Teme obligatorii Geografie și didactica predării geografiei

1. Explicați rolul Munților Carpați în sistemul fizico-geografic al țării noastre.

Munții Carpați prezintă depresiuni cu bogate resurse de suprafață și subsol (păşuni, lemn,
resurse minerale, ape, materiale de construcţie etc), ceea ce a permis și determinat popularea
accentuată a acestora. Mari orașe industriale s-au dezvoltat în țara noastră tocmai datorită
resurselor naturale prezente în Carpați (Brașov, Hunedoara, Reșița) .

Potenţialul turistic situează Carpaţii pe unul din primele locuri în cadrul economiei
turismului din România. Analiza fondului turistic, natural şi antropic, dotărilor tehnico-
edilitare, infrastructurii şi fluxului turistic arată că pe acest teritoriu există arii de interes
naţional-ca de exemplu Valea Prahovei-Munţii Bucegi-Culoarul Rucăr-Bran, Munţii Făgăraş,
Retezat, Ceahlău, Rarău, Defileul Dunării, Munţii Bihor (cu centrul la Stâna de Vale),
Depresiunea Dornelor etc.-şi arii de interes internaţional, Obcinele Bucovinei, care se impun
prin marea valoare a fondului cultural cu elemente de artă unice în lume şi Valea Cernei, a
cărei valoare este cunoscută încă din antichitate, datorită izvoarelor minerale termele (Băile
Herculane).

În ansamblu, învelişul vegetal actual al Carpaţilor se distribuie în două etaje (forestier şi

alpin) condiţionate climatic.

În cadrul etajului forestier se individualizează mai multe subetaje. Astfel, la altitudini

mici, în medie sub 500 metri, se întinde subetajul stejarului,la care se adaugă şi alte specii de
foioase precum ulmul carpenul etc., teiul, Subetajul fagului urcă din Subcarpați şi dealurile
mai înalte din Depresiunea Transilvaniei pe munţii mai scunzi din Banat, Munții Apuseni,
ajungând până la 1200 metri. Subetajul coniferelor, cuprinzând bradul, molidul, pinul şi, pe
alocuri, zada, urcă până la limita superioară a pădurii.

Fauna este reprezentată, în principal, printr-o serie de specii de interes cinegetic : cerbul,
ursul, mistreţul, râsul, cocoşul de munte etc, în ape fiind prezent păstrăvul.

Etajul alpin corespunde, în ansamblu, teritoriilor ce au altitudini de peste 1700-1800

metri şi este structurat în două subetaje: etajul alpin inferior (subalpin), cuprins între 1700-
1800 metri şi 2000-2200 metri, reprezentat printr-o vegetaţie arbustivă, formată din tufărişuri
dense de jneapăn şi ienupăr, şi etajul alpin superior, desfăşurat la altitudini care depăşesc
2000-2200 metri, unde vegetaţia naturală este aceea de pajişte alpină.

Condiţiile restrictive din acest etaj s-au impus şi în ceea ce priveşte fauna, acesta fiind
domeniul caprei negre şi a acvilei de munte, iar în apele limpezi şi bine oxigenate (inclusiv
unele dintre lacurile glaciare) este prezent păstrăvul.
 Din punct de vedere climatic, Carpații reprezintă o barieră în calea maselor de aer umed și
cald ce pătrund pe teritoriul țării noastre din Vestul Europei și se înscriu în zona climatică
temperat-continentală prezentând nuanțe diferite, ca urmare a desfășurării în latitudine,
longitudine și altitudine.

      Influenţa condiţiilor climatice este deosebit de tranşantă în aria carpatică şi în privinţa
plantelor cultivate, impunându-se culturile de grâu de primăvară, secară, orz, in pentru fuior,
cartof, sfeclă de zahăr.

Se poate vorbi de un climat caracterizat de etajare altitudinală, ceea ce generează o

scădere a temperaturii și o creștere a cantității de precipitații, pe măsură ce altitudinea crește.
Temperaturile medii anuale oscilează între 8 °C la poalele munților și -2 °C pe culmile cele mai
înalte. Cantitatea medie anuală de precipitații oscilează între 750 mm și 2000 mm. La altitudini
de peste 2000 m, precipitațiile sunt, în cele mai multe cazuri, sub formă de zăpadă.

În partea nordică se resimt influențe climatice baltice, în vest oceanice, în est influențe
climatice dinspre Câmpia Rusă (reci și uscate, iarna), iar în sud mediteraneene.

