Anexa nr.3 la ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi inovării nr.

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

PROGRAME ŞCOLARE

ISTORIE

CLASELE a V-a – a VIII-a

Aprobate prin ordin al ministrului

Nr. _______/ ________

Bucureşti, 2009

Istorie, clasele a V-a – a VIII-a

 NOTĂ DE PREZENTARE

Actualele programe şcolare au fost elaborate din perspectiva trecerii de la modelul de proiectare
curriculară centrat pe obiective – elaborat şi implementat în sistemul românesc de învăţământ la mijlocul
anilor ‘90 – la modelul centrat pe competenţe. Adoptarea noului model de proiectare curriculară este
determinată, pe de o parte, de nevoia de a realiza actualizarea formatului şi unitatea concepţiei programelor
şcolare la nivelul ciclurilor de învăţământ gimnazial şi liceal. Pe de altă parte, acest demers asigură
racordarea la dezvoltările curriculare actuale, centrate pe rezultate explicite şi evaluabile ale învăţării.
Prezentul document conţine Programele şcolare de Istorie şi se adresează profesorilor care predau
această disciplină, la clasele a V-a – a VIII-a.
Programele şcolare sunt concepute pentru trunchiul comun şi au în vedere:
- curriculumul nucleu (1 oră/săpt. pentru clasele a V-a – a VII-a şi 2 ore/ săpt. pentru clasa a VIII-a);
- curriculumul nucleu extins (2 ore/săpt. pentru clasele a V-a – a VII-a) marcat prin asterisc (*).
Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele-cheie din
perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (2006/962/EC) conturează, pentru absolvenţii învăţământului
obligatoriu, un „profil de formare european” structurat pe opt domenii de competenţe-cheie: Comunicare în limba
maternă, Comunicare în limbi străine, Competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii,
Competenţe sociale şi civice, Competenţa digitală, A învăţa să înveţi, Spirit de iniţiativă şi antreprenoriat,
Sensibilizare şi exprimare culturală. Competenţele sunt definite ca ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini
care urmează să fie formate până la finele şcolarităţii obligatorii, de care are nevoie fiecare tânăr pentru împlinirea
şi dezvoltarea personală, pentru cetăţenia activă, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii.
Structurarea acestor competenţe-cheie se realizează la intersecţia mai multor paradigme educaţionale şi vizează
atât unele domenii „academice”, cât şi aspecte inter- şi transdisciplinare, metacognitive, realizabile prin efortul mai
multor arii curriculare.

Contribuţia disciplinei Istorie la formarea şi dezvoltarea competenţelor-cheie europene include atât

contribuţia directă, prin susţinerea formării şi dezvoltării anumitor competenţe-cheie, cât şi contribuţia
indirectă cu privire la alte competenţe-cheie. Disciplina Istorie contribuie la formarea progresivă a
competenţelor-cheie pentru educaţia pe parcursul întregii vieţi, recomandate de Parlamentul şi Consiliul
Uniunii Europene, cu precădere în ceea ce priveşte următoarele domenii de competenţe-cheie:

• Competenţe sociale şi civice

• Spirit de iniţiativă şi antreprenoriat
• Sensibilizare şi exprimare culturală
• Comunicare în limba maternă
• Competenţa digitală
• A învăţa să înveţi
Programele şcolare pentru Istorie au la bază şi promovează următoarele principii:
- centrarea demersului didactic pe elev, ca subiect al activităţii instructiv - educative;
- accentuarea caracterului practic - aplicativ al demersului didactic;
- dezvoltarea unei strategii didactice necesare formării şi dezvoltării competenţelor;

Istorie, clasele a V-a – a VIII-a 1

 - asigurarea coerenţei şi a progresului la nivelul disciplinei, precum şi a transferabilităţii
competenţelor-cheie, prin deschiderea către abordări inter- şi transdisciplinare cu celelalte discipline
de studiu, în interiorul ariei curriculare „Om şi societate”;
- compatibilizarea curriculumului naţional cu cel european, prin formarea domeniilor de competenţe,
indispensabile vieţii active într-o societate a cunoaşterii specifică secolului XXI;
- asigurarea calităţii educaţiei.
Prin disciplina Istorie, în gimnaziu, se continuă şi se aprofundează demersul iniţiat în învăţământul
primar, în ceea ce priveşte formarea unui cetăţean creativ, cu abilităţi de comunicare socială, verbală şi non-
verbală, având un set de valori care să-i orienteze activitatea şi care să coreleze evenimente din trecut cu
realităţile prezentului, pentru a contribui, în mod direct, la proiectarea unui viitor favorabil lui şi societăţii în
care trăieşte.
“Istoria” reprezintă, în gimnaziu, disciplina care:
- formează şi dezvoltă gândirea creativă, prin metodele şi tehnicile specifice de investigare a faptelor
istorice ;
- contribuie la conştientizarea interdependenţelor dintre identitate şi alteritate, dintre local şi naţional,
respectiv global, dintre drepturi şi responsabilităţi, dintre ideile şi comportamentul propriu şi mediul
socio-economic şi cultural etc.;
- contribuie la construirea unei vieţi de calitate, prin valorile promovate;
- favorizează fundamentarea unei culturi generale, necesară oricărui cetăţean al unei societăţi
democratice.
Pe parcursul celor patru ani de studiu, efortul intelectual al elevului este gradat vizând formare şi
dezvoltarea competenţelor specifice prin intermediul conţinuturilor asociate acestora.
În clasele a V-a – a VII-a programa şcolară îi familiarizează pe elevi cu evoluţia omenirii începând din
Preistorie şi ajungând în contemporaneitate. Programele şcolare pentru clasele a V-a – a VI-a abordează
teme referitoare la importanţa oamenilor şi a mediului înconjurător în apariţia şi în evoluţia unor civilizaţii din
întreaga lume, în Antichitate şi în Evul Mediu, în timp ce programa şcolară pentru clasa a VII-a prezintă
faptele istorice, considerate relevante pentru epoca modernă şi cea contemporană. Pentru clasele a V-a – a
VII-a sunt obligatorii formarea şi dezvoltarea competenţelor specifice cărora le sunt asociate conţinuturile
care nu au asterisc(*), inclusiv termenii istorici, conceptele şi problemele de atins. În clasa a VIII-a programa
şcolară vizează aprofundarea istoriei românilor, abordată din perspectiva influenţelor reciproce exercitate
între spaţiul şi timpul istoric, între planul politic şi cel socio-cultural, între politica internă şi afirmarea în
relaţiile internaţionale. Pentru clasa a VIII-a sunt obligatorii formarea şi dezvoltarea tuturor competenţelor
specifice pe baza conţinuturilor asociate acestora, prin programa şcolară.
Pornind de la ideea că un demers de proiectare curriculară trebuie să acorde conceptului de
competenţă semnificaţia unui „organizator” în relaţie cu care sunt stabilite finalităţile învăţării, sunt selectate
conţinuturile specifice şi sunt organizate strategiile de predare-învăţare-evaluare, actuala programă şcolară a
urmărit valorizarea cadrului european al competenţelor-cheie la următoarele niveluri: formularea
competenţelor generale şi selectarea seturilor de valori şi atitudini; organizarea elementelor de conţinut şi
corelarea acestora cu competenţele specifice; elaborarea sugestiilor metodologice.

