1927

www.digibuc.ro
 Capital Social Rezerve Lei 25.000.000
- STR. 4
- 71 17

sale populare,
cari creat, organizat in prin care,
oricine, nici un fel de examen se
poate asigura astfel, ca inireaga se
chiar dupa plata lunare, prin de
ale politelor de asigurare la
de 10
Astfel, in de 33 luni, s'au populare, in
de Lei

4.565.000
Deasemenea ramurile
Incendiu,
Transport, terestru, maritim, fluvial
Furt,
Asigurarea pune la
sisteme moderne tarife conform cerin-
de
In dorinta de a vitelor contribui la pros
perarea nationale, a pus in exploatare

la

scopul
se trimite
unde
nu la

www.digibuc.ro
 DE

SOCIETATEA AGRONOMILOR
DIN

N. DASCALESCU ANTON

TIPARUL DE GRAFICE

17

www.digibuc.ro
 Norodul care

Temut de
ce

No. 20 Orefei
bunalului Comercial este
dreplurile,

www.digibuc.ro
 pace
An begat ca o
Fete 'n hora
la
Ape de izvoare,
Albe de
Spice grele pe ogoare,
Case de covoare...

Codrii de

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

294.892
Bucovina

Basarabia
covina Transilvania,
ale
Alba, Bihor,

Cetatea Alba, Cluj, Covurlui,

Dorohoi, Gorj,

Prahova, Putna, Roman,

Satu Mare, Soroca, Suceava, Târnava
mare, Tecuci, Teleorman,
Scaune, Tulcea, Turda, Vaslui,
Vechiul Regat pe
Basarabia 66 pe Bucovina pe
Banat, pe

comunelor rurale
urbane
din
Bulgaria peste Se mai :
Grecia In Bithinia (Asia 9 sate
Istria Moravia
Silesia
550.000 Polonia

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

Sterna

STEMA

2. STEMA MEDIE

Se

www.digibuc.ro
6

3. STEMA

M. Regelui

Sale

domnitoare a
MAIESTATEA SA FERDINAND la
August la lanuarie 1895
MAIESTATEA SA REGINA MARIA. la 29
brie 1875.
este SA REGALA
la Noembrie 1921,
CAROL, ziva
de Martie
PRINCIPESA ELENA, la Aprilie 1896.
REGINA
Octombrie 1896, ziva de
GEORGE AL
PRINCIPELE NICOLAE, la August 1903.
PRINCIPESA ILEANA, la 1909.

www.digibuc.ro
 CLENDARUL

Polo

MAIESTATEA SA REGELE FERDINAND

AL

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 CATRE PLUGARI
de

de

noaptea
luminä din tot ceeace
toare una vreme;
de luminä pentru din
care mai
pe care
celor mai dintre le tmparte

Drept aceea Plugarilor editat de

care scop
osteneala
se de de
acolo unde bezna
al brazdel de
voasträ
nu uni
scormonind an an la dacä
una
rost pe de
ceea ce de mult nu
tot rodul voastre se va
va la care se
nu va

pentru aceea sfau la

care, dintre au
mai peste

www.digibuc.ro
 fie lucrat acest ca
duce tot aceea ce de pret din
comorile nepretuite.
au rol, ca, ce au
acelora lege se acest
tot ce e
Lucrul mai bun metodic al o
cu o
o recoltare o desfacere a produselor
care sudoarea lui de
un an, tot
Calendarul bun al
duce
de de el a un
care se din ce ce

cele de
Calendar al el bun
sa se adape la izvoarele
In vreme de serile de

carte
va
- de
- de sfatul lui
lar nu a da
este nevoie, poate cel luminat
umbra lupta voastrá va
preget, cu la ridicarea de
la ridicarea la ridicarea
al nostra neamuri
ai ; dea
acelora care lume noroadelor, pentru
pace de poporul de
pe un an progresul general
al
bun pentru pe o cale noud
se tot
cinstea, dragostea ca singurul cel de
al nostru de
Urez spor ce
BUSUIOCESCU
de

www.digibuc.ro
 SA REGINA MARIA

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 Pe-al
nostru e scris
'n cuget
sub umbrire
loviri.
in

vreme

Ca
Dreptatea lui

vor

va

verde
fruntea

Drept

www.digibuc.ro
 Are are ceasuri are ceasuri

PROTESTANT

Anul Nou
Mare.
D. Papa (Du- Macarie. (Dum. Abel
minica d. Domnului)
Proorocul Maleahi Muc. Gordie
celor Cuy.
Muc. Telesforu Papa Simeon
J. Botezul
V. loan
Emilian Severin
Sf.
Botezul Domnului). Epif.)
Grigorie Nissei, Papa
Cuviosul Teodosie Papa
Tatiana. Arcadiu Reinhold
Mucenicii
Sinai Felix
Teveul Marcel
Apostol (Dum. Mauru
(Duminica doua Botezul Domn.)
Cuviosul Antonie Mare. Antonie Anton
ai
Macarie Eghipteanul Sulpiciu Ferdinand
Kerkirei.
Evtimie Mare. Sebastian Fabian,
V. Sf. Maxim Muc. lonas
Muc. Anastasie Persul Sf. Vincentiu
: Raimund Emerentiana
10 minica Epif.)
Cuvioasa Xenia. Romana Timoteu
25 Sf. Lantul Pavel Lantul
26 Cuviosul ont. Sf. Policarp Policarp
de Chrisostom Chrisost.
28 Cuviosul Efrem
29 Francisc de Sal. Samuel
Martina Adelgunda

Sf. Petra Nolasc Valerlus

la
43') 26 al

: de la

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

Mucenicul Trifon. Par. Sever

Mariei
Simeon Proorocita Ana
Sfântul
Aga ha Dorothea
Agatha
doftorul. (Duminica Hananiencii). Epif.)
L. Sf. Partenie Lampsacului Luca Sf. Romuald Richard
M. Mare Mucenic Teodor de Matha Solomon
Prooroc
Mucenic Nichifor. Apollina Apollina
Haralambie. Renata
V. Muc Severin Sever
(Duminica Benignu
tuagesima)
Cuvios Avxentie. Sf. Valentin
Apostol Onisim.
Sf Mucenic Teodor Tiron. Mercuria
Leon Papa Simion
Apostol Arhip. Conrad
Leon Cataniei. Eucheriu
risipitor. Triod.)
Sf. Timotei
Aflarea mu-
ci Evghenia.
23 Sf. Smirnei. Reinhard
24 doua Policarp
25 Tarasie Nestor Victor
26 or Honorina
D. 27 Sf. Procopie Quinquagesima Nestor
de carne,
28 Roman

24 doilea

CE ZIC Dtntre are cele

in are cele mai mulle
de Februarle e
Aduce cu cu

www.digibuc.ro
 Domeniilor

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

Dr.
de

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

Are zile. ceasuri

X PROTESTANT

Evdochia Albinu
Teodot Isihie Luiza
Cunegunda Cunegunda
Sf.
Muc. Conon din Isauria, Frideric
D. Muc din Amoreea: Teodor, Fridolin
sec de
L. Episc. Efrem, Evghenie Toma
(Incepe
Sf. Teofilact Märturisitorul. Henrieta
M. Mucenici din
J. Muc. 40 Maitiri
V. Sf. Sofronie Ierusalimului. Eu Rozina
Sf. din Siria.
Teodor).
13 Nichifor Reminiscere Ernest
Constantinopolei post.)
Benedict Muc. Sf. Matilda
Muc. ai Mart Longin
Sf. Ciriac
de
Alexie Dumnezeu.
Episcop
Mucenicii losif
20 Oculi Hubert
Poslului).
Episcopul Sf. Benedict
din Casimir
M. 23 Muc. 199 ucenici ai Victorian Eberhard
J. 24 Prea Cuvios Gabriel
V. Buna Buna Buna
Soborul Ludger Rupert
Matrona Tesalonic. Emanoil
Duminica Crucii).
L. 28 Cuvios Sf. Ghedeon
Cuviosul
29 Episc diaconul.
on Quirinu Guido
Mu al de Sf. Enoch
minuni. Postului).

La
la 18 26 doilea

www.digibuc.ro
 CALENDARUL 19

Are Ziva are ceasuri

PROTESTANT

V. Cuvioasa Maria Eghipteanca. Hugues

S. Romanul. Teodosie

Sf. Sf.
Teodul Maxim
Constantinop. (Denie).
Sf. Gheorghe canon.
V. Ruf
Muc.
Muc. Duminic. Ezechil
Postului Eghipt.).
Leon Herman
12 Parosului. Estorgiu
Mucenicul Marcel
Martin
(Post mare)
Agapia Anastasia
lui
Sf. Muc. Simian. Floriilor.
(Denie).
Sf.
Muc. Pafnutie Episcopul (Denie). Simian
(Denie). Sulpiciu Werner
Adolar
Sf. Patimilor).
Teodor Sf.

Mare Mucenic Gheorghie. Mart.

24 Sfintele Quasimodo
25 Sfintele Marcu arcu Evang.
M. Papa
Muc. Simeon, rudenia
Tereza
din Kizic Robert
Memnon.
Apostolul

FAZELE La 2 9

CE Nu se
CE de

www.digibuc.ro
20

Are zile. are are

PROTESTANT

Proorocul leremia. Misere Filip

L. Ad. Atanasie Sigismund
Mucenicii Timotei Mavra.
M. Mucenita Pelaghia. Sf Monica
V. Dreptul Dietrich
Cruci Muc. Stanislau Stanislau
Evangh. Teologul Jubilate
Mare Jeannei
L. Aducerea Sf.
Sf. Prooroc
Simon Isidor
M. Sf. Mucenic Mamert
Sf Ciprului Sf. Pancratiu

Mucenicul Isidor din Sf. Bonifaciu Cristian

Pahomie Mare Ahil Cantate
de
Teodor
Andronic Ubald Erich
Teodot fecioare mu-
de Arnold
19 Patrichie Brusel Ives
Taleleu Bernadin
S. Felix
Apostolii
Muma Sa Elena
D. 22 Sf. dela Rog. Elena
Sinod. icum. (Dumnica
L. Mihail al Desideriu Desideriu
24 Sf. Simeon Pustnicul. Donatian Urban
M. 25 Sf. Urban Esther
J. 26 Carp, unul din Edmond
V. 27 Eladie Veda Weda
Wilhelm
hie
Teodosia Exaudi Petronilla
Isaac Sf Ferdinand Wigand
Mucenic Ermia. Sf.

la
la
30

www.digibuc.ro
 CALENDARUL 21

ALTETA SA

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 Are 30 de are ceasuri are ceasuri

Muc. Justin Nicomede

J. Domnului. Eroilor. Erasmu
V. Luchilian Paula Clotilda
Constanlinopolei,
D. Muc. Tirului. Duminica Rusaliilor Bonifaciu
L. Sf. Visarion, de minuni. Rusaliilor Benignu
Mucenicul Teodot Anghirei Robert
M. Aduc. Teodor Medard
J. Ch Onufriu
Muc. andry.
Varnava. Sf.

Prea Treime
Mucen Achilina Tobias
Levcusiei. Treime.
Proorocul Sf. Mare
Prooroc Amos. Sf. Modestu
J. Tihon Episcopal Verde
Manuel, Mercu
Marcu Silveriu
Sf. luda, ruda Domnului.
Rus.
Mucert. Metodie Patarei P.
Muc din Tars. Aloisiu Rafael
22 Evsevie Samosatei. Alice Achatiu
Agripina. Sf. de Nola
24 Sf. Bot.
S. 25 Mucenifa Fevronia. Prosper
D. 26 David Tesalonic. Paul D.3 R.

27 Sampson, primitorul de Crescendu

M. 28 Leon Papa
M. 29 Pavel.
30 Soborul Sin.

La 49')
22 doilea 29' 29

lunie bun.
Ca fierul de greu de

www.digibuc.ro
 Are 31 de Ziva are are ceasuri.

