COMISIA METODICĂ

GRUPA MIJLOCIE B

EDUCATOARE :
ILIEŞ TEODORA
VLAICA MARIANA
 Proiect de activitate
Educatoare: Ilieş Teodora , Vlaica Mariana
Nivel: I
Grupa:Mijlocie B
Tema anuală de studiu: “Când, cum si de ce se intamplă?”
Tema săptămânii: “ Natura se trezeşte la viată”
Denumirea activităţii: “Călătorie in lumea minunată a poveştilor ”
Forma de realizare:Activitate integrată ADE+ALA I
Tipul de activitate:mixtă

ACTIVTĂŢI DE INVAŢARE :
ADE:
DLC –repovestire ,,Soarele şi omuleţii de zăpadă ” adaptare de Maria
Muscalu şi Mihai Muscalu
DPM–parcurs aplicativ . Mers in echilibru pe un plan ridicat ,săritura cu
desprindere de pe ambele picioare urmată de o rostogolire.

ALAI:
Biblioteca –,,Cartea poveşti,,-citire de imagini si realizarea unei carţi.
Artă – ,,Soarele şi omuleţii de zăpadă ” - machetă.
Ştiinţe- Găseşte intrusul – sortarea imaginilor nepotrivite .

SCOPUL:
Formarea deprinderii de exprimare corectă şi îmbogăţirea calităţii memoriei;
Valorificarea mesajului moral educativ;
Consolidarea deprinderilor motrice utilitar aplicative de mers in echilibru pe
un plan ridicat ,saritură si rostogolire ;
Dezvoltarea imaginaţiei creatoare si a gustului estetic prin realizarea harţi
poveşti ;
OBIECTIVE OPERAŢIONALE :

-să redea conţinutul poveştii pe baza imaginilor prezentate, respectând ordinea

cronologică;
-să se exprime corec în propoziţii clare şi concise din punct de vedere grammatical;
-să răspundă la întrebări legate de conţinutul poveştii;
-să execute corect mersul in echilibru pe plan ridicat ,respectând tehnica de
execuţie;
- să coboare de pe banca de gimnastică printr-o săritură cu desprindere de pe
ambele picioare urmând execuţia unei rostogoliri ;
- să execute cu corectitudine exerciţiile pentru influenţarea selectivă a aparatului
locomotor;
- să acţioneze promt si eficient in condiţiile respectarii regulilor parcursului
aplicativ si jocului liniştitor ;
-să manuiasca materialele puse la dispoziţie in mod organizat in vederea realizării
machetei valorificand deprinderile de lucru insuşite ;

STRATEGII DIDACTICE:
A. Metode si procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul ,demonstraţia,
expunerea, problematizarea, observaţia dirijată, metoda R.A.I.,
diamantul,harta povesti.
B. Materiale didactice : planşe din povestea ,,Soarele şi omuleţii de zăpadă”,
elementul surpriză, jetoane şi siluete reprezentative poveştii, bancă de
gimnastică, saltea , medalioane cu personaje din poveste , minge, lipici .
C. Forme de organizare ; frontal, individual ,pe grupuri .

BIBLIOGRAFIE:
1.,,Curriculum pentru învăţământul preşcolar”, MECT, 2008
2.,,Metode interactive de grup –Ghid metodic” Breben S., Gancea E., Ruiu
G., Fulga M., ED. Arves.
 3.,,Metodica activităţilor de educare a limbajului în învăţământul preşcolar”
Florica Mitu, Ştefania Antonovici, ED. Educaţional, 2010.
4.,,Metodica activitaţilor de educaţie fizică si sport in grădiniţă,,Ştefania
Antonovici , ED, Didactică Publishing Hause, 2010.

SCENARIUL ACTIVITAŢII

„Copilul să nu ştie pentru

că i-ai spus,
ci pentru că a înteles el însuşi;
să nu înveţe ştiinţa, ci să o descopere”
(Jean-Jacques Rousseau)

Activitatea debutează prin prezentarea noutatii zilei.