Istorie, clasele a V-a – a VIII-a 2

 Programa şcolară are următoarele componente:
- notă de prezentare;
- competenţe generale, definite la nivelul disciplinei de studiu, având un grad ridicat de generalitate
şi de complexitate;
- valori şi atitudini care accentuează dimensiunea afectiv-atitudinală şi morală a învăţării din
perspectiva contribuţiei specifice a Istoriei, la atingerea finalităţilor educaţiei;
- competenţe specifice şi unităţi de conţinut, corelate astfel încât o anumită competenţă specifică să
poată fi formată/ dezvoltată prin diferite unităţi de conţinut, în contextul în care competenţele
specifice se formează pe parcursul unui an de studiu şi decurg din competenţele generale;
- sugestii metodologice care cuprind recomandări pentru proiectarea demersului didactic.

Istorie, clasele a V-a – a VIII-a 3

 COMPETENŢE GENERALE

1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate.

2. Exersarea demersurilor şi a acţiunilor civice democratice.
3. Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice.
4. Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă.

VALORI ŞI ATITUDINI

Educaţia pentru cetăţenie şi valori democratice presupune însuşirea valorilor, atitudinilor şi a

comportamentelor specifice manifestării morale autonome şi responsabile din punct de vedere
civic, precum şi dezvoltarea capacităţii de integrare activă în grupuri socio-culturale şi profesionale
diferite. În acest context, competenţele generale şi specifice, care trebuie formate prin procesul de
predare-învăţare-evaluare a istoriei, promovează următoarele valori, atitudini şi comportamente:
• Coerenţă şi rigoare în gândire şi acţiune
• Gândire critică şi flexibilă
• Relaţionarea pozitivă cu ceilalţi
• Respectarea drepturilor fundamentale ale omului
• Dezvoltarea atitudinilor pro-active în viaţa personală şi cea socială
• Antrenarea gândirii prospective prin înţelegerea rolului istoriei în viaţa prezentă şi ca factor
de predicţie a schimbărilor
• Rezolvarea pe cale non-violentă a conflictelor
• Acceptarea reprezentărilor multiple asupra istoriei, culturii, vieţii sociale
• Asumarea diversităţii etnice, sociale, religioase si culturale.

Istorie, clasele a V-a – a VIII-a 4

 CLASA a V-a

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI

Competenţe specifice Conţinuturi

1. 1. Utilizarea termenilor INTRODUCERE ÎN STUDIUL ISTORIEI

specifici cronologiei, Preistoriei şi Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
epocii antice, în diferite situaţii de - definirea istoriei, izvoarele istoriei;
comunicare scrisă sau orală - omul şi mediul;
- cronologia: definiţie, tipuri (mileniu, secol,
deceniu, epocă, eră - î.Hr/ d.Hr.).
Conţinuturi:
• Omul şi mediul
• Marile zone de apariţie a civilizaţiei

PREISTORIA UMANITĂŢII
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- familie, vecini, relaţii de rudenie, sedentarizare;
- evoluţia uneltelor, a ceramicii şi a aşezărilor.
Conţinuturi:
• Apariţia, evoluţia şi răspândirea grupurilor
umane

ORIENTUL ANTIC
OMUL ŞI MEDIUL
3.1. Identificarea şi clasificarea Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
surselor istorice - agricultură, păstorit, meşteşug, *troc, comerţ, căi
de comunicaţie.
Conţinuturi:
• Popoarele Orientului Antic

DE LA ORAŞELE-STATE LA IMPERII
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- oraş-stat, regat, imperiu, dinastie, sclavi;
- proprietatea asupra pământului*.
Conţinuturi:
• Reconstituirea istoriei unui oraş-stat
• Regate şi imperii din Orientul Antic
• studiu de caz: Egiptul, Persia, *regatul
evreilor
3.2. Stabilirea, pe baza surselor • *Viaţa cotidiană în Orientul Antic
istorice, a elementelor evoluţiei
grupurilor umane şi civilizaţiei MOŞTENIREA CULTURALĂ A ORIENTULUI ANTIC
omeneşti Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- cultură, scriere, papirus;
- arhitectură, piramidă, *templu, sculptură.
Conţinuturi:
• Şcoala, literatura, cunoştinţele ştiinţifice, arta
• studiu de caz: Piramidele

Istorie, clasele a V-a – a VIII-a 5

 GRECIA ANTICĂ

OMUL ŞI MEDIUL
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- *epopee, *război troian, eleni;
- influenţa mediului asupra vieţii şi asupra
3.3. Localizarea în timp şi în spaţiu ocupaţiilor vechilor greci.
a faptelor istorice din Antichitate, pe Conţinuturi:
baza surselor istorice • Grecia arhaică
• studiu de caz: *“Iliada” şi *“Odiseea”

FORMAREA POLIS-ULUI ŞI A DEMOCRAŢIEI.

