor (după locația companiei) ca
procentaj din PIB de aproximativ 0,5% pentru ambii ani, în timp ce România a înregistrat
0,25% în 2019 și 0,03% în 2020. Ca exemplu, considerând pentru 2019 un PIB de 223 miliarde
euro35, firmele românești ar fi trebuit să beneficieze de investiții de 550 milioane euro doar în
2019 pentru a atinge media UE din acel an.

O altă evaluare a pieței este prezentată într-un raport publicat pe platforma FI-Compass chiar
înainte de debutul pandemiei, intitulat ”Analiza deficitului de finanțare pentru întreprinderi
82
Page

31
Commission Staff Working Document Guidance to Member States Recovery And Resilience Plans,
SWD(2021) 12, 22.01.2021, Part 1/2
32
Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 martie 2021 de
instituire a Programului InvestEU și de modificare a Regulamentului (UE) 2015/1017
33 2019 CEE private equity statistics, Annual activity statistics | Invest Europe
34 Investing in Europe: Private Equity activity 2020, https://www.investeurope.eu/research/activity-
data/
35 https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/nama_10_gdp/default/table?lang=en
 mici și mijlocii în Uniunea Europeana”36. Raportul arată că România prezintă un deficit de
finanțare de capital de 4,8% din PIB, adică 10 miliarde euro. Raportul menționează că piața
românească de capital de risc (equity) rămâne limitată și că este nevoie de suport public atât pe
partea de ofertă, cât și pe partea de cerere.

În raportul InvestEurope cu privire la activitatea din prima jumătate a anului 202037, se arată
că debutul pandemiei a dus la o scădere a numărului de fonduri nou-înființate, ca și la o
reorientare a investițiilor dinspre companii noi înspre susținerea companiilor aflate deja în
portofoliu. Așa cum era de așteptat în noile condiții de muncă și viață, au crescut investițiile în
digitalizare.

Criza provocată de pandemie constituie o oportunitate, câtă vreme se iau măsuri de politică
publică potrivite, concluzionează un sondaj al departamentului de cercetare de piață din cadrul
Fondului European de Investiții, pe baza răspunsurilor primite de la 1.100 intermediari
financiari din domeniul capitalului de risc și business angels38. Chiar și în piețe mai dezvoltate
decât România, sunt necesare programe de suport public pentru a rezolva problema accesului
la finanțare pentru companii.

În ecosistemul românesc de capital de risc (equity), resursele PNRR și FESI, administrate în

mod complementar, pot cataliza crearea unei game largi de fonduri de investiții, care să acopere
întreaga piață, de la start-up-uri pînă la companii mature și prin care să se adreseze domeniile
prioritare pe termen mediu și lung. Măsurile de capital de risc pot susține capitalizarea
întreprinderilor românești, completând măsurile de creditare axate pe lichiditate imediată.

Politica de investiții:

Politica de investiții este descrisă mai jos în mod preliminar și va fi stabilită prin acordul de
finanțare dintre FEI și Guvernul României.

Pe perioada implementării, pot apărea modificări în alocările prezentate, din cauza unor
evenimente neprevăzute (ex. o nouă pandemie, criză economică), care pot fi agreate, după caz,
de către parteneri.

Numărul estimat de beneficiari este de 100. Sumele medii investite pe categorii de beneficiari
finali pot fi estimate (în mod ilustrativ), astfel:

- 50.000-200.000 euro pentru start-up-uri

- 200.000 – 3.000.000 euro pentru companii în stagii incipiente de creștere
- 3.000.000 – 5.000.000 pentru întreprinderi în etape avansate de creștere
- peste 5.000.000 pentru midcaps
83

- 5.000.000 – 20.000.000 pentru proiecte de tip energie regenerabilă sau biomasă

Page

36 Gap analysis for small and medium-sized enterprises financing in the European Union.pdf (fi-
compass.eu)
37 H1 2020 European Private Equity Activity, https://www.investeurope.eu/research/activity-data/
38 https://www.eif.org/news_centre/publications/EIF_Working_Paper_2021_71.htm
 Cost brut Tip de interventie conform Reg. 2021/0241, anexa VI,
indicativ

(milioane
EUR)

400 Fonduri de capital de risc pentru întreprinderi mici și mijlocii, midcaps

(companii cu pana la 3.000 salariati) si fonduri de infrastructura (inclusiv
pentru eficienta energetica, energie regenerabila, retele de banda larga si
infrastructuri sociale)

Costuri de management

Sume replătite (reflows)

Sumele replătite din instrumentul financiar propus (venituri din vânzarea participațiilor) vor fi
returnate Fondului de fonduri reinvestite pentru același obiectiv, inclusiv după 2026.

Modalitate de implementare:

Guvernul României
Reprezentat de structura dedicată (ex comitet de investiții, minister)
conform acordului de finanțare
Accord de finanțare cu FEI

Fondul de fonduri de capital de risc pentru Redresare (administrat de FEI)

Selecție prin apel deschis

Reinvestirea
resurselor
rambursate în
noi fonduri
Fond 1 Fond 2 …Fond x Investitori
privați

Rambursare
(vânzarea
participa-
țiilor
Beneficiari finali (start-up-uri, spin-off-uri de transfer de tehnologie,
IMM, midcap-uri, proiecte energie regenerabilă etc.)
84
Page
  Instrumentul de capital de risc va fi creat utilizând modelul fondului de fonduri (FdF)
administrat de FEI ca entitate desemnată, model deja utilizat pentru instrumentele
financiare finanțate din fonduri structurale.

 Fondul de fonduri este o structură-umbrelă administrată de FEI ca bloc de finanțare separat

în cadrul său (nu se creează o entitate juridică separată), în mod similar instrumentelor
financiare finanțate din fonduri structurale. Fondul de fonduri nu investește direct în
beneficiari finali, ci în cadrul acestuia se creează un grup de fonduri de capital de risc,
pentru administrarea cărora FEI selectează intermediari financiari prin procedură deschisă,
transparentă și echitabilă, conform procedurilor proprii. Aceste fonduri de capital de risc
sunt cele care investesc direct în întreprinderi/proiecte, adaugă valoare și vând ulterior
aceste participații. Veniturile din vânzarea participațiilor sunt replătite către investitori,
inclusiv către fondul de fonduri.

 Acordul de finanțare dintre Guvern și FEI va cuprinde următoarele elemente:

 Politica de investiții (obiectivele de politică, criterii de eligibilitate, tipuri de

instrumente);

 Politica de risc și politica de prevenire a spălării banilor;

 Guvernanța (ex. desemnarea unei structuri cum ar fi Comitetul de Investiții care

să reprezinte Guvernul, descrierea rolului și responsabilităților acestuia);

 Diversificare și limite de concentrare;

 Strategia de exit (vânzare a participațiilor și ieșire din instrument);

 Reguli pentru aplicarea principiului ”do no significant harm” („a nu prejudicia

în mod semnificativ mediul”) – inclusiv sectoare excluse și proceduri de
verificare a sustenabilității;

 Planificare estimată pentru implementare;

 Cadru de ajutoare de stat estimat;

 Mecanisme pentru monitorizare și raportare;

 Comisioane și costuri de management la nivelul fondului de fonduri;

 Programarea plăților către fondul de fonduri;

 Număr estimat de beneficiari finali;

 Obligatia de evitare a dublei finantari a acelorasi cheltuieli eligibile cu alte surse

85

din fonduri europene.

Page
  Guvernul va desemna o structură dedicată (de exemplu, un Comitet de Investiții sau un
departament ministerial) pentru a acționa ca reprezentant al acestuia în implementare.
Acest for decide asupra strategiei și a politicii de investiții, se pronunță cu privire la
eligibilitate și probleme de ajutor de stat și aprobă termenii de referință pentru selectarea
intermediarilor financiari.

 Pe baza termenilor de referință aprobați de Comitet, FEI lansează apeluri deschise

pentru expresii de interes pentru a selecta intermediari printr-o procedură competitivă,
transparentă, nediscriminatorie și necondiționată.

 În urma unui proces cuprinzător de selecție cuprinzând câteva etape de screening, due
diligence și negocieri contractuale, FEI selectează intermediari financiari cu care
semnează acorduri de finanțare pentru fonduri de capital de risc (noi sau existente),
create pentru o perioadă de 10 ani.

 Se estimează că se vor selecta inițial (până în 2026) pana la 20 intermediari financiari.

Fondurile de capital de risc pot fi naționale sau regionale, noi sau existente, cu obligația
investirii contribuției primite de la Fondul de Fonduri pentru Redresare în România.

 Investițiile la nivelul beneficiarului final vor lua forma de capital de risc (equity) și
cvasicapital (quasi-equity), în funcție de tipul de fond și nevoile beneficiarilor finali,
astfel încât nu se poate prestabili o alocare între cele două forme de investire:

 Capitalul de risc este furnizarea de capital către o firmă, investit direct sau
indirect în schimbul deținerii totale sau parțiale a acelei firme și în cazul în care
investitorul de capital poate prelua un anumit control de gestiune al firmei și
poate împărți profitul firmei.

 Cvasi-capitalul de risc este tipul de finanțare care se situează între capitalul

propriu și datorie, având un risc mai mare decât datoriile nesubordonate și un
risc mai mic decât capitalul comun. Cvasicapitalul poate fi structurat ca
împrumut negarantat și subordonat și, în unele cazuri, poate fi convertibil în
participație la capital.

 Tipurile de fonduri și beneficiari finali pot include, între altele:

 Acceleratoare de antreprenoriat, platforme de crowdfunding sau fonduri de

business angels;

 Fonduri de venture capital, private equity, mezzanine sau coinvestire, existențe

sau noi, naționale sau regionale (cu obligația investirii contribuției primite din
PNRR în România);


86

Fonduri de capital de risc axate pe tehnologie;

Page

 Fonduri de tip pre-IPO (companii care doresc sa se listeze la bursa);

  Fonduri de infrastructură care vor finanța proiecte de eficiența energetică sau
energie regenerabilă;

 Fonduri de transfer tehnologic pentru comercializarea inovării;

 Administratorii de fonduri asigură, de asemenea, participarea privată la fonduri, având în

vedere un nivel minim cerut de strategia lor și cadrul convenit de ajutor de stat. În mod
normal, și administratorii de fond investesc în fond in calitate de investitori privați pentru
alinierea intereselor.

 Crearea portofoliului durează în mod normal 5 ani. A doua jumătate a existenței fondului
este dedicată investițiilor ulterioare, creării de valoare în companiile de portofoliu și ieșirii
(vânzarea companiilor de portofoliu) cu scopul de a asigura profitul investitorilor fondului.

 Distribuția riscului – în general, în fondurile de capital de risc, investitorii publici și privați

împărtășesc aceleași riscuri și recompense și dețin același nivel de subordonare în aceeași
clasă de risc în cazul unei structuri de finanțare stratificate. Sunt posibile excepții, în
conformitate cu regulile aferente de ajutoare de stat.

 Efectul minim de multiplicare a sumei acordate va fi determinat de tipurile de fonduri și

beneficiari finali. La unele investiții cu grad ridicat de risc este posibil sa nu se poată atrage
parteneri privați (ex. transfer de tehnologie, eficienta energetica). Astfel, efectul de
multiplicare minim per total poate fi de 1,5x suma alocata.

 Remunerația intermediarilor financiari este stabilită în urma unei proceduri competitive,

transparente, nediscriminatorii și necondiționate intermediarilor de selecție a
intermediarilor (apel deschis de selecție).

 FEI, ca fond de fonduri efectuează:

 Due diligence & selectarea fondurilor;

 Gestionarea cerințelor legale;
 Raportarea indicilor de performanță în conformitate cu PNRR;
 Gestionarea lichidităților fondului de fonduri;
 Monitorizarea activităților de investiții;
 Gestionarea portofoliului.
 Intermediarii financiari sunt responsabili de:

 Strângerea de contribuții ale investitorilor privați (fundraising)

 Due diligence la nivelul companiilor;
 Efectuarea de investiții conform criteriilor definite de eligibilitate și ajutorului
de stat;
 Sprijin direct pentru antreprenori;
87
Page
  Adăugarea de valoare în companii, de ex. prin instalarea de reguli de guvernanță
corporativă, networking, participare la decizii prin cooptarea în deciziile
companiei (ex. în consiliul de administrație)
 Cooperarea cu părțile interesate de capital de risc (inclusiv universități,
acceleratoare etc.).
Costul total al investiției prin măsura de capital de risc este de 400 milioane euro până în 2026
(excluzând resursele rambursate) și va include:

- Investiții în beneficiari finali;

- Costuri și comisioane de management pentru entitatea desemnată pentru

administrarea fondului de fonduri - un plafon anual de 0.5% pentru durata
implementării instrumentului (inclusiv după 2026);

- Costuri și comisioane de management la nivelul intermediarilor financiari, stabilite

în mod competititiv (plafon indicativ – 20% pentru durata existenței fiecărui fond,
inclusiv după 2026).

Raportare:

FEI va adapta formatele de raportare după nevoile Guvernului, prin sistemele interne de
raportare care deja sunt utilizate pentru instrumentele financiare ale UE sau naționale.

Modelul de raport va fi agreat prin acordul de finanțare și poate include în mod indicativ:

 Descrierea situației implementării;

 Raport de trezorerie;
 Lista beneficiarilor finali cu statistici pe regiuni de dezvoltare, coduri CAEN,
dimensiune etc.;
 Raport privind costurile de management;
 Informații necesare pentru monitorizarea țintelor și jaloanelor specifice PNRR;
 Raport privind aplicarea principiului ”Do no Significant Harm”;
 Informațiile cu privire la ajutoarele de stat acordate vor fi raportate prin baza de stat
națională (REGAS) sau conform solicitărilor transmise de către Consiliul Concurenței
și / sau Comisia Europeană.

Cadrul estimat de ajutoare de stat:

Cadrul de ajutoare de stat va fi stabilit de Guvern prin scheme de ajutoare de stat sau de
minimis, conform regulilor naționale și europene. Intermediarii financiari se vor angaja să
respecte condițiile acestor scheme și vor fi delegați să introducă informații privind ajutoarele
acordate în baza de date națională REGAS. Pentru această măsură se va specifica în acordul de
88

finanțare direct între Guvernul României și Fondul European de Investiții că acesta va fi

Page

administratorul schemelor de ajutor de stat/aplicabile în derularea instrumentelor financiare și

 va delega către intermediarii financiari aplicarea regulilor naționale și europene în domeniul
ajutorului de stat (inclusiv în ceea ce privește verificarea ex-ante a condițiilor de acordare a
ajutoarelor/finanțărilor, eventuală recuperare a ajutoarelor, păstrarea pentru o perioadă de 10
ani a documentației aferente acordării ajutoarelor, raportarea perioadă a informațiilor legate de
ajutoarele acordate etc.).

În cazul finanțărilor care nu constituie ajutor de stat (conforme cu principiul investitorului în

economia de piață), pentru certitudine juridică se poate transmite o prenotificare către CE
înainte de aplicare.

Pentru investitorii privați se poate considera că nu există niciun avantaj (și, prin urmare, niciun
ajutor de stat), având în vedere că investiția se face în în aceiași termeni și în aceleași condiții
(tranzacție pari passu) între investitorii publici și privați sau investiția publică este în
conformitate cu condițiile pieței, astfel cum sunt stabilite pe baza benchmarking-ului sau a altor
metode de evaluare.

Eventualele investiții de capital de risc, realizate de către intermediari vor fi excluse din sfera
ajutorului de stat dacă vor respecta principiul pari passu: investițiile vor fi realizate în aceiași
termeni și condiții de către investitori publici și privați (investitorii publici și privați
împărtășesc aceleași riscuri și recompense și dețin același nivel de subordonare în aceeași clasă
de risc în cazul unei structuri de finanțare stratificate) și ambele categorii de operatori intervin
simultan (investiția investitorului public și privat se face prin aceeași tranzacție de investiții) și
intervenția investitorului privat are o semnificație economică reală (minim 30%).

În situația în care nu este identificat nici un investitor privat, atunci se va aplica testul
investitorului privat asupra investiției realizate de investitorul public pentru a exclude situația
de ajutor de stat.

Organismele care implementează această măsură (intermediari financiari) nu sunt beneficiari

de ajutor de stat, având în vedere că remunerația pentru servicii și rambursările pentru
implementarea instrumentului financiar nu depășesc rata pieței, aceștia reprezentând doar
vehicule utilizate pentru transferul avantajului către beneficiar, fără a se bucura de vreun
avantaj, pe care nu l-ar fi putut obține în condiții normale de piață. De asemenea, intermediarii
financiari vor fi selectați printr-o procedură competitivă, transparentă, nediscriminatorie și
necondiționată.

Cadrul de ajutoare de stat la nivelul beneficiarilor finali poate include una sau mai multe din
regulile următoare (și altele, după necesități):

 Investiții care nu duc la depășirea pragului de minimis, conform Reg. nr. 1407/2013, art.4,
para.5.

 Finanțări de capital de risc conform Regulamentului de exceptare în bloc nr. 651/2014,

89

art.21, pentru IMM-uri.

Page
  Pentru companii de tip midcaps, cu până la 3.000 de salariați, este de preferat să se dezvolte
instrumente care nu constituie ajutoare de stat, deoarece respectă principiul pari passu:
investițiile vor fi realizate în aceiași termeni și condiții de către investitori publici și privați
(investitorii publici și privați împărtășesc aceleași riscuri și recompense și dețin același
nivel de subordonare în aceeași clasă de risc în cazul unei structuri de finanțare stratificate)
și ambele categorii de operatori intervin simultan (investiția investitorului public și privat
se face prin aceeași tranzacție de investiții) și intervenția investitorului privat are o
semnificație economică reală (min. 30%), conform Orientărilor privind finanțarea de risc
din 2014. Având în vedere expirarea Orientărilor în 2021, este de așteptat ca spre sfârșitul
acestui an să se clarifice daca se poate aplica în continuare acest cadru sau va fi necesară o
schemă de ajutoare de stat notificată la CE în timp util.

Având în vedere expirarea unor regulamente europene privind ajutoarele de stat în 2023, în
acel an se estimează că se va actualiza întregul cadru de ajutoare de stat pe baza noilor
regulamente.

Do No Significant Harm („a nu prejudicia în mod semnificativ mediul”)

Respectarea principiului Do no significant harm va fi asigurată prin aplicarea procedurii CE de

verificare a sustenabilității. Intermediarii financiari se vor angaja să respecte principiile DNSH
în implementare.

În cazul în care este necesar, în acordul de finanțare vor fi excluse anumite proiecte sau domenii
de intervenție (excluse în mod general de la sprijinul PNRR).

Printre aceste domenii/activități excluse, se pot regăsi:

• Pentru obiectivul de atenuare a schimbărilor climatice: (i) activități legate de

combustibili fosili, inclusiv utilizarea în aval39, (ii) activități acoperite de sistemul
UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) atingând emisii de CO2
preconizate a nu fi substanțial mai mici decât valorile de referință relevante40, (iii)
compensarea costurilor ETS indirecte;
90

• Pentru economia circulară: (iv) activități legate de depozitele de deșeuri,

Page

incineratoare și instalațiile de tratare mecano-biologică a deșeurilor41, (v) activități

39 Cu excepția investițiilor în producția de energie electrică și/sau termică, precum și în infrastructura

de transport și de distribuție aferentă, care utilizează gaze naturale, respectând condițiile stabilite în
anexa III a Ghidului - Orientări tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod
semnificativ” (2021/C58/01).
40 Valorile de referință stabilite pentru alocarea cu titlu gratuit pentru activitățile / instalațiile care
intra in sfera de aplicabilitate a sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii, in
conformitate cu Regulamentul de punere in aplicare (UE) 2021/447.
41 Această excludere nu se aplică investițiilor în instalații dedicate exclusiv tratării deșeurilor
periculoase nereciclabile și nici instalațiilor existente, în cazul în care investiția are ca scop creșterea
eficienței energetice, captarea gazelor de eșapament pentru depozitare sau utilizare sau recuperarea
materialelor din cenușa de incinerare, cu condiția ca aceste investiții să nu ducă la o creștere a
 în care eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului (de exemplu,
deșeurile nucleare).

Aceste criterii vor asigura, de asemenea, că vor putea fi selectate doar activitățile care respectă
legislația de mediu națională și a UE relevantă.

Planificarea indicativă a implementării:

Acțiune Planificare estimată

Semnarea acordului de finanțare între Fondul European Q4 2021

de Investiții și Guvernul României pentru crearea
Fondului de capital de risc de recuperare („Fondul”) și
adoptarea politicii de investiții a Fondului.

Publicarea apelului deschis pentru selecția Q2 2022

intermediarilor financiari

Evaluarea și selecția intermediarilor financiari Între 2022 și 2026

Acordarea finanțării către intermediarii financiari Începând cu 2022 și continuând

până în iunie 2026

Operațiuni de finanțare sau investiții care se ridică la Q4 2024

50% din valoarea totală a finanțării sau investițiilor
vizate aprobate de Comitetul de investiții.

Operațiuni de finanțare sau investiții care se ridică la Q2 2026

100% din valoarea totală a finanțării sau investițiilor
vizate aprobate de Comitetul de investiții.

Planificarea indicativă nu include reinvestirea resurselor rambursate.

Complementaritatea cu alte instrumente de pe piață:

După un început timid în perioada de programare 2007-2013 (un singur fond), Fondul
European de Investiții și Guvernul României au colaborat cu succes din 2017 ani în lansarea a
șapte noi fonduri de capital de risc finanțate prin resursele FESI 2014-2020 și resurse
91

rambursate din mandatul JEREMIE 2007-2013, care au dus la disponibilitatea a 200 milioane
Page

capacității de tratare a deșeurilor în instalații sau la o prelungire a duratei de viață a instalației pentru
care se face dovada.
 euro (inclusiv resurse private). Totuși, aceasta sumă este insuficientă față de necesitățile pieței,
după cum arată statisticile.

Fondurile de equity finanțate prin FESI 2014-2020 sunt actualmente în plină perioadă de
investiții și, conform regulilor aferente fondurilor structurale, vor investi în companii noi doar
până în 2023, după care pot susține în mod limitat doar companiile în care au investit deja. Încă
50 milioane euro sunt disponibili pentru România prin JEREMIE, aceasta fiind o sumă prea
mică pentru ca decalajul de finanțare să poate fi considerat rezolvat.

Alocarea de resurse pentru capital de risc prin PNRR, atât pentru recapitalizarea IMM-urilor și
companiilor de tip midcap (până la 3 mii de salariați), cât și pentru fonduri de infrastructură
pentru priorități climatice, poate ajuta la rezolvarea decalajului de finanțare și reconstituirea
bazei de capital a companiilor finanțate, completând resursele deja existente.

Contribuția la pilonul social european, inclusiv facilități pentru persoanele cu dizabilități:

Pentru fondurile in infrastructură si in cadrul politicii investiționale se va avea în vedere

includerea elementelor legate de asigurarea egalității de șanse, a accesului persoanelor cu
dizabilități și a măsurilor privind egalitatea de gen.

Măsura 4. Fond de fonduri pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes
(Alocare: 300 mil. Euro)

Partener de implementare: Banca Europeană de Investiții

Modul de punere în aplicare: Atribuire directă Băncii Europene de Investiții (în afara
InvestEU);

Accesul la finanțare este, de asemenea, un aspect-cheie pentru întreprinderile mari. Înainte de

pandemie, redresarea investițiilor era lentă, în pofida unei creșteri economice puternice la
momentul respectiv și a unor rate scăzute ale dobânzii, care a fost exacerbată de efectele crizei.
Același raport a remarcat că utilizarea împrumuturilor bancare are un impact puternic asupra
investițiilor întreprinderilor. Accesul la finanțare din partea băncilor locale este legat în mod
pozitiv de investiții și are cel mai puternic impact asupra deciziei și capacității întreprinderilor
de a investi. Prin urmare, creșterea accesului la finanțare în condiții favorabile este considerată
esențială pentru sprijinirea eforturilor de redresare ale marilor întreprinderi.