Noutatea zilei :Educatoarea îndrumă copiii pentru a descoperi un plic cu o
scrisoare şi ecusoane cu oameni de zăpadă respectiv ghiocei . Spre surprinderea
lor, aceştia află că au primit un cadou din partea Zânei Primaverii dar acestia nu
il vor descoperi decât daca o sa rezolve mai multe sarcini pe parcursul zilei si vor
da dovada de harnicie .
Educatoarea provoacă copiii să descopere toate surprizele pregătite,
propunându-le astfel o temă de discuţii libere „Surprizele iernii şi surprizele
primaverii” (Activitatea de grup). Prin surprizele prezentate vor descoperi
caracteristici reprezentative fiecărui anotimp in parte.
Aceştia vor mai afla din conţinutul scrisorii ca vor face o calatorie in lumea
minunata a povestilor pentru aşi reaminti povestea ,,Soarele si omuleţii de
zăpadă,,
Călatoria se va desfasura pe formatie de cerc executând mai multe variante de
mers si alergare . După ce au ajuns vor expune povestea pe baza suportului intuitiv
iar , călatoria va continua pentru a executa exerciţiile pentru influienţarea
selectivă a aparatului locomotor urmând sa parcurgă un traseu aplicativ si vor
raspunde la cateva intrebari legate de poveste folosind metoda diamantul .Obositi
putin copiii, vor face un popas pentru a se
juca un joc linistitor unde copiii vor rostogoli bulgarul de zapadă si vor adresa
cate o intrebare legata de poveste copilului căuia s-a rostogolit bulgărul .
 Călatoria nu se opreste ......continuă la centrele de activitate deschise unde
educatoarea le va explica ce au de facut .
La centrul BIBLIOTECĂ ,copii o sa citească imagini din povestea ,,Soarele
şi omuleţii de zăpadă ” adaptare de Maria Muscalu şi Mihai Muscalu , asezândule in
ordine cronologica pentru a realiza o carte .
La central ARTĂ , vor realize o machetă cu harta poveşti prin imbinarea şi
lipirea unor pesonaje si evenimente din poveste .

La centul ŞTIINŢE , vor sorta animalele care nu apar in poveste .

Bucuroşi ca au aflat si realizat atâtea lucruri iar ,primavara a venit vor incheia
activitatea prin descoperirea surprizei trimisă de catre Zăna Primăvară.

DEMERSUL DIDACTIC

EVENIMENTU CONŢINUTUL STRATEGII EVALUARE

L DIDACTIC ACTIVITAŢII DIDACTICE
1.MOMENT Asigurarea cadrului adecvat
ORGANIZATORI activităţii desfăşurate pe parcursul
C zilei .
Pregătirea si expunerea
materialului didactic .
Captarea atentiei se va realiza Evaluarea orală
2.CAPTAREA prin descoperirea plicului si
ATENTIEI lucrurile care au fost trimise Surpriza
de catre Zâna Primăvară .
Aceasta transmitându-le prin Conversaţia
scrisoare ca vor descoperi o
surpriză la sfârsitul zilei dacă
o sa rezolve mai multe sarcini
.

3. ANUNTAREA Educatoarea va anunţa tema Explicaţia

TEMEI SI A zilei si obiectivele propuse pe
OBIECTIBELOR inţelesul copiilor . Conversaţia
Astazi vom face o ,,Călătorie
in lumea minunată a
poveştilor ,,
4. DIRIJAREA Copiii vor călatori pe formaţie
INVAŢĂRII SI de cerc executând mai multe Conversaţia
ELEMENTE DE variante de mers şi alergare
REACTUALIZAR
E
pentru a ajunge in lumea
poveştilor .
Explicatia Se consideră
PREGATIREA performantă
ORGANISMULUI PENTRU dacă
EFFORT . majoritatea
copiilor execută
Haideti sa plecam in calatorie. Demonstratia corect
Unul dupa altul intram in variantele de
padure si mergem pe carare. mers si
Mers obisnuit alergare.
Departe muntii zarim.
Mers pe varfuri sa-i
privim .
Mers pe varfuri.

Atentie la pietre, sa nu ne Explicaţia

impiedicam.

Mers pe calcaie.
Si piticii-i intalnim,
Si ca ei acum pasim. Exerciţiul
Mersul piticului.