COLONIZAREA GREACĂ
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- polis, democraţie, *strategi, *agora, *acropolă,
cetăţean, barbar
- colonizarea.
Conţinuturi:
• Marea colonizare greacă

LUMEA GREACĂ A SECOLULUI AL V-LEA Î.HR

Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- modelul democratic şi modelul aristocratic:
Atena şi Sparta.
3.4. Relatarea unui fapt istoric din Conţinuturi:
Antichitate, utilizând informaţii • Războaiele medice
selectate din surse istorice, • studiu de caz: Marathon
cunoscute sau la prima vedere • Pericle şi epoca sa
• studiu de caz: *O zi în Agora

LUMEA ELENISTICĂ
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- mercenar, *falangă, elenism;
- criza cetăţii greceşti.
Conţinuturi:
• Imperiul macedonean
• studiu de caz: Alexandru cel Mare

CULTURA GREACĂ ŞI ELENISTICĂ

Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- artele, ştiinţa, scrierea istoriei;
- teatrul în societatea greacă;
2.1. Cooperarea în vederea - divinităţile, sărbătorile.
realizării unei mape istorice Conţinuturi:
• Descrierea unui templu
• *Descrierea unor sărbători
• *Educaţia, statutul femeii

LUMEA TRACO-GETO-DACĂ
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- traci, daci, geţi, regalitate;
- cultura materială şi spirituală a geto-dacilor.
Conţinuturi:
• Raporturile geto-dacilor cu lumea greacă şi cu
cea romană
• studiu de caz: *Sarmizegetusa

Istorie, clasele a V-a – a VIII-a 6

 LUMEA ROMANĂ
OMUL ŞI MEDIUL
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- aşezarea şi locuitorii Italiei în antichitate;

REPUBLICA ROMANĂ
3.5. Stabilirea unor asemănări şi a Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
unor deosebiri între civilizaţiile
- rege, senat, patrician, plebeu;
Antichităţii, pe baza surselor
istorice date - *consul, *tribun al poporului, provincie;
- *dictatură, principe;
- războaiele din peninsulă;
- organizarea primelor provincii;
Conţinuturi:
• Roma: De la regalitate la republică
• studiu de caz: *Legea celor 12 table
• *Războaiele punice

IMPERIUL ROMAN
2.2.. Manifestarea interesului Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
pentru valorile lumii antice prin - administraţia, romanizarea;
realizarea a unui proiect istoric - *viaţa cotidiană.
Conţinuturi:
• Principatul
• Întinderea şi organizarea Imperiului

CULTURA ROMANĂ
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- arhitectură, artă.
Conţinuturi:
• Influenţa culturii şi civilizaţiei romane în lume

DECLINUL IMPERIULUI ROMAN

Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- anarhie militară, dominat, patronat, colonat;
- religie oficială, creştinare;
4.1. Elaborarea de instrumente - încercări de reformare a Imperiului.
grafice folosind informaţii Conţinuturi:
referitoare le timp si spaţiu. • Criza Imperiului Roman
• Creştinismul de la Constantin cel Mare la
Theodosius I
• Menţinerea Imperiului Roman de Răsărit
• studiu de caz: *Constantinopolul

GENEZA LUMII ÎN MILENIUL I D.HR.

CONSTITUIREA REGATELOR ROMANO-GERMANE
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- noii stăpâni ai pământului, regalitatea barbară,
aristocraţie militară;
- *economie naturală.
Conţinuturi:
• Formarea de noi popoare europene
•Imperiul Carolingian

Istorie, clasele a V-a – a VIII-a 7

 3.6. Utilizarea informaţiilor istorice
selectate dintr-o sursă istorică, într-o ETNOGENEZA ROMÂNEASCĂ. PRIMELE
expunere scrisă, sau orală FORMAŢIUNI STATALE
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- continuitate, etnogeneză, vlahi;
- *legături cu romanitatea sud-dunăreană,
creştinismul;
- limba romanică, obşti săteşti, cnezat, voievodat.
Conţinuturi:
• Etnogeneza românească
• Primele formaţiuni politice româneşti

LUMEA SLAVĂ
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- limbi slave, *boierime.
Conţinuturi:
• Lumea slavă în secolele VII-X
• studiu de caz: Rusia kieveană

4.2. Utilizarea surselor istorice în LUMEA ARABĂ

vederea ilustrării unui fapt istoric Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- calif/ califat, islam, *război sfânt
Conţinuturi:
• Formarea şi expansiunea statului arab
• *studiu de caz: Mecca

LECŢII DE SINTEZĂ
1. *Viaţa de zi cu zi a copiilor în Antichitate
2. Europa de la căderea Romei la anul 1000

Istorie, clasele a V-a – a VIII-a 8

 CLASA A VI-A

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI

Competenţe specifice Conţinuturi

LUMEA MEDIEVALĂ
OMUL ŞI MEDIUL
1.1. Utilizarea termenilor istorici Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
specifici Evului Mediu în diferite - progrese tehnice;
situaţii de comunicare scrisă sau - orăşenime, atelier meşteşugăresc, breaslă,
orală *manufactură;
- viaţa cotidiană.
Conţinuturi:
• Satul medieval
• Studiu de caz: Descrierea unui sat medieval
• Oraşul medieval: centru meşteşugăresc şi comercial
3.1. Localizarea în timp şi în spaţiu a • Studiu de caz: Constantinopol
faptelor istorice din Evul Mediu, pe
baza surselor istorice SOCIETATEA FEUDALĂ
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- proprietatea asupra pământului, nobilime,
ţărănime liberă, ţărănime aservită,
domeniu feudal;
- senior, vasal, ierarhie feudală.
3.2. Descrierea unui fapt istoric din Conţinuturi:
Evul Mediu, utilizând informaţii din • Societatea medievală în Europa
surse istorice, cunoscute sau la
prima vedere BISERICA ÎN EVUL MEDIU
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- mănăstire;
- cruciadă;
- catolicism şi ortodoxism.
Conţinuturi:
3.3. Compararea informaţiilor din • Marea schismă a bisericii creştine (1054)
surse istorice referitoare la un • Cruciadele
aspect al civilizaţiilor medievale, în
CULTURA ŞI SOCIETATEA ÎN EVUL MEDIU
vederea stabilirii unor asemănări şi a
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
unor deosebiri - şcoală, universitate;
- literatură medievală;
- arhitectură, stiluri (romanic, gotic, bizantin, oriental).
Conţinuturi:
• Literatura medievală
• Studiu de caz: *Cântecul lui Roland
2.1. Realizarea, în echipă, prin • Arhitectura medievală
asumarea unor responsabilităţi, a • Studiu de caz: Descrierea unei biserici,
unui proiect catedrale, mănăstiri sau a unui castel
medieval