Sondajul BEI din 2020 privind investițiile42, de asemenea, că aproximativ 12 % din firmele
românești pot fi considerate ca fiind constrânse din punct de vedere financiar. Cerințele în
materie de garanții reale reprezintă cea mai mare problemă. Pentru a aborda aceste probleme,
sectorul financiar trebuie să fie dezvoltat în continuare pentru a furniza noi produse financiare
92
Page

42 Https:// www.eib.org/en/publications/econ-eibis-2020-romania
 care pot facilita accesul la credite pentru a sprijini întreprinderile în creștere și pentru a stimula
inovarea, în special în sectoare-cheie, cum ar fi acțiunile climatice și digitalizarea:

Politici climatice: Trei sferturi dintre firmele din România (75 %) afirmă că schimbările
climatice au acum un impact asupra activității lor, cu mult peste media UE (58 %), în timp ce
două treimi dintre firme (66 %) raportează deja investiții sau intenționează să investească în
proiecte legate de climă, în concordanță cu media UE (67 %). Totuși, doar 37 % dintre
întreprinderi au reușit să investească în măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice, cu mult
sub media UE (47 %).

Digitalizarea: Aproximativ o treime din totalul firmelor românești (32 %) au dezvoltat sau au
introdus noi produse, procese sau servicii ca parte a activităților lor de investiții, ceea ce include
11 % din totalul întreprinderilor care susțin că au realizat noi inovații în țară sau în lume. Peste
jumătate dintre întreprinderi (56 %) au implementat, integral sau parțial, tehnologiile digitale
esențiale pe care le-au solicitat, sub media UE de 63 %.

Deși elaborată ținând seama de nevoile IMM-urilor, analiza Fi-Compass pentru finanțarea
IMM-urilor în România constată, conform sondajului efectuat de Banca Națională a României,
că majoritatea societăților care au tendința de a contracta împrumuturi bancare consideră că
nivelul costului finanțării (în special împrumuturi în moneda locală — leu) le-ar afecta
capacitatea de rambursare a împrumutului. Pentru societățile care au tendința de a contracta
credite bancare, 30 % dintre respondenți ar accepta o rată maximă a dobânzii de 2.5-4,5 %
pentru împrumuturile leu care se abat de la datele privind împrumuturile din 2019, unde rata
medie a dobânzii a fost de 7,9 %. Așteptările întreprinderilor pentru împrumuturi în euro (19 %
dintre respondenți ar accepta o rată maximă a dobânzii de 1,5 %) sunt oarecum mai apropiate
de realitatea pieței, unde rata medie a dobânzii a fost de 3,8 %43.

Analiza Fi-Compass arată, de asemenea, că nivelul intermedierii financiare în România (limitat

de modificările legislative și de deficiențele sectorului corporativ) în comparație cu cel
european este foarte scăzut (de aproximativ trei ori sub media UE), ceea ce înseamnă că există
un potențial de creștere semnificativ44. Acest lucru se reflectă și în raportul de țară, care afirmă
că „băncile joacă doar un rol limitat în acordarea de credite întreprinderilor, care pot bloca
economia”45. Prin urmare, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a încuraja dezvoltarea
pieței de intermediere financiară, iar aceasta este considerată ca fiind un obiectiv important și
o altă propunere de investiții duble.

Ca răspuns la aceste probleme, se propune crearea unui fond de fonduri care să fie gestionat de
BEI. Autoritățile române preconizează că BEI va fi însărcinată, în temeiul dreptului primar al
UE, să mandateze și/sau să investească o sumă orientativă de până la 300 milioane EUR pentru
a fi utilizată ca instrumente financiare (inclusiv finanțarea prin granturi și sprijinul consultativ,
93

după caz). Suma exactă va fi stabilită după testarea pieței și, în cazul în care este mai mare de
Page

300 milioane EUR, va fi solicitată o creștere dacă/atunci când PRR este revizuit. BEI i se vor

43 Https:// www.bnr.ro/Regular-publications-2504.aspx.
44 Https:// www.arb.ro/en/about-rab/.
45 Https:// ec.europa.eu/info/publications/2020-european-semester-country-reports_en.
 aloca costuri și comisioane de gestionare pentru plata serviciilor sale (și, după caz, a altor
intermediari financiari selectați) care vor fi discutate și convenite bilateral. Selectarea altor
intermediari financiari se va realiza printr-o procedură competitivă, transparentă,
nediscriminatorie și necondiționată iar nivelurile costurilor și comisioanelor de gestiune vor fi
ghidate de pragurile generale stabilite pentru costurile și comisioanele de gestiune în
Regulamentul privind dispozițiile comune pentru fondurile de gestiune partajată, însă nu vor
depăși un nivel înregistrat de piață pentru servicii similare.

Modelul fondului de fonduri se va baza pe structuri similare, care se vor bucura de succes și
care vor fi utilizate pe deplin pentru instrumentele financiare furnizate de fondurile structurale
în alte țări ale UE. Fondul de fonduri va fi creat ca un bloc separat de finanțare în cadrul BEI,
iar pentru a evita orice îndoială, BEI va acționa în calitate de administrator al Fondului de
fonduri. Fondul de fonduri este destinat să includă cel puțin două substructuri de fonduri, dintre
care una ar putea fi implementată prin intermediul mai multor intermediari financiari
subiacenți, care vor fi numiți în urma finalizării unui proces de selecție transparent,
nediscriminatoriu, necondiționat și competitiv. Celălalt subfond ar avea ca scop facilitarea
împrumuturilor directe din partea BEI și, cel mai probabil, va fi gestionat direct de BEI.

Diferițele subfonduri vor viza finanțarea pentru a acoperi o gamă adecvată de nevoi de
acoperire/finanțare de pe piață. Acestea vor fi delimitate în prealabil prin abordarea diferițelor
dimensiuni tipice ale proiectelor, primul subfond abordând nevoile proiectelor mai mici și, prin
urmare, canalizat și agregat prin intermediul mai multor intermediari financiari, care vor
beneficia de o garanție sprijinită de Mecanismul de redresare și reziliență. Al doilea subfond
va răspunde nevoilor proiectelor care depășesc 25 de milioane EUR și care, prin urmare, nu
necesită neapărat agregare și implicarea intermediarilor financiari din afara BEI; se
intenționează ca al doilea subfond să beneficieze de o îmbunătățire a calității creditului
finanțată prin Mecanismul de redresare și reziliență. Modelul va include o combinație de
finanțare, granturi și sprijin consultativ pentru a oferi sprijin structurat destinatarilor finali, care
vor aborda aspecte legate de viabilitate, accesibilitate, rentabilitate și maturitate. Modelul
integrat va fi în măsură să ofere sprijin (eventual prin intermediari financiari, după caz) pentru
a accelera dezvoltarea rezervei de proiecte și să încurajeze extinderea activităților de creditare
în sectoarele politicilor climatice și digitalizării. Crearea unor instrumente specifice de
redresare și reziliență care vizează lacunele pieței în ceea ce privește digitalizarea și investițiile
legate de climă va contribui la dezvoltarea capacității piețelor financiare locale de a sprijini
aceste sectoare pe termen lung.

Produsul este propus în afara InvestEU, având în vedere că intenționează să prezinte o

combinație de granturi la nivelul instrumentului financiar care nu este posibilă în temeiul
Regulamentului InvestEU. Necesitatea combinării granturilor a fost puternic evidențiată în
procesul preliminar de testare a pieței. Nu se știe încă câți intermediari financiari vor fi selectați,
fiind necesare teste de piață mai detaliate pentru a stabili acest lucru. Observațiile preliminare
ale pieței sugerează totuși un interes puternic pentru produsul propus.
94

Investițiile la nivelul beneficiarului final vor lua forma unei finanțări prin împrumuturi și
Page

granturi (inclusiv sprijin consultativ). Investiții vor fi finanțate în conformitate cu normele

 privind ajutoarele de stat, utilizând, cel mai probabil, dispozițiile relevante din Regulamentul
general de exceptare pe categorii de ajutoare (RGECA), în funcție de caracteristicile specifice
ale proiectului/promotorului în cauză. Se preconizează că investițiile finanțate vor intra în
principal sub incidența următoarelor articole din RGECA: articolele 14 și 15 privind ajutoarele
regionale pentru investiții și ajutoarele de exploatare, articolul 36 pentru protecția mediului,
articolul 37 pentru investiții pentru adaptarea anticipată la viitoarele standarde ale Uniunii,
articolele 38 și 39 pentru investițiile în eficiența energetică în funcție de tipul de proiecte,
articolul 40 privind ajutoarele pentru investiții în cogenerare cu randament ridicat, articolele
41, 42 și 43 pentru producția și exploatarea energiei din surse regenerabile, articolul 45
Ajutoarele pentru investiții pentru reabilitarea siturilor contaminate, articolul 46 Ajutoarele
pentru investiții în domeniul încălzirii și răcirii urbane eficiente din punct de vedere energetic,
articolul 48 Ajutoarele pentru investiții în infrastructura energetică. Măsurile sub formă de
sprijin consultativ vor fi implementate prin intermediul unor ajutoare de minimis în baza
regulamentului specific.

Investițiile vor viza întreprinderile (întreprinderi care angajează peste 500 de persoane) și
vehiculele cu destinație specială în calitate de beneficiari finali. Investițiile în acțiuni de
combatere a schimbărilor climatice și în digitalizare vor constitui o prioritate și sunt furnizate
pentru a sprijini cel puțin 50 % din alocare la nivel de fond. Soldul portofoliului va include
investiții în conformitate cu prioritățile PNRR, care vor fi direcționate către sprijinirea
redresării economice și a rezilienței sporite a economiei românești. Prioritățile de investiții vor
fi stabilite în strategia de investiții și în documentul de planificare a afacerilor care urmează să
fie elaborate pentru fondul de fonduri, care vor fi îmbunătățite în urma unor teste de piață
detaliate și care vor fi aprobate de autoritățile române prin intermediul Consiliului de investiții
propus.

33% din alocarea acestui instrument va fi în investiții care contribuie la tranziția verde conform
Anexei VI din Regulament, iar 16,67% din alocare pentru investiții care contribuie la tranziția
digitală conform Anexei VII din Regulament.

Efectul multiplicator minim al întregului instrument va fi determinat de proiectarea produsului

final, în urma testării pieței și, după caz, a proceselor de selecție și a acordurilor operaționale
ulterioare implicate de intermediarii financiari selectați.

Fondurile propuse vor combina forme rambursabile de sprijin cu diferite tipuri de granturi
(subvenții pentru investiții, subvenții la dobândă, granturi pentru asistență tehnică) pentru a
răspunde nevoilor de finanțare.

Opțiunile de gestionare a granturilor rămân deschise, deoarece granturile pot fi gestionate de

Fondul de fonduri gestionat de BEI și/sau de băncile comerciale din cadrul fondului 1. Se
anticipează că autoritățile române vor juca, de asemenea, un rol esențial în acest sens prin
intermediul comitetului pentru investiții al fondurilor de fonduri.
95

Diferitele tipuri de granturi avute în vedere au scopuri diferite. Ajutoarele pentru investiții sunt
Page

estimate la o medie de 1015 % din valoarea împrumutului. Scopul lor principal este de a ajuta
 proiectele de investiții să devină viabile și să poată fi finanțate printr-o formă de finanțare
rambursabilă prin reducerea ponderii costurilor serviciului datoriei asupra fluxurilor de
numerar ale debitorilor. Granturile de stat pentru investiții pot oferi promotorilor de proiecte
stimulentele necesare pentru a se implica în investiții cu impact de politică legate de digitalizare
sau de schimbările climatice, care, în caz contrar, nu ar putea fi considerate prioritare.
Subvenționarea ratei dobânzii ar putea fi decisă pentru a determina costurile îndatorării pentru
partea negarantată a împrumuturilor din cadrul fondului 1. Acest lucru ar putea să nu fie necesar
în cazul în care garanția ar oferi o acoperire suficientă a riscurilor pentru intermediarii financiari
și, prin urmare, ar fi suficientă pentru a determina o scădere /menținere a costurilor de finanțare.
Granturile pentru asistență tehnică ar trebui să fie esențiale pentru consolidarea capacităților la
nivelul promotorilor de proiecte și pentru sprijinirea dezvoltării unei rezerve de proiecte de
calitate.

În procesul de punere în aplicare pot fi luate în considerare două sisteme tipice de gestionare a
granturilor, cu condiția ca acestea să respecte normele privind ajutoarele de stat:

• un model de „grant fix”, ceea ce prin intensitatea grantului ar putea fi determinat ex

ante în conformitate cu prioritățile de investiții definite în PNDR sau ar putea
depinde de atingerea unor obiective măsurabile. În acest caz, nu a existat nicio marjă
de interpretare la nivelul entității care gestionează grantul, iar decizia ar putea fi
automatizată. Acest sistem a justificat riscurile de hazard moral legate de
gestionarea granturilor de către intermediarii financiari, dacă este cazul. În cadrul
acestei opțiuni, modelul de grant fix ar fi propus ca parte a politicii de investiții
pentru revizuire și aprobare de către comitetul pentru investiții al Fondului de
Fonduri.

• un model de „grant Tailored”, care este un model de evaluare de la un proiect la

altul a activității de perforare a intensității grantului. În acest caz, ar trebui efectuată
o evaluare financiară detaliată a nevoilor de finanțare ale proiectului și a planului
de afaceri pentru a defini valoarea grantului neaprobat. Acesta ar putea fi cazul
granturilor pentru investiții pentru proiecte la scară largă. Această sarcină nu a putut
fi automatizată și ar putea necesita alocarea de resurse suficiente la nivelul entității
de gestionare. Procesul pentru modelul de grant adaptat ar trebui, de asemenea, să
prevadă revizuirea și aprobarea granturilor individuale propuse de către comitetul
pentru investiții.

În acest stadiu, subfondul doi (finanțare directă pentru proiecte mari) ar putea fi pus în aplicare,
de preferință, cu un model de „grant Tailored”, având în vedere numărul mai mic de proiecte
care urmează să fie finanțate și necesitatea potențială de a se adapta la diverse structuri
financiare. În timp ce subfondul unu (finanțare intermediată) va urma probabil modelul de grant
fix.

Gestionarea granturilor și a împrumuturilor se va realiza cu respectarea regulilor de ajutor de

96

stat.
Page
 Mecanism de implementare:

 Odată ce condițiile de eligibilitate vor fi convenite cu guvernul și după efectuarea

testelor de piață, se va crea un fond de fonduri prin intermediul unui acord de finanțare
semnat între Guvernul României și BEI, acest acord va necesita utilizarea unor orientări
privind durabilitatea și a unor criterii suplimentare privind DNSH, după caz;

 În conformitate cu cerințele DSNH, următoarele activități nu vor fi sprijinite de

instrument:

o Pentru atenuarea schimbărilor climatice:(I) activități legate de combustibilii

fosili, inclusiv utilizarea în aval;(II) activitățile din cadrul schemei UE de
comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care ating previziuni privind
emisiile de gaze cu efect de seră care nu sunt mai mici decât valorile de referință
relevante;(III) compensarea costurilor indirecte ETS;

o Pentru economia circulară:(IV) activități legate de depozitele de deșeuri,

incineratoare și stații de tratare mecano-biologică;(V) activități în cadrul cărora
eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului (de exemplu,
deșeurile nucleare).Criteriile vor garanta, de asemenea, că pot fi selectate numai
activitățile care respectă legislația UE și națională relevantă în materie de
mediu.

 Guvernul va concepe o structură specifică (de exemplu, un comitet pentru investiții)

care să acționeze în calitate de reprezentant în punerea în aplicare a fondului de fonduri,
să decidă cu privire la strategia și politica de investiții, să decidă cu privire la aspectele
legate de eligibilitate și de ajutoarele de stat și să aprobe termenii de referință pentru
selectarea intermediarilor financiari. Comitetul pentru investiții ar supraveghea
performanța Fondului de fonduri, examinând rapoartele privind progresele înregistrate
și procesul de monitorizare;

 Pe baza mandatelor aprobate de Comitetul pentru investiții, BEI lansează cereri

competitive, transparente, nediscriminatorii și necondiționate de exprimare a
interesului pentru selectarea intermediarilor pentru produsul intermediar;

 În urma unui proces de selecție competitiv, transparent, nediscriminatorii și

necondiționat, care implică inclusiv o examinare severă, obligația de diligență și eșecul
contractual, BEI va selecta intermediarii financiari cu care semnează acorduri, politicile
de investiții ale intermediarilor financiari vor trebui să respecte criteriile care decurg
din Orientările privind stabilirea sustenabilității și din DNSH, după caz;

 Intermediarilor financiari (dacă este cazul) li se va solicita să furnizeze o contribuție

proprie, nivelul exact al contribuțiilor lor urmând să fie stabilit pe baza testării pieței și
97

a procesului de selecție a intermediarilor financiari.

Page
  În cazul în care nu sunt utilizați intermediari financiari și se preconizează acordarea de
împrumuturi directe, activitatea de dezvoltare și de inițiere a conductei va începe după
încheierea acordului de finanțare și alocarea de către comitetul pentru investiții a
strategiei de investiții.

În ceea ce privește gestionarea Fondului de fonduri, BEI va fi în măsură să îndeplinească

următoarele sarcini:

 Elaborarea, împreună cu Comitetul de investiții, a unei strategii de investiții și a unui

plan de afaceri în conformitate cu PNDR și pe baza rezultatelor testelor de piață, pentru
a orienta activitățile intermediarilor financiari;

 Gestionarea resurselor Mecanismului de redresare și reziliență pentru a sprijini

investițiile (directe sau indirecte prin intermediari financiari) în proiecte, inclusiv sub
formă de granturi și sprijin pentru a sprijini strategia de investiții și planul de afaceri;

În cazul în care BEI va oferi sprijin direct beneficiarilor, aceasta va fi responsabilă de:

 Inițierea și elaborarea listei de proiecte pentru finanțare;

 Proiecte fără conținut și finanțare (inclusiv prin granturi, după caz) viabile, cu beneficii
finale care sunt în concordanță cu strategia de investiții și cu planul de afaceri;

 Furnizarea de sprijin consultativ, după caz.

Când vor fi utilizați intermediarii financiari, BEI va fi responsabilă de:

 Selectarea, contactarea și supravegherea activităților intermediarilor pentru a acoperi

performanța globală a instrumentului, în acord cu strategia de investiții și planul de
afaceri;

 Gestionarea portofoliului de investiții al intermediarilor financiari naționali pentru a

acoperi realizarea cheltuielilor, efectul de levier, realizările, obiectivele de etapă și
țintele;

 Furnizarea de sprijin consultativ, inclusiv intermediarilor financiari, după caz.

Planificarea investițiilor va ține seama de următoarele etape:

 Aprobarea criteriilor de eligibilitate;

 Evaluarea ex ante a pieței (BEI, împreună cu actorii relevanți de pe piață din România,
pe baza rezultatelor oricărui test de piață);


98

Semnarea acordurilor de finanțare;

Page

 Formalizarea Comitetului pentru investiții;

  Aprobarea de către Comitetul pentru investiții a strategiei de investiții și a planului de
afaceri propuse;

 După caz, pregătirea cererii de exprimare a interesului și a mandatelor; începerea

selecției intermediarilor financiari;

 Evaluarea și selectarea intermediarilor financiari;

 După caz, conceperea și demararea unei rezerve de proiecte pentru finanțare directă;

 Începerea finanțării pentru beneficiarii finali.

Planificarea indicativă a implementării:

Acțiune Planificare estimată

Stabilirea instrumentului financiar („Fondul”) și Q1 2022

adoptarea politicii de investiții a Fondului.

Cel puțin 30% din beneficiarii vizați au fost sprijiniți Q4 2024

100% dintre beneficiarii vizați au fost sprijiniți Q2 2026

Beneficiari:

Fondul va oferi sprijin prin instrumente financiare (datorii) pentru cel puțin 25 de companii
mari (cu mai mult de 500 de angajați și / sau o cifră de afaceri anuală care depășește 50 milioane
EUR și un bilanț anual total de peste 43 milioane EUR), entități publice și vehicule cu scop
special, prin intermediul instrumentului care contribuie la economia cu emisii reduse de carbon,
precum și investiții în digitalizare și active fixe, cu scopul de a încuraja o cantitate mai mare
de investiții care contribuie la obiectivele climatice și digitale de către companiile țintă și, de
asemenea, de a încuraja creșterea și extinderea companiilor, la rândul său, creând noi
oportunități de angajare și sprijin pentru o redresare economică mai largă. Suma alocată
câmpurilor de intervenție legate de climă, în conformitate cu anexa VI la regulamentul RRF,
va fi de 100 milioane EUR. Suma alocată câmpurilor de intervenție legate de digitalizare, în
conformitate cu anexa VII la Regulamentul RRF, este de 50 de milioane EUR. Fondul poate
include, de asemenea, cheltuieli suplimentare legate de climă și digitalizare.

Gestionarea fondului va fi încredințată Băncii Europene de Investiții (BEI). Un comitet de

investiții va fi înființat, incluzând experți independenți, și va fi responsabil cu aprobarea
99

componentelor legate de granturi ale proiectelor destinatarilor finali (participanți), așa cum a
Page
 fost propus de administratorul fondului (BEI) pe baza nevoilor pieței și într-un mod deschis și
conform pieței.

Structura fondului va permite valorificarea fondurilor private.

Orice rentabilitate către Fond sau instrumente financiare, inclusiv din rambursări, precum și
profiturile obținute prin utilizarea fondurilor MRR, mai puțin remunerația administratorului
fondului și a intermediarilor financiari, vor fi utilizate pentru aceleași obiective politice,
inclusiv după 2026.

Buget alocat: 300 milioane euro.

Ajutor de stat:

În ceea ce privește ajutoarele de stat, finanțarea va fi structurată într-un mod care nu necesită
în mod specific notificarea Comisiei Europene și va ține seama de principiile măsurii 3
respectiv în ceea ce privește BEI, intermediarii financiari, și anume:

BEI și intermediarii financiari sunt instrumente pentru transferul avantajului către beneficiarii
finali.

AS primită de beneficiarii finali sub formă de împrumuturi, granturi și scutiri de la cheltuielile

de funcționare (consiliere gratuită) va fi compatibilă cu Regulamentul de minimis sau RGECA
(articolele 14, 15, 31, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 45, 46, 48, în funcție de tipul de investiții
sprijinite). În situațiile în care condițiile prevăzute pentru orice proiect nu se încadrează în
limitele Regulamentului de minimis sau ale RGECA, va fi aleasă o notificare către CE în
temeiul Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului și energie și/sau
Orientările privind ajutoarele regionale.

În cazuri specifice, finanțarea poate fi acordată serviciilor de interes economic general în

conformitate cu dispozițiile Deciziei Comisiei privind aplicarea articolul 106 alineatul (2) din
TFUE în cazul ajutoarelor de stat sub formă de compensații pentru obligația de serviciu public
acordate anumitor întreprinderi cărora le-a fost încredințată prestarea unui serviciu de interes
economic general sau ale Regulamentul (UE) nr.360/2012 al Comisiei privind aplicarea
articolelor 107 și 108 din TFUE ajutoarelor de minimis acordate întreprinderilor care
prestează servicii de interes economic general.

MIPE este entitatea, în calitate de furnizor de ajutor, responsabilă de aplicarea regulilor

naționale și europene în domeniul ajutorului de stat (inclusiv în ceea ce privește verificarea ex-
ante a condițiilor de acordare a ajutoarelor, realizarea / menținerea investițiilor, eventuala
recuperare a ajutoarelor, păstrarea pentru o perioadă de 10 ani a documentației aferente
acordării ajutoarelor, raportarea perioadă a informațiilor legate de ajutoarele acordate etc.).
100

Complementaritatea cu alte surse de finanțare:

Page
 Intervențiile efectuate prin intermediul acestor instrumente financiare sunt considerate ca fiind
complementare intervențiilor din cadrul P7 — Instrumente financiare din cadrul OIACIF,
acordându-se atenție selectării instrumentelor financiare asociate transferului a 4 % pentru
INVEST EU. Aceste intervenții sunt considerate, de asemenea, complementare celor realizate
prin intermediul instrumentelor financiare pentru perioada de programare 2014-2020, al
Inițiativei pentru IMM-uri sau al Programului operațional pentru competitivitate.

Măsura 5. Instrumentul financiar pentru investiții în eficiență energetică în sectorul rezidențial

și al clădirilor (Alocare: 50 mil. Euro)

Partener de implementare: Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare

Clădirile sunt o sursă majoră și subapreciată de emisii. Materialele folosite, construcția și

funcționarea acestora consumă mai multă energie și emit mai multe gaze cu efect de seră decât
oricare alt sector, reprezentând 36% din consumul final de energie la nivel mondial și 39% din
emisiile de CO2 și energie în 201846. Pentru a sprijini obiectivul de a limita creșterea
temperaturii la nivel global cu 1,5 grade, emisiile generate de clădiri trebuie reduse cu 80-90%
până în 2050,47 într-un moment în care cererea pentru clădiri se intensifică.