Vai,cum am intarziat ,
Iute , hai la alergat !
Alergare usoara.
Conversaţia
Cu bursucul ne-ntalnim
Si ca el o sa fugim ! Observaţia
Alergare cu calcaiele la sezut
.

Exerciţiul
De mult timp noi alergam
Ne oprim sa respiram.
 Exercitii de respiratie

Şi ajunsi la destinaţie ne aşezăm

unde se poate. 1,2,3,4.

Ajunsi in ,,Lumea minunată Se consideră

a poveşti,, performanţă
Educatoarea anunţă titlul si dacă
autorul poveştii și o expune Expunerea majoritatea
pe scurt. povestiri copiilor ştiu să
Copiii repovestesc Conversaţia redea in
conţinutul pe baza tablourilor Problematizar propoziţii
care redau câte un episod al ea conţinutul
povestiri, dacă este cazul, vor Explicaţia poveştii.
fi solicitaţi copii să
completeze expunerea.
Pornind de la imagini , copiii
trebuie sa se exprime in
propoziţii legate prin inţeles
redând intâmplările poveştii
in succesunea lor ,
desprinzând trăsăturile Încurajez copiii
personajelor ,comunicând în exprimarea
gandurile si impresiile despre verbală
intâmplări .

EXERCITII PENTRU
INFLUIENŢAREA
APARATULUI Conversaţia
LOCOMOTOR.
Copiii vor executa exercitii
pentru incalzirea corpului
raportăndu-se la personajele Observarea
intalnite in poveste. poziţiei
corpului .
Pe formaţie de cerc copiii, vor
executa .
Exercitiul nr.1 Demonstraţia
Observarea
Căutam soarele cu privirea .
 T1,T2.- indoirea capului spre modului de
podea. Explicatia executie al
T3,T4-ridicarea capului spre exerciţiilor.
tavan . Exercitiul nr. 2
Extensii ale bratelor .
T1,T2,- ridicarea braţului drept
T3,T4- ridicarea braţului opus
Exerciţiul nr. 3
Indoiri ale trunchiului la fel ca
si crengile copacilor care se
indoiau si intr-o parte si
cealaltă.
T1,T2-indoiri ale trunchiului Exerciţiul
spre stânga . motric
T3,T4-indoiri ale trunchiului
spre dreapta
Exercitiul nr.4
Sarituri ca iepuraşul .
T1,2,3- sarituri pe varfuri cu
ambele picioare .
T4.- saritură cu genunchi la
piept .

5.OBŢINEREA Se va realiza o intrecere pe Conversaţia Evaluarea pe

PERFORMANŢE grupuri . grupuri mici
I Copii se impart pe doua
grupuri in funcţie de Mâna oarbă
ecusoanele pe care le au la gat
. Explicaţia
Cele doua echipe vor Conversaţia
parcurge un traseu aplicativ .
Mersul in echilibru pe banca
de gimnastiă ,urmat de o
saritura cu desprindere de pe Se consideră
ambele picioare si aterizare cu Execiţiul performanţă
genunchi usor indoiti ,apoi motric dacă
executând o rostogolire din majoritatea
ghemuit in ghemuit. copiilor execută
Dupa parcurgerea traseului corect
,vor raspunde la cate o exercitiile
intrebare pentru fixarea Diamantul parcursului
continutului povesti. aplicativ si
1. Unde au plecat oamenii participă la
de zăpadă? aranjarea
2. Ce oferă soarele naturii imaginilor din
pentru a se trezi la poveste alegând
viaţă? imaginea
3. Numeşte trei personaje potrivită pentru
intâlnite de omuleti in fiecare nivel al
călatoria lor ? diamantului .
2. Care sunt cele două
anotimpuri prezentate in
poveste ?
1. Ce au apărut in locul
oamenilor de zăpadă?

Va castiga echipa care va

avea cele mai multe buline
obtinute in urma raspunsului
corect .