STATUL MEDIEVAL
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- fărâmiţare feudală;
4.1. Selectarea surselor istorice - adunarea stărilor, monarhie;
pentru susţinerea sau combaterea - suveranitate, suzeranitate, tribut;
unui punct de vedere - raportul dintre nobilime şi puterea centrală;
- *forme de organizare politică.
Conţinuturi:
• Organizarea statului în Europa medievală

Istorie, clasele a V-a – a VIII-a 9

 • Studiu de caz: Franţa, Germania, *Imperiul
Bizantin
• Formarea statelor medievale româneşti
• Formarea şi expansiunea Imperiului Otoman
• Studiu de caz: Raporturile Ţărilor Române
cu Poarta în secolul al XV-lea-al XVI-lea

NAŞTEREA LUMII MODERNE

EUROPA ÎN EXPANSIUNE
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- burghezi, companie comercială;
1.2. Utilizarea termenilor istorici - domeniu colonial, conchistador;
specifici Epocii Moderne, în diferite - progrese tehnice şi invenţii.
situaţii de comunicare scrisă sau Conţinuturi:
orală • De la atelierul meşteşugăresc la manufactură
• Principalele descoperiri geografice şi
consecinţele lor

RENAŞTEREA ŞI UMANISMUL
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
3.4. Localizarea în timp şi în spaţiu a - umanism, Renaştere;
faptelor istorice de la sfârşitul Evului - afirmarea limbilor naţionale în cultură;
Mediu şi din Epoca Modernă, pe - tiparul.
baza surselor istorice Conţinuturi:
• Renaşterea în Italia. Influenţe culturale în Europa

REFORMA RELIGIOASĂ ŞI CONSECINŢELE

SALE
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
3.5.Descrierea unui fapt istoric de la - reformă religioasă, Contrareforma, reforma
sfârşitul Evului Mediu şi din Epoca bisericii catolice şi consecinţele sale.
Modernă, utilizând informaţii Conţinuturi:
selectate din surse istorice, • Reforma si Contrareforma
cunoscute sau la prima vedere • Războiul de 30 de ani şi consecinţele sale

EPOCA MODERNĂ

EUROPA ÎN SECOLELE XVII-XVIII

Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

3.6. Compararea informaţiilor din - monarhie absolutistă, monarhie
surse istorice referitoare la un constituţională, separarea puterilor în stat,
aspect al civilizaţiilor de la sfârşitul drepturile omului, “Declaraţia Drepturilor”.
Evului Mediu şi din Epoca Modernă, Conţinuturi:
în vederea stabilirii unor asemănări • Manifestări ale absolutismului monarhic
şi a unor deosebiri • Monarhia constituţionala din Anglia
• Iluminismul şi reprezentanţii săi
• Studiu de caz: *Voltaire, *J. J. Rousseau,
Montesquieu, Iosif al II-lea

REVOLUŢII ALE EPOCII MODERNE

2.2. Participarea la realizarea unui Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

proiect istoric, de grup, care - revoluţie, teroare, dictatură, lovitură de stat,
evidențiază rolul personalităților în directorat, consulat;
faptele istorice - imperiul francez.
Conţinuturi:
• Revoluţia americană

Istorie, clasele a V-a – a VIII-a 10

 • Revoluţia din Franţa: de la Adunarea Stărilor
Generale la Convenţia Iacobină
• Studiu de caz: “Declaraţia Drepturilor
4.2. Realizarea de comparaţii Omului şi Cetăţeanului”
referitoare la fapte istorice, utilizând • Franţa de la Consulat la Imperiu
informaţii din medii non-formale • Studiu de caz: Codul lui Napoleon

2.3. Realizarea, în grup, a planului

unei dezbateri pe o tema istorica LECŢII DE SINTEZĂ
1. Călători şi călătorii în Evul Mediu.
2. Statutul femeii în Evul Mediu.
3. *Viaţa copiilor în Evul Mediu.

Istorie, clasele a V-a – a VIII-a 11

 CLASA a VII-a
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI

Competenţe specifice Conţinuturi

1.1. Utilizarea termenilor istorici

specifici secolului al XIX-lea, în diferite
situaţii de comunicare scrisă sau orală LUMEA LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- stat liberal, *liberalism, democraţie, partid politic, vot
cenzitar, vot universal;
- răspândirea şi impactul ideilor revoluţiei franceze.
Conţinuturi:
• Instituţii politice in Europa la începutul secolului al XIX-lea

2.1. Construirea, prin cooperare, a unui

proiect referitor la un aspect al REVOLUŢIA TEHNOLOGICĂ ŞI EXPANSIUNEA
civilizaţiei din secolul al XIX-lea SOCIETĂŢII INDUSTRIALE
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- revoluţie industrială, capitalism, concurenţă, fabrică,
lucrători industriali, industrie, profit, salariu, socialism,
sindicalism, grevă;
- descoperiri ştiinţifice, invenţii tehnice şi consecinţele
lor;
- urmările revoluţiei industriale şi agrare.
3.1. Localizarea în timp şi plasarea în Conţinuturi:
spaţiu a faptelor istorice din secolul al • Revoluţia industrială şi agrară
XIX-lea, pe baza surselor istorice • studiu de caz: *Anglia, *Franţa, *S.U.A, *Germania

EUROPA ÎNTRE ABSOLUTISM ŞI LIBERALISM

RESTAURAŢIE ŞI REVOLUŢIE INTRE 1815-1848
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- mişcare de eliberare naţională, restauraţie,
- “Problema Orientală”;
3.2. Prezentarea unui fapt istoric din - forme de acţiune politică (conspiraţii, memorii,
secolul al XIX-lea, utilizând informaţii revoluţii).
selectate din surse istorice Conţinuturi:
• Congresul de la Viena; Sfânta Alianţă şi eşecul politicii sale
• studiu de caz: *Grecia (1821-1829)
• Românii in contextul raporturilor internaţionale în Sud-
Estul Europei
• studiu de caz: *Revoluţia de la 1821
• studiu de caz: *Statutul Transilvaniei în Imperiul
Habsburgic
3.3. Prezentarea unor asemănări şi a
unor deosebiri între aspecte ale
civilizaţiei secolului al XIX-lea, pe baza REVOLUŢIA DIN 1848-1849 ÎN EUROPA
informaţiilor din surse istorice, Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
cunoscute sau la prima vedere - revoluţie socială, program revoluţionar, revoluţie
naţională, guvern provizoriu, imperiu multinaţional;
- *naşterea ideologiilor naţionale.
Conţinuturi:
• Dimensiuni ale revoluţiilor: revoluţia în Franţa, revoluţia
în Imperiul Habsburgic
• studiu de caz: *Germania, *Italia.