PROTESTANT

Doftori Cosma Damian. Donatu

S. Maicii Vest. M. Domn.
Mucenici Du- Dum.
Rusali. Rusalii
Sf. Andrei Bertha
Atanasie Sf. Numerian
Sisoe Mare Sf. Tranquilin

Mucenic Procopie. Sf. Procopie

Mucenic Pangratie
45 Mucenici din Nicopolea. Amelia. Dum.
Rusalii
Mucenita Sf. Papa Demetrius
Mucenicii Oualbert
13 Soborul Gavriil. Margareta
din 70.
Mucenicii Kiric sa Sf.
Atinoghen Eustin
Mucenita Marina. Duminica Carolina
Rusalli
Mucenic Emilian.
Prea Vincentiu Ruth
Prooroc Tesviteanul. Sf. Margareta
J. Simeon, Prooroc Victor Praxedes
22 Mironisita Maria Magdalina. Maria Maria Magda!
23 Muc.
24 Mucenita
Adormirea Sfintei Ana. Sf. Ana Ana
Ermolae Pantelimon lacob
M. Sf. Mucenic Panteleimon. Sf. Berthold
28 Prohor, Nicanor, Timon Martha
Sf.
Silvan. Abdon Beatrice
Sf. Evdochim Duminica Sf. Loyola
Rusalii. D. Rus.

52') 14

CE In secerea
La (22 nuca

www.digibuc.ro
 CALENDARUL 25

de are

Scoaterea Incepe Petru

M. Aducerea Arhid.
Sf. Lydia Petru
din Efes Dominic Dominic
Evsignie. Cassian
Schimb. Schimb. la
Dometie Persanul. Sf. Donatu. Dum.
Rusalii.
Sf. Kizicului. Sever
Sf. Apostol Roman
Mucenic Arhidiacon
Mucenic Sf. Tiburtiu Herman
Mucenicii Clara Clara
S. Sf. Maxim Hildebrand
Busebiu. Eusebiu
Rusalii.
Maicii Adormirea
Domnului Domnului
Sf.
17 Mucenic Miron. Sf. Bertram Bertram
Mucenicii Lavru. Elena Emilia
Mucenic Andrei 2593 Donatu Sebald
ai lui.
20 Proorocul Samuil. Bertrand
a Dum
Rusalii.
22 Mucenicul
23 Mucenic Sf. Zacheu
24 Mucenic Bartolomeu
J. 25 Sf. Ludovic
V. 26 Adrian sa Natalia.
Pimen. Cesar
D. 28 Sf. Du- Sf.
Rusalii.
29 Capului capului
Sf.
30 Alexandru, Sf. Benjamin
Pavel.
M. Aristide
lui Maicii Domnului.

54') la 27

Cine August, pe sa.

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

Are 30 de Ziva noaptea sunt de o ;

are ceasuri.

CATOLIC PROTESTANT

Sf. Egidiu
Simeon
V. Mucenic Sf. Regele esalom
S. Mucenicul Mansuet Lea Rachela
Mucenic Sf. Dum. Moise
Duminica Rusalii
Proor. Zaharia loan Victorian Natanael
M. Colase, de Magnu
Arhangel Mihail.
Mucenic Sf. Cloud. Regina
Maicii
Domnului Domnului
V. Ana. Omer Bruno
Mucenitele Minodora, Sosthene
Nimfodora.
Cuvioasa Efrosim. Dum.
Duminica 14
Avtonom. Sf. Gerhard
Maternu Christlieb
nostru (anul 335)
Sf. Mucenic Cornilie
14 post. Sf.
Visarion. Sf. Nicomede
V. 16 loan
ei. Lambert Lambert
18 Sf Apostol Toma Nicomede
Cruce. Dum. 15 d. Rus.
L. Mucenic Trofim 278). Sf. Ianuarie Ianuarie
M. 20 Plachida. Eustasiu Fausta
M. 21 Apostol Prooroc Qua Matei
22 Mucenic Foca. Mauriciu Mauriciu
23 Sf. Lin Papa, Qua
(ember
Qua
(ember
25 Prea Cuvioasa Evfrosina. Sf. Cleofa
Duminica Rusalii. dupa Rusalii
26 Apostol Ciprian Ciprian
27 Mucenicul Calistrat. Damian
28 Venceslas
Sf. Arh. Mihail
30 Mucenicul Sf. Ieronim

La 4 (12° 45') la
54') la 18 al doilea (5° la 26

CE : Septembrie Maiu
Septembrie ori rupe puntea,
sudoare te doare Dar veselie are.
www.digibuc.ro
 CALENDARUL 27

ALTETA SA ELENA
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 29

Ziva ceasuri

PROTESTANT

S. Apostolul Anania Remigiu

Justina.
minica Dum. Rus
L. Mucenicul Dionisie Candidu
Ierotei, Episcopul d'As.
Placid
Apostolul Bruno
Mucenicul Serghie Sf. Sergiu
Cuvioasa Sf. Brigita Efrem
lui Duminica Dionisie. Dum.
Rusalii.
10 sora sa
Diacon Filip.
Mucenicii Prov, Tarah Sf. Serafim Vogen
Mucenicii Carp Papil. Eduard Burchard
Paraschiva Wilhelmina
(dela
Mucenic Sf. Tereza Hedviga
Longhin Duminica Gall Abatele.
Dum. Rus.
Proor. Osie Andrei Hedviga Florentin
Luca. Apost. Ev. Luca Luca
Proorocul Sf Ptolomeu
J. Mucenicul Caprasin
Cuviosul Ilarion Mare. Ursula Ursula
Averchie. Cordula
Apostolul fratele
Duminica d. Rusalii
Mucenicul Sf. Rafael Salome
Mucenicii Marchian Crispin
M. 26 Mucenic Amandu Amandu
27 Nestor Sabina
(dela Mitropolie din
Terentie Neonila. Simon Simon
29 Anastasia Romana. Narcis
30 sora sa
Dum. Rus. dela Luca. Rusalii
Stahie. Sf. Quentin Wolfsgang

La la
doilea la 25

CE Nici palms de nu
familia

www.digibuc.ro
30 CALENDARUL PLUGARILOR

Are 30 zile. Ziva are 10 ceasuri, are 14 ceasuri.

RTOD OX
M. arg. Cosma Damian.
M. 2 Mucenicul Achindin. Mortilor
Mucenica Achepsina Ep. Sf. Hubert Sideriu
4 Mare Nicandru Carol Boromeu Carlota
S. 5 Mucenicii Zaharia Erich
D. 6 Sf. Pavel Sf. Leonard
Rusalii. 22 Rusalil
L. 7 Cei 33 Mucenici din Melitina Sf. Teodor
M 8 Arhangheli Mihail Sfintele Erdman
9 Mucenicii Onisifor Porfirie. Ursin Claudiu
10 Apost. Eras! Mucenicul bus Martin
Sf. Muc. Mina, Victor Vichentie. Marin Cunibert
Teodor Victoriei
S. 12 Nil Martin Papa Eugeniu
naitul.
Sf. Guru de aur. Duminica Leon
23 d. Rusalii
L. Sf. Sf. Venerandu Martin
M. Muc. Incepe Sf. Leopold Leopold
M. 16 Apostolul Edmond Ottomar
17 Sf. Grigorie al Sf. Hugo Justin
V. 18 Mucenicii Roman. Anda Gelasiu
S. 19 Muc. Varlaam Proorocul Avdie. Sf. Elisabeta
Sf. Decapolitul (dela Felix. de Amos
Sf. 24 d. Rus.
Duminica 23 d. Rusalii.
L. 21 a Biser.
M 22 Sf. Apostol Filimon. Clement Papa Cecilia
M. 23 Amfilohie al Sf. Flora
24 Mucenicul Climent al Sf. Loth
V. 25 Papa
Ecaterina
S. 26 Sf. Alipie Sf. Stelian. Sf. Maxim Conrad
Sf. Mare Mucenic
27 Duminica Adven. Seth
Duminica Rusalii. Post Mere
L 28 Sf. Mucenic cel Sf. Sostene Gunter
M. 29 Paramon Filomen. Noah
M. 30 Sf. Apostol Andrei. Andrei Andrei

: La 2 (17° ; la 9
la 16 al la 24
(12° 9').

CE
Noembrie
ca

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR 31

noaptea are ceasuri.

X PROTESTANT

Sf.
V. Avacum. Bibiana Silvia
Proorocul Xaverin
Varvara Barbara
Duminica Abigail
Cuviosul
Nicolae. Nicolae
Filoteea (dela
Cuviosul Maria Cornelia
Prea Ma-
ria
Muc. Mina,
Sf. Damasin Waldemar
de minuni. Sf Corenin
Lucia Sf. Lucia Lucia
Mucenicul Thirs Sf. Nicasin
Mucenicul Episcopul. Sf. Eusebie Israel
Proorocul Sf.
Proorocul cei (co- Sf. Lazar
Azaria
18 Sevastian cei Sf. Cristof
dânsul.
Mucenicul Vonifatie. Sf. Manase
20 Teoforul
21 luliana Toma Toma
J. 22 Anastasia, de Sf. Honoratu Isaac
Mucenicii din
S. Evghenia fecioara. Sf. Delfinu Adam Eva
D. 25 Dom.
Duminica
26 Sf.
Nicodim (dela
M. 27 Evangh. Evangh.
28 20.000 de cop.
midia. (Harti).
de de Trofim
V. Anisia din Savin David
Cuvioasa

la plink
(2° 24 (6°
22').

PROVERB: Nu e cineva merge la

www.digibuc.ro
 )ARUL

DIN BANAT

DIN OLTENIA DE LA MILCOV

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR 33

POSTURILE BISERICII
DE ANUL
Miercurile Vinerile de peste an, de
2. Miercuri
Postul 48 de Luni
Martie inclusiv.
Postul
Lunt Iunie 28
Postul Maicii Domnului
zile, de August inclusiv.
6. Capului Prooroc,
Luni August.
de Miercuri
Septembrie.
Postul Domnului zile,
de Noembrie inclusiv.

DESLEGAREA ANUL
Miercurile Vinerile dela Domnului la
Bobotezii toate ale
Miercurea Vinerea din cea
dului pentru toate ale
Miercurea Vinerea din cea de
lapte,
Buna Floriile din
pentru
Miercurea Vinerea din
pentru toate ale
6. Miercurea Vinerea Rusalii pentru toate ale
din

POSTURILE
zile, de Martie

Cinsprezece de post mare

Miercuri Martie.
Miercuri Martie, Vineri
Martie, Martie.
Vinerea

www.digibuc.ro
 Quatemberul Miercuri Iunie, Vineri

brie, Septembrie,
Quatemberul Miercuri Decembrie, Vineri,
Decembrie.

ZILE DESLEGATE DE POST

post de

se poate pe

SARBATORI
Cu suspendarea serviciului
FIXE
Unirea
Mari,

MOBILE
Aniversarea pentru Patrie.