Joc linistitor :
,, Ghioceii rostogolesc
bulgarele ”.
Copii vor fi asezati pe covor in
cerc ,iar educatoarea se va
aseza in mijlocul cercului si va
rostogoli mingea pe covor
catre unul din copii , sintetiznd
continutul povesti prin Se consideră
adresarea unor intrebari de performanţă
catre cel care rostogoleşte daca copiii, ştiu
bulgarele ,iar raspunsul va fi R.A.I. să puna
dat de cel care a prins intrebări din
bulgărele . Explicaţia subiectul
Vor fi intrebări de genul : poveştii şi să
1.Cum s-a numit povestea ? răspundă la
acestea .
 2.Care sunt personajele din
povestea ?

3.Ce cauta oamenii de

zapada in calatoria lor?

4.Ce au rasarit in locul

oamenilor de zăpadă?

5.Credeti ca exista un
personaj negativ in aceasta
poveste?Daca da, de ce?

6.Ce moment din poveste

v-a impresionat cel mai mult?

Jocul se va repeta pana ce toti

copiii ,o sa rostogoleasca
mingea cel putin o data .

6.ASIGURARAEA Cele trei echipe ,formate Conversaţia

TRANSFERULUI anterior echipa ghioceilor
SI A RETENTIEI respectiv a oamenilor de
zăpadă cu pălarii rosii si verzi
se vor deplasa la centrele de
activitate pregatite .
Vor intui materialul si vor
primi explicaţii .
LA CENTRUL
BIBLIOTECA Copii,o sa
citeasca imagini din Evaloarea orala
povestea ,,Soarele si omuleţii Aprecierea
de zăpadă,, aşezându-le in lucrarilor
ordine cronologica pentru a
realiza cartea cu imagini a Explicaţia
povesti . Demonstraţia
LA CENTRUL ARTĂ Exerciţiul
Copii vor realiza o macheta
 cu harta poveşti lipind si
imbinând siluete ale
personajelor intâlnite si alete
scene din poveste .
7. INCHEIEREA LA CENTRUL ŞTIINŢE
ACTIVITATII Copii , vor sorta imagini doar
cu animalele care apar in Evaluarea orală
poveste . Recompense

In incheierea activităţii
educatoarea face aprecierile
asupra activitatii desfasurate
si copiii vor descoperi
surpriza trimisă de zâna
primavară drept recompensă.
 Soarele si omuleţii de zăpadă
A fost odată ca niciodată…. A fost odată o iarnă albă şi strălucitoare cu puf
mult aşternut pe crengi, pe pământ şi pe case. Puful era moale şi când sclipea în
bătaia soarelui , îţi părea că zăreşti arzând focuri mărunte. Doar când luai puful în
mână simţeai cât e de rece. Iar dacă suflai asupra lui cu căldură , atunci se topea
încetişor , şi îndurerat că piere, îţi lăsa în palmă o lacrimă…!