Istorie, clasele a V-a – a VIII-a 12

 STAT ŞI NAŢIUNE ÎN A DOUA JUMĂTATE A
SECOLULUI AL XIX-LEA
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
3.4. Stabilirea relaţiei de cauzalitate - naţiune, stat naţional, unificare politică, unitate
pentru un fapt istoric din secolul al XIX- naţională, independenţă;
lea, în surse istorice date - căi şi mijloace de unificare politică şi statală.
Conţinuturi:
• Noi state naţionale şi multinaţionale
• studiu de caz: Italia, Germania, *S.U.A., Austro-
Ungaria

CIVILIZAŢIA LA RĂSCRUCE DE SECOLE

ŞTIINŢĂ ŞI TEHNICĂ

4.1. Utilizarea surselor istorice Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

pentru susţinerea unui punct de - modernizare;
vedere. - noile descoperiri ştiinţifice şi tehnice şi consecinţele lor;
- *modernizarea societăţii.
Conţinuturi:
• Tehnica în slujba războiului
• Oameni de ştiinţă şi descoperirile lor
• studiu de caz: *Louis Pasteur şi medicina, *T. A.
Edison şi electricitatea, *A. G. Bell şi telefonul
ARTĂ ŞI SOCIETATE

Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- academie, ateneu, bibliotecă naţională;
- rolul culturii in societate.
Conţinuturi:
• Viaţa cotidiană reflectată în artă şi literatură
• studiu de caz: Personalităţi ale culturii

1.2. Utilizarea termenilor istorici

specifici secolului al XX-lea, în PRIMUL RĂZBOI MONDIAL ŞI URMĂRILE SALE
diferite situaţii de comunicare scrisă
sau orală CRIZE ŞI CONFLICTE
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- neutralitate, război total, principiul autodeterminării;
- alianţele politico-militare şi urmările lor.
Conţinuturi:
• Harta politică a lumii la începutul secolului al XX-lea;
principalele zone de conflict
• studiu de caz: Statutul internaţional al României
(1878-1914)
2.2. Rezolvarea în echipă a unor
probleme/ situaţii-problemă, prin
negocierea soluţiilor identificate PRIMUL RĂZBOI MONDIAL
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- război mondial, război fulger;
- pretextul şi cauzele războiului;
Conţinuturi:
• Un nou mod de purtare a războiului
• studiu de caz: Viaţa cotidiană in perioada
războiului

Istorie, clasele a V-a – a VIII-a 13

 • Planuri de reorganizare a lumii şi urmările războiului
3.5. Localizarea în timp şi plasarea • studiu de caz: “Cele 14 puncte”
în spaţiu a faptelor istorice din • studiu de caz: Harta lumii după conferinţele din
secolul al XX-lea, pe baza surselor 1919-1922
istorice

DEMOCRAŢIE ŞI TOTALITARISM (1922-1939

Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- democraţie, emanciparea femeii, *criză economică,
comunism, fascism, *nazism, antisemitism,
revizionism, *conciliatorism;
- parlamentarism şi autoritarism politic;
- eşecul menţinerii păcii.
3.6 Prezentarea unui fapt istoric Conţinuturi:
referitor la secolul al XX-lea, utilizând • State democratice şi state totalitare
informaţii selectate din surse istorice • studiu de caz: *Franţa, *Marea Britanie, *U.R.S.S.,
*Germania, *Italia
• Tensiunile internaţionale şi crize politico-diplomatice
• studiu de caz: Mari diplomaţi *N.Titulescu, *L.
Barthou
• studiu de caz: *München (1938), *Pactul
sovieto-german (1939)

3.7 Prezentarea unor asemănări şi a

unor deosebiri între aspecte ale AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
civilizaţiei secolului al XX-lea, pe
- Axa, Naţiunile Unite, *ultimatum, lagăr de muncă
baza informaţiilor din surse istorice,
forţată, lagăr de exterminare, Holocaust, mişcare de
cunoscute sau la prima vedere
rezistenţă, capitulare necondiţionată;
- dimensiunile războiului (economică, politică,
ideologică, militară).
Conţinuturi:
• Operaţiuni militare şi victoria Naţiunilor Unite
• studiu de caz: Mişcarea de rezistenţă
antifascistă
• Sfârşitul războiului si Conferinţa de pace de la Paris
(1947)
3. 8. Stabilirea relaţiei de cauzalitate
pentru un fapt istoric din secolul al
XX-lea, în surse istorice date
LUMEA POSTBELICĂ ŞI PROBLEMELE SALE
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- “democraţie populară”, “război rece”;
- evoluţii economice şi politice.
Conţinuturi:
• Instaurarea sistemului totalitar în Europa de Est - statele
comuniste
• studiu de caz: Rezistenţa faţă de regimul comunist
• Europa divizată - Războiul rece şi urmările sale
• studiu de caz: *Planul Marshall, *Statutul Berlinului
4.2. Utilizarea tehnologiilor de
(1948-1989)
informare şi comunicare pentru
obţinerea surselor necesare rezolvării • studiu de caz: Declaraţia universală a drepturilor
unei situaţii problemă omului (1948)
• Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa

LUMEA LA ÎNCEPUTUL MILENIULUI III

Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- economie de piaţă, *competiţie economică, progres
tehnologic, NATO, Uniunea Europeană, globalizare;

Istorie, clasele a V-a – a VIII-a 14

 - societate civilă, mişcare civică, stat de drept,
drepturile omului;
- criza sistemului comunist; societăţile în tranziţie:
rolul instituţiilor politice şi al statului.
Conţinuturi:
• Istoric, valori si instituţii europene
• studiu de caz: Anul 1989 in Europa.
• studiu de caz: *Integrarea europeană şi atlantică.
2.3. Dezvoltarea unei atitudini
pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi, LECŢIE DE SINTEZĂ
în cadrul unei dezbateri 1. Europa şi lumea extraeuropeană în epoca modernă.
2. Este istoria magistra vitae?