ZILE MARI ALE NEAMULUI

Martie Proclamarea Regatului
Unirea Basarabiei
Adunarea pe
dela
Proclamarea
Luarea
August
August doua mare dela
dela
August Intrarea
eliberarea
August Victoria asupra Germanilor
Luarea
Octomb. mare Oituz,
Noemb. Unirea
Unirea Bucovinei
Luarea

www.digibuc.ro
 35

SA PRINCIPELE NICOLAE
MEMBRU IN CONSILIUL DE

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 SARBATORI ALE FAMILIEI REGALE
serviciului

Febr. A. R. Principesa Elena,

S. R. Principesei Elena, 1896.
Maiu numelui
Elena
Ziva Sale Reginei Maria.
August S. R. Nicolae,
August Sale Regelui Ferdinand
1865.
Sept. Sale Ferdinand
Rege
Octomb. M. M. L. Regele Regina
turor Alba
Octomb.
Noemb. Ziva R. Principelui Mihai.
Noemb. Ziva R. Principelui Mihai,
Decemb. A. R. Principelui
Decemb. A. Principesei Ileana,
29 Decemb. Regele Ferdinand
Regina Maria,

ANIVERSARI NECROLOGICE
Febr. Moartea Elisabeta, 1916.
Sept. Moartea Regelui Carol
29 Mircea,

LEGALE STABILITE PRIN LEGEA

DUMINICAL PRIN DECRETE

Duminicile de peste

Botezul
Unirea (24

Aprilie).
Maiu).
Proclamarea
Eroilor lunie).
Maria-mare August).
(26 Octombrie).
Decembrie).

www.digibuc.ro
 RELIGIOASE,

Botezul

Martie,
23
Aprilie

Constantin Elena.
Ziva Neamului
Rusaliile
Petru
August, Schimbarea la
Sfânta Maria
Septembrie, Maria
Cruci.
Octombrie,
Mihail
Intrarea
Decembrie,

Din aceste caracter

Ianuarie (Anul nou) Se serbeazä
din
6 Ianuarie (Botezul Domnului). Se serbeazä
serviciu divin paradä
22 Aprilie (Vinerea mare, seara). Serviciul
Mitropolia din Bucuresti.
23 Aprilie spre la
Domnului, la Mitropolia din paradä
Maiu. Aniversarea
divin
2 Comemorarea Eroilor pentru Patrie. Se
serviciu divin procesiuni la

Se
public la ale Regale
Ziva numelui M. S Maria.

www.digibuc.ro
 August. Ziva Ferdinand
Octombrie. M. S. Reginei
Noembrie. S. R.
de 24 Ianuarie face
de
etc.,
programe de Militare.
ale
de
Ajunul Anului este suspendat,
Statului, particulare.

de Apel Tribunalele
Vacanta de dela
deosebire,
dela 24 (ajunul

dela Joia Mare

Vineri exclusiv

ce calendarul am
putut: Calendarul bisericesc ortodox de Dr.
profesor de din
aprobat de Sinod autocefale
spre sluji pentru mod
ritualului nostru
calendaristice din an.
Calendarul bisericesc ortodox ce dela
tuturor

www.digibuc.ro
 Ce Român

chiar numire,
ta fi pästrat un de
care nu
unei de mare
biruitoare, de dialectele slave
teritoriul roabele sale.
Tara care
opt sute de
forma de cari sunt
fiindcä le-am de
cari ale noastre,
frumoase,-cu cari sunt ale
fiindcä le-am lucrat an de an,
munca noasträ prin nostru,-cu care
noasträ, fiindcä pus sate pe
cercetat
care fiindcä care nu
mai din antichitate. fi
sute de te fi bucurat fi
distruse
de culturä mai le din
fi fost jefuit de toate
de fi de
fleteascä chiar popoarelor mai fi
totdeauna izbit sfinte ale de
toate acestea fi ocrotit totdeauna
acest al popoarelor din fi fost darnic
fi Român fi pästrat
tatea neamului nostru, acea vitalitate care
s'a putut dar nu s'a curpen tare,
acoperind parfumate
mai ales fi Român avea
toate aceste ale neamului nostru, cari le
nu au rägazul se
dar dreptul cerem
de duce nu pentru
pentru lumii
G.
Profesor

www.digibuc.ro
 41

ALTETA SA PRINCIPESA ILEANA

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 CALENDAR ISRAELIT
(1927)

Ian.
Nou
Marti Ian.
Adar Febr.
Adar Ziva Moise Miercuri Febr.
Adar Febr.
Weadar 5 Mart.
Weadar Joi Mart.
Weadar Purim Vineri Mart.
Weadar
zile) Dum. Apr.
Nissan Ajunul (Postul
celor Apr.
Nissan zillele I
Dum.
Nissan zilele
Hamoed Mart.
Nissan VIII 24 Apr.
Yjar (29
Yjar Lag
Sivan zile)
Sivan
de Dum.
Sivan
Thorel Luni
7 Pomenirea
(29
pentru cucerirea

Av Ajun de Beav

derea Aug.
Elul (29

www.digibuc.ro
 CALENDARUL PLUGARILOR

Gedalia) 29 Sept.
9 Ajun de Kipur Miercuri Oct.
Kipur (ziva
Post,
6 Oct.
Ajunul (Erev
Sukot) Oct.

Sucoth III-VI
Sucoth, ziva
Raba 17 Oct.
22 Sucoth
Oct.
23 Simhat Thora
nirea Miercuri 19 Oct.
(29 zile) Oct.
Kislev zile) 25
Kislev Hanuca (Inaugurarea
Templului) zile.
Macabeilor Dec.
(In ajun de Hanuca se aprinde prima
fiecare din se aprind

Teveth Dum. 25 Dec.

7 Teveth Dec.
(Asora Be nu cade 1927).

MARI CE SE RIGUROS
Postul Esterei 13 Wead Martie.
2.Postul Tamus Tamus
3.Postul Av, Av, 7 August.
4. Postul Ghedalia, 29 Septembrie.
Postul Kipur, 6
Din aceste zile de post. patru se in prin de
pe tot timpul (de
de mai strict, incepe seara de ajun
36 ore.
5687 al din lunar al

www.digibuc.ro
al -lea ciclu solar, este un an de
zile, din care 55 Sabaturi. 9 Septembrie 1926).
5688, al din al lunar al
al 204 -lea ciclu solar, este un de zile, din cari
Incepe Sep
tembrie
anii care
s'a la anul Actualul calendar
de Hillel ea din din
rusalim este bazat pe de 354
la cari se o de 29
total de 384, 385 sau 396 zile. al
cuprinde 19 cu 6939 care timp
putul solar revine la a anului solar.

LA

www.digibuc.ro
CURTE

www.digibuc.ro
 ALENDARUL PLUOARILOR

Calendar musulman
1345
(1927)

Regeb Miercuri
Regeb Noaptea Tainelor
Regeb Profetului Miercuri Ianuarie
Regeb Investirea Profetului Februarie
(29) Vineri Februarie
lui Hussein
Noaptea Vineri Februarie
Mecca este
(Kaaba) Februarie
Amintirea
Vienei Miercuri Februarie
Ramazan (30) Inceputul celui
mare
4 Ramazan Darea Coranului Martie
7 Ramazan Primirea legii din Vineri Martie
Ramazan Moartea lui Ali Luni Martie
27 Ramazan Noaptea
Joi Martie
Ramazan postului
celui mare
Bairamul cel mare
(Curbasa Bairam) Luni
Moartea lui Hamza
Martirul Luni
Victoria dela
Ohud Joi Aprilie
Mai
Zidirea
plului)
Joi
lui
in Profetului Joi
mic (Cu-
ciuc- Bairam)
Califatul Iunie

Job

www.digibuc.ro
 1346
Vineri
Moartea lui Hussein
(29
August
Luni 29 August
Revi el-Aver Medina este
(Haaba) Luni Septembrie
Noaptea Miercuri 7
Profetului Miercuri Sept.
Moartea 20 Sept.
Miercuri 28 Sept.
Joi Oct.
Ziva Noemb.
26
lui Abu bekir Dec.
Fatimei Decembrie
Regeb 25 Dec.
Regeb

al a.
lunar, este un an de
Joi
1346 lunar, este un an de
se
Christos, data
Mahomed Mecca Medina.
(Guvernul din Angora publicat decretul care
gregorian Turcia. urmare
ei dela

Partea de A.
secretarul general
este destul de
concursul ce

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

Ce face harnic -care

trecut,
pentru muncit. acesta.
de va avea nevoie. Drege

GENERAL AL.
de

carele. Face ce poate Ce nu poate

uneltele ce de cari
cursul anului.
are de ceva

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

productele din magazie. porumbul.

triorat trebuitoare in Face
proba de cum am aratat alta calendar
Face socoteala cum nutreturile,
la Gheorghe mai e Pentru acum mai

odihnesc, amestecat paie, mistue

vitele. Tine curat grajd. Le sare
de gata fete de cari au
lepele nu nu pune
Chiar vremea scoate vitele din grajd
grajdul. vreme le scoate

ham la jug.

www.digibuc.ro
 gunoiu pe
scoate
pe
pentru ce vor face
pe cele le vreme la
din din argea.

de
pe cele stricate pe cele
Aduce via.
din Le de mucegaiu.
vinul. Trage
se
vreme din de
de de de

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

cum de de
pomilor retezarea
le unge
dela

Artelor
vreme apoi nisip,
vor
arborilor tineri.
CAnd din
arborilor.
de pentru
legume. Face gropi pentru

www.digibuc.ro
 compost pentru
vaturi. cutiile ferestrele pentru Face
pentru etc.
Seara vremea face
nuiele: scaune, mese alte casnice;

OCTAVIAN GOGA
de Interne
de rogojini, a.; de
unelte pentru
de agricultura, din lista pe care o
in Calendar.

Se de : de
a da vitelor de din nutretul cel mai bun, pe
www.digibuc.ro
 de
paie tocate,
de nu din

de scurgere

D.L GENERAL

toare vin din topirea

de ogrinji de sub pe unde

e
Face mereu ogoare pentru de

a orz s. a.
de cu

www.digibuc.ro
 CALENDARUL PLUOARILOR

pe topirea
mustul
de
unde de distruse
Taie de altoit frumoase din

PETROVICI

Le nisipul din vreun

tot
nu de paguba
coroana altoilor tineri, Mind de
de altoit, de
Face

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

Taie prea crescute mai

ce s'a

ce are La

CUDALBU
Ministru

mucezeala de la
Nu de
via.
de locul
de tutun. peste de
rogojinile de acoperit
pentru udat.

www.digibuc.ro
 noua dela
de
lintel,
Cara gunoiul trecute.

lucerna, din
bine.
Printre grâul secara de rar,
de trifoiu grapa,
va avea unde nu de cosit.
de au de

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

Tine viteie, deosebi pe cele de

pomii de
de
Scoate din legumele ce anume
la

de
acestora nu mai depun pe ele.
marginile gunoiu
Incepe
din de
de

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

acum spanac,
usturoiu.
Pune
grajdurile curtea toate ungherele.
fierbe
depe

P. GROZA

de de nu
numai frumoase.

de
ce pot Sapa straturile le burueni.
pentru pune

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

de de bob, borceag,
floarea fasole, porumb
pe vreme de pomii de

altoirea ce
pomii unge eturile
portaltoli Martie.
pomilor de curând,

din
de cep de tutor.
vitele sare
spre le de boale. de scoate vitele
le uscat mestecat

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

buruieni. Le nu de

Unge tulpina de var

acoperite pot descoperite
pe vreme nu

altoilor ceara, unge din

de de

GENERAL L.
de
pentru numai
anuale,
vreme de legume

Intoarce nu

www.digibuc.ro
 Ca alunge, acopere
cum de pe oaie resturi dela
de
Din luna asta nu mai livezile
ce vrea se
pune la de viermi de matase.

