Pasul 3

EVALUAREA INCARCARILOR PE ELEMENTELE STRUCTURII

Elementele structurii de fata sunt:

-placa;
-grinzile,
-stalpii;
-fundatiile;
-acoperisul;
In exemplul de fata ne vom ocupa de placa, de o grinda si de un stalp.
Pentru a stabili incarcarile pentru fiecare element in parte trebuie sa plecam de la conformarea lor
geometrica si functionala.Mai jos(fig.3) este prezentata o sectiune prin planseu de unde rezulta cum este el
alcatuit si ce grosime au straturile componente.

Fig.3 Sectiune prin planseu

Incarcarile ce se intalnesc in mod curent pe plansee sunt cele:

-permanente, pe care le vom nota cu ,,g’’ provenind din greutatea proprie a straturilor ce alcatuiesc
planseul;
-cvasipermanente, pe care le vom nota cu ,,qv’’’, provenind din pereti despartitori usori care isi pot
schimba pozitia, din instalatii cum ar fi cele electrice de exemplu;
-variabile, pe care le vom nota cu ,,p’’ provenind din mobilier, persoane, zapada in pt. acoperis tip terasa;
-accidentale, pe care le vom nota ,,S’’ provenind din cutremure, explozii, inundatii;
Valorile acestor actiuni sunt stabilite prin normative specifice pe care le vom nominaliza pe parcurs. In
aceste normative sunt date ,,valori caracteristice’’. Calculele de dimensionare a elemntelor din beton se vor face
utilizand ,,valori de calcul’’ care se obtin din cele caracteristice multiplicate cu un coeficient, de regula
supraunitar, denumit coeficient al incarcarilor ,,ΥF’’ si care, si el, este definit prin normative.
a)Pe placa
Placile de regula sunt considerate ca fiind incarcate cu sarcini uniform distribuita pe toata suprafata lor. Exista
si situatii cand pe placi actioneaza sarcini uniform distribuite liniar(ex. cand avem un perete greu dispus direct
pe placa, sau un utilaj greu de lungime mare si latime mica, s.a), dar sunt si situatii cand avem sarcini care
actioneaza concentrat, pe o suprafata foarte mica ce poate fi asemanata cu un punct(ex. utilaje grele cu
suprafata de rezemare foarte mica-mai rar se intalnesc)
In cazul de fata incarcarile sunt considerate uniform distribuite pe toata suprafata.

Ca urmare, conform celor de mai sus si in concordanta cu detaliul de planseu din figura 3 rezulta:
Nr. Denumire strat Greutatea Grosimea Incarcare Coef. Incarcare de
Crt. volumetrica a stratului caracteristica Incarcarii calcul
materialului d (g, qv’, p) ΥF (gc, qvc, pc)
din strat [m} [KN/m2] [KN/m2]
[KN/m3]
a)Incarcari permanente ,,g’’
Conf. SREN 1991-1-1-2004, anexa A
-gresie 20,0 0,01 0,20 1,35 0,27
-sapa 22,0 0,05 1,10 1,35 1,49
-placa beton armat 25,0 0,13 3,25 1,35 4,39
-tencuiala 18,0 0,02 0,36 1,35 0,49
Total ,,g’’ 4,91 1,35 6,64