Astfel, pentru a satisface cererea tot mai mare pentru clădiri și a reduce emisiile acestora, există
deja soluții dovedite și eficiente din punct de vedere al costurilor, soluţii care pot fi
implementate cu un cost suplimentar redus. Investiții anuale suplimentare de 27 miliarde USD
- cu doar 0,55% mai mult decât investiția globală anuală de 4,9 trilioane USD în clădiri – ar
produce reducerile de emisii necesare, pe lângă o serie de alte beneficii, inclusiv realizarea unor
economii de 5 trilioane USD la facturile de energie ale gospodăriilor până în 2050.48

Reducerea cu 80-90% a emisiilor necesită implementarea acestor soluții pentru a se asigura că

toate clădirile noi au consum de energie aproape zero și pentru a atinge o rată anuală de minim
3% a renovarilor aprofundate și eficiente din punct de vedere energetic în stocul imobiliar
existent.49 Cu cât aceste investiții sunt amânate, cu atât va fi mai greu ca obiectivele climatice
globale sa fie atinse. Trebuie să creștem urgent ritmul de implementare a investițiilor, chiar și
în UE, ratele de renovare sunt de doar 1%.

Includerea investițiilor in clădiri verzi50 ca element cheie al pachetului de măsuri pentru

101

stimularea economiei post COVID-19 poate proteja și crea noi locuri de muncă, stimulând
economiile in prezent si oferind în același timp beneficii în viitor. Proiectele de investitii in
Page

clădiri verzi au ramificatii în lanțurile de productie si aprovizionare locale ale întreprinderilor

46 Global Status Report for Buildings and Construction 2019 | IEA & UNEP
47 UN Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC) 2018, Global Warming of 1.5 ºC, Chapter 4, page 331.
48 The Critical Role of Buildings. IEA, 2019. See page 2.
49 Global Status Report for Buildings and Construction 2019 | IEA & UNEP, page 3: “To meet the SDGs and the IEA
Sustainable Development Scenario, we need… to decarbonise and enhance energy efficiency in buildings at a rate of 3% a
year.”
50 Particularly in the residential sector. The outlook for private sector developers and building owners in property, tourism,
and commercial office space is uncertain and will impair their appetite and ability to make long-term investments.
 mari și mici din domeniul construcțiilor și producției51. În UE, 18 milioane de locuri de muncă
depind direct de industria de construcții și contribuie cu aproximativ 9% din PIB. Clădirile
reprezintă 78% din producția totală a industriei construcțiilor, subliniind importanța acestora.

Eficiența energetică a clădirilor este adesea menționată ca fiind un obiectiv usor de atins in
sectorul tranziției verzi, dar s-a dovedit dificil de indeplinit. În ciuda eforturilor de zeci de ani
desfășurate în UE pentru promovarea clădirilor ecologice, investițiile anuale în amenajarea
clădirilor sunt încă doar în jur de o treime din nivelurile necesare pentru îndeplinirea
obiectivelor climatice. Aceasta pentru ca:

• Piețele sunt foarte fragmentate, în special în sectorul rezidențial, care reprezintă 80-
90% din stocul global de clădiri.52

• Proprietarii de clădiri nu au cunoștințele necesare pentru a identifica oportunități de

economisire a energiei sau pentru a-și optimiza performanța energetică.

• Proprietarii de locuințe și alți proprietari de clădiri nu au capitalul necesar pentru a

investi sau acordă prioritate altor tipuri de investiții, având în vedere că perioada de
recuperare a investiției in eficiența energetică a cladirilor poate dura 15-20 ani. 53

Extinderea intermedierii financiare și a instrumentelor financiare de partajare a riscurilor pentru

eficiența energetică sunt priorități esenţiale atât în Strategia de țară BERD pentru România
2020-2025, precum și în cele mai noi strategii ale BERD pentru sectorul financiar.

Îmbunătățirea eficienței energetice a stocului de clădiri este un element central al politicilor

statelor membre ale UE privind eficiența energetică, întrucât acestea reprezintă aproximativ
40% din consumul final de energie și 36% din emisiile de gaze cu efect de seră din UE. În acest
sens, decarbonizarea stocului de clădiri este o prioritate de top a UE, cu o reducere de 90% a
obiectivului legat de emisii de CO2 până în 2050. Pe de altă parte, la nivel României, consumul
de energie în sectorul rezidenţial și în sectorul comercial (birouri, spații comerciale și alte
clădiri nerezidențiale) reprezintă 45% din consumul total de energie.54 Astfel, îmbunătățirea
eficienței energetice a fondului de clădiri existent este esențială, nu numai pentru a atinge
obiectivele naționale privind eficiența energetică pe termen mediu, ci și pentru a atinge
obiectivele pe termen mediu și lung ale strategiilor de schimbările climatice și trecerea la o
economie competitivă cu emisii reduse de carbon până în 2050.

Descrierea măsurii:

Garanția de portofoliu pentru investiții în eficiență energetică și energie regenerabilă în sectorul

102

rezidențial și al clădirilor va include o garanție de portofoliu neplafonată, parţial acoperită de

către InvestEU/compartimentul pentru România - acoperirea primei pierderi (‘First Loss
Page

51 EBRD research. See also: “Enterprises with less than 50 employees generate 72% of the sector’s value added.”
52 An average based on market studies performed by EBRD.
53 An average based on market studies performed by EBRD.
54 https://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/ener-buildingseedro_en.pdf
 Piece’). Garanţia va fi furnizată de către BERD intermediarilor financiari selectați care
finanțează beneficiarii finali eligibili (subîmprumutații), respectând un set predeterminat de
criterii de eligibilitate. Garanția trebuie completată cu servicii de beneficiarilor finali, acestea
fiind finanţate din fonduri disponibile în compartimentul InvestEU pentru România.

Măsura propune renovarea fondului locativ existent, în vederea creșterii eficienței energetice,
proiecte demonstrative și măsuri de sprijin care respectă criteriile de eficiență energetică
(aferent codului 025a din Anexa VII)

Mod de implementare: contribuție către compartimentul Statului Membru al programului

InvestEU.

Cum instrumentul va fi creat sub umbrela InvestEU, principiul DNSH va fi respectat. Astfel,
în cadrul acordului de contribuție se va menționa necesitatea asigurării conformității cu
principiul DNSH (2021 / C58 / 01) și va conține minim urmatoarele:

1. angajamentul concret de a pune în aplicare criteriile de selecție / eligibilitate necesare

pentru respectarea verificării sustenabilității în cadrul InvestEU, trimitere clară la lista
de excludere DNSH (așa cum este inclusă în evaluarea DNSH), pentru a se asigura că
proiectele care nu sunt eligibile în cadrul Regulamentului (UE) 2021/241, nu sunt
eligibile prin InvestEU;

2. stabilirea obiectivelor pentru investițiile următoarelor sume care urmează să fie

investite în active / activități conforme cu criteriile de selecție din domeniile de
intervenție din anexa VI la Regulamentul (UE) 2021/241 și alocările aferente.

În cazul în care este necesar, în acordul de finanțare vor fi excluse anumite proiecte sau domenii
de intervenție (excluse în mod general de la sprijinul PNRR). Printre aceste domenii/activități
excluse, se pot regăsi:

 Pentru obiectivul de atenuare a schimbărilor climatice: (i) activități legate de

combustibili fosili, inclusiv utilizarea în aval55, (ii) activități acoperite de sistemul UE
de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) atingând emisii de CO2 preconizate
a nu fi substanțial mai mici decât valorile de referință relevante56, (iii) compensarea
costurilor ETS indirecte;
103
Page

55 Cu excepția investițiilor în producția de energie electrică și/sau termică, precum și în infrastructura

de transport și de distribuție aferentă, care utilizează gaze naturale, respectând condițiile stabilite în
anexa III a Ghidului - Orientări tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod
semnificativ” (2021/C58/01).
56 Valorile de referință stabilite pentru alocarea cu titlu gratuit pentru activitățile / instalațiile care intra
in sfera de aplicabilitate a sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii, in conformitate cu
Regulamentul de punere in aplicare (UE) 2021/447.
  Pentru economia circulara: (iv) activități legate de depozitele de deșeuri, incineratoare
si instalațiile de tratare mecano-biologică a deșeurilor57, (v) activități în care eliminarea
pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului (de exemplu, deșeurile nucleare).

Aceste criterii vor asigura, de asemenea, că vor putea fi selectate doar activitățile care respectă
legislația de mediu națională și a UE relevantă.

Guvernanța instrumentului va urmări modelul standard al programului InvestEU.

Proiectele eligibile vor sprijini investițiile în eficiență energetică implementate în sectorul

rezidențial, în sectorul clădirilor, inclusiv, printre altele, renovarea clădirilor, accesul la rețele
de termoficare locale eficiente și cu emisii reduse de carbon/cu emisii reduse, măsuri pentru
îmbunătățirea clădirilor inteligente, infrastructura de încărcare a vehiculelor electrice,
construcția de noi clădiri performante etc.

Sfera serviciilor de consultanță include (dar nu se limitează la):

 Mobilizarea de finanțare pentru sectorul privat;

 Verificarea implementării activităților/sub-proiectelor, precum si contribuția acestora

la obiectivele stabilite.

Planificarea indicativă a implementării:

Acțiune Planificare estimată

Semnarea acordului de contribuție între Comisia Q4 2021

Europeană și Guvernul Românie

Operațiuni de finanțare sau investiții care se ridică la cel Q2 2023

puțin 50% din valoarea totală a finanțării sau
investițiilor vizate, aprobate de Comitetul de investiții
InvestEU

Operațiuni de finanțare sau investiții care se ridică la Q2 2024

100% din valoarea totală a finanțării sau investițiilor
104

vizate aprobate de Comitetul de investiții InvestEU

Page

57 Această excludere nu se aplică investițiilor în instalații dedicate exclusiv tratării deșeurilor

periculoase nereciclabile și nici instalațiilor existente, în cazul în care investiția are ca scop creșterea
eficienței energetice, captarea gazelor de eșapament pentru depozitare sau utilizare sau recuperarea
materialelor din cenușa de incinerare, cu condiția ca aceste investiții să nu ducă la o creștere a capacității
de tratare a deșeurilor în instalații sau la o prelungire a duratei de viață a instalației pentru care se face
dovada.
 Buget alocat: 50 milioane euro

Ajutor de stat:

În ceea ce privește ajutorul de stat, precum si monitorizarea și raportarea vor fi consistente cu

dispozițiile relevante ale Regulamentului InvestEU și ale dispozițiilor specifice din domeniul
ajutorului de stat.

În măsura în care este necesar, o schemă specifică de ajutor de stat pentru beneficiarii finali va
fi stabilită. Un posibil cadru legal al ajutorului de stat pentru investiții ar fi Regulamentul de
minimis (Regulamentul nr. 1407/2013), a cărui aplicabilitate a fost prelungită până în 2023,
precum și succesorul acestuia. În acest caz, instrumentul financiar va fi în conformitate cu
normele privind ajutoarele de stat.

La nivelul partenerului de implementare BERD: Pentru această măsură se va specifica în

contractul de mandat că acesta va fi administratorul schemelor de ajutor de stat/aplicabile în
derularea instrumentelor financiare. Pentru a nu fi incidente, prevederile ajutorului de stat la
nivelul BERD și al intermediarilor financiari, măsura va fi concepută și implementată astfel
încât BERD și intermediarii financiari vor reprezenta doar vehicule utilizate pentru transferul
avantajului către beneficiarii finali.

Intermediarii financiari vor fi selectați printr-o procedură competitivă, transparentă,

nediscriminatorie și necondiționată de către BERD. În condițiile instrumentului de față se va
avea în vedere ca costurile de administare prevazute să fie stabilite la prețul pieței. Intermediarii
financiari selectaţi administrează şi monitorizează crearea portofoliului de credite eligibile,
raportează către BERD acţiunile de recuperare a pierderilor. De asemenea, intermediarii
financiari monitorizează calculul şi raportarea aferente procedurilor relevante în materie de
ajutoare de stat, transmițând către BERD toate datele și informațiile necesare pentru respectarea
regulilor specifice în materia ajutorului de stat.

În ceea ce privește ajutorul de stat pentru beneficiari, el va fi compatibil cu Regulamentul de

minimis, GBER (art 38, 39) sau se va notifica în baza EEAG

I3. Scheme de ajutor pentru sectorul privat

Măsura 1. Schemă de minimis și schemă de ajutor de stat în contextul digitalizării IMM-urilor

(Alocare: 500 mil. Euro)

Digitalizarea are un impact profund și generalizat asupra tuturor aspectelor societății și ale
economiei: producția, distribuția, consumul, muncă și timpul liber. IMM-urile sunt supuse unei
presiuni din ce în ce mai mari, în vederea adaptării în consecință a modelelor proprii de afaceri
105

și a adoptării tehnologiilor digitale necesare, astfel încât clienții să le considere în continuare

competitive și atractive. În acest context, Uniunea Europeană a Artizanatului și a
Page
 Întreprinderilor Mici și Mijlocii (UEAPME) a definit digitalizarea drept cea mai mare
provocare pentru majoritatea IMM-urilor europene58.

Digitalizarea are multiple beneficii. IMM-urile își pot crește competitivitatea prin
raționalizarea și accelerarea proceselor din etapa de concepere până în etapa de livrare, pot să
își extindă accesul pe piață și integrarea lanțului valoric prin intermediul platformelor digitale
și pot să îmbunătățească relațiile cu clienții utilizând platformele de comunicare socială și
serviciile digitale pentru clienți. În plus, digitalizarea poate permite IMM-urilor să inoveze,
oferind noi produse sau servicii digitale sau lărgindu-și gama existentă de servicii cu servicii
digitale suplimentare.

Digitalizarea duce la apariția unor noi modele de organizare a muncii în cadrul IMM-urilor.
Adoptarea unor modalități de lucru inovatoare, care să implice într-o anumită măsură munca
de la distanță și care să ofere o autonomie mai mare angajaților prin crearea unui echilibru mai
bun între viața profesională și cea privată, poate răspunde nevoilor managerilor și angajaților,
adesea obligați, în cazul întreprinderilor mai mici, să își asume numeroase roluri. Pe de altă
parte, ea poate duce la noi forme de instabilitate și de alienare, care implică riscul subminării
satisfacției angajaților și a mediilor de lucru din cadrul IMM-urilor.

De asemenea, există o serie de provocări asociate cu digitalizarea. IMM-urile se confruntă cu

incertitudini în ce privește rentabilitatea investițiilor în digitalizarea proceselor de afaceri,
deoarece clienții nu sunt neapărat dispuși să plătească un preț mai mare pentru bunuri și servicii.
În același timp, ele se confruntă cu o concurență mai mare în materie de prețuri, în cadrul unor
piețe tot mai digitale și mai globalizate.

Costurile de oportunitate ale lipsei digitalizării vor crește pentru IMM-uri, deoarece modelele
de afaceri digitale devin un standard, nemaifiind doar o sursă de avantaj concurențial. IMM-
urile care aleg să își amâne transformarea digitală ar putea să se găsească în situația de a fi
obligate să adopte oricum unele tehnologii digitale și încă fără o pregătire adecvată, deoarece
tranzacțiile cu partenerii de afaceri, administrația publică și clienții devin tot mai digitalizate.
IMM-urile care nu se adaptează la așteptările consumatorilor, aflate în continuă evoluție, vor
fi marginalizate treptat de concurenții cu o vizibilitate mai mare și cu o prezență online mai
activă. Această tendință se va accentua pe măsură ce crește numărul „nativilor erei digitale” în
rândul consumatorilor.

Descrierea măsurii:

În acest context, se urmărește crearea a 2 instrumente:

a) Un instrument de grant care să sprijinie întreprinerile în crearea de tehnologii digitale

106

avansate precum:

 inteligență atificială;
Page

58 https://smeunited.eu/news/digitalisation-is-the-biggest-challenge-for-smes
  date și cloud computing;

 blockchain;

 High Performance Computing și Quantum Computing;

 Internet of things (IOT) etc.

 Pe lângă cele 5 tehnologii digitale avansate, un alt domeniu care va fi finațatat este cel
reprezentat de securitatea cibernetică, care este una dintre prioritățile Comisiei
Europene în răspunsul său la criza coronavirusului, întrucât răspunsurile în domeniul
securității cibernetice au devenit din ce în ce mai necesare, pe măsură ce atacurile
cibernetice cresc în număr, scară și consecințe, afectând puternic securitatea națională.

b) un instrument de grant de până la 100.000 euro pe întreprindere care să sprijinite IMM-

urile ăn adoptarea tehnologiilor digitale precum:

 achiziții de hardware TIC;

 dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software/licențelor, inclusiv soluțiile de

automatizare software de tip RPA, respectiv Robotic Process Automation;

 achiziții de tehnologii blockchain;

 achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, augmented reality,

virtual reality;

 achiziționare website de prezentare;

 achiziția de servicii de tip cloud și IoT;

 instruirea personalului care va utiliza echipamentele TIC;

 consultanță/analiză pentru identificarea soluțiilor tehnice de care au nevoie IMM-urile

etc.

Investițiile se vor încadra și vor fi conforme cu criteriile de selecție ale următoarele coduri din
cadrul Anexei VI a Regulamentului 241/2021:

Crearea de tehnologii digitale avansate

021c Investiții în tehnologii avansate, cum ar fi:

capacități de calcul de înaltă performanță și de 150 milioane
107

informatică cuantică/capacități de comunicare 100% euro

cuantică (inclusiv criptare cuantică); proiectarea,
Page

producția și integrarea sistemelor în domeniul

 microelectronicii; următoarea generație de
capacități de date, cloud și edge (infrastructuri,
platforme și servicii); realitatea virtuală și
augmentată, tehnologia profundă și alte tehnologii
avansate digitale. Investiții în securizarea lanțului
digital de aprovizionare.

021d Dezvoltarea și implementarea de tehnologii,

măsuri și structuri de sprijin în materie de
securitate cibernetică pentru utilizatorii din
sectorul public și privat.

Adoptarea de tehnologii digitale

010 Digitalizarea IMM-urilor (inclusiv comerț 100% 315 milioane

electronic, activități economice electronice și euro
procese economice în rețea, centre de inovare
digitală, laboratoare vii, antreprenori web și start-
up-uri în domeniul TIC, B2B)

012 Servicii și aplicații TI dedicate competențelor 100% 35 milioane

digitale și incluziunii digitale euro

Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021

de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență stabilește ca obiectiv obligatoriu ca cel
puțin 20% din alocarea totală a planului să contribuie la tranziția digitală sau la provocările
digitale. Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România (SNADNR) a contribuit
la asigurarea coerenței și la consolidarea sinergiilor între acțiuni și investiții în diferite domenii
ale economiei digitale. Cu toate acestea, efectele implementării SNADNR sunt minime.

a) Crearea de tehnologii digitale avansate

O Românie rezilientă, care să se încadreze în deceniul digital, este cea în care oamenii și
întreprinderile beneficiază de îmbunătățiri generate de inteligență artificială în industrie și în
viața de zi cu zi. De exemplu, inteligența artificială (AI) poate ajuta la tratarea bolilor și la
minimizarea impactului agriculturii asupra mediului. Astfel, prin proiectele, care vor dezvolta
diferite aplicații în acest domeniu, vor fi ajutate și companiile interesate să utlilizeze
inteleligența artificială pentru a deveni mai competitive în ceea ce privește procesele lor de
108

afaceri.
Page
 Datele reprezintă un element esențial al societăților moderne. În lumea noastră digitală,
generăm din ce în ce mai multe date în viața noastră de zi cu zi în aproape toate activitățile
curente.

Se așteaptă ca cantitatea de date să se înmulțească de cinci ori între 2018 și 2025. Această
cantitate vastă de date poate fi procesată mai repede decât ne-am imaginat vreodată și putem
folosi o varietate aproape infinită de utilizări.

Prin urmare, proiectele finanțate vor construi următoare generație de siteme cloud și vor
asigura o reutilizare și prelucrare a datelor care ne vor îmbunătăți viața de zi cu zi.

Blockchainul este o secvență de blocuri care conțin date, înregistrări stocate sub formă de
blocuri, un fel de bază de date partajată de o rețea de computere, unde intrările sunt adăugate
permanent ca „Blocuri”, iar acest „Lanț” nu poate fi întrerupt sau modificat în niciun fel.
„Blockchain” rezultat este o înregistrare permanentă, verificată.

În același timp, dezvoltările mai noi, precum „contractele inteligente”, duc tehnologia cu un
pas mai departe. Contracte inteligente reprezintă un tip de program de computer (sau set de
instrucțiuni) salvat pe un blockchain. Contractele inteligente pot fi utilizate pentru a crea
acorduri de autoexecutare între mai multe părți. Aceasta deschide o serie de noi posibilități
interesante pentru automatizarea proceselor și tranzacțiilor de afaceri în aproape orice industrie
sau piață, posibilitățile fiind aproape nelimitate.

High Performance Computing and Quantum Computing sunt deja centrale în viața noastră.
Desfășoară sarcini complexe în care trebuie analizate o mulțime de date și ne permit să creăm
modele pentru a studia și a înțelege mai bine provocări atât de complexe, cum ar fi: simularea
moleculelor de medicamente pentru medicamente, urbanism rural și urbanism și proiectarea de
noi materiale, mașini și aeronave .

Prin acest instrument ne propunem finanțarea a cel puțin un proiect în acest domeniu.

Internet of things (IoT) reprezintă următorul pas către digitalizarea societății și economiei
noastre, în care obiectele și oamenii sunt interconectați prin intermediul rețelelor de comunicare
și raportează despre starea lor și / sau mediul înconjurător.

Securitatea cibernetică reprezintă activitățile necesare pentru protejarea rețelelor și a sistemelor

informatice, a utilizatorilor unor astfel de sisteme și a altor persoane afectate de amenințări
cibernetice.

În prezent, rețelele și sistemele informatice sunt utilizate la scară generală de cetățenii,

organizațiile și întreprinderile din întreaga Uniune. Digitalizarea și conectivitatea sunt pe cale
să devină caracteristici principale ale unui număr tot mai mare de produse și servicii,
preconizându-se că, odată cu apariția internetului obiectelor, un număr extrem de mare de
109

dispozitive digitale conectate vor intra în folosință în următorul deceniu. Deși numărul
dispozitivelor conectate la internet este în creștere, securitatea și reziliența nu sunt incluse
Page

suficient din faza de concepere, ceea ce duce la o securitate cibernetică insuficientă.

 În acest context, propunem finanțarea unor soluții inovative în domeniul securității cibernetice.

Lansarea apelului de proiecte este preconizată a fi lansat în prima parte a anului 2022 și va
conține exclusiv activitățile și criteriile de elibilitate aferente domeniului 021c.

b) Adoptarea de tehnologii digitale

Pentru ca un IMM să fie finanțat trebuie să fie evaluat din punct de vedere al maturității digitale.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), împreună cu un administrator de
schemă, vor implementa un sistem de evaluare care va recomanda soluțiile tehnice necesare
acoperirii decalajului de digitalizare și care va sta la baza finanțării IMM-urilor.

Prin aceast instrument (finanțarea domeniilor 010 și 012) se urmărește facilitarea accelerării
procesului de digitalizare în rândul IMM-urilor prin:

 extinderea accesului pe piață și integrarea lanțului valoric prin intermediul platformelor

digitale;

 îmbunătățirea relațiilor cu clienții prin utilizarea de platforme de comunicare sociale și

servicii digitale pentru clienți;

 oferirea de noi produse sau servicii digitale și/sau o gamă existentă de servicii cu
servicii digitale suplimentare.

Astfel, ghidul solicitantului va conține exclusiv activitățile și criteriile de elibilitate aferente

celor 2 domenii, respectiv 010 și 012.

Proiectele pot conține activități din cele 2 domenii sau doar domeniul 010. Pentru activitățile
aferente domeniului 012, procentul maxim care se va finanța va fi de 10%.

Aspecte orizontale:

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (furnizor al schemei de ajutor de minimis și al

schemei de ajutor de stat) și un administrator de schemă – instituție publică, vor lansa ghidurile
aferente apelurilor de proiecte în anii 2022 și 2023 cu un buget total de 497.500.000 euro.
2.500.000 EUR vor fi alocați pentru asistența tehnică pentru a asigura suport pentru furnizorul
schemei și pentru administratorul schemei.