Era un ger straşnic în zilele acelea. Copacii abia îndrăzneau să mai trăiască.
Iarba pierise iar frunzele se duseseră. Din sat, mulţi prieteni ai copiilor, au plecat:
fluturii şi gândăceii s-au ascuns sub scoarţa copacilor; păsărelele au zburat spre
ţările calde. Doar cioara a rămas să croncăne prin unele curţi.
Intr-o dimineaţă geroasă, a acelei ierni, în curtea grădiniţei au apărut cinci
omuleţi de zăpadă nemaipomenit de hazlii. Unul, înalt şi voinic, purta un joben
mare pe cap, o mătură în mâna dreaptă şi o coroniţă în mâna stângă; altul mai mic
si mai grăsuţ, purta pe cap o oală veche, un fular scurt cu dungi la gât şi în mâna
dreaptă – o lopată; al treilea cu mănuşi în mâini, gata să prindă fulgii de zăpadă; al
patrulea cu o pălărie neagră şi , cu mătura în mâna dreaptă dar şi cu chitara, parcă
ar fi tanti Veronica, femeia de serviciu de la grădiniţa noastră, pregătită pentru
concert!; iar al cincilea , cel mai bătrân dintre toţi.
Cine-i făcuseră? De unde apăruseră? Sst! Nu pot să vă spun. E o taină pe
care noi cinci, eu şi prietenii mei : Costel, Măriuţa, Ionuţ şi Nicuşor, am jurat să n-o
trădăm nimănui.
Pot doar să vă destăinuiesc atât: cei care construiseră oamenii de zăpadă nu
s-au mai îndurat să-i strice, pentru că într-adevăr , când le zăreai nasurile de
morcovi şi caraghioasele de pălării îţi venea să râzi , iar când îi priveai în ochii de
chipăruşi îţi deveneau grozav de dragi.
Seara, când au plecat spre casele lor, meşterii făuritori au vorbit între ei:
„Ce-ar fi dacă i-am lăsa să trăiască şi ei!? ….Măcar până la primăvară! Că atunci o
să vină soarele cald şi o să-i topească…..”
Noaptea , toată lumea din sat s-a culcat, ne-am culcat şi noi iar cei cinci
omuleţi au rămas în curtea grădiniţei. S-a lăsat un ger năprasnic, încât parcă
îngheţase şi vântul, ba şi fumul hornurilor. Iar inimile copacilor, sub scoarţa
îngheţată, de-abia mai ticăiau.
Atunci deodată, momâile cele albe din curtea grădiniţei au prins să se mişte.
Pasămite, fusese un asemenea ger năprasnic, încât şi oamenilor de zăpadă le venise
chef să tropăie din picioare. Şi aşa pesemne au înviat.
Cât de veseli erau omuleţii noştri! Săreau încolo şi încoace, priveau de jur
împrejur de li se părea lumea: o minunăţie. Ba, băieţelul cu mănuşile în mâini a
început să alerge după fluturaşii de zăpadă. Cel mai voinic s-a apucat să
mărşăluiască spre case să desfunde hornurile iar femeia cu rochia până in pământ a
început să deretice prin curte cântând. Dar pe când toţi îşi găsiseră câte o
îndeletnicire, unul singur, cel mai bătrân , rămăsese pe gânduri, sprijinit de-o ulucă
a gardului.
Când băgară de seamă toţi ceilalţi , se adunară în jurul lui şi-l întrebară:
- Ce ai moşule, de ce eşti supărat?
- Ce să am, oftă moşneagul. Ia, mi-am adus şi eu aminte de ceva…
- De ce?
- Mi-am adus aminte că, în timp ce dormeam, am auzit nişte voci de copii
spunând:
„ Omuleţii ăştia n-o să trăiască mult. O să vină Soarele cald şi o să-i topească!”