Din punct de vedere hidrologic, Carpații reprezintă izvorul pentru cele principalele râuri
ale României. Cele mai importante ce-și au izvoarele în Carpați sunt: Nitra, Hron, Tisa (cu
afluenții săi Bodo, Someș, Criș și Mureș), Jiu, Olt, Argeș, Ialomița, Siret (cu afluenții săi
Moldova, Bistrița, Trotuș, Putna, Râmnicu Sărat și Buzău), Prut și Nistru.

Aceste ape au un ridicat potențial hidroenergetic, dar nu numai. Bazinele artificiale

montane sunt folosite și pentru alimentarea localităților și pentru irigații în agricultură.

Pe baza retenţiilor din zona de munte funcţionează însemnate hidrocentrale : Ciunget

(510 MW), Brazi (335 MW), Mărişelu (220 MW), Stejaru (210 MW), Şugag (150 MW) ş.a.

Lacurile naturale cele mai numeroase fac parte din categoria celor de origine glaciară sau
glacio-nivală, mai cunoscute fiind Bucura (10 hectare, cel mai întins lac de acest fel din
România) şi Zănoaga (-29 metri, cel mai adânc lac glaciar din România), ambele din Munții
Retezat, apoi Bâlea şi Capra (Munţii Făgăraș), Lala şi Buhăescu (Munții Rodnei). Dezvoltarea
largă a unor scoarţe de alterare, precipitaţiile abundente şi ponderea mare a versanţilor înclinaţi
au favorizat formarea unor cuvete lacustre, datorită barajelor produse prin surpări şi alunecări de
teren (Lacul Roșu pe cursul superior al Bicazului, Lacul Betiş, pe un afluent al Vaserului etc). În
Carpaţi există un singur lac vulcanic, Lacul Sfânta Ana.

Lacurile artificiale amenajate în scopuri multiple deţin volumele cele mai mari de apă :
complexele hidroenergetice Porţile de Fier I şi II, salba de lacuri de pe Bistriţa, începând cu
Izvorul Muntelui, Vidraru, pe Argeş, Vidra, pe Lotru etc. Alte lacuri artificiale, formate în saline,
cariere sau mine abandonate au dimensiuni mult mai mici (Coştiui, Ocna Şugatag).
 2. Caracterizați Carpații Meridionali, precizând principalele caracteristici biopedoclimatice.

Carpații Meridionali s-au format prin înălțarea și cutarea scoarței terestre în orogeneza
alpină și reprezintă cel mai înalt lanț muntos din România.

Sunt o grupă masivă, puțin fragmentată de văi și depresiuni și sunt formați predominant din
roci dure (șisturi cristaline și granite). Întâlnim, de asemenea și calcare și conglomerate
calcaroase (Munții Bucegi, Piatra Craiului, Mehedinți, Cernei)

Au un bogat relief glaciar, pe culmile înalte întâlnim urmele vechilor ghețari (creste dințate,
circuri și văi glacire) și carstic (peșteri, chei).

Carpații Meridionali reprezintă una dintre cele mai importante zone turistice ale României
(Valea Prahovei, Călimănești, Băile Herculane).

Din punct de vedere al resurselor naturale, remarcăm pășunile, fânețele (creșterea ovinelor,
bovinelor), pădurile (industria forestieră). În Carpaţii Meridionali se găsesc importante zăcăminte
huilă (Petroșani) de cărbuni (Petroşani, Cozla etc.), minereuri de fier (Teliuc, Ghelar, Ocna de
Fier), de mică, grafit şi roci utile.

Regăsim etajele climatice alpin (pășuni și pajiști alpine) și montan (brad, molid, pin, zadă)
cu influențe climatice de tranziție, iar in grupa munților Retezat-Godeanu chiar și influențe
submediteraneene.

Din punct de vedere hidrografic, observăm o varietate de râuri și lacuri deosebit de

importante: râul Argeș, Olt, Jiu, Cerna, lacuri glaciare (Bâlea, Podragu, Bucura, Zănoaga), lacuri
antropice (Vidraru, Vidra), izvoare termale (Băile Herculane).

Vegetatia, etajata dupa altitudine, are, in baza, etajul fagului, apoi amestec de fag si conifere,
etajul coniferelor (1200-1800 de metri) si la mari inaltimi zona alpina. Fauna asociata cuprinde
specii caracteristice acestor etaje. Rasul, ursul brun si cerbul carpatin sunt animelele mai
reprezentative. La mari inaltimi traieste si capra neagra, specie glaciara relicta, repopulata in
Parang, Bucegi si Fagaras.