MIPE și administratorul se vor asigura că la nivelul fiecărui proiect se va respecta principiul

de sustenabilitate socială prin excluderea de la finanțare a IMM-urilor a căror activități:

 limitează drepturile și libertatea individuală a oamenilor sau încalcă drepturile omului;

 din domeniul apărării, utilizează, dezvoltă sau produc tehnologii care sunt interzise de
110

legislația internațională aplicabilă;

Page

 au legătură cu industria de tutun (producție, distribuție, prelucrare și comerț);

  prevăd clonarea în scopuri reproductive; activități destinate modificării patrimoniului
genetic al ființei umane care ar putea face astfel de schimbări ereditare, activități de
creare a embrionilor umani exclusiv în scopul cercetării sau în scopul obținerii de celule
stem, inclusiv de către mijloace de transfer nuclear de celule somatice;

 includ jocuri de noroc (producție, construcție, distribuție, prelucrare, comerț sau

software conex)

 prevăd comerț sexual;

 care implică animale vii în scopuri experimentale și științifice în măsura în care

respectarea „Convenției Consiliului Europei pentru protecția animalelor vertebrate
utilizat în scopuri experimentale și în alte scopuri științifice ”nu poate fi garantată;

 de dezvoltare imobiliară;

 financiare, cum ar fi achiziționarea sau tranzacționarea cu instrumente financiare.

 legate de exploatare / extracție, prelucrare, distribuție, depozitare sau arderea

combustibililor fosili solizi și a petrolului, precum și investiții legate de extracția
gazelor.

Cu privire la respectarea principiului DNSH, la nivelul fiecărui proiect se va evalua activitatea

întreprinderii sprijinite prin schema de digitalizare cu prevederile Anexei 1 din documentul de
completare a Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18
iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare
a Regulamentului (UE) 2019/2088.

Mecanism de implementare:

La nivelul MIPE este implementat un sistem de management și control în conformitate cu

Regulamentul 1303/2013 care poate fi replicat și în cadrul acestei componente.

Astfel, MIPE, în calitate de furnizor de ajutor de minimis și de stat, va delega monitorizarea

proiectelor către administrator.

Administratorul va monitoriza activitatea IMM-urilor în baza unui act delegat aprobat de MIPE
în care vor fi prevăzute drepturile și obligațiile acesteia.

MIPE se va asigura că la nivelul administratorului se implementează un sistem de management

și control eficient și va putea să ia măsuri corective ori de câte ori este necesar, inclusiv prin
reperformarea de verificări prin eșantion la nivelul IMM-urilor.
111

Administratorul va monitoriza proiectele IMM-urilor, va raporta periodic progresul

implementării proiectelor și se va asigura că:
Page
  acestea se realizează conform condițiilor contractuale și activităților descrise în cererea
de finanțare;

 este respectat principiul evitării dublei finanțări;

 livrarea produsului sau prestarea serviciului în conformitate cu termenii si condițiile

contractului, evoluția fizică și respectarea principiului și ale dezvoltării durabile,
inclusiv prin raportare la DNSH și respectarea dimensiunii digitale a componentei;

 există un sistem de înregistrare în contabilitate și sunt folosite coduri analitice distincte

pentru activitățile aferente proiectelor;

 cheltuielile declarate sunt eligibile – că toate facturile depuse spre decontare sunt
aferente implementării proiectului și sunt efectuate în conformitate cu prevederile
comunitare și naționale;

 respectă principiile privind egalitatea de șanse și nediscriminarea;

Calendar de implementare:

Activitate Termen Instituții

finalizare responsabile/coordonatoare

Selectarea unui administrator de Q1 2022 Ministerul Investițiilor și

schemă care să implementeze schema Proiectelor Europene /
(lansarea apelului, evaluarea administrator de schemă
contractelor și monitorizarea
proiectelor).

Număr de contracte de finanțare Q2 2024 Ministerul Investițiilor și

semnate de IMM-uri Proiectelor Europene /
administrator de schemă

Ținta pentru cele 5.492 de proiecte a fost calculată astfel:

 crearea de tehnologii digitale avansate și securitate cibernetică (108 întreprinderi):

Pentru proiectele de inteligență atificială, date și cloud computing, blockchain, internet of

things și securitate cibernetică, valorea medie finanțată a unui proiect este de 1.200.000 euro
și are un buget alocat de 127.500.000 euro.
112

Pentru proiectele de High Performance Computing and Quantum Computing valorea medie
finanțată a unui proiect este de 10.00.000 euro și are un buget alocat de 20.000.000 euro.
Page
  adoptarea de tehnologii digitale

La o valoare medie a proiectului de 65.000 euro/întreprindere (valoare minimă este de 30.000

euro, iar valoarea maximă este 100.000 euro), se vor finanța 5.384 proiecte din bugetul alocat
de 350.000.000 euro.

Beneficiari direcți/indirecți: IMM-uri definite în conformitate cu prevederile legale în

vigoare.

Totodată, în cadrul acestei măsuri se va aloca un buget de 2.500.000 euro (0.5% din total buget)
pentru a asigura o implementare eficientă a planului până în 2026.

Ajutor de stat:

 crearea de tehnologii digitale avansate

Pentru această măsură se are în vedere crearea unei scheme de ajutor de stat, în baza
Regulamentului 651/2014 (art. 14, art.25, art.28, art.29 etc). Ministerul Investițiilor și
Proiectelor Europene deține calitatea de furnizor al schemei de ajutor de stat și va delega partea
de implementare/administrare scheme unui administrator. Nu sunt implicate elemente de ajutor
de stat la nivelul administratorului de schema, care, fiind de fapt un partener de implementare
cu rol de vehicul, transferă întreaga sumă beneficiarilor finali.

 adoptarea de tehnologii digitale

Această măsură are un grad de maturitate crescută, deoarece are o schemă de ajutor de minimis
aprobată prin ordinul nr. 1468/4255/2020 din 22 decembrie 2020, iar ghidul pentru lansarea
unui apel este în faza de elaborare. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene deține
calitatea de furnizor al schemei de ajutor de minimis și va delega partea de
implementare/administare scheme unui administrator. Nu sunt implicate elemente de ajutor de
stat la nivelul administratorului de schema, care, fiind de fapt un partener de implementare cu
rol de vehicul, transferă întreaga sumă beneficiarilor finali.

Se va avea în vedere respectarea prevederilor Regulamentului nr. 1407/2013, inclusiv cele

privind regula de cumul.

Complementaritatea cu alte surse de finanțare:

Investițiile pentru sectorul privat pot fi considerate complementare cu intervențiile aferente P7

- Instrumente financiare din POCIDIF, acordându-se atenție selecției de instrumente financiare
asociate transferului de 4% pentru InvestEU.

Complementaritate cu PNS care susține activitățile microîntreprinderilor din mediul rural

pentru înființarea (start-up) și dezvoltarea activităților neagricole, activități de agrement și
113

activități productive, inclusiv în domeniul bioeconomiei: susţinerea micro-întreprinderilor non

agricole în rural;
Page
 Contribuția la pilonul social european, inclusiv facilități pentru persoane cu dizabilități:

La semnarea contractelor beneficiarii vor semna o declarație prin care aderă la un set de
principii ale Pilonului european al drepturilor sociale. În perioada de implementare a
proiectului și în perioada de sustenabilitate, se va monitoriza modul în care principiile sunt
respectate.

Exemple de principii:

 Educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții;

 Egalitatea de gen;
 Egalitatea de șanse;
 Locuri de muncă sigure și adaptabile;
 Informații despre condițiile de angajare și protecția în caz de concediere;
 Un mediu de lucru sănătos, sigur și adaptat și protecția datelor;
 Incluziunea persoanelor cu dizabilități.
Contribuția la inițiativele emblematice sau alte strategii ale UE:

Prin implementarea acestei măsuri, România va contribui la inițiativele emblematice europene

cu beneficii concrete pentru economie și cetățeni la nivelul întregii țări. Astfel, IMM-urile vor
contribui la tranziția digitală (Scale-up) prin adoptarea de noi tehnologii și la asigurarea
locurilor de muncă de calitate și incluziune socială (Reskill and Upskill) prin asimilarea
competențelor digitale, respectiv:

 evaluarea beneficiilor și costurilor tehnologiilor informaționale;

 utilizarea instrumentelor informatice – înțelegerea și utilizarea instrumentelor,
inclusive hardware, software și multimedia;
 înțelegerea inovațiilor TIC și luarea de decizii inteligente cu privire la aplicarea
noilor tehnologii;
 comunicarea sau publicarea informațiilor;
 utilizarea instrumentelor TIC în activitățile curente;
 utilizarea resurselor disponibile – înțelegerea formelor și metodelor de accesare a
surselor de informații;
Trebuie menționată și contribuția la Strategia Blockchain a UE, deoarece prin prijinul utilizării
tehnologiei blockchain de către IMM-uri este încurajată dezvoltarea economică durabilă, astfel
abordându-se și schimbările climatice și sprijinind Pactul verde european.

Măsura 2. Schema de minimis pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la
bursa (Alocare: 35 mil. Euro)
114

În perioada recentă, intervalul 2019-2021, piața de capital in România a avut o evoluție

dinamică, remarcându-se în mod deosebit interesul foarte ridicat din partea companiilor mici
Page

și mijlocii pentru finanțarea prin instrumente specifice, respectiv emisiuni de acțiuni și

 obligațiuni noi. Astfel, la nivelul Bursei de Valori București, au avut loc peste 30 de runde de
finanțare, prin care companii private, majoritatea din segmentul IMM, s-au capitalizat cu peste
250 de milioane de EUR. Aceste date demonstrează că antreprenorii locali sunt deschiși către
oportunitățile prezente pe piața de capital. Pe de altă parte, aceste tendințe sunt la început de
drum în România, iar potențialul real este cu mult mai ridicat. Facilitarea accesului la piața de
capital prin educație și prin finanțarea costurilor relevante poate duce la o creștere accelerată.

Accesul întreprinderilor la o piață de capital funcțională, cu o activitate dinamică și sustenabilă

pe un orizont de timp mediu și lung, poate reprezenta o alternativă de finanțare, atunci când
microfinanțarea oferită de IFN-uri și creditarea bancară acordată de băncile comerciale implică
costuri ridicate în raport cu rata de rentabilitate a afacerii derulate. Economia românească poate
beneficia semnificativ de creșterea pieței de capital inclusiv prin:

 Diversificarea surselor de finanțare pentru companiile private;

 Corectarea decalajelor în accesul la finanțare dintre companiile mari și IMM-uri;

 Încurajarea inovației în rândul antreprenorilor locali și susținerea potențialului de

creștere al acestora;

 Dezvoltarea unui sistem financiar modern și capabil să genereze soluții variate pentru
finanțarea companiilor;

 Optimizarea alocării economiilor populației prin finanțarea proiectelor cu potențial

foarte ridicat de creștere.

Piața de capital poate influența în mod pozitiv activitatea economică prin crearea de lichiditate.
Astfel, prin crearea și susținerea întreprinderilor prin intermediul unei scheme de sprijinire a
costurilor pentru listarea la bursă, se va influența în mod direct motivarea acestora pentru
accesul pe piața de capital și, indirect, se va stimula crearea de lichiditate pe piață, cu efecte
benefice asupra atractivității acesteia.

Descrierea măsurii:
Procesul de accesare a finanțării prin piața de capital este un proces complex care pune accent
într-o bună măsură pe creșterea calității guvernanței companiilor, îmbunătățirea transparenței
și pe capacitatea companiilor de a pregăti strategii sustenabile și pe termen lung, aliniate cu
cerințele comunității de investitori.
Tipurile de costuri care vor fi avute în vedere sunt:

 Costuri directe, asimilitate efectiv procesului tehnic de atragere de capital. În această

categorie putem încadra costurile legale și de audit, costurile intermediarilor și ale
instituțiilor pieței, precum si costurile legate de promovarea și marketarea ofertelor de
strângere de capital.
115

 Costuri indirecte, care includ pregătirea și adaptarea funcțiilor si proceselor interne

specifice companiilor pentru a deveni competitive și aliniate cerințelor investitorilor
Page

din piețele publice de capital. În aceasta categorie încadrăm în special costuri legate de
 educația profesională a angajaților societăților, pe teme precis definite precum:
guvernanță corporativă; implementarea standardelor de raportare ESG; relații cu
investitorii.

Aceste resurse educaționale vor fi furnizate de instituții specializate, iar companile pot avea
acces la acestea, atât în perioada premergătoare obținerii statutului de companie publică, cât și
ulterior listării efective.

Schema de finanțare va fi disponibila pentru companiile cu capital majoritar privat, cu sediul

social în România. Nu există limitări legate de dimensiunea sau sectorul de activitate al
companiilor. Ținând cont de structura actuală a agenților economici activi în România, precum
și de cele mai dinamice segmente ale economiei, considerăm că companiile din categoria IMM,
precum și cele active în sectoare cu nivel ridicat de creștere și cu necesar substanțial de
finanțare, precum IT, energie vor fi principalele beneficiare ale acestui program, putând fi
incluse în acest sens criterii de ierarhizare în cadrul grilei de evaluare.

Cu privire la respectarea principiului DNSH, la nivelul fiecărui proiect se va evalua activitatea

întreprinderii sprijinite prin schema de digitalizare cu prevederile Anexei 1 din documentul de
completare a Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18
iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare
a Regulamentului (UE) 2019/2088. Companiile care au obținut mai mult de 50% din venituri,
în cursul exercițiului financiar precedent, din activități și / sau active care sunt acoperite de lista
de excludere vor fi obligate să adopte și să publice planuri de tranziție ecologică. Se exclude
următoarea listă de activități și active: (i) activități și active legate de combustibili fosili,
inclusiv utilizarea din aval; (ii) activități și active în cadrul sistemului UE de comercializare a
cotelor de emisii (ETS) care realizează emisiile de gaze cu efect de seră proiectate care nu sunt
mai mici decât valorile de referință relevante; (iii) activități și active legate de depozitele de
deșeuri, incineratoare și instalații de tratare biologică mecanică; și (iv) activități și active în
care eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului.
Costul estimat este de 200.000 EUR/pe companie pentru listări pe piața principală reglementată
și 25.000 EUR/companie pentru piața alternativă.

Mecanism de implementare:
MIPE împreună cu un administrator de schemă care va fi selectat ulterior vor elabora schema
de ajutor de minimis, va lansa un apel de proiecte pentru intreprinderile beneficiare.

La nivelul MIPE este implementat un sistem de management și control în conformitate cu

Regulamentul 1303/2013 care poate fi replicat și în cadrul acestei componente. De asemenea,
MIPE, în calitate de furnizor de ajutor de minimis, poate delega monitorizarea proiectelor către
administrator. În acest caz, administratorul va monitoriza activitatea în baza unui actului de
delegare, în care vor fi prevăzute drepturile și obligațiile acestuia, asigurându-se prin actul de
delegare inclusiv un sistem de management și control eficient la nivelul administratorului,
116

precum și posibilitatea unui sistem de măsuri corective ori de câte ori este necesar, inclusiv
pentru reperformarea de verificări prin eșantion la nivelul beneficiarilor.
Page

Calendar de implementare:
 Activitate Termen finalizare Institutii
responsabile/coordonatoare

Selectarea unui manager de schemă Q3 2022 Ministerul Investițiilor și

care va implementa schema de Proiectelor Europene / și
minimis (lansarea apelului, evaluarea posibil administrator de
contractelor și monitorizarea schemă
proiectelor)

Numărul de contracte de finanțare Q2 2025 Ministerul Investițiilor și

semnate care vor permite listarea la Proiectelor Europene / și
bursa posibil administrator de
schemă

Beneficiari direcți/indirecți:
IMM-uri și intreprinderile mari, definite în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Buget măsură: 35 milioane euro

Ajutor de stat:
La nivelul beneficiarilor finali se are în vedere realizarea unei scheme de minimis în baza
Regulamentului (UE) nr. 1407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea
articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de
minimis.
În cazul în care se va da în administrare schema de minimis, MIPE se va asigura că nu sunt
implicate elemente de ajutor de stat la nivelul administratorului, el fiind de fapt un partener de
implementare, cu rol de vehicul, care transferă întreaga sumă beneficiarilor finali.

Se va avea în vedere respectarea prevederilor Regulamentului nr. 1407/2013, inclusiv cele

privind regula de cumul.

I4. Proiecte transfrontaliere și multinaționale – Procesoare cu consum redus de energie și cipuri

semiconductoare (Alocare: 500 mil. Euro)

Uniunea Europeană a definit componentele și sistemele microelectronice ca fiind condiția

esențială a unei digitalizări sustenabile. Investițiile prevăzute vor fi implementate, în principal,
prin participarea sau asocierea într-un proiect important de interes comun european (IPCEI-
ME), la care și-au manifestat intenția de a participa 19 State Membre ale Uniunii Europene,
inclusiv România, pentru a răspunde provocărilor tehnologice, societale și de securitate în
117

Europa.

În România există insule de competență în tehnologia și aplicarea procesoarelor și produselor

Page

semiconductoare, atât datorită unei școlii naționale cu tradiție în domeniu, cât și dezvoltărilor
 și investițiilor publice și private recente, al căror impact asupra dezvoltării economice și
societale a țării rămâne însă sub potențial.

Obiectivele proiectului constau în:

 structurarea și dezvoltarea competențelor de concepție, fabricație și aplicare a

componentelor și sistemelor microelectronice într-un ecosistem național coerent.
Incluse sunt marile întreprinderi și întreprinderile mici și mijlocii, cercetarea
instituțională, cercetarea academică și sistemul educațional la toate nivelele.
 securizarea proprietății intelectuale și accelerarea aplicării tehnologiilor avansate în
domenii esențiale ale economiei naționale cum sunt industria automobilului, sănătatea
sau agricultura de precizie, spațiu, apărare, aero-nautică etc.
 coordonare cu capabilitățile și necesitățile existente la nivel european, inclusiv prin
participarea a cel puțin 10 membri ai ecosistemului național la un proiect multinațional
de interes comun european.

În mod specific, facilitarea participării într-un proiect multi-național european (Scale-up A.5)
prin:

 (Scale-up A.9) Extinderea capabilităților Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare

pentru Microtehnologie „IMT București” în tehnologii avansate de semiconductoare,
specializat în subiecte/etape tehnologice specifice și micro-producție, inclusiv prin
investiții și programe comune cu alte centre de cercetare, universitățile tehnice și
sectorul privat.
 (Scale-up A.2) Patru centre Digital Innovation Hub’s în tehnologii avansate de
componente și sisteme microelectronice, cristalizate în vecinătatea unei universități
tehnice, incluzând RTO și sectorul privat, focalizate pe componente și sisteme sigure
și de încredere (Scale-up A.2), certificate (Scale-up A.1), pe dezvoltarea componentelor
eficiente energetic pentru tehnologii de calcul, inclusiv AI și edge-cloud (A.7) și
investiții în cercetare-dezvoltare, prototipare și producție mică/medie (Scale-up A.9),
ale căror domenii de specializare vor fi definite după principiul specializării inteligente,
după cum urmează:
 Un Digital Innovation Hub în jurul Universității Politehnică din București;
 Un Digital Innovation Hub în jurul Universității Tehnice Cluj-Napoca;
 Un Digital Innovation Hub în jurul Universității Tehnice "Gheorghe Asachi"
Iași;
 Un Digital Innovation Hub în jurul Universității Politehnica din Timișoara.

În perioada următoare sunt planificate consultări regionale cu actorii publici și privați pentru
precizarea și rafinarea acestui concept de specializare inteligentă, pentru definirea programelor
și proiectelor și pentru detalierea investițiilor și a celorlalte resurse necesare pentru executarea
programelor, urmate de o reuniune națională de coordonare plănuită pentru luna septembrie.
118

 (Scale-up A.7, A.10) Dezvoltarea de programe de asistență pentru companiile active în

Page

dezvoltarea sistemelor embedded eficiente din punct de vedere energetic.

 Rolul de pregătire și coordonare a proiectului revine în România autorităților naționale, asistate
de Grupul de Lucru reprezentativ organizat sub egida Academiei Române, deschis tuturor
contribuitorilor publici și privați.

Coordonare europeană: Reprezentanții Grupului de Lucru participă alături de delegații

autorităților naționale la definiția IPCEI-ME cu obiectivul de a pregăti documentele necesare
notificării către sfârșitul anului. Detaliile contribuțiilor actorilor din România se vor preciza în
cursul acestui proces.

Coordonare națională: Realizarea acestui proiect ambițios necesită un volum financiar, care
depășește resursele alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, astfel încât
activitățile vor fi coordonate cu alte mecanisme, precum:

- Proiecte de cercetare-dezvoltare-inovare, între care cele răspunzând la apelurile de

proiecte, inclusiv linii pilot, pe care le va lansa Întreprinderea Comună pentru
Tehnologii Digitale Esențiale (KDT JU) în programul Orizont Europa, ale căror
rezultate relevante pot fi preluate și expandate în contextul IPCEI până la prima utilizare
industrială;
- Acțiuni co-finanțate prin Planul operațional de cercetare-dezvoltare-inovare și
instrumente financiare, accesând fonduri europene; planurile operaționale, centrale și
regionale, care accesează fondurile structurale și de investiții europene;
- Planurile operaționale de specializare inteligentă regională;
- Schemele de ajutor de stat pentru stimularea investițiilor strategice pentru noi activități
economice, luând în considerare și orientările privind IPCEI comunicate de instituțiile
europene.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va reprezenta Guvernul României. Alte

ministere pot contribui cu expertiză.

Grupul țintă include toți actorii din lanțul de valori în componente și sisteme microelectronice,
după cum rezultă din exemplele următoare care listează o parte dintre entitățile angajate activ
în grupul de lucru sau care au răspuns la apelurile autorităților naționale, reprezentând doar un
subset al participanților potențiali:

 Întreprinderi mari: Continental Automotive România (utilizator/ tehnologie), Bosch

(utilizator/ tehnologie), Siemens Manufacturing - Simea (utilizator), Infineon
Technologies România (tehnologie), NXP România (tehnologie) etc., precum și alte
întreprinderi reprezentate de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană - AHK
România și de Parteneriatul Auto Român.
 Întreprinderi mici și mijlocii, fie direct (AlfaRom, EASYIC SRL, SYSWIN
SOLUTIONS SRL, MGM Star, Baneasa Silicon etc.), fie prin asociațiile industriale pe
care le reprezintă (ARIES, APTE etc.).
119

 Cercetare instituțională: Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Microtehnologii

„IMT București” și alte institute.
Page
  Cercetare universitară și învățământ superior: Universitatea Politehnică București,
Universitatea Politehnică Timișoara, Universitatea Tehnică Cluj/Napoca, Universitatea
Tehnică Iași și stabilirea de relații cu alte universități relevante.

Declarația Comună “Member States Declaration on Processors and Semiconductor

Technologies” din 7 decembrie 2020 a fost semnată de 22 de State Membre, iar activitatea de
structurare a propunerii este demarată și are loc sub coordonare europeană. În viitorul apropiat
vor avea loc „matching events” pentru a identifica participanți din diferite state membre care
vor conlucra în aceleași sub-proiecte. Grupul de lucru constituit continuă activitatea la nivel
european pentru pregătirea documentului Chapeau în vederea notificării IPCEI, unul dintre
„Industrial Point of Contact” reprezentând România fiind numit co-redactor pentru capitolul
dedicat „Work Stream TRANSFORM”.

Fondurile alocate pentru acest proiect din Planul Național de Redresare și Reziliență se ridică
la o prima rezervare de 500 de milioane de euro. Aceste fonduri pot fi considerate ca “seed
funding”.

Ajutor de stat:

Finanțarea investițiilor realizate de către autoritățile publice nu va fi considerată drept ajutor

de stat, acestea servind derulării activităților specifice autorităților publice (non-economice)
Investițiile se vor realiza prin proceduri de achiziție publică, în conformitate cu prevederile
legale în vigoare, pentru derularea unor activități specifice autorităților publice (non-
economice).

În ceea ce privește eventuala achiziție de serviciile de expertiză tehnică, acestea vor fi

achiziționate printr-o procedură competitivă, transparentă, nediscriminatorie și necondiționată,
nefiind incidente astfel prevederile ajutorului de stat.

În cazul întreprinderilor beneficiare de finanțări în cadrul proiectului, ajutorul de stat se va

notifica Comisiei Europene, în baza Comunicării Comisiei - criterii pentru analiza
compatibilității cu piața internă a ajutorului de stat destinat să promoveze realizarea unor
proiecte importante de interes european comun.