LAPEDATU
de

nu numai harnic
asigurat de
cele de face asigurarea
pentru aceasta societate

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

puii
de
de curte.
Are totdeauna
Are de stupi,
Tunde de nu le

Tunderea se face pe
le scape de
ce la vite, le paie
le de de
legume. soarelui.
de de

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

pe vinete,
praz,
lipsurile la
legume, ce se
ploaie de
porumbul. locul
pune porumb
meiu, porumb.
lucerna nu
n'o prea de jos, nu se
florile de de
pentru altoire, de prisos
din
Tunde iarba ce trecut floarea.
Taie de din
ce pe cei ce
principale. Sapa,

mai des,
le legatura,
nele nevindecate.
pomii de pe vreme
praf de pe
ce are patru frunze.
Face altoitul verde Face la,
rod celor rod.
face al doilea stropit tratament
pucioasä pentru
Trage doua vinul din destupate
nurile cari mai
Face doua tutun,
mai rar dar le din
numai seara. Face
face politul
via

insecte altele
urmare

Impotriva grindinei cele zile ale

acestei daca a din vedere le asigure acum.
pentru recoltelor. Vasele de

www.digibuc.ro
 mereu de
de numai seara
Trage pe Are de poate
roiu. Unge albinelor
nu se stup
pe
partea mai pentru

SA MIRON
Membru in de

de deosebit.
bobul

treeratul care
Le mai

doua porumb

www.digibuc.ro
au sfecle,
de cuscuta la

altoirea
ce s'a uscat

de Membru de

Tunde prea multe.

cepele de zambi'e le

Face verde etc., le

de de merele de

www.digibuc.ro
 in spalier. Rupe slabe,
crescute de tutor
ciupind mari, in ochiu
crescând etc.
legumele. morcovi
pe praz, salata,
varza de

GENERAL

doua
doua via contra
firele bolnave ale
Alege
bolnave.

www.digibuc.ro
 expuse
distruge lupoaia unde se

pentru
de jar bine

contra cerealele
pecum
de de de
prea care dela
se
amestecat
cuptor soare

www.digibuc.ro
 IULIE

treerä
ratul pune
se cele mai boabe
e le pe drum. Intoarce

gunoire
doua
se
de vreme
de

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

rod pune proptele. Le

incepe altoirea mugur dormind. altoii
de reface fructele
pe cele bolnave.
legume le
seara pe Scoate vreme ceapa de arpagic
usturoiul, cam pe scoate
soare. Strange de legume.
via. La de
printre
Lasa din
nu noaptea deschide se
Face pentru culesul tutunului.
incepe dospitul,
din
de un strat
se puterea din
Tunde mai Da drumul
ce vrea Noembrie.
fete
roirea pe
lunii nu sunt de
Pune aproape de stupi umbra vas pentru
apoi de
scape albinele

AUGUST
treeratul
bate pentru
le pune (Gospodina face
orzul, secarea de
Face doua pentru
de face proba Culege
scoate mai la
din la
pentru strângerea Drege
de
rumbul din din
magazii nu
slabi
unul bun de din
de sub stupi pe cari albinele.
albinele vremea pe pe

www.digibuc.ro
 CALEN 71

de
urmare
de
pomilor ochiuri.
s'a nevoe face
de la
dormind
foile atacate de
de de pe spalier seara,

T.

de se
pe care s'au cules.
foilor
coapte (mere
mai ales de

prea de cari

www.digibuc.ro
 ba chiar mai din poame,
frumos se mai mere pere coapte
pentru cuptor, de le taie le
la
legumele de toamna. Face straturi
locul celor de
de galbene
dela de legume pentru
le le deosebit
In la
un ultim tratament piatra
pentru oidium. mai piv-
butoaiele cules.
u
cu culesul tutunului uscatul. Face
a doua la seminceri începe culesul tor.
pentru

SEPTEMBRIE
Septembrie an
gospodar este bun

au
mete din tot
la este
spusa : va
va avea.
Face per de
cepe
rile cari au fost
ogoare de
le

rile vitelor pentru

de
trecute, culege
nu cele
pentru Le le
vreme se le

pentru pe
Scoate face
locul de crengi
prazul,

www.digibuc.ro
 R

ceapa de fasolea boabe.

de Scoate
la soare pentru
de
netrebnice. duce
de ajuns mai
vreme de anume
de din s'a

din

pentru
acum, mai eftin.
berbecii cari fete in Pune
fie curate vasele
la ales
de la bani buni de
puriu. Face vie, nu

www.digibuc.ro
cules burueni.
care se vor pentru anul
doua timp uscat face pritocitul
de toamnä sticte.
de uscatul
firelor tutun pe

OCTOMBRIE
Culege porumbul.
sfecla de card
cartofii se
pästra anume unde
strat de degere. Face ogoare pentru
de
unge pune carele,
care se mai
Scoate legumele pe vreme le
de cri spre
pentru
Culege de poame
perele de pe san pe

de frigul de

de pe unge din
lut var
alt cum,
Pune arpagic usturoiu de Scoate prazul,
morcovil. tulpinile de
varza de
Alege ce sunt pentru le
pentru iernat. Strânge frunzele uscate pentru
alege morcovii pentru
Continua strugurilor. Alege
numai struguri iese vin curat
culege se
apoi stoarce
face gropi nu
s'a prins vita anul trecut.
storsul strugurilor fiertul
fiertul pe trage de pe pune vase
foarte

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

da acum
de pe
mai
de tutun,

gerea foilor.

NOEMBRIE
culesul de :
face pentru de

Copil port din jud.

la
de viermi,
Taie
balegile de
prin din
drumurile

www.digibuc.ro
 teren pentru de
gerul. Pune
perilor merilor forme
de
de omizi se
de
acolo.
sade de salcie, s'o
Scoate legume praz, morcovi,
de legumelor de
paie, frunze coceni locul unde sunt
gumele cele de Pune
rece de legume. Strânge le
le
Acopere paie uscat legumele ernatice ce
aracil. Face
vinurile noui.
totdeauna
cari fierbe vinul,
curat, prin

prea semn nu
de prin urmare acopere butea ceva de
vinul fierbe prea butea
din in and rece.
Prepara pelin acum se bun
cari au fost mai Trage
din anul trecut trage de
de din vreme
Acopere paie de
fie
rite de
de au trecut peste se
acum Februarie.
la vier! care fete
Cara se
Cultivatorul
folle, stivele de tutun. deosebit
uscat de tutun prea umede.
le Depozitul

www.digibuc.ro
 care
cazma terenul
luna aceasta an
rilor. poate

Cara gunoiul. face ogoare, daca este

Taie lemne
porumbul. Cauta cerealele din magazie. Le la
se

de care fete

ger, face gropi

ger, face

www.digibuc.ro
 PLUOARILOR

tineri de vitelor,
putred la
taie altoit partea de
din le

puse adaogä paie.

gerul mai frunze pe
Acopere ceapa la
iernat, trecut ea, ce

face vremea

bine s'a
nat. nu de

s'a de mucegaiu, ceasu-

tutun
de din grajduri le
la soare curte.

www.digibuc.ro
 OR

Le se poate de
pe grajduri.
vitelor pe
peste de

Le sare regulat.
vitelor
curat. Bunul va avea astfel mult.
ham jug.
pe
nepotcovite de Cinstea plugar se
vitelor
dela
de vremea apä
de bäut,
Pune
de ales
faptele celor sunt
ce
casei.
de
gospodarul de
preget din ce
familia. De aceea ridic spre
tot care semeni pretutindeni
pentru de
de de de de
fete.
va din

www.digibuc.ro
 BOALE LA PLANTE
SAU
este produs de ai
spori boabelor de grâu, porumb, care
se desvolte se ea pe

desvoltarea ce s'a trecut format

bobul, intreg
de stricat; boabele
atacate sunt spicele
de sus).
de obiceiu pentru
au ajuns convingerea
mureze trateze alte
pe care le pune este un
economic national de general
boalelor criptoganice cum
la copii
se acestui calendar trebue
interesul trateze grânele contra
boale. Am vara acesta treierul
durere trebue din
era iar boabe ce
erau depreciate, dintr'un se
poate scoate
derizorii, pentru export despre de
mal poate vorba.
Tratamentul calendar
pentru boala mari,

chiar tratate contra

aceste
stropirea de
de kg. cari se
de var de
semintei de se face stropitoare,
de nuele cari se pune se
mai sus
dupa ce se la
se
Cu un de se poate

www.digibuc.ro
 81

tratamentul umed, trebue deci uscat

piatra este bun,
dar are inconvenientul greu,
trebue uscat ce fost de
saramurat se poate tare
de boabele nu vorbim ele
atacate nu
alt mod de tratare
contra tratamentul uscat,
Tratamentui se face se
praf la un sac de kg.
este foarte se un sac kg.
se pune Porzol praf sac
sac peste de
la se de câteva
de Po
Cu acest plugarul câteva
de de orz poate
nevoe usuce
Dar de acestea de
Porzol este boabele nu mai sunt
atacate de
Se praful de tratamentul
de secara, de contra
kg. praf Porzol
100 kg. sfecla de marele avantaj
uscarea
mult
Aceste tratamente se se pot aplica
orz

www.digibuc.ro
 PLANTE HRANITOARE
(Cerealele,

Zea
Ardeal
misur Macedonia

porumbului mare
ca a alimentatiei
De aceea se zice despre porumb
Suprafetele cultivate poru in anii -1925
fost :

443 ha. 1922 . . . 3.403.854 ha.

404 492 1924 . . 454

1925 a lost de 415.915 vagoane

Porumbul are tulpina cu noduri
la In
este floarea de in forma de resfirat
de la foilor
La se In lucrarea sa
la Pamfile a
e mare alb la
porumb are boabele de coloare
e lung
are mare,
mare porumb bobul mare
mare opt
la zece de boabe ; porumb cu
cu de boabele alhicioase;
bobul foarte alb rotund;
subtire opt rânduri de boabe
de de dintele calului are bobul mare,
albicios ; are
subtire, bogat boabe pe fir se
fac multi ; porumb are boabe ;
are boabe Soiuri de vreo de
: Cincantin

www.digibuc.ro
 Unele se coc vrea
porumb, va de porumb care se coace mai de vreme.
de la trebui se
multe de porumb, nu se face se-
din porumb
din America, se
soiuri, dar nu se a se corci

cultivate
Porumb

4.

ales se dea convine

mai bine. nici o alta nu e porumbul de ca
la noi. S'au numirile n'au cam
marime, marime coloare.
Porumburile noastre nu se de aceea nu
prea la export nu
Porumbul toate terenurile de cele
cu ape la o
mare in (pe marginea in terenurile din

www.digibuc.ro
 Produce kg
2.800 kg
pe
1923 1.130 in 1925
de 1.050 kg.
Boabele
de nu sun
de pentru de porumb

de

mate in care se
la
Nu trebue se
se in
porumb
gray.
- Dr.
N. A.
la Agriculturii de
au cum se

www.digibuc.ro
 de se Din
amestecat Cine se cu
consume alte
o
Hind begat in nu
vreme.

Dulap pentru
tip de

lapului
de mobile

de face
nu
de
de
de
porumbul
se la
glucozel. inceput se

www.digibuc.ro
 de porumb se
de porumb
Cocenii de porumb (tulpinele) se

Dulap
in

conserva un mare
de

(dupe ce s'a depe se pot

Porumbul se poate cultiva pentru hrana vitelor.
alege pentru aceasta un soiu
se lemnifice Nu se pune cuiburi
se la
de se porumbul

www.digibuc.ro
de se uniforme

www.digibuc.ro
este floare, cam 2 luni se
un bun pentru de lapte.
de servi ca ca
ca acrit (mural). In acest caz
gropi
In America porumbul are nu
se ce ne aduce viitorul. de porumb
haros se ca legume conserve alimentare
pentru oameni.
Din porumbului se un uleiu,
Acest uleiu se la prepararea
de la
sunt foarte
Din de porumb se cauciuc.
Din diferite sciuri de porumb se
diverse
Olucoza se
Se diferite spirturi.
Din porumb extrage celuloza pentru a tot
felul de chiar a precum
pentru prepararea cu care se pe
vapoare; de asemeni dextrina pentru
Din extrage de
Tot din porumb se fabricä explozibile, de
praf de carbon, pentru electrice, lulele
fine pentru pentru
Din Ustilago se un extract care se
ca medicament radical pentru oprirea
Din de porumb se extrage

Cele la no
Enescu Directorul Centrale de la
N. Andronescu, Agronom Inspector General

www.digibuc.ro
 DE

de
din Roma
o
aur.
au
la acolo.
de
Europa
roman au
mas au roman' din
din Italia
ale
Roma a popoarelor.
Roma a mai a
Petre a a
lui a de
in
tr'o a regilor Prin
in
o de o lasd
din la Roma
de
cele s Roma din
fiu in

au ca a
dicd al ales'.
In Roma a
din cari veacurile

www.digibuc.ro
 tuturor
la Roma aces'
de au trecut s'o
ci
i au E singurul lumii
i
* *
din noui
E fi
au de

a o din
David El
nimeni ascultare. care a
de ca agricultorii din toatd
a El a invitat
anul tuturor la
de a se Roma
din
a fast s'a
a
de de civilizate
ca a
din frumoase
a ridicat de care add
se
angajat sa dea an din
000 lire
lei. aceasta
De
a tratatul s'a o
ce
de rangul
lei.