Predomina cambisolurile (soluri brune, acide) si spodosolurile.

Principalele rezervatii sunt: Bucegi, Piatra Craiului, Cozia, Iezeru Sureanu, pesterile Sura
Mare si Tecur, Muntele Domogled si indeosebi Parcul National Retezat.

Orasele din interiorul Carpatilor Meridionali sunt: Azuga, Busteni, Sinaia (la limita, pe Valea
Prahovei), Brezoi, Calimanesti, Petrila, Petrosani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni, Uricani, Baile
Herculane; pe margini, dar mai strans legate sunt: Comarnic, Fieni, Campulung, Baile Olanesti,
Horezu, Novaci, Bumbesti Jiu, Caransebes, Otelul Rosu, Orastie, Cugir, Sebes, Cisnadie,
Talmaciu, Avrig, Victoria, Zarnesti.
 Fauna este reprezentată de mistreț, iepure, lup, vulpe, urs, cerb, râs, căprioară, veveriță.
Dintre păsări apar aici cocoșul de munte, găinușa de alun, zăganul, iar în apele reci de munte se
găsesc pești ca păstrăvul, cleanul și mreana. În zona alpină se întâlnesc acvila de munte și capra
neagră. Câteva dintre speciile caracteristice faunei mediteraneene îşi fac simţită prezenţa pe
partea sudică a Parângului: vipera cu corn, broasca ţestoasă de uscat, călugăriţa, etc. Acestora li
se adaugă rareori zăganul, care tranzitează din Balcani şi munţii Macedoniei, până către căldările
Gemănarea, Roşiile, Dereşul şi Găuri.

3. Explicați, aducând cel puțin cinci argumente, cum se diferențiază activitățile economice
în funcție de treptele de relief.

În primul rând se pune problema transporturilor și a facilității acestora. Este mult mai usor de
creat căi de comunicații la câmpie sau podiș, pe un relief relativ plan. Din cauza acestei izolări
logistice, dezvoltarea ecomonică a unei localități din zona montană va fi mai anevoioasă.

Apoi, din punct de vedere al agriculturii, la câmpii solurile și clima vor determina
predominanța cultivării plantelor, în zonele de dealuri podușuri predomină viticultura,
pomicultura iar în zonele montane, pe baza fânețelor și pașunilor se cresc animale (ovine,
bovine, caprine).

Din punct de vedere al industriei, de asemenea observăm diferențe în funcție de treptele de

relief. Astfel în zonele montane, datorită abundenței resurselor, predomină industria energetică,
metalurgică și forestieră, pe când în zonele de câmpie predomină industria usoară.

Comerțul și transporturile sunt mult mai dezvoltate în zonele de câmpie comparativ cu cele
montane.

De asemenea observăm diferențe în tipurile de turism practicate în România: litoral/balneo-

maritim (litoralul Mării Negre), montan (Munții Carpați), cultural (Maramureș, Bucovina, marile
orașe).

4. Realizați un proiect de activitate didactică pentru un conținut și tip de lecție la alegere,din

programa de geografie pentru clasa a IV a.
5. Explicați importanța evaluării în procesul didactic.

Evaluarea reprezintă procesul de colectare, prelucrare și interpetare a informațiilor

privind cantitatea de cunoștinte, calitatea acestora și abilitățile dobândite de elevi pe
parcursul unui an școlar sau a unui ciclu de învățământ.

Are o importanța crucială în actul didactic, oferind soluții de perfecționare a acestuia în

mod constant, ghidând deciziile necesare unei bune funcționări a școlii. Deci evaluarea are
rol de reglare a conținuturilor, a strategiilor de predare-învățare, prin feedback-ul pe care îl
oferă profesorilor.

De asemenea, evaluarea este deosebit de importantă pentru a depista anumite lacune și

greșeli ale elevilor, punând în evidență nivelul la care se află aceștia la un moment dat. Ea
poate fi de folos și pentru a anticipa anumite performanțe viitoare (ex. testele inițiale).

Un alt rol al evaluării în procesul instructiv-educativ este cel de selecție, fie în

ierarhizarea elevilor unei clase sau școli, fie în clasificarea și admiterea elevilor la
concursurile școlare și examene.

Și nu în ultimul rând, trebuie să admitem că evaluarea este deosebit de importantă în

motivarea elevilor, care, știind că vor fi verificați periodic, obiectiv și corect, își vor da
silința să asimileze cât mai bine cunoștințele predate.