b)Incarcari cvasipermanente qv 0,50 1,50 0,75

Conf. SREN 1991-1-1-2004,
pct.6.3.1.2 paragraf 8

c)Incarcari variabile 2,50 1,5 3,75

Conf. SREN1991-1-1-2004,tab. 6.2

TOTAL qc= gc+ qvc+ pc 7,91 11,14

b)Incarcari pe grinzi
Incarcarea grinzilor provine din:
-descarcarea placii;
-descarcarea peretilor ce sunt dispusi direct pe grinda;
-descarcarea acoperisului;
-din greutatea proprie;
-din descarcarea placii
Repartizarea incarcarii uniform distribuita catre grinzi se face proportional cu aria de planseu ce-i revine
fiecarei grinzi. Aceasta arie se obtine grafic ducand bisectoarele unghiurilor de la la intersectiile grinzilor. Se obtin
astfel 2 triunghiuri si doua trapeze isoscele (a se vedea fig.4). In situatia in care placa este patrata atunci se
obtin doar triunghiuri egale. Dimpotriva daca placa este un dreptunghi foarte alungit atunci se obtin 2 triunghiuri
mici si doua trapeze mari, la limita se poate spune ca incarcarea se distribuie doar la cele doua grinzi lungi.
Fig.4. Repartizarea incarcarii de la placa la grinzi
 In situatia data ariile trapezelor repectiv a triunghiurilor sunt:
A1=[L2+(L2-L1)]·L1/2/2=[6,0+(6,0-5,0)]·5,0/2/2=[6,0+1,0]·5,0/4=35,0/4=8,75mp
A2=L1·L1/2/2=5,0·5,0/2/2=25,0/4=6,25mp
Cu aceste arii si cu valoare totala a incarcarii distribuite pe placa q c=11,14KN/m2 se pot obtine incarcarile
distribuite liniar pe grinzi(se poate observa ca pe grinda transcversala GT avem o incarcare distibuita triunghiular
iar pe grinda longitudinala GL avem o incarcare distribuita trapezoidal.
In aplicatia aceasta vom face o simplificare, pentru a nu complica prea mult calculul static, in sensul ca
vom considera ca incarcarea care revine unei grinzi este uniform repartizata de-alungul ei(distibutie
dreptunghiulara).
Asadar incarcarile pe grinda Longitudinala GL, respectiv pe cea transversala GT din placa vor avea valorile:
qGL=A1· qc/L2=8,75·11,14/6,0=16,25KN/m;
qGT=A2· qc/L2=6,25·11,14/5,0=13,92KN/m;
Obs.Din fig.4 se observa ca dimensiunile extreme ale placii sunt ceva mai mari decat 5,0x6,0m cat am
considerat noi. Sunt mai mari si pe o directie si pe cealalta cu o grosime de stalp. Corect ar fi fost sa calculam cu
dimensiunile 6,3x5,3m.Am luat asa pentru ca este doar un exemplu si este mai comod de calculat. Intr-o situatie
reala trebuie tinut seama de toate detaliile.

-din descarcarea peretilor

Din Fig.1, a se vedea PASUL1, se observa ca deasupra grinzilor avem un perete cu inaltimea de H p= 1,5m.
Daca acest perete va fi realizat din caramida cu grosimea d= 25 cm=0,25m, atunci greutatea acestuia pe 1m
lungime ar fi:
gp=d· Hp ·Υp=0,25·1,5·20,0=7,5KN/m;
Pentru dimensionarea grinzii se va utiliza incarcarea de calcul gpc care este obtinuta prin inmultirea greutatii de
mai sus cu coeficientul incarcarilor ΥF=1,35;
Deci
gpc= gp· ΥF=7,5·1,35=10,12KN/m

-din descarcarea acoperisului

Din Fig.1, a se vedea PASUL1, se observa ca acoperisul se descarca doar pe peretii longitudinali si deci doar
pe grinzile longitudinaleGT.
Incarcarea transmisa de acoperis provine din:
-greutatea proprie a elementelor componente(sipci, asterala, capriori, pane, s.a);
-greutatea proprie a invelitorii(tigla, table, etc.);
-greutatea zapezii;
-presiunea vantului;
Deoarece toate acestea fac obiectul de studiu al altor discipline pe care le veti invata in continuare, nu o
sa insistam asupra evaluarii lor. Vom considera in mod aproximativ o greutate g a=4,0KN/m2 , uniform repartizata
pe suprafata acoperisului .
Cum s-a mai afirmat mai sus, aceasta greutate se duce doar la cele 2 grinzi longitudinale. Acestea se vor incarca
cu o incarcare uniform distribuita egala cu:
qa= ga·L2/2=4,0·6,0/2=12,0KN/m
Pentru dimensionarea grinzii se va utiliza incarcarea de calcul qac care este obtinuta prin inmultirea greutatii de
mai sus cu coeficientul incarcarilor ΥF=1,35;
Deci
qac= qa· ΥF=12,0·1,35=16,2KN/m
Obs.Din motive de protectie impotriva precipitatiilor, acoperisul unei cladiri depaseste, de regula, conturul
planseului cu cca. 0,50m de o parte si de alta(in total, in acest caz, lungimea acoperisului ar fi fost de 7,m iar
latimea de 6,0m). Cu aceste dimensiuni, incarcarea ce revine grinzii, din acoperis, ar fi mai mare. Noi vom opera
cu valorile calculate mai sus deoarece oricum am facut o aproximare a greutatii acoperisului pe m 2. Intr-o situatie
reala trebuie tinut seama de toate detaliile.