din o
aceste : se
agricold la
tuturor.
iar se
care trdia din a
la din
o

www.digibuc.ro
 CALENDARUL PLUG

la din
cum
oameni cari

Ei din despre
ce se pot aduce plante
animale
descoperiri publicd revistd

www.digibuc.ro
 la

credit,
de de de
se

reviste, de
Institutul de
la
Sunt se

la
din
stingerea

se

au la

la

are
sala

un care
din
cari
doi

www.digibuc.ro
la

cu dele
de

www.digibuc.ro
 care un de

au fie ales un
e un al
un al
in Comitetul Permanent Porn, Profesor la Aca
de studii comerciale din care
comercial al la
Permanent de e
se fac de
Sunt printre
a sd un
de valoare.
de este
cele mai ale De acolo pornesc
mai puternice raze de lumind
o
a
de mull
- in veacurile trecute :

IMNUL
Vino
floare, cerne soare
'n pune 'n 'n
de de de

ca

poem dramatic de Sandu

Pascu.

www.digibuc.ro
 Cum
de
ce exista
timpul
socotim cantitatea de tot timpul
ea pentru ne da

pentru au suferit
de de de
ales din din au impiedecat aproape an de
an timpul
de multe au
din din care
timpul forma Secete
ajunul au
de se coace normal
toate aceste apa de ploaie
timpul avut nevoe de ea nu
rod
nu fi cantitatea de
timpul aveau de ea.
de
toare pentru Tara bogat pe avem,
da recolte mult mai
de an an,
apa de care are
de urmat aceasta nu sunt prea
chiar mijloacele pe cari avem
pe ele re
udând and
deajuns, nu vom la de locuri
la pe foarte
pe care le-am ajutorul

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

a uda suprafate a
a e nevoie de
cer capital foarte mare greu
de executat. timpul, de sigur, le putea face pe acestea
de pentru Tara vom avea de pe urma lot
de sigur va foarte mare.
la facerea unor astfel de trebuie
la le care ne stau plugarilor la
le mult

trebue facem asifel ca

din apa de ce o
putin mai incet.
Felul cum ne muncim e pentru
a apei.
Aratura in toamna este cel mai bun
a face intre multa apa o
de nu ar trebui deci o din
Mai ales porumbul care de des de aceasta
trebui intotdeauna ajutat cu Pentru a nu
umezeala ar ne ferim
de a din pamântul, de
s'a o din toamna, in se
poate foarte numai cu sau
care sc numai la suprafata, a scoate deasupra
pamântul umed usca. Daca in se fac
numai pentru a impiedeca
mult uscarea pämântului.
trebue ne ferim de
se de
la suprafata acela care
se e de soare, pierd foarte
repede.
Pentru a aceasta, va trebui
sau cu
natura de mai deasa a
ca apa nu ; ea e
de de ea.
foarte repede apa.
Raritatul astfel cum se face la porumb cea
mare parte a face deasemenea ca o prima parte din
se fie
Vara, dupa ridicatul de care
nearat se vitele, pierde deasemenea
foarte repede apa uscat, timpul
avem de multe din

www.digibuc.ro
 de de ce s'a recolta
uscarea din ploile
de fie
din
timpul
de vara ne
de prima parte din ce ne aduc secetele.
unde dus bun
poate, dator
ce va va
A. NASTA

CASA DIN

pomul nu
se

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

DE
dorul ponoare,
capul gol
vrea zorii
picioarele alt sens

dor din
dor care la sat,
fraged
care tot uitam de truda

dor poiene, de
ce le ciobanii seri
de vatra peste care, uscate crengi
mistuiau de

grebla care
dor
De zilele voios, pe sub pädure,
Mergeam de fete, mure.

vrea acum la s'adun din

prin pitpalacul...
de sgomotul aice,
codrii livezi

vrea pieptul gol

groase
Sau chiotind
la de

vrea... vrea, de
Dar cine poate al meu
din trecut, cum el
frumos le de poezie

La trecutul acolo
Mi-am petrecut mea
ea, tot ea
ea

www.digibuc.ro
 de

In general Sparta
e t.
o Este
frumos atribut al zeilor. El a studiat de doctorul
Raulin a lucrare ojunge stare
pe pe
de care pentru a se
mai pe
Acesta este nu se deosebesc
se pentru a
spusa chiar
par a Darwin a un
La pruncul de
de ce f el este mai de
natural Abia de
a se
col se acest nu
Sau cel n nu
care este d a de a supt Numai
devine un limbo]. a se
la vine
de sine
este egoist, inst inst
care cel tine
se numai
a Au, spune A rbroise molima

www.digibuc.ro
La nu mat
bu
Dar alt
de

este de
de greutate care
de vedea
Adeseorl nu

www.digibuc.ro
 nimic. e un (act) care
deloc. El poate pricinult electrizare,
Davy, protoxid
azot, isbucnea mari de cari la
de opium au pe buze un idiot.
de bucuria cea
Melancolicii au crize de nebun. ce vorbesc
nepotolite voie.

-
Adeseorl
totdeauna.
a zis este
nu are drept
partea
legat de ea nu e de ea, el o
face epoca e timpul
frumos din deci va
Dar ea va Cu artificial
poate ca leac poate inimei.
e cu
are o despre : le semn de
Dar la vorbind ele nu se ivesc triste
momentul care puterea descreste. vesele
din ele culmea acest mo-
ment este de o care
sului. Mai mult care când
pus din
aceste prin De aceea se
produce uneori când ar
se aceste protivnice. E ceeace
s'a petrecut Andromaca lua
lui Hector : zice
preciza ce 'i s'a a o
calea de care s'a privinta
mal jos de quadrigemeni.
de

www.digibuc.ro
 doarme

al
la umbra unei
la umbra unul car...

VI
pe ion o
apol
un ou prat de Doarme dus, din
un snoo de

lar la sale,
Un ca o
somnu dulce

www.digibuc.ro
 ARABI. DIN ALHAMBRA

DE
PUNCT DE

In nu
boala a
Regiune da alte regiuni ale era
sufere boalelor
mutt este
nu de mirare In
de au efect alarmant de alte regiuni ale
Referindu ne la treptele se azi aceste
trepte, putem mai unde
pot clase.
de unora,
altora, ei alte
sociale greu s'ar trage.
de toate gradele ; dar, trepte sociale de
nu.
Pentru de puterea In de
ritatea pe rangul
un trecut, o un rol de
o e cineva sus pus),

din intreaga de

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

legalitate, dreptate
de
acestui

procente din
ordinea
astfel:
Ruteni
din totalul scoatem
chiar au de restul
incomparabil procente
celelalte aceste 85 procente
special procente
sunt totul normal

nu straturi
nu puteri
aceasta de sus.
de sat la ocupatiunea care au
primitive mijloace, mult slabe
mult de prea
pot din ghiarele atunci
Pentru nu avem
puteri de jos.
mului la sate toate se
zerie. care scape din
salt prea mare, prea de
total de unde au plecat. Din condus
de bruscat tot pasul, de
cazul ajunge

organismul social, de
poate elementele autohtone.
numerice.
complicate
primul nu avem elemente puternice,
din punctul de al
sentimentelor
Al nu organic de autohtone
de jos, de sus
elementele emancipate de
suport direct
de Avantajul punct direct de

www.digibuc.ro
 PLUOARILOR

in ar mai ara junge mai lesne

emancipate, deci forte de sine In
a doua absolut liber, s'ar deprinde
in sale; ar drepturile
pe cele ne pe
din ; de sus de ; de
da de a se Toate

SURCELE Editura

acestea de nu se petrec. prea

elemente raza de rurale, se
totul prea pentru
noua
ce
pätura deasupra
un corp

www.digibuc.ro
 pus, un element, avid,
pentru lupta Evreii.
pentru cauza puternic
pentru unor periclitate,
acapararea de exagerate, Evreii
tive de
Dau motive de pentru ne pe
permanent contact pe de pentru ne fac acest
chip nu avem de jos de sus,
care ne ar care near face
nevoia
Ca pretutindeni de care aduce
el celelalte rele este Aici general
cea special este Este de
nu din cauza a risipei, cum se
ci munca agoniseala s'a putut
de cine pentru poate
munca muncii.
aceasta se poate continua mai mare
sub mai multe forme chiar azi. refer la cazuri mari, nu
de de toate refer d. p. la compo
din de sus, unde se fac
lui Crodel.

Izvoarele de venit ale din sunt

: vitelor, ivarea pomilor
ce se
I. Dar vitelor are un mare
desavantaj. de vite nu sunt proprietarii pe
vitele. Au Azi proprietarii aunt
cari nu cresc vite. mult din ei
acest
Din pe ai 15
munelor, etc.,
76 particulari de 42 de
Evrei, celelalte la un nu sunt
35 cu aceste date
In procente vedem care procentul de
din totalul rural Ungurii,
etc., nu au In 51
care n'are
din totalul rurale din
la dar la
procentul mai din
sunt

www.digibuc.ro
de

www.digibuc.ro
 nu pentru absolute
crude
Vedem din aceasta popor
care sensibil care
de activitate
din

aceastä
chestiunea de reveni
Toporul din
stejar principal
judeca
Numai proprietar, de
au scäpat de
nu
pentru prea
toate casele de toate
la cealaltä
in locurile sus
toate
toate care ale
Nu izvor de pentru
are, valorifica. de

Tot
mare,
obiectele
devastate de
furtul
tot
tot
face
de
ajuns
de
Din

de ape,

circ km., toatä partea

www.digibuc.ro
 de la pe o de circa pe
dreapta apei uneori pe
nu un desolant aspect.
In mod firesc ce
Cu Poate se vor care demonstreze-
se Sunt interesati
care nu cunosc Este drept din
ceva mai grosul lipsuri
Dar din
neamului Cu o de
peste vreme aceasta. conflictelor de
nu se da in
cele mai potrivite, vom vedea peste
vreme aceasta. Atunci va pe alte neamuri,
Despre despre va pomeni,
doar Din istorie, vor
o de a pe un neam ce
s'a stins prin lui, din istorie vor ai pe
vor mai vor mai au fost pe
Din pagina a
le va da ce au fost

de era destul de grea pe aici, era

atunci nu era de
de proprietatea in
slovacia Polonia, nedrepta
vecine, erau pentru pädure de cele
de pe Tisei.
urma nouei acestor
trebuit se interiorul
acest chip de celelalte de
s'a redus treime se de

In aceasta de
la toate Parte
ducea America se duceau parte
ale pe parte fabricile
din treime
din sat Cu ce aduceau de pe se duceau
ce mai de se
As America,
sunt, fabricile
sunt totul.
vedem
vitelor. cum am mai
de

www.digibuc.ro
 ne da de
putem explica fenomenul ciudat
care de
din
de Da,
se de
dar preotul din Botiza,
care nici de
se zile
scot
boabele se

se
duce
ce se poate ajunge
un element nu se face
organizmul,

mai
care
Putem spune din
n'are Nu vre au aceasta
material didactic, personal
acestea din statistice. Altceva vreau
vreau subliniez chiar de jumätate
nu se poate
In din cauza N'au
n'au copii
al rând casele sunt
sat
se face acolo dese.
locuiesc pe
la mari, ales de
luni de timp de
vie
nu pot prin
treilea rând, nevoi pe cap,
chiar atunci
un
vorbesc chiar vin
de de nu se
de Sunt
de
bine

www.digibuc.ro
 L OR

LA

www.digibuc.ro
din care guste. acestea lucruri
cineva ocaziune aceasta congresului,
Sunt toate acestea de
pentru se
de
Dar care este de
acela care
nu poate de
totul urmarea este de din
tuturor, din pricina sus, nu pot
da tuturor
Urmarea este lucrurile vor merge tot
elementul raport celelalte
din punct de cul va mai
Nu vreun care,
cineva de dreptul de se prin de carte,
trebuie distruse parte care pe
de la acest Este care nu
pe
Alcoolul. deosebi pentru este
care trebuie ne serios de lupta
necazurile, desperarea cuprinde,
mai totdeauna alinarea In lui
putere lui
de fericire, aproape singura pe care
avea, de
de lucru de
ultima pe este un care face
Prin
multe au
de trupurile de ale este
de distrugere Românilor celor au
aceasta. transfor-
chestiune de de general,
trebuie tratatä atare.

doua la Despre
nu avea prea de spus.
sunt Sighet,
din aproape
toate celelalte
celelalte peste
restul procente neglijabile.
Despre
agricultori spus prea mai

www.digibuc.ro
 ceva. ceeace pe Unguri,
are
de de nu se poate pune monopol
Este toate astea vrednic de
notat nu se nici un
de
este Suntem de Eu cred
cea Evrei.