Istorie, clasele a V-a – a VIII-a 15

 CLASA a VIII-a

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI

Competenţe specifice Conţinuturi

1.1. Utilizarea termenilor istorici specifici INTRODUCERE

cronologiei, civilizaţiilor preistorice, Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
antice şi medievale, din spaţiul - istoriografie, demografie;
românesc, în diferite situaţii de - mediul geografic şi oamenii;
comunicare scrisă sau orală
- unitate şi diversitate în civilizaţia spaţiului
românesc.
Conţinuturi
• Mediul şi oamenii
• studiu de caz: Rolul Carpaţilor şi al Mării Negre în
istorie
• Duratele timpului istoric
2.1. Rezolvarea unor situaţii-problemă,
prin utilizarea adecvata a surselor CIVILIZAŢII PREISTORICE ŞI ANTICE
istorice referitoare la fapte din istoria Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
românilor, desfăşurate în Antichitate şi - cultura arheologică, arta preistorică;
în Evul Mediu - guvernator, dava, romanizare, urbanizare;
- sincretism religios, daci liberi.
Conţinuturi
• Civilizaţii preistorice
• Geto-dacii şi contactele cu lumea mediteraneană
• Regalitate şi religie
• Integrarea geto-dacilor în lumea romană

3.1. Localizarea în timp şi plasarea în ROMANITATEA ORIENTALĂ ÎN MILENIUL

spaţiu a faptelor din istoria românilor, MARILOR MIGRAŢII
desfăşurate în Antichitate şi în Evul Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
Mediu, pe baza surselor istorice - sedentari şi migratori;
- creştinism, continuitate, etnogeneză;
- romanitatea orientală.
Conţinuturi
• Romanitate şi creştinism
• Autohtoni şi migratori. Aşezarea ungurilor în
Panonia
• Formarea poporului român şi a limbii române
3.2. Stabilirea unor relaţii între aspectele
unui fapt istoric din Antichitate şi din STATUL MEDIEVAL ŞI INSTITUŢIILE SALE
Evul Mediu, pe baza surselor istorice Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- cnezat, voievodat, descălecat, “ţară”;
- domnie, dinastie, sfat domnesc, mitropolie;
- “oastea cea mare”;
- adunarea ţării, comitat, ţinut, judeţ, district,
scaun.
Conţinuturi:
• Formaţiuni politice româneşti şi statele vecine

Istorie, clasele a V-a – a VIII-a 16

 • Transilvania de la voievodat la principat
3.3. Analizarea unui fapt istoric din
• Întemeierea statelor medievale Ţara
istoria românilor în Antichitate sau în
Românească, Moldova, Dobrogea
Evul Mediu, pe baza surselor istorice
LUMEA RURALĂ ŞI LUMEA URBANĂ ÎN
EVUL MEDIU
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- satul, “obiceiul pământului”, robie;
- târg.
Conţinuturi:
• Lumea oraşului:
• studiu de caz: Organizarea unei comunităţi
urbane – Sighişoara. Cetăţi şi târguri
medievale - Câmpulung
• studiu de caz: Organizarea obştii. O zi din
viaţa unui ţăran şerb

ŢĂRILE ROMÂNE ŞI STATELE VECINE

3.4. Compararea informaţiilor din surse ÎNTRE DIPLOMAŢIE ŞI CONFRUNTARE
istorice, referitoare la un aspect al Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
civilizaţiei româneşti în Evul Mediu, în - suzeranitate, vasalitate.
vederea acceptării unor puncte de
- Statutul internaţional al Ţărilor Române în
vedere diferite
secolele al XV-lea – al XVIII-lea.
Conţinuturi:
• Voievozii români în lupta antiotomană: Mircea cel
Bătrân, Iancu de Hunedoara, Ştefan cel Mare,
Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul
• Anul 1600 – Mihai Viteazul
• Politică şi diplomaţie în secolele XVII-XVIII: Matei
Basarab, Vasile Lupu, Şerban Cantacuzino,
Constantin Brâncoveanu, Dimitrie Cantemir
• studiu de caz: Românii in viziunea
călătorilor străini
3.5. Formularea unor opinii referitoare
la un fapt istoric din istoria românilor în CULTURA MEDIEVALĂ ÎN SPAŢIUL
Antichitate sau în Evul Mediu, pe baza ROMÂNESC
surselor istorice Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- letopiseţ, limbi de cultură, arhitectură;
- Ţările Române - spaţiu multicultural;
- mănăstirile - centre de cultură.
Conţinuturi:
• Cronicari, cărturari şi cartea în spaţiul
românesc
• Arta ecleziastică şi laică

SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ÎNTRE

TRADIŢIE ŞI MODERNITATE (SECOLUL AL
4.1. Includerea informaţiilor obţinute în XVIII-LEA - PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI
medii non-formale în prezentarea AL XIX-LEA)
faptelor istorice Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- iluminism, reforme, biserică unită, naţiune,
- principiul separării puterilor în stat;
- tendinţe de modernizare în societatea
românească;
- începuturile formării naţiunii moderne.
Conţinuturi:

Istorie, clasele a V-a – a VIII-a 17

 • Regimul habsburgic şi mişcarea de emancipare
politico-socială în Transilvania
• Regimul fanariot în Moldova şi în Ţara
Românească
• Chestiunea orientală şi Principatele Romane
• studiu de caz: Anul 1821 în istoria românilor
• Regulamentele Organice

1.2. Utilizarea termenilor istorici

specifici faptelor istorice din spaţiul CONSTITUIREA ROMÂNIEI MODERNE
românesc în Epoca Modernă şi în Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
secolul al XX-lea, în diferite situaţii de - “partidă naţională”, locotenenţa domnească,
comunicare scrisă sau orală adunări ad-hoc, secularizare;
- constituţie, monarhie constituţională, partide
politice, vot censitar;
- constituirea statului naţional român;
- orientări în politica externă;
- mişcarea de emancipare în teritoriile româneşti
aflate sub dominaţie străină.
2.2. Participarea la acţiuni care Conţinuturi:
valorizează trecutul localităţii sau al • Revoluţia din 1848-1849
regiunii • Unirea Principatelor Române şi reformele lui
Alexandru Ioan Cuza
• Începuturile vieţii politice moderne în România
• studiu de caz: Constituţia din 1866
• Românii din Basarabia, Bucovina şi Transilvania
• studiu de caz: Memorandum-ul
2.3 Realizarea, prin cooperare, a unei • Cucerirea independenţei de stat şi unirea Dobrogei
investigaţii istorice, care implică
• Războiul pentru întregirea naţională
relaţionarea pozitivă cu ceilalţi
• Formarea statului naţional unitar
• studiu de caz: Rezoluţia de la Alba Iulia