Contribuția la pilonul social european, inclusiv facilități pentru persoanele cu dizabilități:

Investiția se axează pe promovarea principiului 5 al Pilonului Locuri de muncă sigure și

adaptabile, contribuind astfel la înfăptuirea tranziției digitale. De asemenea, în cadrul politicii
investiționale se va avea în vedere includerea elementelor legate de asigurarea egalității de
șanse, a accesului persoanelor cu dizabilități și a măsurilor privind egalitatea de gen.
120
Page
 I5. Înființarea și operaționalizarea centrelor de competență (Alocare: 25 mil. Euro)

Susținerea participării României la misiunile din Orizont Europa: susținerea financiară a

organizațiilor românești cu proiectele CDI, aflate pe agenda misiunilor din Orizont Europa în
regim competitiv, prin care să se obțină un impact sistemic transformator pentru societate.

Provocări reformă/investiții:
Conform EIS 2020, România ocupă ultimul loc în UE fiind considerată inovator modest.
Atractivitatea sistemului național CDI este definita prin: număr de co-publicatii științifice
internaționale (28.7), cele mai citate publicații (36.2) și număr de studenți străini la doctorat
(23.6).

În ceea ce privește cofinanțarea privată a cheltuielilor publice de CD, România are un scor
bun de 65.15 la același nivel cu Italia (67.92), ceea ce arată că măsurile de atragere a mediului
privat în proiecte CD au dat rezultate bune și reprezintă un mecanism prin care cercetarea și
inovarea vin în sprijinul nevoilor mediului privat. Pe primul loc din UE se situează Germania
cu 149.28. Investițiile sub forma de cheltuieli de CD în sectorul privat sunt de 21.48 pentru
România (aproximativ la nivelul Maltei), fiind situată înaintea Ciprului (13.38) și Letonia
(10.15).

Până în noiembrie 2020, prin Horizon 2020 a fost finanțat un număr de 31.003 de proiecte cu
152.199 de participanți, din care România participă la 898 de proiecte (reprezentând 3,55% din
total), cu 1.379 de participanți ( reprezentând 1,03% din total).

Recomandări specifice de țară:

Principalele probleme identificate în Raportul de țară din 2020 privind România sunt:
a) țara ocupă în continuare unul dintre ultimele locuri din UE, în ceea ce privește
publicațiile științifice și co-publicatiile internaționale importante;
b) ținta națională 2020 (1% din fonduri publice) nu a fost atinsă și nu există măsuri de
reglementare pentru a crește calitatea cercetarii, dezvoltarii și a inovării;
c) cooperarea dintre mediul academic și mediul de afaceri are loc în principal pe o bază
ad hoc și există blocaje normative.

Obiectiv:

Lansarea unei competiții naționale pentru proiecte CDI cu scopul stabilirii și operaționalizării
a 5 centre de competență la nivel național pentru domeniile de importanță strategică adresate
de misiunile Orizont Europa: 1) cancer; 2) adaptarea la schimbările climatice, inclusiv
transformarea societală; 3) oceane sănătoase, ape de interior și zona costieră; 4) orașe
inteligente, climatic neutre și 5) sănătatea solului și a alimentelor.
121
Page
 Prin această investiție, se vor finanța în regim competitiv 5 proiecte CDI complexe, prin care
se vor stabili și operaționaliza centre de competență virtuale aferente celor 5 misiuni din
Orizont Europa (câte un centru pentru fiecare misiune din Orizont Europa).

Centrul de Competență este un instrument de finanțare tip proiect CDI complex, care urmărește
să adreseze fragmentarea tematică (cancer, adaptarea la schimbările climatice, inclusiv
transformarea societală, oceane sănătoase, ape de interior și zona costieră, orașe inteligente,
climatic neutre și sănătatea solului) a sistemului național CDI pentru cele 5 misiuni europene
și reprezintă un instrument de tip rețea de excelență (concept promovat în FP6) pentru creșterea
șanselor de succes la misiunile din Orizont Europa și constă în implementarea națională a
agendei strategice CDI a misiunii europene.

Descrierea investiției:

Având în vedere domeniile de importanță strategică adresate de misiunile Orizont Europa:

cancer, adaptarea la schimbările climatice, inclusiv transformarea societală, oceane sănătoase,
ape de interior și zona costieră, orașe inteligente, climatic neutre și sănătatea solului și a
alimentelor și modul în care activitățile CDI pot contribui la rezolvarea problemelor
comunităților locale se propune stabilirea a 5 centre de competenta la nivel național (câte unul
pentru fiecare misiune) pentru a oferi dimensiunea națională a țintelor asumate de fiecare
misiune la nivel comunitar.

Scopul centrelor de competență:

Centrele de competență sunt proiecte CDI complexe care asigură:

a) implementarea națională a agendei strategice CDI a misiunii europene și prin aceasta

contribuie la realizarea obiectivelor misiunilor din Orizont Europa;

b) dezvoltare de politici de valorificare a rezultatelor CDI obținute pentru îmbunătățirea

vieții cetățenilor și cu implicarea autorităților publice centrale și /sau locale.

Instrument de finantare: proiect CDI complex

Pentru a aborda fragmentarea tematică a organizațiilor de cercetare, dezvoltare și inovare, va

fi organizat un apel competitiv pentru selectarea a 5 proiecte complexe de cercetare, dezvoltare
și inovare. Schema de finanțare se numește „Centrul de competență”. Instrumentul de
implementare este un proiect CDI complex, care constă în implementarea națională a agendei
strategice CDI a misiunii europene acoperă costuri pentru activitati CDI, dar și costuri pentru:
upgrade al infrastructurilor de cercetare cu accent pe tehnologii digitale inovative, dar și
activități suport (studii etc.), inclusiv a unui roadmap național al infrastructurilor de cercetare
122

existente pe domeniul misiunii respective, acestea din urma cu impact direct asupra
îmbunătățirii percepției societății cu privire la rezultatele cercetarii și inovarii, care generează
Page

impactul misiunii.
 Pe baza propunerilor de proiecte depuse, ca rezultat al apelului competitiv, deschis și
transparent organizat de Ministerul Cercetării, Digitalizării și Inovării, vor fi înființate 5 centre
de competență, câte unul pentru fiecare misiune Orizont Europa. Scopul este reprezentat de
implementarea misiunilor Orizont Europa la nivel național într-o manieră coordonată și
abordarea fragmentării tematice.

Centrele de competențe vor fi selectate pe baza unor proiecte complexe și aplicate de cercetare,
dezvoltare și inovare, propuse de consorții formate din organizații publice și private de
cercetare, dezvoltare și inovare, inclusiv întreprinderi mici și mijlocii, care vor pune în aplicare
împreună agenda strategică de cercetare și inovare a misiunii corespunzătoare din cadrul
programului Orizont Europa și vor furniza soluții de cercetare, dezvoltare și inovare pentru
comunitățile locale.

Valoarea științifică a proiectului, nivelul său de excelență și coerența agendei de cercetare

propuse raportat la agenda strategică de cercetare a misiunilor Orizont Europa vor fi
principalele criterii de evaluare pentru selectarea propunerilor finanțate - una pentru fiecare
misiune din Orizont Europa.

Capacitatea administrativă, experiența și calitatea planului de management al proiectului vor

fi, de asemenea, evaluate în timpul procesului de evaluare a proiectului desfășurat cu experți
internaționali. Complementaritatea între membrii consorțiului și experiența anterioară de
colaborare sunt, de asemenea, criterii care trebuie utilizate în procesul de selecție.

Activitățile eligibile sunt activități de cercetare și inovare, echipamente de cercetare

modernizate, activități de diseminare și activități de sprijin (studii privind implementarea
fiecărei misiuni în România), costuri legate de drepturile de proprietate intelectuală.

O cartografiere a resurselor de cercetare, dezvoltare și inovare, inclusiv a echipamentelor și

infrastructurilor, legate de domeniile tematice ale misiunilor vor fi, de asemenea, actualizate și
utilizate în comun de către solicitanți.

Se are în vedere un posibil parteneriat cu autoritățile publice de la diferite niveluri de

guvernanță și societatea civilă pentru a identifica soluții de cercetare, dezvoltare și inovare
legate de misiunile Orizont Europa. Ca atare, autoritățile publice vor fi implicate ca părți terțe,
fără a fi direct legate de consorțiul de cercetare al centrului de competență și se vor număra
printre destinatarii unora dintre produsele/serviciile/soluțiile identificate de cercetătorul de la
centrele de competență.

Fiecare centru de competențe selectat va urmări să sprijine cel puțin 3 aplicații peste pragul din
Orizont Europa până în 2026.

Structura:
123

Fiecare centru de competență este o rețea de excelență virtuală, cu structura flexibilă (in, out)
care reunesc instituții relevante, publice și private din domeniul CDI, care dezvoltă împreună
Page

o agendă strategică de cercetare și inovare, care sa fie conexată cu agenda europeană a misiunii
 respective și să ajute la implementarea ei prin activități CDI. Având în vedere conceptul de
misiune din Orizont Europa și susținerea soluțiilor derivate din cercetare, care să corespundă
provocărilor comunităților locale, autoritățile publice vor fi implicate în implementarea de
soluții identificate de cercetătorii din Centrele de Competență. În plus, autoritatile locale vor
putea fi implicate și în ajustarea agendei strategice de cercetare și inovare a centrului de
competență pentru a răspunde nevoilor locale ale comunității și pentru a crește impactul
rezultatelor cercetării la nivel local. Număr minim de parteneri: 5 organizatii publice CDI și 5
organizații private CDI (IMM-uri).

Fiecare centru de competență va beneficia de sprijinul și implicarea autorităților publice

centrale și/sau locale, ca subcontractori sau beneficiari după caz, dar și ONG-uri tematice, scoli,
licee, cu rol în diseminarea rezultatelor și/sau dezvoltarea de politici de valorificare a
rezultatelor CDI obținute pentru îmbunătățirea vieții cetățenilor.

Activități realizate de centrele de competență

Activități CDI: de implementare a agendei strategice de cercetare și inovare a componenței

naționale a agendei europene a misiunii respective. Maxim 70 % din bugetul Centrului de
Competență.

Activități de upgrade echipamente și infrastructuri de cercetare – maxim 10 % din bugetul

Centrului de Competență.
Activități suport și de diseminare a rezultatelor cercetării și a implementării obiectivelor
misiunii respective în România și activități specifice IPR: Centrele de competență vor realiza
studii privind stadiul implementării obiectivelor misiunii Orizont Europa in Romania, cartarea
resurselor CDI asociate fiecarei arii tematice ale misiunilor și activități de diseminare a
rezultatelor cercetării și impactul asupra comunității locale. (Maxim 5% din bugetul Centrului
de Competență). Vor fi organizate campanii interactive de promovare a rezultatelor misiunii
europene cu impact asupra vieții cetățenilor, acestea din urmă cu impact direct asupra
îmbunătățirii percepției societății cu privire la rezultatele cercetării și inovării care generează
impactul misiunii.
Un buget eligibil este de maximum 5 milioane EUR/proiect și cu un număr minim de 5
parteneri (5 organizații publice de cercetare, dezvoltare și inovare și 5 organizații private de
cercetare, dezvoltare și inovare). Va exista un buget maxim pentru IMM-uri de 200.000 EUR
și un buget maxim pentru o organizație publică de cercetare, dezvoltare și inovare de 500.000
EUR. IMM-urile cofinanțează activitățile de cercetare și inovare cu 25%.
Categorii de cheltuieli avute în vedere: cheltuieli de personal, cheltuieli de logistică, cheltuieli
de achiziție echipamente CDI, cheltuieli de regie – maxim 15 % din valoarea proiectului,
cheltuieli cu organizarea de evenimente, cheltuieli de deplasare.

Relația între obiectivele centrelor de competenta și cele ale misiunilor din Orizont Europa

Proiectele pentru stabilirea centrelor de competenta vor fi selectate competitiv, pe baza de apel
de propuneri de proiecte CDI complexe, în mod transparent și sunt axate pe obiective și
124

activități de cercetare, dezvoltare și inovare ambițioase, bazate pe criteriul excelenței și

orientate asupra impactului, dar realiste.
Page
 Pentru fiecare centru de competență, obiectivele, bugetul, țintele, domeniul de aplicare,
indicatorii și obiectivele de etapă ale acestora vor fi stabilite prin raportare la informațiile din
planurile strategice de CDI ale misiunii respective și din programele de lucru Orizont Europa.

Mecanism de implementare:

Granturi, proiecte CDI complexe, pentru stabilirea centrelor de competență, alocate în regim
competitiv.

Implementarea se va realiza de către MCID, în colaborare cu agențiile de finanțare a cercetării.

Se va elabora pachetul de informații pentru lansarea competiției unice pentru finanțarea de
proiecte CDI complexe, numite centre de competență, care va include condițiile de derulare a
competiției, eligibilitate, buget, costuri eligibile, calendar, criterii de evaluare. Evaluarea se va
face cu evaluatori externi. Toate investițiile din PNRR se vor regăsi in HG-ul de recuperare
economica post-COVID prin activitati CDI, care va fi elaborat și adoptat în Q1 2022.

Calendar de implementare:

Activitate Termen Instituții

finalizare responsabile/coordonatoar
e
Aprobare schema pentru finantarea Q2 2022 Ministerul de resort cu
centrelor de competenta pentru misiunile atribuțiiî n domeniul
din Orizont Europa cercetării-inovării

Lansare apel pentru finantarea centrelor de Q3 2022 Ministerul de resort cu

competenta pentru misiunile din Orizont atribuții în domeniul
Europa cercetării-inovării si
agentiile de finantare a
cercetarii

Înființarea a 5 centre de competenta pentru Q4 2022 Ministerul de resort cu

misiunile din Orizont Europa atribuții în domeniul
cercetării-inovării

Buget atras de centrele de competență din Q4 2025 Ministerul de resort cu

proiecte de cercetare, dezvoltare și inovare atribuții în domeniul
din sectorul privat (1.25 milioane EUR) cercetării-inovării
125
Page

Buget investiție: 5 milioane EUR x 5 misiuni =25 milioane EUR

 Beneficiari direcți/indirecți: Organizatii CDI publice sau private

Ajutor de stat:
Măsura de sprijin se va implementa printr-o schemă elaborată în baza prevederilor art. 25 și
art. 26 din GBER - Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare
a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108
din tratat – schema fiind exceptata de la obligatia notificarii la Comisia Europeana. Se va avea
în vedere în momentul scrierii pachetului de informații pentru competiție, ca beneficiarul
grantului să nu fie întreprindere in dificultate. Pragurile de notificare de la art. 4 din GBER sunt
respectate.

Complementaritatea cu alte componențe: Se va asigura complementaritatea cu

componențele de mediu, digitalizare, sănătate, transport având în vedere că misiunile sunt
tematice.

Complementaritatea cu alte surse de finanțare:

POCIDIF, fondurile naționale CDI care pun accentul pe difuzarea cunoștințelor și tehnologiilor
existente, încurajarea cercetării în întreprinderi și susținerea ecosistemelor de inovare locală,
respectiv cu Programul Orizont Europa, care sprijină ”excelența europeană”, având în vedere
evoluția rapidă a cercetării și inovării în contextul concurenței globale.

Se va elabora un program în sinergie cu POCIDIF (proiecte tehnologice inovative) și în

corelație cu prioritățile SNSICI si cu PNCDI IV (instrumente de finanțare care sa potenteze
efectul sinergic al acestei masuri si sa asigure finanțarea upgrade la infrastructuri de cercetare
deja existente și activitati CDI).

Contribuția la pilonul social european, inclusiv facilități pentru persoanele cu dizabilități:

Prin proiectele de investiţii propuse se va asigura egalitatea de şanse în ceea ce priveşte accesul
la serviciile furnizate a tuturor persoanelor indiferent de sex, apartenenţă la grupuri minoritare,
rasă, religie, etc.

Entitațile românești din sistemul CDI prin participarea, în parteneriate internaționale,

contribuie la dezvoltarea unor misiuni cu pronunțat impact social: vizând adaptarea la
schimbările climatice, inclusiv transformarea societății, combatarea cancerului, sănătatea
solului și a alimentației, orașe inteligențe și neutre din punct de vedere al impactului asupra
climei sau oceane, mări, ape de coastă și interioare sănătoase.

Contribuția la inițiativele emblematice sau alte strategii ale UE:

”Pactul ecologic european”, noua strategie de europeană de creștere, care are scopul de
transforma UE într-o economie neutră din punctul de vedere al climei până în 2050 (EC COM
2019, 640).
126

I6. Programul de mentorat Orizont Europa (Alocare: 5 mil. Euro)

Page

Provocări reformă/investiții:
 România participă la Programul Cadru (FP) din anul 1998, având până în prezent experiența
participării la FP5 și FP6 (în calitate de membru asociat) și la FP7 și Horizon 2020 (în calitate
de stat membru). 6,4 Euro/loc. este suma atrasă de participanții români la competițiile FP
(2007-2013), o valoare de aproape 15 ori mai mică decât media europeană a programului de
95,2 Euro/ loc.

● Rata de succes a aplicanților români la Orizont 2020 este similară mediei europene, dar
sumele atrase sunt modeste;

● Ponderea cheltuielilor pentru programele de cercetare coordonate transnațional (i.e. ERA-

NETs, JPIs, EUREKA, ESA etc.), în totalul cheltuielilor CDI, depășește semnificativ
media statelor UE, ceea ce demonstrează un interes ridicat pentru internaționalizare;

● Vizibilitatea internaţională a cercetătorilor și a rezultatelor cercetării româneşti ramane

redusă.

● Până în noiembrie 2020, prin Horizon 2020 a fost finanțat un număr de 31.003 de proiecte
cu 152.199 de participanți, din care România participă la 898 de proiecte (reprezentând
3,55% din total), cu 1.379 de participanți (reprezentând 1,03% din total).

Recomandări specifice de țară:

România ocupă în continuare unul dintre ultimele locuri din UE, în ceea ce privește publicațiile
științifice și publicațiile internaționale importante.

Cooperarea dintre mediul academic și mediul de afaceri are loc în principal pe baze ad hoc și
exista blocaje normative.

Obiectiv:

Obiectivul vizează creșterea capacității actorilor interesați din România de a participa la

proiecte Horizon Europe prin mentoring, dar si sustinerea dezvoltarii excelentei organizatiilor
castigatoare sau asigurarea participarii cu succes la programele europene CDI si competitii
transnationale etc.

Descrierea investiției:

Program de mentorat Orizont Europa, prin care instituțiile /organizațiile din Romania care vor
să depună o propunere la Programul Orizont Europa, în calitate de coordonator:

● primesc un sprijin financiar (voucher), prin care pot achita servicii: a) de scriere de
propuneri de proiect Orizont Europa pentru persoane fizice autorizate sau firme de
consultanța din România și UE; b) staff exchange în organizații de succes din UE, cu
experiența în scrierea de proiecte europene pentru dobândirea competentelor respective
127

(1-3 luni); c) stagii în organizații din UE, implicate în proiecte deja finanțate prin
Orizont 2020 și Orizont Europa (maxim 3 luni) în vederea participării la diverse
Page

activități asociate proiectelor în derulare în vederea scrierii unor propuneri de proiect

 Orizont Europa, derivate din proiectele deja finanțate; d) de participare la cursuri de
scriere de propuneri de proiect Orizont Europa și de management proiecte Orizont
Europa din Romania si UE. Voucher-ul este considerat plătibil dacă propunerea depusa
în cadrul competitiilor la Orizont Europa este eligibila și trece cel putin un prag la unul
din criteriile de evaluare din programul Orizont Europa. Maxim 10.000 EUR (125
h/proiect x 80 Euro/ora = 10.000 Euro/voucher pentru scrierea propunerilor de proiect
Orizont Europa);

● primesc sprijin financiar pentru participare la evenimente de brokeraj relevante

european; voucher-ul este considerat plătibil dacă propunerea depusa la programul
Orizont Europa, ca urmare a participarii la eveniment, este eligibila. Maxim 1.000
EUR;
● Voucher pentru utilizarea de servicii CDI ale infrastructurii de cercetare ELI-NP pentru
depunerea de propuneri de proiecte declarate eligibile la Orizont Europa, în parteneriat
cu organizații de cercetare din afara României. Maxim: 4 vouchere de 10.000 EUR per
proiect depus și declarat eligibil la Orizont Europa (maxim 20 vouchere pe perioada
PNRR). Voucher-ul este o sumă forfetară care se decontează după efectuarea
serviciului pentru care a fost activat.

Mecanism de implementare:

Vouchere vor fi alocate în regim competitiv. Voucherele pentru ELI NP vor fi alocate dupa
evaluarea internationala a propunerilor de proiect. Acestea vor contine referiri la competitiile
de la Orizont Europa, dupa caz.

Calendar de implementare:

Activitate Termen Institutii

finalizare responsabile/coordonatoare

Aprobare schema Q2 2022 Ministerul de resort cu

atribuții în domeniul
cercetării-inovării

Lansare apel Q3 2022 Ministerul de resort cu

atribuții în domeniul
cercetării-inovării

Finalizare implementare Q2 2026 Ministerul de resort cu

atribuții în domeniul
cercetării-inovării
128
Page
 500 vouchere acordate ca parte a Q2 2026 Ministerul de resort cu
programului de mentorat Orizont Europa atribuții în domeniul
cercetării-inovării

Buget investiție: maxim 5 milioane EUR.

Beneficiari direcți/indirecți:

Organizatii CDI publice sau private, cercetatori, personal cu pregatire economica sau juridica
din organizatii CDI publice sau private (care sa se specializeze ulterior in scrierea de propuneri
de proiect la Orizont Europa).

Ajutor de stat:
În cadrul acestei investiții se vorbește despre finanțări de max. 10.000 euro/1.000 euro/20
vouchere x 10.000 euro. Aceste finanțări vor fi acordate în temeiul unei scheme de ajutor de
minimis, cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1407/2013 din 18 decembrie
2013 pentru aplicarea art. 107 și 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene
ajutoarelor de minimis, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 352/1 din 24
decembrie 2013. Schema de ajutor de minimis nu intră sub incidența obligației de notificare
către Comisia Europeană în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1407/2013.
Valoarea maximă totală a ajutoarelor de minimis de care poate beneficia o înterprindere unică,
în sensul regulamentului de minimis, nu va depăşi echivalentul în lei a 200.000 Euro în ultimii
trei ani consecutivi.

Complementaritatea cu alte componente: PNCDI – programul 3.6 – premierea câstigătorilor

la Orizont 2020.

Complementaritatea cu alte surse de finanțare:

POCIDIF, fondurile naționale CDI care pun accentul pe difuzarea cunoștințelor și tehnologiilor
existente, încurajarea cercetării în întreprinderi și susținerea ecosistemelor de inovare locală,
respectiv cu Programul Orizont Europa, care sprijină ”excelența europeană” având în vedere
evoluția rapidă a cercetării și inovării în contextul concurenței globale.

Contribuția la pilonul social european, inclusiv facilități pentru persoanele cu dizabilități:

Egalitatea de tratament și de șanse între femei și bărbați este o constanta a preocuparilor

Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării. In programele si initiativele menite a sprijini
mobilitatea cercetatorilor și internaționalizarea entităților din sistemul CDI, aceasta va fi
asigurată și promovată prin stabilirea unor condiții identice de participare la competitii si de
angajare in proiecte internationale, prin incurajarea asigurarii unui echilibru de gen, prin
obligativitatea unei remunerari egale pentru muncă de valoare egală (principiul acordarii unui
salariu egal unui cercetator, indiferent de afilierea institutionala). În acest fel se va contribui
129

direct la indeplinirea obiectivelor Strategiei privind egalitatea de gen.