I
Popor bine tenace, muncitor, perzistent, avid
solidar la
organic al altor state, el pretutindeni, o cu
precise, bine Ajutat acest sens
de din de religia Evreii de
pin care
un tot
In proportie sunt folositori popoarelor unde
tuiesc; mare devin prin spiritul exagerat
de acaparare. Evreul nu respecta dreptatea ; el singurul
criteriu este interesul
Tiran and asupra la servilism
sub ea, are el totdeauna cele arme care
birui. suflet, nu merge
drumul practic.
Nu se teme de Nurocu
nu ce e N'are
lupta cea cale aceea care atinge
cum ar fi o Acesta Evreul de
acesta avem aface in dar
principala este
Ei nu ci prefac
altora. totul merge precis defect.
De aceea nimic nu se poate pe ei. unele
cazuri solidaritatea duce acolo direct la
folosul es de
ex. trif. Sunt comune unde de
de sunt cumpere carne trif,
surplusul de Dar in este trif,
trif, Un din Sighet spus
sub supravegherea Evreu ca trif. Pentru cele
nu aduc Evreilor vre Constat numai
organismul social.
s'a Evreii in Dar Romania -ar
fi fost locul tot trebuia Reforma din
regat pe ; ea a fost In

www.digibuc.ro
 personal nu aceia care
munca de
a dar nu sunt nici din aceia care
un steag care nu un drept real ;
de egoismul
fie al
De aceea, când avem aface cu element
de superior; noi de slab lupta el
pentru el are tot noi este explicabil
un desagragare pe toate
Suntem descompunere pe
pe cultural; descompunere
moral al de de aceea
o minoritate procente
define 58 procente din din din
tot acea in aproape
intregime ;
in mare ca de
de ale ; minoritate este
in aceasta pentru a desbina pe exploata pe
scopul de a se substitui toate, la nu
economic, o chestiune de
Este o chestiune de lichidat, nu
intre douä neamuri.
lupta care s'a deschis pe chestii
nu de de sacrificiul mare
care cu vederea ideal azi
acest ideal care ne

am puterea am
avut curajul o care avea un trecut
Kogälniceanu zicea de dacä
nu de necesitatea a cerut,
argument al lui pe buze, am
de durere o care are merite
testabile de pentru necesitate
de la chestiile acestea,
de

este greu e
o
U

se de
se

www.digibuc.ro
 cele de care
se ocupe agricultorli este
care spre dauna
care era acum
mäsurä de ameliorare, care asigure
noastre.
produce asupra
care se noastre deal,
ce primele iarba se usca
toate care
se
preocupare nostru special
fost prin toate
de

Din evenimentelor din timp de

s'a urcat continuu de alta
de
aproape nu acoperea mare din

special

Este
de care

www.digibuc.ro
 PLUG

Vechiul regat 1046563 1056563 846249

Basarabia 420929 383944
Bucovina 39457 40457 100773
Transilvania 1340057 1525268
Total 2836963 2858006 2856234
vedem suprafata ocu-
de 1925 este aproape ca 1923
de 20.000 ha. plus ceiace aproape nu
vedem pe and
vechiul regat suprafata a
in Bucovina aproape in

Aceste dau nota a grupe

de provincia. -fel pe Basarabia vechiul regat unde
agricultura de Hind
cum mai sus din terenul cu aproprierea de
normal acest surplus a intrat culturi.
In Bucovina unde vitelor este
de natura terenului, nu a scäzut
ci din contra a crescut anual datorit faptului potrivit
agrare din Ardeal s'au complectat aproape la
toate numai terenuri de
nu din teren arabil.
statistice
1920 erau 1258862 ha.
1923 1323014
1924 1340057
1925 1525268
Cu atte in decurs de 5 suprafata din
s'a 266406 ha. este de sperat de
colo nu se vor mai face schimbäri mari.
generale a a se pune
dorintei locuitorilor de a se incontinuu suprafata
in de a se ocupa de
cum se cea mai mare parte din
de burueni regiunile de deal
de pietre de care pe fie -care an se

Vol.

www.digibuc.ro
nu socotite ca care ci
foamea
Pe pe care le prin
dar, pierde cä
care produce mai se

chestiuni trebuie tuturor

credem una chestiunile
ocupe de
chiar pentru

www.digibuc.ro
 ce vor
toate chestiuni, ce
special
nu pot
de
de care multe au acoperit
trebue
grapate pentru ce se
ajuta astfel ierbei.
se arate care se face
de vite rational este vitele
grajd nu se scot pentru face
grajd mai bine, sunt
pot aduna bälegarul de care care
nu produce foarte slabe.
de care dispun, plantele de
de frunte au astfel de
vite pentru ogoarele
lucru se de
au da de pe
are bälegarul agricultura de Sunt
care nu nu
duce pe care depun ardeleni pentru
ogoarelor care se face foarte mari
pot servi de exemplu tuturor.

Calvi care se

www.digibuc.ro
 Din
avem date precise timpul
tutunul dela am luat
fumatului, expres
credem obiceiul
de zic
(cum au
pentru de

de tutun
aproape probabil dela
Polonezi, am obiceiul,
de De avem denumire de
pentru tutunul ceea
acest de tutun
Moldovenii Polonezilor.
Cum sus, date precise
tutunului nu
C. scriitorul
tutunul fost
din de hatmanul Cazacilor Petru
Zasciuk nu
el
monumentala prof. Dr.
et du care,
istoricul tutunului probabil
Zasciuk
Comes, 1630 era foarte
de
de
Lupu, Ruxandra,

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

bogat se
la
venesc
vorba de
nu de
din 1681 dovedesc acea vreme
se tutun cultivate
de oarecare erau la dare
Documentele chestiune sunt
lerusalimului Dosoftelu din
lacov din care se
danie facuta de
zidita de el. se spune
se sat de Cantacuzino
Cotroceni, nepus la dare
de chip intre altele de
de
Hurmuzaki,
de aceste se catastihul
erau se la se
de vama fie
Aceasta 1691.
Neculcea Moldovel
bind despre Constantin feciorul
spune de
(1696), de avea dela
tot era pentru
el nu silea
scornit
de au de pogonul de de
sapele prin nu de foame,
el le de de patru lei,
de Mihail
ed. 1872).
document interesant hrisovul Mavro-
cordat din 1721 care acesta
de dânsul, altele Suraia din Teleorman
pentru pune oamenii
nu tutunarli
dijmarl,
sat acestea
De la 1740 documentele

www.digibuc.ro
 patima fumatului se se folosea
produs catastif
de din Moldova de 1765
cum se
felurite de tutun trebuie
fiecare pentru 14
pentru 7 pentru 5
etc. Nu se
bucele lulele: de
la zece la
1765 de
din fasc.
1922). De acestor de pentru
felul se orânduelile
din 1726. trecutul Moldovenesc de
Bogdan pag. 158).
Aproape in toate Europene de cum inceput
patima fumatului, au inceput
potriva contra
confiscarea
nasului, etc. La scrieri
am cercetat, nimic de pitac al M.
din 29 Aug. 1783 care
poruncea oameni lase
care
am fost
pentru spre de
care porunci la
or de la norod de
nu cuteze prin ciubuce
dinire
se poate face
dal
se Românilor
de Ureche pag. 486).
Popoarele special
asprimea
tot cam pentru motive de
pentru de
Tutunul drum pare
tot printre
aprigi. Unul dintre fost Mitrofanes
Dodona care murit
1730 de 104.
vol. XIII). Acest scris carte

www.digibuc.ro
 care de sigur mare sgomot, Nicolae
Moldovei

care
prea iubitorului de Voevod
de
Romeul Hag! 1786
August
aceasta
care 1603
carte tutunului care
se lepede de aceastä
cam termeni: aceastä
Din din prostie
de ea. nu atrage asupra

Acestei
carte
Neculai contra
spune creat
de scot
acestei
nu
el din el
de
din de Ea
soarbe

de
au
din
mereu
de se
de de care altul dintre
operand
obiecte
se
mod decent

existent carte a de
A. Ureche
in de

www.digibuc.ro
 nu din
ale

nu numai Dimitrie era un

Se orele
se unde

BUSTUL LUI LA B

Cantemir de Stef.
Alexandru ti era un tor
dreapta cat
foarte scump , Doamna stang
chiar o statue a
la B Ceho de nostru
N. o descrie Dea upra casei No. 4 din
Grillewitz Gasse, a fost probabil

www.digibuc.ro
 piedestal
pot artist;

nu se
nu se venit, cafeaua
care
taxele tutun erau
care cat
care, spre
unele de Coast. George

Oerit

huzmet al
oerit,
Care zoruri din
se scoate
aceasta scoase

vremea din taxele trecut folosul

care apoi dreptul de
vinde tutunul nevollor
aceste de patima fumatului mereu
fetele.
petea putut patima
stare, vorba

Petre E.

pentru s'o bine,

Nu poate fie ghia pe care n'o

www.digibuc.ro
 nu e lume
mame

Nimic

RADU D.

la umbra.
De ar de
avea ne
Mai bogst,
De

www.digibuc.ro
 de

Printre are de

considerabil
regiunile
coloarea penelor
tari, lung
ciocoiului pene
din se servesc de
monit
pe
pe copac, locurile
nu le displace

cuib de coloare
deschis, pete sure
agricultor primul
acestor cred, sunt
cioara
aprecia lucru, cum
ce se cioara cele
timpuri.
general, iarna, ea mai pe
apropierea acolo
unde animale, de grajd,
de de pe cari le
urmare, cioara poate aduce nici
din

www.digibuc.ro
 de tot din
de pe tot de
aduce foloase cari noastre.
cauza
se din vreme. De obiceiu vedem,
ea de unde tot
felul de din brazdele aburinde. larva de
de Aprilie, apoi
Agriotes,

FRUGILEGUS Ciomac

ea boabe de
de multe ciocul
am
de
de
de de

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

dar, epoca cioara se

general tot de insecte
bele servesc de
pe acelea, cari nu sunt cari
mediu prielnic de sunt
eirii.
regiunile unde cioara
puternice, este de
sperietori, eventual din una.
timpul de
acoperite cerealelor ce cresc acum de
cioara neagrä nu are ce
de pe pe
site, precum aproprierea de de
unde se
cari animalelor
etc.).
de pagube este urmare
Toamna, este curs, cioara neagrä
Cleonii sfeclei de culege boabe dar,
ea mai viermi,
Numai când anotimpul nu este
vorabil, vine porumb deosebire
depe marginea Plugarii se
stropind porumbul lapte de
De a de
special pe cele n'au din
cina vremii nepriincioase.
acest caz, putem unele exemplare
sperietori va fi
Din cele cioara
este un animal, care aduce mai mult bine
turii, ea distruge insectele culturii cerealelor,
pe acele cari mari chiar cre-
animalelor.
Poporul nostru are regiuni,
despre cioara pe care, din ce
le face, din pricina le
le le cuiburile le felul de spre
le nimici.
cercetärile ce s'au
ornitologii au disecat au stomacuri de
spre vedea ce se
din cercetärile statistice efectuate pe
cioara este pe care

www.digibuc.ro
 pe un contra insectelor
culturii plantelor animalelor.
Va fie ca
peste nu care
caz se leac.
Ca iubitor cu bunurile relele
multe are drept la
un rol pe care de
numai
LUCA CIOMAC
Agronom Cluj

nu vede nu e acolo.
bumbac nu se face

vechiu :
Cele pe
Cercul mare pe Domnul
Hristos.

www.digibuc.ro
 zice
Un
Tu Ce
Cu E sufletul
E moarte
cânte Balada ce aud
lar strunele jale
Amarnic Din ochiul ud

Din vremuri aprins,

juru stau
Cu nins...
mini Dar struna
Din ochii cad,
jale
Ca apa pe vad....