CULTURA NAŢIONALĂ ÎN SECOLUL AL XIX -

LEA
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
2.4. Rezolvarea unor situaţii-problemă , - curente şi instituţii culturale: Astra; Academia;
prin utilizarea adecvata a surselor - accentuarea influenţelor occidentale în cultura
istorice referitoare la fapte din istoria română;
românilor, desfăşurate Epoca Modernă
- afirmarea conştiinţei naţionale; cultura
şi în secolul al XX-lea
minorităţilor.
Conţinuturi:
• Învăţământ, literatură şi artă în spaţiul românesc
• studiu de caz: Mihai Eminescu, Ateneul
Român
• Contribuţii ale românilor la dezvoltarea ştiinţei
şi a tehnicii

3.6. Localizarea în timp şi plasarea în ROMÂNIA ÎNTRE DEMOCRAŢIE ŞI

spaţiu a faptelor din istoria românilor, AUTORITARISM
desfăşurate în Epoca Modernă şi în Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
secolul al XX-lea, pe baza surselor - vot universal, regenţă;
istorice - cenzură, dictat, regim autoritar, dictatură
militară, partid unic;

Istorie, clasele a V-a – a VIII-a 18

 - democraţia interbelică şi problemele ei;
- forme politice autoritariste în deceniile patru
şi cinci ale secolului al XX-lea.
Conţinuturi:
• România după Marea Unire
• studiu de caz: Integrarea provinciilor româneşti
3.7. Stabilirea unor relaţii între şi statutul minorităţilor
aspectele unui fapt istoric din Epoca • Monarhia şi partidele politice în România
Modernă şi din secolul al XX-lea, pe interbelică
baza surselor istorice • studiu de caz: Constituţia din 1923
• România în al Doilea Război Mondial
• studiu de caz: “Anul 1940”
• studiu de caz: Tragedia evreilor şi a rromilor în
perioada 1938-1944

ROMÂNIA DUPĂ AL DOILEA RĂZBOI

MONDIAL
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
3.8. Analizarea unui fapt istoric din - sovietizare, etatizare, colectivizare,
istoria românilor în Epoca Modernă şi industrializare forţată, “revoluţie culturală”,
în secolul al XX-lea, pe baza surselor poliţie politică;
istorice
- deportare, muncă forţată, lagăr de muncă,
deţinuţi;
- democraţie, societate civilă, practici
democratice, constituţie; statutul minorităţilor;
- instituţii şi mecanisme de exercitare a puterii
politice, *“reeducare”, represiunea comunistă,
3.9. Compararea informaţiilor din surse opozanţi şi disidenţe, rezistenţa
istorice, referitoare la un aspect al anticomunistă, destalinizare şi desovietizare;
civilizaţiiei româneşti în Epoca - etapele regimului comunist;
Modernă şi în secolul al XX-lea, în - revenirea la instituţiile democratice.
vederea acceptării unor puncte de Conţinuturi:
vedere diferite
• Evoluţii specifice ale regimului comunist
1945-1989
• Decembrie 1989. Context şi consecinţe
• Revenirea la democraţie
• studiu de caz: Constituţia din 1991
3.10. Formularea unor opinii referitoare
la un fapt istoric din istoria românilor în
Epoca Modernă şi în secolul al XX-lea,
pe baza surselor istorice
LECŢII DE SINTEZĂ
- Programul politic paşoptist şi crearea
României moderne
- România şi sistemul de la Versailles
4.2. Utilizarea tehnologiilor de informare - Viaţa cotidiană în perioada interbelică
şi comunicare pentru obţinerea surselor
necesare formulării unui punct de vedere

Istorie, clasele a V-a – a VIII-a 19

 SUGESTII METODOLOGICE

Lectura integrală şi personalizată a programei şcolare şi înţelegerea logicii interne a acesteia

reprezintă condiţii indispensabile în vederea bunei desfăşurări a activităţii cadrelor didactice. În cadrul
programei, din fiecare competenţă generală derivă competenţe specifice cărora le sunt asociate conţinuturi,
prin intermediul cărora se formează şi se dezvoltă aceste competenţe.
Modul de prezentare a programelor, prin sistematizare în rubrici, reliefează conexiunea între
competenţe specifice şi conţinuturile asociate acestora. Rubricile existente (competenţe specifice, respectiv,
unităţi de conţinuturi, organizate în funcţie de epocă istorică sau de secol) au ca scop evidenţierea
conţinuturilor care favorizează formarea şi dezvoltarea anumitor abilităţi. Majoritatea competentelor specifice
se formează prin mai multe conţinuturi şi oferă elevilor posibilitatea aplicării lor în viaţa reală.
Procesul didactic se centrează pe elev, ca subiect al activităţii instructiv – educative, fapt ce
presupune antrenarea demersurilor care caracterizează învăţarea permanentă, aşa cum sunt:
- utilizarea unor strategii didactice care să pună accent pe: construcţia progresivă a cunoaşterii;
flexibilitatea abordărilor şi parcursul diferenţiat; coerenţă şi abordări inter- şi transdisciplinare
- utilizarea unor metode active care pot contribui la dezvoltarea capacităţii de comunicare a
elevilor, necesară în situaţii reale, care stimulează potenţialul creativ şi capacitatea de adaptarea
a acestora şi care dezvoltă atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi;
- exersarea lucrului în echipă, a cooperării şi/sau a competiţiei şi dezvoltarea capacităţii de
investigare şi valorizare a propriei experienţe;
- realizarea unor activităţi care stimulează curiozitatea pentru studiul istoriei.
Sunt recomandate demersuri didactice bazate pe învăţarea prin descoperire, simulare, studierea
surselor istorice, dezbaterea, jocul de rol, care au avantajul de a permite alternarea formelor de activitate şi
care favorizează corelarea experienţelor anterioare de învăţare cu noile învăţări.
Actuala programă şcolară valorifică exemplele de activităţi de învăţare din programele anterioare
(elaborate după modelul centrat pe obiective), oferind astfel cadrelor didactice un sprijin concret în
elaborarea strategiilor de predare care să permită trecerea reală de la centrarea pe conţinuturi, la centrarea
pe experienţe de învăţare.
În formarea competenţelor specifice, cadrul didactic poate propune activităţi adecvate elevilor şi
condiţiilor concrete din clasă sau poate opta pentru utilizarea activităţilor de învăţare exemplificate prin
programă.
Astfel, pentru clasa a V-a exemple de activităţi de învăţare pot fi: exerciţii de alcătuire a unor axe
cronologice, enunţuri, scurte prezentări, pe baza informaţiilor din surse istorice; citirea şi comentarea
izvoarelor istorice, în funcţie de competenţa specifică; exerciţii pentru recunoaşterea termenilor istorici în
surse diferite, realizarea unei mape care să cuprindă surse selectate în funcţie de un criteriu dat; la clasa a
VI-a sunt recomandate: exerciţii de folosire a termenilor istorici în comunicarea orală sau scrisă, completarea
unor enunţuri lacunare folosind termenii dintr-o listă dată; construirea de rebusuri pe o temă istorică, la clasa