Page

Contribuția la inițiativele emblematice sau alte strategii ale UE:

 Investiția adresează Recalificarea și perfecționarea componenta 7 din cadrul „Strategiei anuale
pentru 2021 privind creșterea durabilă COM(2020) 575 final, pentru a consolida potentialul de
inovare și creștere economică.
Lista domeniilor/activităților excluse, de la finantare pentru activități de CDI legate de:
• Pentru obiectivul de atenuare a schimbărilor climatice: (i) activități legate de
combustibili fosili, inclusiv utilizarea în aval, (ii) activități acoperite de sistemul UE de
comercializare a certificatelor de emisii (ETS) atingând emisii de CO2 preconizate a nu fi
substanțial mai mici decât valorile de referință relevante, (iii) compensarea costurilor ETS
indirecte;

• Pentru economia circulara: (iv) activități legate de depozitele de deșeuri, incineratoare

si instalațiile de tratare mecano-biologică a deșeurilor, (v) activități în care eliminarea pe
termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului (de exemplu, deșeurile nucleare).
130
Page
 I7. Consolidarea excelenței si susținerea participării României la parteneriatele si misiunile din
cadrul programului Orizont Europa (Alocare: 31 mil. Euro)

România participă la ERA încă de la crearea sa, din anul 2000 și și-a definit, prin documentul
strategic ”Romanian ERA Roadmap 2015-2020”, obiective și măsuri specifice, în raport cu
cele șase priorități ale ERA. Raportul care prezintă progresul României în ERA (EC, 2019:
ERA Progress Report România) scoate în evidență următoarele: pentru Prioritatea 2a
(Cooperare transnațională), performanțele României sunt mixte: pe de o parte, România se
situează sub media europeană pentru alocările bugetare pentru colaborarea transnațională CD
(1800 euro/ cercetător în România vs. 3,739 euro/ cercetător în UE 28, în anul 2016) și are
performanțe reduse în ceea ce privește co-publicațiile internaționale realizate în parteneriat cu
alți cercetători din spațiul ERA (53 co-publicații/1000 cercetători în România vs. 71 în UE 28,
în anul 2016); pe de altă parte, România alocă cca. 1200 euro/ cercetător pentru parteneriatele
P2P (public-to-public), dublu față de media europeană (558 euro/ cercetător în 2016).
Participarea României la parteneriatele europene CDI din Orizont 2020 a aratat ca, in cazul
parteneriatelor cofinantate, a existat o diferenta semnificativa între bugetul virtual, alocat de
MCID direct sau prin agențiile sale și bugetul efectiv investit, având în vedere rata redusă de
succes a participanților români ( schema ERA NET COFUND). Mai mult, chiar și în situațiile
în care s-au aplicat măsurile „widening„ de acces privilegiat în anumite proiecte CDI, de către
consorțiile respective din rețeaua ERA NET COFUND, participanții români nu au reușit sa
beneficieze în cele mai multe situații de aceste culoare avantajoase. În schimb, semnarea unui
memorandum între România și Întreprinderea Comună Clean Sky (H2020) a generat un
mecanism de succes pentru România: supunerea la o evaluare internațională, realizată de
Întreprinderea Comuna Clean Sky nu numai a unui proiect CDI in parteneriat international ci
și a unui proiect complementar realizat de partenerul/partenerii români, care odata pozitiv
evaluat, este susținut financiar de către MEC (prin FEDR), fiind proiect orientat spre sinergii
între fonduri. Prin urmare, ideea unor proiecte complementare, cu teme preluate din
parteneriatele europene, asigură construcția excelenței cercetătorilor români și creionează
agenda de cercetare și inovare instituțională, asigurând o racordare a acesteia la prioritațile
CDI. În mod similar, prin susținerea de proiecte complementare și de construcție a excelentei
se intenționează a se proceda în cazul misiunilor europene pentru componența implementată
sub forma de teme concrete din Orizont Europa din programele de lucru lansate deja pentru
perioada 2021-2022.

Această investiție are o componență puternică de “green” și “digital” prin faptul că, asigură
suport financiar pentru sustinerea participarii cercetatorilor români în proiecte complementare
și de construcție a excelentei în peste 20 de misiuni și parteneriatele europene CDI din
Programul Orizont Europa (2021-2027) din care menționăm: “Tehnologii digitale cheie
(KDT)”, Parteneriatul european pentru Cloud-ul Științei Deschise, Parteneriatul european
pentru evaluarea riscurilor substantelor chimice, Parteneriatul european pentru calculatoare de
înaltă performanță, Parteneriatul european de promovare a tranziției urbane și pentru dezvoltare
durabilă, Parteneriatul european pentru conservarea biodiversității, Parteneriatul european
pentru tranziția la energie curate, Parteneriatul european IMM-uri innovative, Parteneriatul
131

european pentru securitatea accesului la apă pe planetă, Parteneriatul european pentru o

economie „albastră”.
Page
 Recomandări specifice de țară:

Principalele probleme identificate în Raportul de țară din 2020 privind România sunt:

a) țara ocupă în continuare unul dintre ultimele locuri din UE, în ceea ce privește publicațiile
științifice și co-publicatiile internaționale importante;

b) ținta națională 2020 (1% din fonduri publice) nu a fost atinsă și nu există măsuri de
reglementare pentru a crește calitatea cercetării-dezvoltarii și a inovării;

c) cooperarea dintre mediul academic și mediul de afaceri are loc, în principal, pe o baza ad
hoc și exista blocaje normative.

Obiectiv: stimularea și sustinerea participarii cercetătorilor români la parteneriatele europene

și misiunile CDI din Horizon Europe.

Descrierea investiției:

Se are in vedere susținerea financiara pentru activități complementare celor finanțate prin
parteneriatele europene CDI cu componenta green sau digital (care sunt evaluate global la nivel
european) și/sau granturi alocate în regim competitiv pentru activități CDI care corespund
agendei strategice a parteneriatului european si ajuta la construcția națională a excelenței pentru
un domeniu considerat prioritar de România si au efect sinergic asupra participarii Romaniei
la Orizont Europa, respectiv urmaresc sprijinirea activitatilor de cercetare tehnologica si
aplicata in sectoare economice cu potential de crestere relevante la nivel european.

Proiectele vor fi evaluate international, selectate în mod transparent și sunt axate pe obiective
și activități de cercetare, dezvoltare și inovare ambițioase, bazate pe criteriul excelenței și
orientate asupra impactului, dar realiste.

Măsurile avute în vedere sunt: i) cofinanțarea proiectelor de cercetare recomandate pentru

finanțare în cadrul parteneriatelor europene pentru perioada de tranziție (2022-2023) – Orizont
2020 și Orizont Europa (pe baza condițiilor programului de lucru din programul Orizont
Europa). Un număr de până la 20 de proiecte vor fi finanțate cu un buget maxim de 300.000
EUR pentru fiecare partener român; ii) proiecte complementare cu scopul de a spori impactul
proiectelor Orizont 2020 care sunt deja finanțate (în curs sau finalizate recent). Un număr de
până la 15 proiecte vor fi finanțate cu un buget maxim de 1.000.000 EUR; iii) proiecte de
consolidare a excelenței. Un număr de până la 20 de proiecte vor fi finanțate cu un buget maxim
de 500.000 EUR.

Pentru a asigura respectarea Ghidului tehnic „de a nu prejudicia semnificativ” (2021/C58/01),

activitățile de cercetare, dezvoltare și inovare referitoare la activitățile/activele de pe lista de
excludere sunt excluse de la finanțare.
132

Categorii de cheltuieli avute în vedere sunt: cheltuieli de personal, cheltuieli de logistica,

cheltuieli de regie – maxim 25% din valoarea proiectului, cheltuieli cu organizarea de
Page
 evenimente, cheltuieli de deplasare. Buget/proiect finantat de MCID este maxim 1 milion EUR.
Număr minim de parteneri: 1 daca este o întreprindere privata CDI. Daca partenerul este o
organizatie CDI publica atunci numărul minim de parteneri este 3, ceilalti 2 fiind IMM-uri.
Este posibil ca una sau mai multe părți să suporte integral costurile proiectului și, prin urmare,
celelalte părți să nu fie expuse la riscurile financiare pe care le presupune acesta.

Bugetul coordonatorului trebuie sa reprezinte minim 60% din bugetul proiectului.

Buget maxim pentru IMM-uri: 200.000 EUR (schema de minimis). Se accepta 10% pentru
cercetare fundamentala. Restul activitatilor sunt: cercetare industriala, dezvoltare –
experimentala, activitati de inovare pentru obținerea, validarea și protejarea brevetelor,
investitii initiale pentru inovare, in vederea introducerii in productie a rezultatelor obtinute din
activitatea de CD. Cercetare industrială înseamnă cercetare sau investigație critică planificată
în scopul dobândirii de cunoștințe şi competente noi pentru elaborarea unor noi produse,
procese/servicii sau pentru realizarea unei îmbunătățiri semnificative a produselor, proceselor
sau serviciilor existente. Dezvoltare experimentală înseamnă dobândirea, combinarea,
modelarea și utilizarea unor cunoștințe și competențe relevante existente de ordin științific,
tehnologic, de afaceri și altele, cu scopul de a dezvolta produse, procese sau servicii noi sau
îmbunătățite. Pentru intreprinderi, cotele de finanţare se calculează ca procent din costurile
eligibile ale proiectului, pe categorii de activităţi şi în funcţie de tipul întreprinderii (mare,
mijlocie, mică). Cotele de bază de finanţare publică a activităţilor de cercetare-dezvoltare, ca
procent din cheltuielile eligibile corespunzătoare, sunt următoarele:

• 50% pentru cercetarea industrială;

• 25% pentru dezvoltarea experimentală.

Pentru cercetarea industrială şi dezvoltarea experimentală se va acorda la cotele de bază un

bonus de 10% pentru întreprinderile mijlocii şi de 20% pentru întreprinderile mici.

Pentru obţinerea, validarea şi protejarea drepturilor de proprietate industrială și alte activități

de inovare pentru IMM-uri (detașarea de personal cu înaltă calificare; achiziția de servicii de
consultanță în domeniul inovării; achiziția de servicii de sprijinire a inovării), intensitatea
ajutorului nu poate depăşi 50% din costurile eligibile aferente.

Mecanism de implementare:

Granturi cu depunere continua alocate castigătorilor români la parteneriatele și misiunile

europene CDI și granturi alocate în regim competitiv pentru proiecte complementare CDI, ajută
la construcția națională a excelenței pentru un domeniu considerat prioritar de România.

Calendar de implementare:
133

Activitate Termen finalizare Instituții responsabile/coordonatoare

Page
 Aprobare schema Q2 2022 Ministerul de resort cu atribuții în
domeniul cercetării-inovării

Lansare apel Q3 2022 Ministerul de resort cu atribuții în

domeniul cercetării-inovării

Finalizare implementare Q2 2026 Ministerul de resort cu atribuții în

domeniul cercetării-inovării

55 de contracte de Q4 2023 Ministerul de resort cu atribuții în

finanțare semnate domeniul cercetării-inovării si agentiile
de finantare a cercetarii

Buget investiție: 31 milioane euro;

Beneficiari direcți/indirecți: Organizatii CDI publice si private.

Ajutor de stat:

Se va avea în vedere elaborarea unei scheme de măsuri de:

 Ajutor de stat, in conformitate cu art. 25 si 28 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al

Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile
cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat.

 Ajutor de minimis, în conformitate cu Regulamentul nr. 1407/2013 al Comisiei din

18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis.

Complementaritatea cu alte componente: se va asigura cu componentele de mediu, digitalizare,

sănătate, transport, având în vedere ca misiunile sunt tematice.

Contribuția la pilonul social european, inclusiv facilități pentru persoanele cu dizabilități:

Impact social:

- creșterea nivelului de pregătire a angajaților organizatiilor CDI în domenii de

tehnologie medie și înaltă;
- dezvoltarea unei economii durabile și a unei calități a vieții ridicată prin utilizarea de
produse/tehnologii/servicii inovative;

Entitațile românești din sistemul CDI prin participarea, în parteneriate internaționale,

134

contribuie la dezvoltarea unor misiuni cu pronunțat impact social: vizând adaptarea la

schimbările climatice, inclusiv transformarea societății, combatarea cancerului, sănătatea
Page
 solului și a alimentației, orașe inteligente și neutre din punctul de vedere al impactului asupra
climei sau oceane, mări, ape de coastă și interioare sănătoase.

De asemenea, prin încurajarea implicării firmelor și entităților de cercetare în parteneriate

internaționale, ce vor viza inovații în domeniul sănătății, tehnologii generice și digitale
esențiale, oferirea unor soluții bio durabile, trafic aerian, aviație și căi ferate în UE, metrologie,
depozitarea hidrogenului și a energiei durabile, mobilitate curată, conectată sau investitii in
IMM –uri inovatoare, se va realiza o conexiune mai bună între cercetarea și inovarea
romănească și nevoile societății și ale cetățenilor, cu o vizibilitate sporită și un impact mai
puternic. Se va urmări aplicarea unor măsuri afirmative în vederea asigurării echilibrului de
gen în domeniile în care se înregistrează asemenea dezechilibre structurale.

Contribuția la inițiativele emblematice sau alte strategii ale UE:

Investiția adresează în totalitate - Recalificarea și perfecționarea componența 7 din cadrul

„Strategiei anuale pentru 2021 privind creșterea durabilă COM(2020) 575 final, pentru a
consolida potențialul de inovare și creștere economică.

Investiția adresează tranziția digitală, componență 6 Dezvoltarea și componențele 1 –

Accelerarea, – 3 Reîncărcarea și realimentarea, 4 Conectarea din cadrul „Strategiei anuale
pentru 2021 privind creșterea durabilă COM(2020) 575 final prin susținerea participării
României la parteneriatele europene CDI: “ Tehnologii digitale cheie (KDT)”, Parteneriatul
european pentru Cloud-ul Științei Deschise, Parteneriatul European pentru calculatoare de
înaltă performanță, Parteneriatul european de promovare a tranziției urbane și pentru dezvoltare
durabilă, Parteneriatul european pentru conservarea biodiversității, Parteneriatul european
pentru tranziția la energie curate.
Lista domeniilor/activităților excluse de la finanțare pentru activități de CDI legate de:
• Pentru obiectivul de atenuare a schimbărilor climatice: (i) activități legate de
combustibili fosili, inclusiv utilizarea în aval, (ii) activități acoperite de sistemul UE de
comercializare a certificatelor de emisii (ETS) atingând emisii de CO2 preconizate a nu fi
substanțial mai mici decât valorile de referință relevante , (iii) compensarea costurilor ETS
indirecte;

• Pentru economia circulara: (iv) activități legate de depozitele de deșeuri, incineratoare

și instalațiile de tratare mecano-biologică a deșeurilor , (v) activități în care eliminarea pe
termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului (de exemplu, deșeurile nucleare).

I8. Dezvoltarea unui program pentru atragerea resurselor umane înalt specializate din
străinătate în activități de cercetare, dezvoltare și inovare (Alocare: 183 mil. Euro)
135

România participă la ERA încă de la crearea sa, din anul 2000 și și-a definit, prin documentul
strategic ”Romanian ERA Roadmap 2015-2020”, obiective și măsuri specifice, în raport cu
Page
 cele șase priorități ale ERA. Raportul care prezintă progresul României în ERA (EC, 2019:
ERA Progress Report România) scoate în evidență pentru Prioritatea 3 (O piață a muncii
deschisă pentru cercetători), că România are performanțe foarte reduse pentru indicatorul care
vizează ponderea studenților doctoranzi din alte țări UE în total doctoranzi (0,8% în România
vs 7,1% în UE28 în 2016) și numărul de anunțuri de recrutare Euraxess la 1000 de cercetători
(24,4 anunțuri/ 1000 cercetători în România vs 42,1 anunțuri/ 1000 cercetători în UE-28). Doar
16 organizații CDI din România au aderat la Carta Europeană a cercetătorului și la Codul de
Conduită. Progresul în implementarea Strategiei de resurse umane pentru cercetători (HRS4R)
este și el limitat. Pe de altă parte, 74% din cercetătorii români (vs. 65% în UE-28) se declară
satisfăcuți de sistemul de angajare (proceduri deschise, transparente, recrutare și progres în
cariera bazate pe merit), fapt care plasează România pe primele poziții ale clasamentului
european pentru acest indicator.

La nivel național, ponderea cercetătorilor în total personal CD este relativ scăzută, fiind în 2017
de 53% față de media EU de 63%. România are cea mai mare rată de emigrare a persoanelor
cu studii universitare. Aceasta a crescut mai rapid decât numărul absolvenților de învățământ
terțiar în România (OECD, 2019).

Recomandări specifice de țară:

Conform EIS (2019), indicatorul resurse umane (indicator agregat format din absolvenții de
doctorat; educație terțiară și învățare pe termen lung) arată ca România se află pe ultimul loc
în Uniunea Europeană cu un coeficient de 13,64, la mare distanță de penultima clasată Ungaria:
51.48, în timp ce prima clasata din UE este Suedia, cu un coeficient de 216.98.

Obiectiv:

Atragerea de resurse umane înalt specializate din afara României și orientarea activităților
CDI spre tematicile și necesitățile actuale la nivel național si european, prin promovarea
cercetarii fundamentale în scopul formării de resurse umane și creării unor grupuri de cercetare
de excelență în jurul acestor cercetatori în domenii științifice de vârf, pentru a echilibra
investitia in infrastructuri de cercetare comparativ cu cea in resurse umane si pentru a creste
capacitatea institutionala de absorbtie de fonduri europene, respectiv stimularea parteneriatelor
internationale institutionale.

Descrierea investiției:

Persistența pandemiei COVID-19 a condus la apariția PNRR ca mecanism de recuperare a

lanțurilor valorice globale și regionale și a accelerat necesitatea unor modificări semnificative
în guvernanta sistemului CDI si a priorităților economice și de cercetare la nivelul UE. Având
in vedere ca una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă organizatiile CDI din
România este lipsa resursei umane de înaltă calificare, competitiva pe plan internațional, acest
136

instrument de finanțare își propune creșterea calitativă a resursei umane de care aceste institutii
au urgent nevoie. Astfel, obiectivul principal al acestei reforme este realizarea unui salt calitativ
Page
 în vederea recuperării decalajelor pe care România le înregistrează față de media UE si fata de
țările din regiune.

Măsura se va implementa pe mai multe paliere, astfel:

1. Evaluarea politicilor de resurse umane, a nevoilor în domeniul resurselor umane,

precum și a cerințelor de formare pentru personalul din organizația CDI (evaluarea
organizației gazda în momentul aplicației pentru grant).

2. Atragerea de cercetători de excelență din afara țării în regim competitiv (români sau
străini), în organizatii naționale CDI.
Aceste obiective se pot îndeplini prin atragerea de cercetători de excelență din afara țării
(români sau străini) pentru care începerea, continuarea sau revenirea la o cariera de cercetare
în România să reprezinte o alternativă viabilă. Se așteaptă, că prin experiență dobândită în
străinătate, acești cercetători să deschidă direcții de cercetare noi sau sa aducă un plus de
performata celor existente, sa formeze grupuri de cercetare solide, să atragă la rândul lor alți
cercetători din afara României și, nu în ultimul rând, să atragă cercetatori în formare și noi
fonduri de cercetare. Se urmărește ca proiectele de resurse umane din acest program să atragă
fonduri în cuantum echivalent sau mai mare decât bugetul alocat, iar numărul studenților la
doctorat, formați prin această inițiativă, să reprezinte cel puțin dublul numărului de proiecte.

 Sunt prevăzute granturi distribuite în regim competitiv pentru atragere a 100 de

cercetători de top din afara României (granturi tip ERC cercetare fundamentala
de maxim 2 milioane EUR/grant, in medie 1.83 milioane EUR/grant ). O
competiție unică cu depunere continua si evaluare secvențială va fi organizată
în anul 2022 cu evaluatori experți internaționali. Granturile vor avea durata de
maxim 4 ani.

Cheltuielile eligibile pentru granturi sunt: cheltuieli de personal; cheltuieli de logistică (maxim
10% din valoarea proiectului, cheltuieli upgrade echipamente de cercetare sau echipamente
noi, și/sau vouchere de utilizare a infrastructurilor de cercetare localizate în alte organizații
CDI publice sau private din RO); cheltuieli legate de open acces, publicații produse în timpul
proiectului; cheltuieli de deplasare.

Cheltuielile indirecte avute în vedere: Proiectele vor fi finanțate în proporție de 100 % și

costurile de regie vor fi de maxim 25%. Câștigătorul grantului va avea posibilitatea sa modifice
alocările între diverse categorii de costuri pe durata proiectului.

Pe durata proiectului cercetătorul de top va avea acces la infrastructuri de cercetare localizate

și în alte organizații CDI din România (sub forma de vouchere de utilizare infrastructuri de
cercetare – în valoare de maxim 10 % din valoarea proiectului).

Sunt eligibile și fondurile necesare relocării efective în România (menționate expres în cererea
de grant), în cazul în care cercetătorul de top se angajează ca va funcționa full-time (100%) în
137

instituția gazda în România.

Page
 Granturile sunt câștigate de cercetatorul de top din afara Romaniei impreuna cu instituția gazda,
cu condiția ca acestea să asigure condițiile și bunele practici din UE (să respecte principiile
stipulate în Codul pentru Recrutarea Cercetătorilor și Carta Europeană a Cercetătorului) și
trebuie să se asigure ca cercetătorul senior să beneficieze de autonomie în gestionarea grantului
și de suportul instituției gazda pentru implementarea eficiența și în bune condiții a planului de
activități (servicii de contabilitate, achiziții publice, etc). Granturile vor fi portabile, în sensul
în care cercetatorul își poate schimba instituția gazda din motive bine fundamentate și cu
acordul autorității contractatnte. Este de așteptat ca cercetatorul își poate începe activitatea în
maxim 3 luni de la anuntarea câstigătorilor.

Aceasta investiție sprijina principiile accesului deschis la rezultatele publicabile ale cercetarii
finanțate, în premiera in Romania (vor exista prevederi contractuale explicite).
Pe durata derulării grantului, căștigătorul grantului va avea cel puțin o aplicație eligibilă la
Orizont Europa împreună cu organizația gazda.

Instituțiile gazda eligibile sunt: organizații publice de cercetare, care au adoptat sau adopta pe
durata derularii contractului Codul pentru Recrutarea Cercetătorilor si Carta Europeana a
Cercetătorului.

Criterii necesare a fi indeplinite de beneficiarul grantului si institutia gazda.

Cercetatorul cu experiența (investigator principal) este: a) cercetator cu loc de munca in afara
României, care a gestionat proiecte CDI in afara Romaniei in ultimii 3 ani; b) cu doctorat
obținut cu cel puțin 3 ani înainte de data aplicației pentru grant; c) capabil sa aplice independent
pentru finanțare (conditiile de eligibilitate ca si cercetator de top vor fi specificate in pachetul
de informatii); d) coordoneaza grantul si fondurile proiectului si ia decizii privind alocarea
resurselor; e) publica independent ca prim autor si/sau autor de corespondenta; f) supervizeaza
activitea echipei, inclusiv a doctoranzilor si post-doc; g) este integrat în rețele internaționale și
are acces la alte spații si facilități pentru cercetare (primeste vouchere de experiment pe care le
poate folosi în alte organizații CDI care au infrastructuri de cercetare). Cercetătorul de top
trebuie să activeze în instituția gazda minim 75% din perioada acoperită de grant și va fi
angajatul instituției gazda pe durata proiectului.

În condițiile acestei investiții, beneficiarii de granturi trebuie să asigure de preferat acces

deschis, in premiera in Romania, la toate publicațiile științifice, cu peer review publicate, din
fondurile primite. Din echipa de cercetare vor face parte obligatoriu 2-3 doctoranzi.
Modelul de cost folosit este cel corespunzator granturilor ERC din Orizont 2020 (link:
https://ec.europa.eu/research/participants/data/ref/h2020/wp/2018-2020/erc/h2020-wp20-
erc_en.pdf ).
Categoriile de cheltuieli eligibile sunt: salarii cercetator de top: 6000 euro net , post –doc: 1500
euro net, doctorand - 1000 euro. Echipa este compusă din cercetator de top și 2 post –doc și 2
studenti la doctorat. Salariile: 800.000 euro pentru 4 ani. Regia: 450.000 EUR. Consumabile:
20% din bugetul proiectului. Echipamente: 10% din bugetul proiectului.
Modelul de cost folosit este cel de la ERC Advanced Grant din Orizont 2020, redus de la 2,5
milioane euro la în medie 1,83 miloane euro pentru implementare pentru o durată de 4 ani,
comparativ cu 5 ani durata grantului ERC din Orizont 2020 și salariilor reduse pentru studenții
doctoranzi și post-doc. În România, salariile pentru proiectele CDI finanțate prin PNCDI III
138

sunt reglementate de prevederile HG nr. 583/2015, cu modificarile si completarile ulterioare.

Nivelul maxim de salarizare/ora pentru un profesor universitar in proiecte CDI este de: 50
Page

EUR/ora.
 Cercetatorii selectati vor creste capacitatea de cercetare a organizatiilor CDI si performanta
institutionala a organizatiei gazda.