www.digibuc.ro
 Mozaic din Alhambra

FECIORUL H
din Tarigradului, se pe
din
c'un firav, care
apucase
- ce s'a
lui
cum
- a
din care s'alegea
-
c'un
cam rar,
cu
cu
cu p
un
uneo
cu vre
i

Azi au
dimineata cu tot mai seara, ce
lui puterea
a un mare care a
sute de case de lume. s'a
casa care
lui A singur micut
slab, orfan de orfan de pe lume
pic de pentru lui
ni o rudenie lege
mai de prin
a la o din vecini, când
la and colo,
ce zi norocul lui,
din ai de
nenorocirii co
din vecinilor, n'are pe nimeni poarte de
fost bun bucuros
chip o
a dus ale

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

legea un
nouä.
scurtul chinuitul trecut crescut
sub
deprins se
de tare de cea
mai de ceea ce
de ce
pe lumea asta. Era

de
de ce ce
mintea
de ce
adusese acesta de
sale care
pentru ce de
se
valurile sale, valurile unel ape
acopere Ar fi
drumul tuturor
haine care tuturora
se opreau
care
astfel chinuitoare
aceea ce
lui
face
astfel scurs una
una, de sine
pe
care deajuns de
singur cea de
ceva
ate, pentru
multe de

de din
de fost de
ce

www.digibuc.ro
 PLUOARILOR

de de
cum se

www.digibuc.ro
 puterile deschis
Dumnezeul care din
care au pe vremuri
de grija pe care
Mergi tu
truda
nu fi fost zadar...
primit smerenie darurile,
pe poarta
lui, s'au s'au
de ceva
departe firul de
de predicare

de vreme vedea.
bine ce jurul Cerca s'a
nu era stare se
venea
un vinovat, un
gata fie
de de la
care se care mereu se
se
singur vorba
ceva,
care se stare
uneori se scuture, de
grea asemenea de
cerca
alunecau
care suie de
care pe-un
ferestre.
mai mai de
el, pe
asta n'a
vie care
zilei care se
se

www.digibuc.ro
 se hainele
semn al trupului pornire
prins
tot aduce aievea
din
se trezeau limpezi tot mai sporite
Ca de
din
necimea sale triste
de vreme
din cale de
ochii de marea sale, se
din cum se spusese
se
aceasta fluturii fir scump de
veneau risipind negurile
cutului
clips, icoana
de sub
durilor. se mult
se mai ispitit
celui grijii de
de toate zilele. asifel de
de lui
de pe vremuri s'a trezit
de de
trebuitoare care tablaua.
de ale de fusese
nu

trecut astfel zi, an an.

In vremea asta, feclorul lui a pus mereu ban
ban tot mai a schimbat tablaua
de mai
apoi cu fel de fel
de care de care mai alese mai $1
a o vreme, a nu mai
singur cum era
sale,
s'a
Cu zestrea de a crescut mai
lui astfel multelor
s'a tot mai mull, ce omul
e mai mai lucru

www.digibuc.ro
136 PLUGARILOR

lase negustoria de la
letnicirea de mare bancher.
a
In vremea aceasta ucenicul de al
n'a nici de
mai ales de primite ziva când grele
se
mai
au cu
se
alta, pe
grijea cu
urma lui.
evlavia de
o
deosebire au
sfinte.
-
astfel faptelor lui din sat sat din
in departe la marginile
tot de puterea Tarigradului
departe nu era nimic mai vrednic de lauda de
omul nu era mai pilduitoare ca
lui.

astfel, care
omului pornise, din ceasul se
de pentru arunca
Din
cum colindase pe vecinilor
tot mai mintea bancherului,
se
pe chipul mai iar se
lumii pentru bate

La ce
se de
nimic,
vinovat asupra
lui bancherul
aluneca trecut melcul,
care se acum tot mai des
de Acolo,
din
luirea unei
Semnul care
pe trupul aducea din
care sa, semnul lui Israel. Ca
de varga unei vie
bezna
din de aceea
luau umbrele
degetul acesta
speriat, care ele copilul de

www.digibuc.ro
 CALENDARUL PLUGARILOR

DIN A

LUSTRAGII
cari mull de

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

mustre pentru legea care se

care soarta pe
privea bancherul
de de spaima
îndoiala, de se
clipele acelea,
care fusese fusese de
nire pe care lumea
de unde se acum,
sufletul
al
pe care acum lui,
care se
nu fi nenorocire mai pe
aceasta, care
de
cuprindea tot ceeace nu
bancherul uneori
furie, se scutura se trudea,
pentru a se se de
botezului pe care primise
lui. istovit de adânc de
zdruncinarea aceasta, bancherul palme
creerul lui de durere de
se se scutura începea
chinul capo, pentru se se
mull pentru a pue
pe ceeace sa va numai
lui de pe
când uneori de
ce face
deasupra
vedenie buchisind care
vreme
fi de nu
de nu
pe la
lui de lucru
pentru cugetului chinuit de
de erau fie
vrerilor sale...

aproape de din
orfan pe
din Tarigradului.

www.digibuc.ro
 Albit cum era acum, bancherul

pentru de pentru
lui se
care se
se ridicase
care acesta purtase care se
des, sale
vedeniile lui ceva din
se
ce se aproape de
de
mai omului
se ascundea
mai de care sub
bancherul s'a
un nod un care cutremurat
limpede s'apropie,
de care fusese
deprins, din
nevasta copiii ce
urmeze si porunca
adiatei lui ochii, de
nirea spasm din

S'a se vecini
tot Au ve parted nevestei
s'au
hodire puie
care aveau se
pe ale celui
s'a
Spre tuturor celor de
mirare
era din de
avea cuprins la care nu
data, de ale
mea
mea din acolo se
mai care m'am pensie,
se va socoli de la zilelor sale.
din mei zece de
tot zece galbeni am eu ajuns
de starea ce se va
tot va mai aceea, se
pentru unel case de de
www.digibuc.ro
 pentru lui Israel, nu
pe drumuri cum am ajuns eu nu
ce -am
început,
eu. eu - -
jidan am
am fost dintru
pururea.
chiar m'au botezat
tenita bisericii botezat pielea
voia mea, oasele au
cum le -am primit dela de jidan cum am fost
cum cum chiar ar fi
chiar mai lua
capo traiul pe care
citirea aceasta-
luat repede de
plecat de mortul prohodirea
pentru care
Familia neamurile apropiate ale
dreptat atunci
nu pot sluji, dupa
rabini,
au - la
vie

legii lui
- pe
unul care botezat legea
care o drept de ai
de
fuga unora nevenirea acestora-
neslujit a vreme, spre
dejdea care parte de un asemenea
A trecut o zi, au trecut au trecut trei Mirosul din
odaia care era sicriul a casa, din
s'a a se
mai ales au început murmure,
se lucrurile ajuns
S'au
de au ei cele din s'au
la Aga ce as-
luare aminte ce a pus
chiemat cele doi din cari
-
runcile, le a spus
aceluia,
tot ce
peste
:
trebue,
cu de
la casa
nu
cumva zmulgeti vr'o de carne cu pie'ea,
pe rabini pe preoli,
s'o ei au
apoi pe
rile ce le prin
astfel s'a pune scandal de
care curgerea o
adeverire am face spume, apa
trece,
D. G

www.digibuc.ro
 un de Mor. Schwind)

preajma de fost aceea

armatei noastre alimente.
figurau primul zarzavaturile.
stare se erau supuse
zona se procurau anevoie. Nu era leac la aceste
uscarea
de de
de 1925 chestiune,
le privitoare la construirea cuptoarelor de
uscat conservelor de legume uscate.
Cele de uscarea legumelor s'au
de Casei de Vale,
departe de gara Chitila, director
D.
cuptor sistem bosniac pentru uscat fructe fusese
August 1915. S'au la
de toate corpurile de cum construit
cuptorul cum
de cuptoare.
astfel de cuptoare,
pentru uscarea legumelor cele 83 de cuptoare

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

uscat prune care se deluroase ale

Regat.
ce au timp de la
s'au la cele 83 cuptoare de
oameni un gradat, zarzavatul de regimente
aceste cuptoare. zarzavaturilor
din Octombrie 1915 Aprilie
putut 300.000 kg. zarzavat
vale s'au construit cuptoare sub
cari au luna Noembrie
au fost in anului
regimentelor
etc., etc.
primävara 1916 s'au Roman
kg. cartofi, din cari mare parte s'a in cuptoare
au fost pe front Moldova
Zarzavaturile se procurau De aceea
sterul de primävara anului 1916 Regimen-
grädini, pe care le lucreze ajutorul
or Primele au luat
Turtucaia
vorba de introducerea legumelor uscate alimentarea
de construirea cuptorului de uscat de
din vale, de instruirea ne amintim de
preget de
purta Regretatul Popovici
privitoare la
uscarea pentru

primävara anului 1917 trupelor Moldova

preocupa Ministerul de S'au
diat toate militare grädini de
zavat. Imprejurimile s'au
transformat fost Rusia.
de au conducerea
grädinilor, cari s'au
cuvine aducem General Leonte, care
militare, intens
organizarea Biroul agricol, conducerea
unui agronom Velovan,

militare create preajma din

superioare, sunt

www.digibuc.ro
de
ocaziunea din 1926. foloasele
multe altele.
La Decembrie 1925 erau militare
de ha. Fondui realizat din
zarzavaturilor era de valoarea
6.257.884 lei; valoarea produse
Total lei.
pentru militare Intendant
General N. Director superior al
Velovan Liviu, Agronom Inspector, Agricol,
colaboratori din 1917 ai General Leonte.
Expoz horticole produsele grädinilor
cari ocupau foarte
cuvinte de zeci una
numai cele
praz, ardei, bulion de
de cartofi,
fasole
se
de este
Din se ce se
grädinilor, dar mai ales se mare
unitate fie de
A.

Decor mural Alhambra

www.digibuc.ro
Uit'te bre,
ce

Oare noaptea
TH.

www.digibuc.ro
 Multi plugari, sperând vor avea frumoase
porcilor, au ajuns dupa de
la un totul
ce face toate
Cauza a se genere
pe pentru obtinerea unui kg. de
vie e nevoe de 5 -
6 kg. porumb boabe.

se
greutate vie.
la 25 -
pretul porumbului se socotea la 5 lei kg., numai
30 lei
vedere
obtinerea unui kilogram
celelalte cheltueli, apoi capitalul
riscurile cauzate de boli, etc. etc., pretul kilogram
greutate vie - a mai calcula
se putea vinde kg. de carne
mai mult

Desigur, po-cilor
porumb, bazata cea mai mare parte pe porumb, nu
genere Vinovat de aceasta situatie nu e
care n'a cautat n'a cele
mai alimente, pentru obtinerea de carne
mai

Pentru de nevoe
plugarului preteze pentru asemenea
tare. se produse alimentare
ce pot hrana care produse
aduce vreun
unele din cartoful are
valoare mai
pentru producerea de carne,

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 deasemenea,
gospodärie se anexe, cari se produse
ce pot mare produse cari
aproape valoare comercialä.
Numai asemenea cazuri se va
apreciabile.
ce am cauza
vom spune cuvinte despre
trebue vederea
unei mai mari.