Istorie, clasele a V-a – a VIII-a 20

a VII-a: compararea informaţiilor provenite din surse istorice diferite; dezbaterea unor cazuri reale sau
imaginare care implică stereotipii, iar la clasa a VIII-a: exerciţii de lectură critică a diferitelor tipuri de surse
istorice, utilizarea de surse de informare diferite pentru prezentarea unui fapt sau proces istoric, exerciţii de
folosire adecvată a terminologiei istorice etc.
În conceperea şi în realizarea activităţilor de învăţare, profesorii vor avea în vederea şi dimensiunea
atitudinală a acestora, contribuind astfel la formarea stilului de învăţare al elevilor şi la utilizarea rezultatelor
învăţării în viaţa reală.
Utilizarea surselor istorice în predarea istoriei trebuie să se afle permanent în atenţia profesorului.
Strategiile didactice focalizate pe utilizarea surselor istorice trebuie să ia în considerare utilitatea sursei în
formarea competenţelor specifice şi multiperspectivitatea, ca ”mod de a gândi, a selecta, a examina şi a
utiliza dovezi provenind din diferite surse pentru a lămuri complexitatea unei situaţii şi pentru a descoperi
ceea ce s-a întâmplat şi de ce” (Stradling, R.: 2001). Activităţile propuse trebuie să contribuie la înlăturarea
stereotipurilor, a discriminării şi a automatismelor de gândire, precum şi la cultivarea spiritului tolerant.
Gândirea critică este considerată un factor-cheie în învăţarea eficientă. Antrenarea acestui tip de
gândire poate avea ca punct de plecare strategii bazate pe lectura activă, formularea opiniilor personale,
elaborarea argumentelor, formulare de întrebări, elaborare de texte .
Utilizarea investigaţiei ca demers didactic favorizează aplicarea, în mod creativ, a cunoştinţelor
dobândite, în situaţii noi şi variate. Metoda presupune definirea precisă a sarcinii de lucru, înţelegerea
acesteia de către elevi şi rezolvarea propriu-zisă, prin care îşi formează şi îşi dezvoltă competenţele. În acest
mod este stimulată iniţiativa elevilor pentru luarea deciziilor şi se realizează atât o înţelegere profundă
asupra temei investigate, cât şi motivarea în realizarea activităţilor propuse. Demersul investigativ se poate
raporta la trei etape esenţiale: definirea problemei (care direcţionează clar activitatea elevului, demersul
propus fiind bine structurat); alegerea metodei adecvate (se realizează de către profesor care arată elevilor
ce să facă, furnizează informaţiile necesare selectării surselor/ informaţiilor etc.), identificarea soluţiei
acceptabile. În momentul propunerii investigaţiei, profesorul trebuie să clarifice: aşteptările pe care le are de
la elevi, cunoştinţele şi abilităţile exersate, nivelul de înţelegere la care se situează, precum şi rezultatele
învăţării obţinute în urma acestei activităţi, însoţite de modul de apreciere.
Proiectul este o activitate complexă de învăţare care poate fi folosită şi ca instrument de evaluare,
atât formativă, cât şi sumativă. Proiectul este o activitate individuală şi/sau în grup, care pune elevii în
situaţia de a lua decizii, de a comunica şi negocia, de a lucra şi învăţa în cooperare, de a realiza activităţi în
mod independent, de a împărtăşi celorlalţi cele realizate/ învăţate. Proiectul îi solicită pe elevi: să facă o
cercetare (investigaţie); să realizeze proiectul propriu-zis (inclusiv un produs care urmează a fi prezentat:
dosar tematic, ghid, expoziţie etc.); să facă prezentarea publică a proiectului.
Sarcinile profesorului vizează organizarea activităţii, consilierea (dă sugestii privind surse sau proceduri) şi
încurajarea participării elevilor. Luarea de decizii pentru rezolvarea pe cont propriu de către elevi a
dificultăţilor întâmpinate constituie o parte importantă a învăţării prin proiect. Este important ca instrucţiunile
emise de profesor să fie clare, specifice şi să conţină şi o limită de timp pentru îndeplinirea obiectivelor.

Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. În perspectiva unui demers

educaţional centrat pe competenţe, se recomandă utilizarea cu preponderenţă a evaluării continue,
formative. Alături de formele şi instrumentele clasice de evaluare, este necesar a fi utilizate forme şi

Istorie, clasele a V-a – a VIII-a 21

instrumente complementare, cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, evaluarea în perechi,
observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor. Procesul de evaluare va pune accent pe:
- corelarea directă a rezultatelor evaluate cu competenţele specifice vizate de programa şcolară;
- valorizarea rezultatelor învăţării prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui elev;
- utilizarea unor metode variate de comunicare a rezultatelor şcolare.

Istorie, clasele a V-a – a VIII-a 22