2. Institutiile gazda, care vor participa la acest program, vor fi evaluate din perspectivă
îndeplinirii standardelor europene în domeniul resurselor umane. Dovada aderarii la principiile
stipulate în Codul pentru Recrutarea Cercetatorilor și Carta Europeana a Cercetatorului
reprezintă o condiție de eligibilitate. Pe durata derulării contractului, instituțiile gazda vor
prezenta periodic, ca parte a contractului cu beneficiarul grantului, evoluția politicilor de
resurse umane, a numărului și bugetului proiectelor CDI naționale și europene caștigate, a
gradului de utilizare a infrastructurilor de cercetare și a parteneriatelor internaționale
instituționale negociate/încheiate.

Durata grantului: maxim 4 ani

Mecanism de implementare:

Se va elabora pachetul de informații pentru lansarea competiției unice pentru atragerea de

resurse umane din afara Romaniei, care va include conditiile de derulare a competitiei,
eligibilitate, buget, costuri eligibile, calendar, criterii de evaluare. Evaluarea se va face cu
evaluatori externi. Toate investițiile din PNRR se vor regăsi în HG-ul de recuperare economică
post-COVID, prin activități CDI, care va fi elaborat și adoptat în Q1/2022.

Implementarea se va realiza de către MCID, in colaborare cu agențiile de finanțare a cercetării.

Aceasta investiție de atragere de resurse umane înalt calificate din afara Romaniei, în interesul
economiei și societății romănești, derulata în regim competitiv, printr-o unica competiție care
are loc în 2022, are ca scop cresterea performantei institutionale si a capacitatii de absorbtie a
fondurilor europene si in mod special la programul cadru de cercetare si inovare al UE: Orizont
Europa si la parteneriatele europene CDI. Competitie in 2022 pe baza de granturi care urmeaza
cercetatorul (portabile) cu durata de maxim 3 ani si un buget total de 183.5 milioane EUR.
Cercetatorul va aplica impreuna cu institutia gazda.

Se urmărește ca proiectele de resurse umane din acest program să atragă fonduri în cuantum
echivalent sau mai mare decât bugetul alocat (ceea ce va genera acordarea unui alt grant de
durata si valoare egala cu primul grant în vederea stabilizării cercetătorilor de top atrași), din
programul Orizont Europa și din parteneriatele europene CDI, iar numărul studenților la
doctorat formați, prin această inițiativă, să reprezinte cel puțin dublul numărului de proiecte. In
plus, institutia gazda trebuie sa organizeze competitii de recrutare, cu acces pentru cercetatorul
de top, cel putin odata pana la incheierea contractului acestuia. În felul acesta, se va realiza
sustenabilitatea procesului de atragere si stabilizare în sistemul național CDI, de resurse umane
înalt calificate.
Salarizarea cercetatorilor se face în condițiile prevăzute prin HG de relansare economica prin
activitați CDI (6000 EUR net, plus taxele aferente conform legislației romănești în vigoare
139

pentru cercetatorul de top).

Calendar de implementare:
Page
 Activitate Termen Institutii
finalizare responsabile/coordonatoare

Aprobare schema Q1 2022 Ministerul de resort cu

atribuții în domeniul
cercetării-inovării

Lansare apel Q2 2022 Ministerul de resort cu

atribuții în domeniul
cercetării-inovării

Finalizare implementare Q2 2026 Ministerul de resort cu

atribuții în domeniul
cercetării-inovării

100 proiecte conduse de cercetători Q4 2023 Ministerul de resort cu

internaționali finanțate atribuții în domeniul
cercetării-inovării si agentiile
de finantare a cercetarii

Buget investiție: 183 milioane euro

Beneficiari direcți/indirecți:
● Organizațiile publice și private CDI
● Academia Română
● Centre de orientare profesională în cariera de cercetător (8 centre regionale)
● Cercetători individuali angajați pe proiecte CDI și familiile acestora.

Ajutor de stat:
Se va avea in vedere elaborarea unei scheme de masuri de:
 Ajutor de stat, in conformitate cu art. 25și 26 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al
Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile
cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat;
 Ajutor de minimis, în conformitate cu Regulamentul nr. 1407/2013 al Comisiei din
18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis.

Complementaritatea cu alte componente: cu R1. - Atragerea investiției private în activități

CDI, prin actualizarea si simplificarea cadrului normativ national in ceea ce priveste
contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea programelor, proiectelor de cercetare-
140

dezvoltare şi inovare in acord cu bunele practici europene.

Page
 Complementaritatea cu alte surse de finanțare: POEO (2021-2027) si PN IV (2021-2027)
care inca nu sunt definite ca si continut. În 2020, prin PNCDI III au fost alocate fonduri în
valoare de cca. 119 mil. lei pentru finanțarea a 214 proiecte de cercetare pentru stimularea
tinerelor echipe independente de cercetători și 23 de proiecte de mobilitate pentru cercetători,
precum și pentru premierea a 5048 de articole ISI publicate și 197 de brevete înregistrate la
OSIM, EPO sau USPTO.

Contribuția la pilonul social european, inclusiv facilități pentru persoanele cu dizabilități:

Intervenția în guvernanta CD influențează pozitiv atractivitatea sistemului national CDI,

orientează managementul organizațiilor CD spre rezultat și selectează cercetatorii pe baza de
performanta; asigura un mediu propice si pentru familiile acestora, prin integrarea lor în
comunitățile respective cu ajutorul centrelor regionale de orientare a carierei pentru cercetatori.
Impactul așteptat este în domeniului personalului CDI înalt calificat și al investițiilor private,
finanțelor publice. În plus, în echipele respective vor fi integrati și studenti la doctorat, cșea ce
va crește atractivitatea pentru profesia de cercetator. Se va urmări aplicarea unor măsuri
afirmative în vederea asigurării echilibrului de gen în domeniile în care se înregistrează
asemenea dezechilibre structurale.

Incurajarea mobilității internaționale va determina o îmbunătățire a perspectivelor de încadrare

în muncă sau de desfășurare a unor activități independente pentru cercetatorii romani. Aceasta
include largirea ariei de oportunitati, prin posibilitatea a doua norme la doua institutii de
cercetare diferite, inclusiv din strainatate, noi modalitati de formare profesională și chiar
posibilitatea poli-calificarii, mai ales in cazul unor teme de cercetare trans- sau multi-
disciplinare.

Contribuția la inițiativele emblematice sau alte strategii ale UE: Comunicarea COM
privind ERA: „A new ERA for Research and Innovation(COM(2020) 628)”.

Investitia adreseaza Recalificarea și perfecționarea componenta 7 din cadrul „Strategiei anuale

pentru 2021 privind creșterea durabilă COM(2020) 575 final, pentru a conslida potentialul de
inovare si crestere economica.
Lista domeniilor/activităților excluse, de la finantare pentru activități de CDI legate de:
• Pentru obiectivul de atenuare a schimbărilor climatice: (i) activități legate de
combustibili fosili, inclusiv utilizarea în aval , (ii) activități acoperite de sistemul UE de
comercializare a certificatelor de emisii (ETS) atingând emisii de CO2 preconizate a nu fi
substanțial mai mici decât valorile de referință relevante , (iii) compensarea costurilor ETS
indirecte;

• Pentru economia circulara: (iv) activități legate de depozitele de deșeuri, incineratoare

și instalațiile de tratare mecano-biologică a deșeurilor , (v) activități în care eliminarea pe
termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului (de exemplu, deșeurile nucleare).
141
Page
 I9. Program de sprijin pentru posesorii de certificate de excelență primite la competiția pentru
burse individuale Marie Sklodowska Curie (Alocare: 8 mil. Euro)

Provocări reformă/investiții:

Acțiunile Marie Skłodowska-Curie fac parte din Programul-cadru al Uniunii Europene pentru
cercetare și inovare Orizont 2020, Pilonul „Excelenţă ştiinţifică”, fiind proiecte dedicate
resurselor umane din domeniul cercetării. Acțiunile Marie Skłodowska-Curie finanțează
colaborarea pe termen lung între instituțiile academice și non-academice (instituții de
învățământ superior, organizații de cercetare, sectorul privat, asociații, etc.), prin încurajarea
mobilității transfrontaliere și inter-sectoriale a cercetătorilor, sprijinind cercetătorii în toate
etapele carierei lor, indiferent de naționalitate. Programul susține formarea și dezvoltarea
carierei personalului din toate domeniile cercetării și inovării, de la cercetarea de bază până la
preluarea rezultatelor în piață.

Domeniile de cercetare sunt alese în mod liber de solicitanți (persoane fizice și/sau organizații).
Din cele patru tipuri de acțiuni Marie Skłodowska-Curie ale Programului Orizont 2020,
proiectele tip Burse Individuale sunt dedicate cercetătorilor cu un nivel crescut de experienţă
şi oferă acestora posibilitatea de a derula proiectul de cercetare în statele membre UE/asociate
sau în afara UE, de a relua cariera în cercetare sau de a se reîntoarce în Europa, beneficiind de
un salariu deosebit de atractiv şi condiţii de angajare compatibile cu prevederile Cartei
Europene şi Codului de Conduită în recrutarea cercetătorilor.

Certificatele de Excelenţă au fost acordate pentru prima dată de către Comisia Europeană în
anul 2017, ca măsură de sprijin pentru cercetătorii din întreaga lume, care au aplicat în cadrul
apelului pentru burse individuale Marie Sklodowska-Curie din cadrul Programului Orizont
2020, în anul 2016 şi au obţinut un scor de 85% sau mai mult, dar nu au putut fi finanţaţi. Acest
”gir” acordat de către Comisia Europeană, sub forma certificatelor de excelenţă, oferă
aplicanţilor recunoaşterea calităţii proiectelor de cercetare trimise spre evaluare la Bruxelles,
pe care o pot folosi apoi pentru a identifica alte surse de finanţare pentru implementarea
proiectelor lor şi a-şi susţine astfel dezvoltarea carierei.

În urma evaluării apelurilor pentru burse individuale din perioada 2016-2020, 93 aplicaţii din
România au primit certificate de excelenţă.

Conform ultimelor statistici privind participarea României în Programul Marie Sklodowska-

Curie, 346 de cercetători au primit finanţare, până în acest moment, în diverse tipuri de proiecte
MSCA. De asemenea, 65 de organizaţii gazdă din România au contractat granturi în valoare
de peste 12 milioane de euro. Cu toate acestea, în cazul proiectelor tip Burse Individuale,
derulate în cadrul organizaţiilor de cercetare gazdă din România, numărul proiectelor câştigate
este în continuare foarte mic, fiind binecunoscut exodul creierelor cu care se confruntă în
special tările din Europa de Est. Pe fundalul dinamicii actuale, este de presupus ca numărul de
142

aplicaţii din România la Programul Marie Sklodowska-Curie să crească, contribuind la

creşterea absorbţiei defonduri din Programul-cadru al Uniunii Europene.
Page
 Mai mult decat atât, actualul Program Cadru european Orizont Europa continuă finanţarea
cercetătorilor postdoctorali prin apelurile de proiecte Postdoctoral fellowships (Europene şi
Globale), care vor funcţiona conform aceluiaşi principiu de finanţare, permiţând inclusiv
oportunitatea Seal of Excellence pentru acele proiecte care vor obţine scoruri foarte bune la
evaluare (peste 85%), dar care nu vor putea fi finanţate din programul Orizont Europa din cauza
epuizării bugetului alocat competiţiei.

Având în vedere aceste aspecte, identificarea unei surse de finanţare alternative, atât pentru
proiectele care au obţinut certificate de excelenţă în apelurile lansate în cadrul Programului
Orizont 2020, dar şi pentru proiectele care vor obţine certificate de excelenţă în cadrul
apelurilor lansate în Programul Orizont Europa (primul apel pentru burse postdoctorale va fi
lansat în vara lui 2021), ar permite implementarea unor proiecte excepţionale, propuse de
cercetătorii români şi ar impulsiona dezvoltarea carierelor acestora, în ţară sau străinătate.

Rata de finanţare a UE pentru bursele individuale Marie Sklodowska-Curie este de 100% din
costurile eligibile, iar finanţarea se acordă sub forma unităţilor de cost fixate prin programele
de lucru Marie Sklodowska-Curie.

Bursa acoperă salariul pe doi sau trei ani, în funcţie de tipul de bursă (europeană sau globală).
Sunt două mari categorii de costuri acoperite în cadrul burselor individuale Marie Sklodowska-
Curie, costuri pentru cercetător şi costuri instituţionale pentru organizaţia gazdă, unde se
derulează proiectul MSCA.

Indemnizatia de trai reprezintă contribuţia Uniunii Europene la salariul brut al cercetătorului

(4.880 euro lunar în Programul Orizont 2020, respectiv 5.080 euro lunar în Programul Orizont
Europa) şi poate fi folosită exclusiv în acest scop. Această sumă se ajustează prin aplicarea
unui coeficient de ţară, care reflectă costul de trai din ţara în care este situată organizaţia gazdă.
Coeficienţii de ţară sunt stabiliţi prin Programele de lucru Marie Skłodowska-Curie, în urma
evaluărilor EUROSTAT şi se indexează periodic cu inflaţia. Coeficientul de ţară al României
a fost de 68,8 % în Programul Orizont 2020 şi a scăzut la 65,4 % în Programul Orizont Europa.
Pentru aplicaţiile, depuse împreună cu organizaţii gazdă din străinătate (este cazul majorităţii
aplicaţiilor în acest program), se ia în calcul ajustarea salariului cu coeficientul de ţară
corespunzător, al organizaţiei unde au aplicat pentru derularea proiectului de cercetare.
Costurile instituţionale lunare, reflectând costuri cercetare, training şi networking, management
şi regie, revin instituţiei gazdă şi sunt gestionate de aceasta pentru buna derulare a proiectului.

S-a incercat finantarea posesorilor certificatelor de excelenta prin POCU (a existat un

memorandum aprobat de guvern în luna mai 2020), dar restrictiile identificate ulterior, pe
parcursul implementarii masurii prin programul POCU, au generat o serie de dificultati care au
determinat renuntarea la aceasta sursa de finantare, astfel:

a) imposibilitatea de a finanța câștigătorii domiciliati în regiunea București-Ilfov;

143
Page
 b) imposibilitatea de a acorda integral sumele din grantul MSCA (restricții privind
sumele lunare acordate care au redus cu peste 50% sumele inițiale prevăzute în aplicația
de grant la H2020);

c) obligativitatea de a se reîntoarce în țara la finalul stagiului;

d) obligativitatea de a fi încadrat într-o organizație CDI din Romania pentru a demara

formalitațile de primire a grantului prin POCU.

Recomandări specifice de țară:

Performanța sistemului CDI se situează sub potențialul existent și rezultatele preconizate, în

ciuda eforturilor concertate ale principalilor decidenți ai politicilor în domeniu. În rapoartele
CE, România se clasează în grupul țărilor cu cel mai slab European Innovation Scoreboard
(EIS), iar decalajul dintre România și celelalte state membre este în continuare în creștere, în
principal ca o consecință directă a ponderii scăzute a cheltuielilor59 de cercetare și dezvoltare
în PIB. Consecințe vizibile ale subfinanțării sistemului de CDI, dar și a alocării defectuoase a
resurselor existente, sunt reflectate în:

 dezvoltarea unei infrastructuri performante de cercetare (echipamente de ultimă generație)

insuficient utilizată;

 formarea resursei umane calificate (ex. doctoranzi) cu perspective limitate de carieră în

domeniul cercetării;

 reducerea numărului de cercetători seniori, prin migrarea către alte state cu sisteme CDI
performante și, implicit, restrângerea capacității și competențelor OCD naționale.

Resursele umane din CD, raportate la populația ocupată, sunt în România la un sfert din media
europeană, anume 0,50% față de 1,99%, în 2017 (EUROSTAT). La acest indicator, România
se înscrie pe o curbă de divergență față de media europeană, în perioada 2009-2017 decalajul
majorându-se de la 1,1 la 1,5 puncte procentuale. Proporția se păstrează și într-o evidență care
consideră echivalent normă întreagă (0,38% România față de 1,46% în UE-28 în 2017).

 La nivel național, ponderea cercetătorilor în total personal CD este relativ scăzută, fiind în
2017 de 53% față de media EU de 63%.

 România are o pondere relativ mare a absolvenților de doctorat în rândul cercetătorilor:

144

56% în 2017, comparativ cu 40% media a 14 țări europene, pentru care sunt disponibile
aceste date (EUROSTAT). Analiza pe sectoare (disponibilă pentru comparație pentru opt
Page

59 (%PIB): 0,48 (2011), 0,49 (2012), 0,39 din care 0,27 sectorul public și 0,12 sector privat în 2013, 0,38 din care 0,22 sectorul public și
0,16 sector privat în 2014, în timp ce în 2016, cheltuielile de CD au reprezentat 0,48% din PIB 59 (0,21% din PIB – sector public și 0,27% din
PIB – sector privat), în scădere față de 2015 cu 0,01 p.p. pe total cheltuieli și cu 0,06 p.p. la cheltuielile din sectorul public, dar în creștere cu
0,05 p.p. la cele din sectorul privat) față de ținta privind intensitatea cheltuielilor CD asumată de România prin Programul Național de
Reformă (Memo Guv. 1801/2010) de 2% din PIB investiții CD până în 2020, în structura 1% fonduri publice și 1% fonduri private.
 țări europene) scoate însă în evidență faptul că ponderea absolvenților de doctorat este în
România mai mare în toate sectoarele.

 Numărul total de absolvenți de doctorat a scăzut masiv în ultima decadă, de la 5459 în

2010-2011 la 2043 în 2018-2019. Numărul absolvenților de doctorat în domenii inginerești
a scăzut de la 1043 în 2013-2014 la 438 în 2018-2019.

Obiectiv: Sustinerea financiara a cercetatorilor romani, posesori de certificate de excelenta, la

actiunile Marie Curie din Horizon 2020 si Horizon Europe prin acordarea unui grant de valoare
egala cu cel castigat de beneficiari la competitiile H2020 si Horizon Europe, pentru realizarea
integrala a activitatilor prevazute in proiectul evaluat international.

Descrierea investiției:

Realizarea unui program de acordare de granturi posesorilor de certificate de excelenta (50),

primite la competiția pentru burse individuale Marie Sklodowska Curie, din cadrul programului
Orizont 2020 in perioada 2016-2021. Aceasta ar permite implementarea unor proiecte
excepționale, propuse de cercetătorii români și ar impulsiona dezvoltarea carierelor acestora,
în țară sau străinătate, în condițiile în care sinergiile între FEDR și Horizon 2020 pe
dimensiunea resurselor umane pentru cercetare nu au putut funcționa până în prezent. Perioada
de implementare este de 36 luni.

Întrucât proiectele au fost deja evaluate și au primit un certificat de sigiliu de excelență (care
va fi criteriu de eligibilitate), granturile vor fi selectate în funcție de principiul primul
venit/primul servit, după o cerere deschisă și transparentă de exprimare a interesului.

Scopul burselor individuale este de a spori potențialul creativ și inovator al cercetătorilor cu

experiență, care doresc să-și diversifice competența individuală în ceea ce privește dobândirea
de abilități prin formare avansată, mobilitate internațională și intersectorială.

Acţiunile MSCA au un caracter ”bottom-up”, astfel încât domeniul de cercetare şi activităţile

proiectului sunt liber alese de către cercetător impreună cu supervizorul ştiinţific.

Categoriile de costuri în cadrul proiectelor MSCA sunt stabilite de către Comisia Europeană,
prin Programul de lucru dedicat şi se acordă sub forma unităţilor de cost, după cum urmează:

În Programul Orizont 2020:

A. Costuri cercetător B. Costuri instituţionale

(pers/lună) (pers/lună)

A.1 Salariu: 4.880 euro (multiplicat cu B.1 Costuri cercetare, training şi networking:
145

coeficientul de ţară al ţării în care 800 euro

cercetătorul va fi angajat)
Page
 A.2 Alocaţie mobilitate: 600 euro B.2 Management şi regie: 650 euro

A.3 Alocaţie familală: 500 euro (DACA

ESTE CAZUL)

Coeficient de ţară pentru România: 68,8 % (cf. WP 2018-2020)

Valoarea maxima a unui proiect IF european de 2 ani cu organizaţie gazdă în România este de:
141,778.56 EURO

În Programul Orizont Europa

A. Costuri cercetător B. Costuri instituţionale

(pers/lună) (pers/lună)

A.1 Salariu: 5.080 euro (multiplicat cu B.1 Costuri cercetare, training şi networking:
coeficientul de ţară al ţării în care 1000 euro
cercetătorul va fi angajat)

A.2 Alocaţie mobilitate: 600 euro B.2 Management şi regie: 650 euro

A.3 Alocaţie familială: 660 euro (DACA

ESTE CAZUL)

Coeficient de ţară pentru România: 65,4 % (cf. WP 2021-2022)

Valoarea maxima a unui proiect PD european de 2 ani cu organizaţie gazdă în România este
de: 149,575.68 EURO
În etapa de stabilire a conformităţii aplicaţiilor se verifică: existenţa certificării Certificate de
Excelenţă (Seal of Excellence), acordate de către Comisia Europeană începând cu aprilie 2017;
copia proiectului MSCA, trimis Comisiei Europeneîn apelul MSCA-IF (Partea A şi Partea B);
Evaluation Summary Report care atestă scorul obţinut; scrisoare de acceptare de la instituţia
gazdă; scrisoarea de intenţie; angajamentul de continuare a activităţii de cercetare într-o
instituţie de profil pentru o durată egală cu durata sprijinului financiar.

Mecanism de implementare:

Intervenția în guvernanta CD influențează pozitiv atractivitatea sistemului național CDI,

146

orientează managementul organizațiilor CD spre rezultat, selectează cercetătorii pe baza de

Page
 performanta si asigura un mediu propice si pentru familiile acestora, prin integrarea lor în
comunitățile respective cu ajutorul centrelor regionale de orientare a carierei pentru cercetători.

Pentru proiectele MSCA care au primit certificat de excelenţă în Programul Orizont 2020, se
va acorda o sumă forfetară lunară pentru:

 Cheltuieli salariale, în valoare totală maximă de 4.880 euro brut lunar, care se vor
indexa cu coeficientul de ţară, menţionat în Programul de lucru aferent competiţiei
MSCA;

 Cheltuieli pentru mobilitatea cercetătorului, în valoare totală de 600 euro lunar;

 Cheltuieli pentru alocaţia familială (daca este cazul), în valoare totală de 500 euro lunar;

 Cheltuieli instituţionale (reprezentând costuri cercetare, training şi networking,

management şi regie), care se acordă numai în cazul proiectelor MSCA cu organizaţie
gazdă în România, în valoare totală maximă de 1450 euro lunar;

Pentru proiectele MSCA care vor primi certificat de excelenţă în Programul Orizont Europa,
se va acorda o sumă forfetară lunară pentru:

 Cheltuieli salariale, în valoare totală maximă de 5080 euro brut lunar, care se vor indexa
cu coeficientul de ţară, menţionat în Programul de lucru aferent competiţiei MSCA;

 Cheltuieli pentru mobilitatea cercetătorului, în valoare totală de 600 euro lunar;

 Cheltuieli pentru alocaţia familială (daca este cazul), în valoare totală de 660 euro lunar;

 Cheltuieli instituţionale (reprezentând costuri cercetare, training şi networking,

management şi regie), care se acordă numai în cazul proiectelor MSCA cu organizaţie
gazdă în România, în valoare totală maximă de 1.650 de euro lunar.

Valoarea maximă estimativă, pentru un proiect MSCA postdoctoral european cu perioadă de

derulare de 2 ani şi cu organizaţie gazdă în România este de 150.000 euro, iar valoarea alocata
investitiei a fost dimensionata raportat la numărul mediu de căștigători din Romania ai
certificatelor de excelenta la competițiile europene.

Calendar de implementare:

Activitate Termen Institutii

finalizare responsabile/coordonatoare

Aprobare schema Q1 2022 Ministerul de resort cu

147

atribuții în domeniul
cercetării-inovării
Page
 Lansare apel Q2 2022 apel Ministerul de resort cu
deschis cu cut- atribuții în domeniul
off dates cercetării-inovării

Finalizare implementare Q2 2026 Ministerul de resort cu

atribuții în domeniul
cercetării-inovării

50 de beneficiari ai certificatului de Q4 2023 Ministerul de resort cu

excelență Marie Sklodowska Curie atribuții în domeniul
cercetării-inovării si agentiile
de finantare a cercetarii

Buget investiție: 8 milioane euro

Beneficiari direcți/indirecți:
● Organizațiile publice și private CDI;
● Academia Română ;
● Centre de orientare profesională în cariera de cercetător (8 centre regionale);
● Cercetători individuali angajați pe proiecte CDI și familiile acestora.