Câtăva vreme au rămas toţi nemişcaţi. De spaimă nici nu mai îndrăzneau să
vorbească.
- Ce-i de făcut? A şoptit , în sfârşit tanti Veronica, femeia de nea.
Moşneagul a ridicat din umeri:
- Păi, ştiu eu?
 - Dar cum arată soarele acesta cald? Întrebă băieţelul.
- Nu te pot lămuri, a oftat moşneagul, nici eu nu l-am văzut!
- Frumos îi şade, strigă tanti Veronica, punându-şi mâinile în şold. Auzi, să
se lege el, aşa, tam-nisam de oameni! Ce are cu noi, de vreme ce nici nu ne
cunoaşte? De ce să ne topească?
- Nu l-am putea ruga să nu mai vină ?... se băgă în vorbă şi cel mic şi
grăsuţ.
- Am putea, dar nu ştim unde şade. Clătină din cap moşneagul.
- L-am putea căuta, îşi dădu cu părerea tanti Veronica.
- Da, da, să-l căutăm ! încuviinţară ceilalţi. De ce să ne pierdem
nădejdea? Poate că soarele cald nu-i rău la suflet. O să înţeleagă şi o să se ducă în
altă parte. Să ne lase şi pe noi să trăim.
Şi aşa au pornit la drum. Dar oricât au căutat pe uliţele satului nu au găsit
Soarele cald. De aceea au mers mai departe şi au ajuns la marginea satului, pe
câmp. Dar câmpul era pustiu. Atunci au pornit şi mai grăbiţi şi mergând fără răgaz,
s-au văzut deodată înconjuraţi de o mulţime de copaci. Erau în pădure. Şi, pe când
străbăteau cărările argintate de raza verzuie şi rece a lunii, iată că le-au ajuns la
ureche nişte tainice şi ciudate ciocănituri.
- Nu cumva o fi soarele cald? A întrebat băieţelul de omăt
speriat.
Dar nu. Era o pasăre cu o scufiţă roşie şi cu o scurteică
împestriţată. Avea un cioc lung şi ascuţit şi lovea de zor în scoarţa unui
copac.
- Cum te numeşti frumoasă zburătoare ? o întrebară prietenii noştri.
- Eu, mi-am zis „Ciocănitoarea harnică” , răspunse ea. Dar încotro,
oameni buni ?
- Mergem şi noi. Vrem să căutăm Soarele cald !....
- O, că bine faceţi, dragii mei. Mergeţi cât mai degrabă şi spuneţi-i să vină
neîntârziat. De uimire , moşneagului îi căzu luleaua din gură:
- Cum aşa, păi nu te temi de el?
- Ba, eu mă tem de ger, zise ciocănitoarea. Că din pricina lui , micile
vietăţi de sub scoarţa copacilor stau amorţite şi nu mai ies la lumină. Nici nu mai ţin
minte de când n-am mai pus pe limbă . Duceţi-vă, duceţi-vă, oameni buni, şi
spuneţi-i soarelui cald aşa: că de nu se grăbeşte, şi de nu vine mâine în zori moare
Ciocănitoarea harnică !
Au plecat prietenii noştri şi s-au afundat mai adânc în pădure.
- Nu vă opriţi , îi îndemnă femeia de nea.
Dar ei se simţeau mâhniţi de soarta tristă a ciocănitoarei.
Noroc că i-a înveselit niţel un pui de animal, sprinten. Părea un
ghemuleţ roşcat , cu coada lungă – ce sărea uşor, fie de pe o creangă pe alta, fie di
vârful unui copac, la poalele lui . şi era atât de zglobiu, năzdrăvanul, încât cel mai
grăsuţ dintre oamenii noştri de zăpadă s-a luat după el. A alergat ce-a alergat şi apoi
buuuf, s-a trezit cu nasul în nămeţi. Ceilalţi l-au întrebat pe roşcovan:
- Cum te cheamă şi de ce sări atât de voios?
- Sunt Veveriţa-pui şi sar de nerăbdare, în aşteptarea Soarelui cald.