-din greutatea proprie a grinzii

Greutatea proprie actioneaza ca o sarcina uniform distribuita liniar si se va determina pe o lungime de
1,0m din grinda respectiva cu urmatoarea relatie:

gg=bg·hg·1,0·Υb=0,20·0,40·1,0·25,0=2,0KN/m; unde Υb=25KN/m3 este greutatea volumetrica a betonului.

Pentru dimensionarea grinzii se va utiliza incarcarea de calcul gac care este obtinuta prin inmultirea
greutatii de mai sus cu coeficientul incarcarilor ΥF=1,35;
Deci
ggc= gg· ΥF=2,0·1,35=2,7KN/m

Recapituland, incarcarea totala de calcul qgtc pe grinzi este urmatoarea:

-Pe grinda transversala: qg,totGTc=13,92+10,12+2,70=26,74KN/m
-Pe grinda longitudinala: qg,totGLc=13,92+10,12+16,20+2,70=42,94KN/m

Obs.In acest exemplu, pentru a simplifica lucrurile, nu vom tine seama de incarcari ce actioneaza orizontal
pe placa si pe grinzi(de exemplu cele din cutremur-veti invata despre ele la ,,cursul de constructii din beton’’ si la
cel ce ,,calcul seismic’’.

c)Incarcari pe stalpi
Pentru stalpi vom lua in considerare atat incarcari verticale cat si orizontale, fara a intra in detalii in ceea
ce priveste modul de determinare riguroasa a celor din urma.
Incarcarile verticale la capatul superior, notate in acest exemplu cu ,,N’’ se manifesta ca forte concentrate
in axul stalpului si reprezinta, practic, reactiunea stalpului la actiunile transmise de grinzile ce concura in el.
In cazul de fata intr-un stalp concura o grinda longitudinala si una transversala iar acestea descarca fiecare
pe cate 2 stalpi. In aceasta situatie fiecarui stalp ii va reveni jumatate din actiunea grinzii longitudinale si jumatate
din actiunea grinzii transversale.Deci:
N= qg,totGLc·L2/2+ qg,totGTc·L1/2=42,94·6,0/2+26,74·5,0/2=128,82+66,85=195,67KN
Aceasta este incarcarea la partea superioara a stalpului. La baza lui aceasta incarcare trebuie sporita cu
greutatea proprie a stalpului care este egala cu:
Gc=bc·hc·Hc·Υb=0,30·0,30·3,0·25,0=6,75KN; unde Υb=25KN/m3 este greutatea volumetrica a betonului.
Cu aceste date incarcarea totala Ntot la baza stalpului devine:
Ntot=N+Gc=195,67+6,75=202,42KN
Pentru dimensionarea stalpului se va utiliza incarcarea de calcul ,,Nc ‘’care este obtinuta prin inmultirea
incarcarilor de mai sus cu coeficientul incarcarilor ΥF=1,35;
Deci:
Nc= N· ΥF=195,67·1,35=264,15KN- la capatul superior si
 Nctot= Ntot· ΥF=202,42·1,35=273,67KN –la capatul inferior.
Asa cu am spus mai sus, pentru calculul stalpului vom considrea pe langa incarcarea verticala si o incarcare
orizontala pe care o vom nota cu ,,S’’(de la seism, sa spunem). Nu vom intra in detalii privind determinarea
riguroasa a incarcarii ,,S’’ pentru ca face obiectul altor discipline. Ne vom limita in a aprecia aceasta incarcare la
cca.10% din cea verticala.
Deci:
S=0,1·N=0,1·195,67≈20,0KN
Cu aceste valori ale incarcarilor se va proceda la calculul static al fiecarui element pentru a determina
eforturile sectionale(forta axiala, forta taietoare, moment incovoietor, moment de torsiune).
Acest lucru se va face in pasul urmator (PASUL4).