Ajutor de stat:

Grantul oferit cercetatorului (granturi individuale), posesor de certificat de excelenta MSCA,

nu intra sub incidenta reglementarilor privind ajutorul de stat.

Se va avea în vedere elaborarea unei scheme de măsuri de:

● Ajutor de stat în conformitate cu art. 25b din Regulamentul (UE) nr. 651/2014
al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile
cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat;

● Ajutor de minimis, în conformitate cu Regulamentul nr. 1407/2013 al Comisiei

din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis;

Complementaritatea cu alte surse de finanțare:

• Prin PNCDI III(2015-2020) au fost finanțate în cadrul programului de resurse umane:

diverse categorii de proiecte: a) proiecte de cercetare postdoctorală (PD); b) proiecte de
cercetare pentru stimularea tinerelor echipe independente (TE); c) bursa tânarului cercetator
(BT); d) premierea rezultatelor cercetării - articole (PRECISI); e) premierea rezultatelor
148

cercetării - brevete (PRECBVT); f) proiecte de mobilitate pentru cercetători (MC); g) proiecte

de mobilitate pentru cercetători cu experiență din diaspora (MCD); h) proiecte de mobilitate
Page
 pentru tineri cercetători din diaspora (MCT); i) burse de cercetare "Stefan Odobleja" (BSO); j)
burse de cercetare "Spiru Haret" (BSH); k) burse de cercetare "Simion Mehedinti" (BSM).

Contribuția la pilonul social european, inclusiv facilități pentru persoanele cu dizabilități:

O atentie aparte va fi acordata sprijnirii tinerilor cercetatori. Accesul devreme in cariera de

cercetare la proiecte internationale, posibilitatea de a lucra in echipa cu cercetatori europeni de
prestigiu modeleaza decisiv traseul profesional viitor al tinerilor cercetatori. Cu toate acestea,
dependenta locului de munca de programe de cercetare, pentru care nu exista o predictibilitate
a finantarii, face ca multi tineri cercetatori sa fie amenintati de spectrul somajului. Pentru
acestia vor fi prevazute actiuni de sprijin personalizat, continuu și consistent, in concordanta
cu Planul european de acțiune pentru economia socială. Pentru a contribui la asigurarea unui
echilibru de gen în domeniile în care se atestă dezechilibre structurale vor fi aplicate măsuri
adecvate de motivare a participării echilibrate ale ambelor sexe.

Contribuția la inițiativele emblematice sau alte strategii ale UE:

Investitia adreseaza Recalificarea și perfecționarea componenta 7 din cadrul „Strategiei anuale

pentru 2021 privind creșterea durabilă COM(2020) 575 final, pentru a consolida potentialul de
inovare si crestere economica.
Lista domeniilor/activităților excluse, de la finanțare pentru activități de CDI legate de:
• Pentru obiectivul de atenuare a schimbărilor climatice: (i) activități legate de
combustibili fosili, inclusiv utilizarea în aval , (ii) activități acoperite de sistemul UE de
comercializare a certificatelor de emisii (ETS) atingând emisii de CO2 preconizate a nu fi
substanțial mai mici decât valorile de referință relevante , (iii) compensarea costurilor ETS
indirecte;

• Pentru economia circulara: (iv) activități legate de depozitele de deșeuri, incineratoare

si instalațiile de tratare mecano-biologică a deșeurilor , (v) activități în care eliminarea pe
termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului (de exemplu, deșeurile nucleare).

I10. Înființarea și susținerea financiară a unei rețele naționale de opt centre regionale de
orientare în carieră ca parte a ERA TALENT PLATFORM (Alocare: 4 mil. Euro)

Provocări reformă/investiții:

Dezvoltarea cercetării competitive și performante la nivel european și internațional este

esențială pentru economia bazată pe cunoaștere. În acest context, devine fundamentală
investiția în cariera de cercetare, reflectată și la nivelul priorităților Spațiului European al
Cercetării. Ca parte a acestei inițiative, portalul Euraxess asigură acces la informații și sprijin
149

pentru cercetători la nivelul Uniunii Europene și al țărilor asociate pentru a dinamiza

mobilitatea cercetătorilor, dezvoltarea carierei acestora și colaborarea științifică internațională.
Page

Pentru a consolida politicile europene de dezvoltare a carierei academice, Comisia Europeană

 a adoptat Carta Europeană a Cercetătorilor, Codul de Conduită în Recrutarea
Cercetătorilor și Recrutarea deschisă, transparentă și bazată pe merite a cercetătorilor (OTM-
R), documente-cheie în operaționalizarea viziunii UE asupra carierei academice. Strategia
privind resursele umane pentru cercetători (cunoscută și sub numele de HRS4R) este
mecanismul, prin care Comisia Europeană (CE) urmărește să asigure instituirea de către
instituțiile de CDI a unor măsuri concrete de îmbunătățire a condițiilor de muncă pentru
cercetătorii din Europa.

În anul 2020, UE a prezentat comunicarea privind ”Viitorul ERA”, care va propune noi
obiective și priorități. Opinia Comitetului Consultativ pentru Aria Europeană a Cercetării și
Inovării cu privire la ”Viitorul ERA” (ERAC, 2020), subliniază nevoia unei noi paradigme și
a unor noi obiective și priorități pentru ERA, orientate în mod deosebit către: (1) Eficientizarea
condițiilor cadru pentru producția, circulația și folosirea cunoașterii, inclusiv în ceea ce privește
cariera în cercetare; (2) Crearea de sinergii între politicile CDI și alte tipuri politici în context
global (de exemplu, Agenda 2030); (3) Creșterea relevanței și a vizibilității CDI în societate;
(4) Creșterea inclusivității ERA, prin sincronizarea co-evoluției sistemelor naționale CDI,
contrabalansarea fenomenului de brain drain, reducerea fragmentării și a decalajelor regionale,
geografice și teritoriale existente între sistemele CDI, asigurarea egalității de gen în cercetare
ș.a.

În acest moment în România, nu există centre de orientare în carieră care să asiste cercetătorul
străin în eforturile sale de a se integra în comunitatea locală și de a avea acces la diverse servicii.
În plus, cercetătorii români nu pot beneficia de centre dedicate de sprijin în dezvoltarea carierei
sau de orientare în carieră. Mai mult, componenta de știință pentru cetățean („ citizen science”)
nu este dezvoltată și în bună măsură educația pentru știință și atragerea în cariera de cercetător
se face sporadic, necoordonat și fără a fi parte a unei strategii cu ținte și termene de
implementare, în timp ce la nivel european știința pentru cetățeni a luat o mare amploare odata
cu „noua ERA”. Ca rezultat, nici promovarea rezultatelor cercetării nu se reflectă în mass media
și nu există programe dedicate pentru diverse categorii de public țintă: elevi, studenți, cetățeni
pentru creșterea interesului pentru știință. Peste 95% din articolele de știință din presă sunt
traduceri integrale din limba engleză, nu există jurnalism științific. Există, însă, mulți
cercetători care au pasiune și valențe pentru popularizarea științei și aceștia ar putea fi capacitați
să investească timp în astfel de activități. Rezultatele cercetătorilor români sunt aduse în atenția
publicului larg doar rareori și la nivel extrem de simplist, de către editori generaliști. O
popularizare a rezultatelor științifice, chiar din interiorul sistemului CDI, de catre persoane
specializate, care pot susține și argumente științifice este mult mai eficientă și oferă o imagine
mai aproape de realitate a rolului științei în societate. Este nevoie de o interacție directă a
publicului cu cercetătorii, prin susținerea financiară a unor activități de promovare a științei în
care aceștia să fie implicați direct și să creeze încredere în legătura cu investitia si rolul
cercetarii în societate.

Recomandări specifice de țară:

150

Indicatorul atractivitatea sistemului național CDI, ce înregistrează un coeficient de 32.77,

Page

conform EIS (2019), plasează România pe una din ultimele poziții, (în urma României fiind
 doar Bulgaria (29.42) și Ucraina (17.27), în timp ce primele poziții sunt ocupate de Elveția
(259.12) și Luxembourg (236.20).

Obiectiv:

Îmbunătățirea serviciilor de asistență pentru cercetătorii din afara României, care vin în
România și pentru cei authohtoni, prin crearea unei rețele de 8 centre regionale de orientare în
cariera de cercetător și pentru creșterea interesului pentru cariera de cercetător în rândul elevilor
și studenților, a promovării rezultatelor cercetării la nivel regional, prin instrumente specifice
și stimularea cooperării între centrele regionale de orientare în carieră și rețeaua europeană
EURAXESS pe probleme operaționale/strategice și pe schimbul de bune practici, pentru a
crește calitatea serviciilor oferite și pentru funcționarea pe termen lung a rețelei de centre
regionale de orientare în cariera de cercetător.

Descrierea investiției:

Înființarea unei rețele naționale de 8 centre regionale de orientare în cariera de cercetător și

pentru promovarea cercetarii, respectiv pentru atragerea tinerilor spre cariera de cercetator si
pentru valorificarea investitiilor in atragerea de resurse umane de calitate, ca parte a sustinerii
participarii Romaniei la ERA TALENT PLATFORM. Centrele vor fi cofinantate de
universitățile gazdă în proporție de 20% din valoarea grantului (plata pentru cursurile sustinute
de cadrele didactice din universitatea gazda vor fi considerate cofinantare).

Scopul acestei ințtiative este de a cupla într-un singur centru patru categorii de activități:

a) promovarea stiinței în randul tinerilor (elevi si studenti) și atragerea acestora spre

cercetare;

b) promovarea rezultatelor cercetarii in randul publicului larg si al comunitatilor locale

(pentru a ilustra importanta cercetarii in dezvoltarea economica a comunitatii si a
bugetarii corespunzatoare a cercetarii nationale);

c) asistarea cercetatorilor autohtoni in parcursul lor in cariera și prezentarea de noi

traiectorii de carieră în mediul academic, în industrie și în afaceri;

d) crearea de condiții favorabile integrării cercetatorilor din afara România care vin în
organizații CDI din Romania pentru stagii de scurta și lunga durată.

Investiția consta în: lansarea unei competitii unice pentru susținerea financiara a unei rețele de
8 centre regionale (la competitie vor participa doar universitățle publice, cu experiența
internațională dovedită, care sunt interesate să creeze un astfel de centru de consiliere în carieră
si de promovare a cercetarii in randul tinerilor pentru atragerea acestora in profesia de
cercetător, respectiv de promovare a rezultatelor cercetarii romanesti in comunitatile locale.
151

Centrele regionale de orientare in cariera de cercetator, la finalul perioadei de implementare

vor fi preluate pentru a fi finantate integral de catre universitati, pentru o perioada de minimum
Page
 5 ani, pentru asigurarea sustenabilitatii. Valoarea maxima a unui grant alocat unui centru
regional este de 500.000 EUR pentru 4 ani.

Investiția consta în acoperirea costurilor pentru: a) activitați de orientare în cariera de

cercetator; b) activitati de promovarea stiintei si cercetarii si atragerea tinerilor in cariera de
cercetator; c) activitati in retea, bazate pe schimbul de bune practici si exploatarea in comun a
materialelor produse si activitatilor derulate.

Activități de orientare în cariera de cercetator

Sprijinul pentru dezvoltarea carierei cercetătorilor va lua în considerare diferitele tipuri de

servicii, cum ar fi un serviciu de bază de orientare în carieră sau servicii mai avansate, constând
în asistență personalizată, cum ar fi organizarea de instruiri și oferirea accesului la consilierul
în carieră, la mentorat și la sesiuni de coaching. Serviciile avansate si/sau personalizate vor fi
definite pe baza de competențe extrase sau accesate cu sprijinul retelei europene a centrelor
EURAXESS, conectate cu organizatii de multiplicare/promovare a informatiilor.

Activitățile vor include: studii, anchete, grupuri de lucru, organizarea de cursuri de limba
romana, asistenta acordata cercetatorilor externi pentru integrarea in comunitate, organizarea
de evenimente de networking pentru facilitarea integrarii in comunitate a cercetatorilor din
afara României, asistență pentru integrarea copiilor în sistemul educațional național, asistență
pentru stabilirea rezidenței fiscale.

Centrele regionale de consiliere in cariera vor fi specializate în servicii de gestionare a

talentelor din CDI si vor avea în portofoliul lor organizarea de activități de rețea pentru a
conecta cercetătorii cu angajatorii și comunitatea locală / regională de cercetare și dezvoltare.
Astfel de centre vor facilita schimbul de bune practici și își vor menține comunitățile de
cercetare informate și angajate cu privire la noile măsuri de politică ERA, translatate national.

Centrele regionale de orientare în cariera în cercetare deruleaza prin universitatile care le

gazduiesc si activitati de dezvoltare, promovare de programe de formare și activități de suport,
care să asigure dezvoltarea profesională a cercetătorilor și a persoanelor interesate de
dezvoltarea unei cariere în cercetare.

Centrele regionale vor fi responsabile pentru activități specifice de gestionare a carierei

academice (monitorizarea evoluției în carieră, asistență personalizată, consiliere) si vor asigura
activități de formare profesională continuă: dedicate cercetătorilor români si celor aflati
temporar in organizatiile CDI.

Activitățile de formare profesională includ unul sau mai multe programe de formare:
Researcher Development, Knowledge Exchange, Leadership in Academia and Research.
Acestea servicii sunt furnizate de universitatile care gazduiesc centrele de orientare în cariera
de cercetător.
152
Page
 Designul curricular propus poate urma o organizare în spirală, care să răspundă nevoilor
specifice fiecărui nivel de dezvoltare a carierei în cercetare (R1-R4), în acord cu descriptorii
Euraxess.

Program de formare „Researcher Development”

Cursuri care pot fi incluse în programul de formare „Researcher Development”

• Research Bidding & Design

• Public Engagement for Research

• Academic Writing

• Innovative Research Methodologies

• International Partnerships

• Research Impact

• Managing Research

Program de formare „Knowledge Exchange”

Cursuri care pot fi incluse în programul de formare „Knowledge Exchange”

• Enterprise, Commercialisation and Intellectual Property

• Public Engagement for Research

• Understanding External Organisations

• Open science, open data, research repositories, data curation

Activitați de promovare a cercetării și atragerea tinerilor în cariera de cercetator

Activitățile de promovare a științei în rândul tinerilor consta în: activități de promovare în mass
media, realizare de filme, vizite in scoli, licee, facilitarea de stagii de practica pentru studenți,
în institute de cercetare și universități.

Aceste activităi, care se vor implementa de către fiecare centru regional de orientare în cariera,
vor constitui implementarea conceptului de „citizen science” în sensul în care vor asigura
153

interacția cu tinerii, dar și cu alte categorii ținta în vederea indeplinirii următoarelor obiective:
Page

a) promovarea rezultatelor cercetarii în societate;

 b) dezvoltarea de programe destinate tinerilor din școli și licee, axate pe implicarea
acestora în experimente știintifice derulate de universitățile gazdă. Activitățile vor fi
practice și vor consta în observare și colectare de date etc. Vor fi create evenimente
dedicate câte unui domeniu știintific, care vor avea loc la sediul grupului țintă sau intr-
o locație relevantă pentru domeniu știintific abordat. Se vor avea în vedere și
evenimente destinate grupurilor vulnerabile. Maxim 5000 EUR/an/centru regional;

c) organizarea de evenimente tip dezbatere cu participarea diverșilor actori locali, axate

pe concepte derivate din cercetare și a consecintelor acestora pentru viața comunității
(de exemplu, rolul digitalizării și al tranziției verzi). Activitățile vor reprezenta minim
30 % din totalul activitatilor centrului. Maxim 5000 EUR/an/centru regional;

d) organizarea de evenimente interactive tip cafeneaua științei cu invitarea unei

personalități, cu rezultate știintifice deosebite, pentru a prezenta domeniul pe care il
reprezintă și a răspunde la întrebări. Aceste evenimente se vor organiza pe baza
valorificării rezultatelor publice ale proiectelor deja finanțate prin programul cadru CDI
al UE, axate pe rolul științei în societate. Locația evenimentelor va fi aleasă astfel încât
să fie relevantă pentru domeniul știintific considerat. Maxim 5000 EUR/an/centru
regional;

e) implicarea tinerilor în activități de voluntariat la evenimente organizate de centrele

regionale;

f) organizarea de expoziții intinerante și interactive axate pe rezultatele și dovezi

stiintifice în domenii de vârf ale științei și tehnologiei. Maxim 5000 EUR/an/centru
regional;

g) crearea unei rețele naționale de diseminare a rezultatelor cercetării românești și

elaborarea de articole în limba română pentru presa din România și a unora dintre ele
în limba engleză pentru presa din strainatate. 10000 eur/an/centru regional.

Activități în rețea

Proiectele ar trebui să valorifice diferitele competențe ale centrelor regionale de orientare în

cariera și trebuie să aibă un potențial de exploatare în beneficiul întregii retele. Se va acorda o
atenție specială sprijinirii centrelor cu mai puțina experiența pentru a dobândi rapid
cunoștințele necesare derulării activităților.

Investiția va contribui la creșterea atractivității sistemului național CDI și a capacității de

absorbție a fondurilor europene și în mod special, la programul cadru de cercetare și inovare al
UE: Orizont Europa și la parteneriatele europene CDI.

Categorii de cheltuieli avute în vedere sunt: cheltuieli de personal, cheltuieli de logistică,

154

cheltuieli de regie – maxim 10% din valoarea proiectului, cheltuieli cu organizarea de

evenimente, cheltuieli de deplasare.
Page
 Mecanism de implementare:

Intervenția în guvernanța CD influențează pozitiv atractivitatea sistemului național CDI,

orientează managementul organizațiilor CD spre rezultat și selectează cercetătorii pe baza de
performanta, asigura un mediu propice și pentru familiile acestora prin integrarea lor în
comunitățile respective cu ajutorul centrelor regionale de orientare a carierei pentru cercetători.

În anul 2022 se va organiza o competiție pentru finanțarea unei rețele de 8 centre regionale de
orientare în cariera de cercetator.

Activitați în rețea (5% din buget): stagii pentru schimb de experiența la alte centre regionale
(schema de mobilitate), materiale de promovare a rețelei, organizare de evenimente comune de
promovare a activitaților rețelei (1 eveniment /an). Exemple de activități în comun ale rețelei:
realizarea de materiale video pentru Youtube, Instagram, articole de promovare a rezultatelor
și interviuri cu cercetatori cu performante deosebite.

Activități de orientare în cariera de cercetator (55% din buget): cursuri, asistenta, programe de
orientare în cariera, asigurare de buletine informative legate de oportunități de diverse tipuri,
evenimente organizate pentru integrarea cercetatorilor in comunitate.

Activitați de promovare a stiinței și atragerea tinerilor în cariera de cercetare (40% din buget)
Pentru un centru de orientare în cariera cu durata de 4 ani – 125.000 EUR /an – din care salarii
48.000 EUR (2 person/month full time), 40.000 EUR/an proiecte de susținere a cercetatorilor
și 30.000 EUR/an pentru promovarea științei și 7.000 EUR/ activități în rețea.

Atât granturile, cât și susținerea financiară a celor 8 centre regionale de consiliere în cariera
pentru cercetător vor fi parte a Programului național de recuperare economică post-covid prin
activități CDI, care va fi adoptat prin HG în trim. 1 din 2022.

Calendar de implementare:

Activitate Termen Institutii

finalizare responsabile/coordonatoare

Aprobare schema Q1 2022 Ministerul de resort cu

atribuții în domeniul
cercetării-inovării

Lansare apel Q2 2022 Ministerul de resort cu

atribuții în domeniul
cercetării-inovării
155
Page
 Atribuirea contractului pentru Q2 2023 Ministerul de resort cu
universitățile publice care sunt interesate atribuții în domeniul
să găzduiască și asigure operaționalizarea cercetării-inovării
celor 8 centre de orientare în cariera de
cercetare

Finalizare implementare Q2 2026 Ministerul de resort cu

atribuții în domeniul
cercetării-inovării

450 de cercetători care au beneficiat de Q2 2026 Ministerul de resort cu

serviciile centrelor de orientare in cariera atribuții în domeniul
cercetării-inovării

Buget investiție: 4 milioane EUR

Buget per centru: 500.000 EUR

Buget proiect de finanțare retele de centre regionale de orientare în cariera de cercetator: 4

milioane EUR

Ajutor de stat:

Nu implica ajutor de stat întrucât organizațiile eligibile se aplice sunt doar universitățile
publice.

Valorile granturilor pentru activități CDI acordate se încadrează în prevederile legislației

privind ajutorul de stat pentru întreprinderi și corespunde cu Comunicarea COM privind Cadrul
pentru ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare(2014/C 198/01) și cu GBER.

Se va avea în vedere elaborarea unei scheme de măsuri de:

1.Ajutor de stat, în conformitate cu art. 25 și 26 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al

Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu
piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat.

2.Ajutor de minimis, în conformitate cu Regulamentul nr. 1407/2013 al Comisiei din 18

decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea
Uniunii Europene ajutoarelor de minimis.

Complementaritatea cu alte surse de finanțare:

• Prin PNCDI III (2015-2020) au fost finantate în cadrul programului de resurse umane:
156

diverse categorii de proiecte: a) proiecte de cercetare postdoctorală (PD); b) proiecte de

cercetare pentru stimularea tinerelor echipe independente (TE); c) bursa tânarului cercetator
Page

(BT); d) premierea rezultatelor cercetării - articole (PRECISI); e) premierea rezultatelor

 cercetării - brevete (PRECBVT); f) proiecte de mobilitate pentru cercetători (MC); g) proiecte
de mobilitate pentru cercetători cu experiență din diaspora (MCD); h) proiecte de mobilitate
pentru tineri cercetători din diaspora (MCT); i) burse de cercetare "Stefan Odobleja" (BSO); j)
burse de cercetare "Spiru Haret" (BSH); k) burse de cercetare "Simion Mehedinti" (BSM).

Contribuția la pilonul social european, inclusiv facilități pentru persoanele cu dizabilități:

Aceasta investiție asigură măsurile necesare pentru oferirea de îndrumare și asistență rapidă și
adaptată pentru îmbunătățirea perspectivelor de încadrare în muncă în domeniul CDI, inclusiv
prin căutarea unui loc de muncă, formare profesională și recalificare într-un dintre domeniile
CDI (Principiul 4 al Pilonului). Investiția va mai contribui la atingerea următoarelor principii
ale Pilonului: egalitatea de sanse (prin organizare de evenimente, inclusiv pentru grupuri tinta
vulnerabile), conditii de munca echitabile (prin sprijinirea accesului cercetatorilor din alte zone
la facilitatile locale), educatia favorabila incluziunii. Masura reprezinta o regandire a pietei
fortei de munca, prin stabilirea unor mecanisme de gestionare a deficitului de cercetatori cu
experiența și accesul dificil al tinerilor la profesia de cercetator, datorita numărului redus de
locuri de munca și salarizîrii inadecvate, consecința a subfinanțării cronice a sistemului CDI.
Astfel, vor fi aplicate măsuri de îndrumare a tinerelor cercetătoare spre domenii în care se
manifestă un dezechilibru pronunțat de gen în defavoarea femeilor. De asemenea, tinerii cu
dizabilități sau nevoi speciale și care se încadrează în profilurile de competențe specifice
activităților CDI vor fi încurajați să urmeze o carieră în domeniul CDI.

Aceasta investiție include și consolidarea politicilor active în domeniul pieței de muncă cu

specific CDI, dar și sporirea rolului învățământului superior în oferirea formării profesionale
adecvate pe termen lung și în mod continuu pentru perfecționarea cercetatorilor în activități
CDI cu accent pe dezvoltarea inovării derivate din cercetare, pentru a compensa faptul ca
mediul economic este încă slab dezvoltat pentru a prelua leadership-ul agendelor strategice de
cercetare și inovare la nivel regional și local.

Contribuția la inițiativele emblematice sau alte strategii ale UE:

Investiția adresează Recalificarea și perfecționarea componenta 7 din cadrul „Strategiei anuale

pentru 2021 privind creșterea durabilă COM(2020) 575 final, pentru a consolida potențialul de
inovare și creștere economică, respectiv asigură crearea condițiilor adecvate pentru
implementarea rapidă a investițiilor în resursa umană și este esențială pentru acordarea în cel
mai scurt timp a sprijinului pentru redresare.
157
Page