- Cum aşa, nu te temi de el? întrebă mirat băieţelul care aştepta să prindă
fluturi de zăpadă.
- Să mă tem? Zise Veveriţa – pui. Dimpotrivă . cămara maică-mi e goală şi
în zadar căutăm cu toţii ghinde şi conuri de brad, totul e acoperit de zăpadă. Numai
Soarele cald ne poate scăpa. Dacă daţi cumva de el , spuneţi-i să nu zăbovească,
altminteri pierim până mâine la amiază !
Cei cinci oameni de zăpadă s-au aşternut la drum. Mergeau greoi şi supăraţi.
Şi iată că de după o moviliţă , zăriră răsărind două urechi lungi şi ciudat de
tremurătoare.
- Văleu, să ştiţi că acesta-i Soarele cald ! zise băieţelul cel grăsuţ şi ceilalţi
se opriră înspăimântaţi.
- Nu vă apropiaţi de el - rosti cel mai voinic dintre ei., să nu vi se
întâmple vreun rău. Lăsaţi-mă pe mine….
- Măria Ta, rosti el, cu băgare de seamă. Suntem o familie de oameni de
zăpadă. Ieşi rogu-te de după moviliţă că avem să-ţi spunem ceva…
- Dacă aveţi ceva de spus, veniţi voi încoace, se auzi o voce slabă.
Cel care aştepta să prindă fluturi de zăpadă , începu să tremure…
- Nu putem, că ni-i frică de matale.
- Păi, şi mie mi-e frică de voi…
- Aşa, zise moşneagul către ceilalţi, apăi atunci să ştiţi că acesta nu-i
Soarele cald.
- Dar cine-i ? întrebă cel grăsuţ.
- Acesta-i Iepuraşul - spăimântici , căci numai el e atât de fricos.
- Dar de ce te-ai pitit de după deal?
- Nu m-am pitit, răspunse Iepuraşul – spăimântici. Scormonesc zăpada
să caut rădăcini vechi de iarbă, căci nu mai pot de foame. Puieţii cei tineri i-am ros
de
mult . Oof, că dacă nu vine Soarele cald mai repede mă prăpădesc până mâine în
amurg…
Oamenii noştri de zăpadă au mai mers puţin şi deodată au auzit glasurile
arborilor ce se văitau , care mai de care cu vocile lor: unele mai groase, altele mai
subţiri.
 - Uf , rău mă mai dor braţele ! Crengile mele sunt prea împovărate de
zăpadă. Or să se rupă ! O să pierim cu toţii! Primăvară, Soare cald, veniţi mai
repede….!
Prietenii noştri s-au oprit câteva clipe din drum. Erau tare îngânduraţi. Tocmai
ieşiseră din pădure şi s-au pomenit la marginea câmpului. Apoi s-au pus din nou
în mişcare şi…..fără să-şi mai spună nimic , au luat-o înapoi, de-a curmezişul
ogoarelor înzăpezite, spre satul nostru. Când să intre pe prima uliţă , i-a zărit o
pasăre neagră:
- Cra, cra, cra. Ia te uită cine umblă teleleu prin sat! Da de unde veniţi
oameni buni? De la crâşmă?
- De unde venim, de unde nu venim, ce-ţi pasă dumitale ?
a mormăit morocănos moşneagul. Nu ne mai supăra şi mata; în
primul rând, că nici nu ne cunoaştem!
- Si în al doilea rând nici nu vrem să-ţi spunem că am fost să căutăm
Soarele cald, ţipă femeia de nea..
- Cârr, Cârr, Cârr, aţi fost să căutaţi Soarele cald ? Şi l-aţi găsit ?
- Vezi bine că nu ! Nu l-am găsit nicăieri.
- Aşa ? Aflaţi că eu sunt Cioara cea bătrână şi învăţată, care-şi are cuibul
într-un horn de pe acoperişul grădiniţei. Eu ştiu foarte multe, chiar şi unde-i locuinţa
Soarelui cald. Să stiţi că stă tocmai acolo, după vârful acela de munte înalt.
- Zău ?Şi cum se ajunge până la el?
- Nu poţi ajunge decât în zbor.
- Cioară dragă, se rugă atunci femeia, fii bună şi du-te matale până la
dânsul, că ţi-e mai uşor. Zboară degrabă şi du-i veste din partea oamenilor de
zăpadă . spune-i că moare pădurea dacă nu vine. Pier veveriţele cele roşcovane, se
prăpădesc iepuraşii urechiaţi, se sting ciocănitoarele cele frumoase şi harnice;
îngheaţă de tot mândrii copaci…. Aşa să-i spui, auzi ?
- B ine, mă duc, încuviinţă cioara.
Iar prietenii noştri îi urară drum bun, făcându-i semn cu capul. Si ca şi cum
Soarele cald ar fi fost pe undeva pe-aproape, din ochii femeii de nea se revărsară
câteva lacrimi…de zăpadă !
Dimineaţa, când m-am trezit, era soare afară şi bătea parcă un vânt călduţ.
Zăpada începu să se topească. Plângeau parcă şi streşinile casei şi deodată în geamul
meu bătu o cioară. Ea mi-a povestit toate câte s-au întâmplat. Apoi au venit prietenii
mei: Costel, Măriuţa, Ionuţ şi Nicuşor .
- Vino să vezi, mi-au spus ei, în curtea grădiniţei au răsărit ghiocei.
Am alergat cu ei. Şi într-adevăr , ici, acolo, se zăreau tulpiniţe verzi cu
căpşoare albe. Unul era mai mare , doi erau mai scunzi, al patrulea avea frunzele
verzi, răsucite ca nişte braţe proptite în şolduri, iar cel din urmă avea tulpina mai
groasă si un bumbuleţ pe-o ureche.
Nu păreau trişti, ci sunau din clopoţei parcă spuneau: „ A venit primăvara !”