Scroafele fete de pe an, care

fi Purceii se vor
Dintre se vor alege pentru reproducere,
au ajuns vor
de un regim
vor când
greutate de 65 kg. sunt
70 kg. chiar la luni. Dar acestea sunt
mai rare
vor merge
cazul avem teren ce se pentru
ceva care aitfel mai productiv. Animalele primesc
ceva valoare comercialä de
zer, trifoi,
In n'avem teren pentru avem
pentru ei vor padocuri ceva
mai etc. vor forma hrana
cam la de luni, timpul mai
va dura
12 niciun caz nu se poate
maxim de rentabilitate trece de
nu trebue se bazeze numai pe
porumb.
Presupunem avem gospodärie zer trifoi ieften.
acest caz vor zilnic 10 kg. trifoi verde,
de zer kg. care jumätate
boabe. Porcul 1,250 kg. Cu
patru de cantitatea de trifoi se
reduce se cantitatea de porumb boabe. Cu
se maximul rentabil
de dar carnea
mult mai fost numa
porumbului.
Vezi anul 1926.

www.digibuc.ro
 Aceasta una dintre cele
deosebi pentru de vederea
de carne dela cari se pot gustoase. La
de exemplu pentru
gospodarie cartofi se poate
socoti pentru cap 1,250 kg. alimente, care
g. de kg. Din
cuantumul de 250 kg. porumbul numai 80
La porcii primesc orz,
cartofii.
cuantumul de se
parte porumb, care din ce
mare,
140 kg.

s'a dovedit
de porumb, nu mai
un aliment relativ scump.
porumbul foarte pentru producerea de carne
gräsime, totusi un aliment porcilor
numai porumb timp
un moment de nici
mai greutate. poate deveni
pentru sunt aliment
mai de
3. Alte alimente valoare
porumbul, pot forma alimentare, ajutorul carnea
fie mai

porcilor
rentab numai porumb.
va de
alte alimente, valoare comercialä
care for valoarea
boabe se va da
perioadei de mai de se va
kg. se va treptat, astfel
de porumbul kg
la kg. la vederea de
cum de porcul timp ce
treptat aceasta epoca.
Profesor de Zootehnie
De unele
kg. asemenea cazuri
de vinde cartofii.

www.digibuc.ro
 Decor mural din

LA UMBRA DE

Cred de

adie'n foi, M'a

lar eu la umbra
pe . M'au

Ah lin lanul
greu

Pare un de ; Tot mai slab tot mai

nu mai
Mi se peste . un

tu

Am de se
ceasu, de
la umbra
de

www.digibuc.ro
 OAMENII
simplicitate de moravuri
lesne cele de cele rele,
racterelor numele mai propriu
Astfel numiau oameni
ale cuvinte acord faptele tot
privia
aveau d'a
geta, trebuie se
una alta, nici
chiar de
de zelul favoarea de de
de inamicilor.
cinstit considerat curajul ce
nu numai prin vorbe, fapte
ce oferea asupritului, prin puritatea
ravurilor, conduita actele sale
public,
cum erau, fi ridicat
un un ingrat un
neglijent de
cinstit.
timpuri primitive modestia era
cugetarea de
de onorurile
nu erau sale, convins
servi patria nici de
chiar de glorie.

INSEMNARE
pe carte din biserica
din
1814, 1815, 1816 au fost foamete gie
or oamenii gie gie
gie gie gie
ciocani cucuruzu,
natu oru fostu cucuruzu
cea gie cea gie orzu
oru
foame.
Popoviciu, paroh

www.digibuc.ro
 PLANTE HRANITOARE
Pane)

2.
Numele sativum. Numiri populare

Dintre plantele cultivate in cea

mai este Boabele sau de grau se
se prefac care care este
o pentru baza lui. cele mai
timpur! a lost foarte mult La cele
mai de

-este
- din
forma de
la cele
sau
mare cinste pe masa omului, fie
forma de
de

de pane nu mai mare ca o

la La cea de Christos,
pânea le Luati,
Acesta este trupul meu care pentru pentru multi se
spre
an de an ccnsumatorilor de pane,
din an tot mult
Astfel 1921 cu a de
335 ha.; In 1922 2.699.640 ha.; 1923 de 2.693,341 ha.;
in 1924 de 3.172.102 ; 1925 de 3.300.887 ha.
a a fost 1925 cam
vagoane.
Productiunea la ha. a fost de 1030 kg. 1923
de 860 kg. la ha. 1925.
Pentru consumul ne trebue cam 215.000 vagoane.
Ceeace am exporta unde nu se
Italia de care pe ceeace ea produce,
mal are nevoie de vre 10 chintale,

www.digibuc.ro
 a Elvetia in Egipt,
in Grecia,
aceea se zice seamänä
de vom moneda.
se multe de

peleg (prin
este superior din Argentina, din
Rusia, este superior chiar unguresc.

www.digibuc.ro
 Valoarea o determina
gluten absoarbe la produce aluat
o
Calitatea de gluten din este de
greutatea Pentru export in este de
o
la

de se hrana la
vite, pentru
paielor este socotita de 2 greutatea
boabelor.
se toamna ; iernii. Se
in din
judete din Transilvania, in judetele Tulcea,
Durostor Dobrogea, in din
judetul din Oltenia.
negre, foarte bogate
tot felul
materii
Cele mari in
lalomita, Tighina, Bihor, Arad,
Romanati, Cetatea Alba, Dolj
Unele au ca marca spice de snopi de
ceeace arata de grane, locuitorilor
de a
de fainoase, cart
nu se de constituie Si
bune hrana animalelor.
Din 100 kg. boabe de ies 85 kg. 13 kg.
Restul se E praful acela fin ce iese de la care
depune toate prin numele de
in moderne se poate scoate
trei de se deosebesc, pentru absorbirea
pospaiului sunt speciale.
Din kg. se poate scoate la 135 kg
In boabele sunt
pleava, care este o pentru Pleava este
ca paiele.
de de se decorticat.
Se poate in orezului este foarte gustos.
Una din cele mai importante din
toare de este industria a pastelor fainoase.
Ca nu faima noastre, ca ele
de numai grane alese,
cum se zice. se de fermele model

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

de la model ale ar cele

ale Cenadu (Banat); Buftea-
(Roman) ;
Crevedia la S )cietatea a
de la ferma ; de la
Koloman Kolopi, (Arad), etc.

Numiri populare:
prin unele ale Ardealulut i se zice

regiunile muntoase poate da

mare. nisipo-argiloase
locurile mai boabele cam seci

mai mai spicele sunt

mai mai ies spic,
nu sunt deplin in
poate cultiva ea

cam ha. an.

270.456 de 24.402 vagoane, anul
ha. au mai
anume vagoane.
Ar trebui kg. ha,
mai prielnice.
Boabele pot fi de
Boabele se ies din spic un pinten
un de secare
de secare se intrebuinteazä fabricarea
pentru persoane constipate. mistue mai greu de

Din de secare miere aroma-

se dulce.
legate trestia se
la unele ecarete etc.).
Din paie de se diferite Ele se
ales la mobilelor
Secarea se pe lunie. bat spicele pe
boabele, strivi paiele.
Secarea se poate cultiva pentru
de grâu pe face

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

De de secera se
de
Moldova se
der Recolta obtinuta avea o
era amestecul
ca rea parte.

mull de

Numele
se orzouica de
vederea de La

www.digibuc.ro
156

patru
Orzul
sunt Orzoaica cere
nisipoargilos, profund bogat
materil hranitoare. Astfel de
se de
se orz cam
ha.
este cam de
boabe kg. ha.
de are gluten de aceea
o care se greu
gustul
se de
de ca
boabele de orz curatate de
constitute
Cea a
este fabricarea Intrebuintarea
aceasta a dat o
Grauntele de supuse
la un de
parte a se preface In
se se
cuptor se maltul.
Muindu in se obtine o
dulce, care se
de bere. general se
mate ales
se berea.
Se feluri de :
Moldovenesc, orz
are mare spic patru
de are de
; are rânduri.
5.
Numele : Avena
Este o a temperate.
gerul mare mari.
in toate terenurile.
nu pot fi pentru
se in Plugarul zice :
hambarul.

www.digibuc.ro
 CALENDARUL PLUGARILOR

de pentru
se pentru
scroafele gata ce pentru
de curând, pentru de laptele),
care se repede.
de care ale
este curând
se transforme decorticare.
Paiele constituie pentru
1.250.000 ha.
este de 1400 ha.
greutatea boabelor.
cosit verde.

6. MEIUL
Numele (Panicum
De se cu terenurile din
au neocupate
terenurile bogate organice.
mari.
uscate, bogate
argiloase bogate humus.
Sunt
resfirat Melul spicul
steag.
Din ambele sniuri abia se 70.000 ha.
Produce 730 kg. boabe la ha. 2000 kg.
servesc pentru hrana
; pentru hrana
a
se ca pentru vite.
din din de
o ra dulce
se pentru facerea unor
La s'a de meiu;
loca cari amintesc cultura

cum spun
In Descrierea
de meiu nu e tocmal
Dimitrie
- Se

arata
o de aproape de
de meiu de o
care mare rol la

www.digibuc.ro
158 ENDARUL

sativum)
terenurile
(jud.
Alba Transilvania se specie
de aceea nu se va
doua
mai
In 1925 s'a
ha. de 5.795.700 kg. ceeace
cam 850 kg. la
din care se face
de
Din se pot face
se pentru
vitele mari.
Boabele se
fabricarea
de are un
deosebit, care de

- Proverbe: Cine are fiere ar gusta, i se pare

Cine cuteze in

- de
-
- prost bune.
- Cine nu de
- lupului, oilor.
care face mai de care
bun, e bun vecin.
- bun plugar, cine nu vede soarelui.
vara urde Dumnezeu.
- Cui a cuptor, o din
- dar pierde multe suflete.
care are

www.digibuc.ro
 de agricole

Problemele agricole au inceput

preocupe mai mult pe pentrucä pe
o parte reforma a schimbat totul
de pe de alta
alipite, mai agricola, au
bine pe
Una din consecintele acestor legiuiri noui a
fost de a agricol spre
a elemente necesare reformes agrare, necesare
agricole a de curând proprietar; necesare la
tuturor nevoilor de de a noastre.
a simtitor tind mereu
spre perfeccionare.
Le ordinea
* *
In mediu se simtea de unei
de care temeinic
elementele trebuitoare cerute tot mai de
a
aceasta de s'a 1925,
fostul local sericicole
Kiseleff. de local s'a care
va ocupat 1927va putea
de sunt ca pentru celelalte
medii : 4 de diploma unei inferioare de
agriculturA, horticultura, etc. este 4 ani din 3 teoretici
practic.
*
inferior agricol
de agriculturA din Cupcui Cahul, in
anul 1922, din conacele expropiate, din

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

Agricola director general al din

1925 s'a
doui
de Jud. care s'a
1923 se prefect
de castelul expropiat, fost Contelui
Roma, ea fost cursul anilor 1934-1926
gazie, grajdiu de

ecaretelor
ha. teren, etc., de marele basarabean Vasile
Stroescu, 1926. Este la 1924 1926
importante de ecarete.
Scoala de
de din este 1924
urma ce s'a de Teodor Miulescu
mare proprietar mort acesta. din
12 anexe ha.
In 1926 s'au radicale
Scoala de
1924, de Seceleanu, mare proprietar, care
de
de prima
Scoala de agricultura Segarcea, 1926,
conac expropiat Segarcea.
Toate aceste au fost teren
ha. din expropiate.
de mai sus, s'au transformat
din elementare in
mai Strehaia 1901
1915 la 1923
dela transformata 1923
1901 1924.
Ca inferioare de s'au
din Curtea de
defuncta Ea de la 1920 fost
local 1925, s'a local
propriu.
S'a transformat inferioare, de
din Vale, Jud. 1924
la 1925.
Dintre de viticultura transformat
de 1924 de
Jud. 1925.

www.digibuc.ro
de legume

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

aceste ce de Agriculturii
de
inferioare de agriculturä
inferioarä de horticulturä
de Societatea de 1920, conace
de Judetul
de Casa 1923 urma legatului
de generalul Popescu de
de fete din cartierul de
femeilor române 1924.
Ca elementare
elementara de horticultura
data la 1921, elementara de agricole de la
Jud. Turda, la 1924 agricola de
la 1920 la Judetul
1925.
Tot elementare de
s'au
de Prahova
la 1920, cea de Porumbacul de
Jos la 1922, cele de la Jud.
Jud. Sic Jud. toate
din de la Mare,
1924 de Turda cea Baia de
Turda 1925.
rezumat s'au
medie de
inferioare de sub Ministerului
de horticultura sub
sub dependinta
inferioare de agricultura particulare.
particulare.
s'au transformat din elementare inferioare de
elementare de horticultura
de iarnä.
de
medie,
tare, de de
total 32 de alte

ERNEST
Directorul

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

pe de

TOTAL
ha. ha.
Regal . . 1.094.000 1.134.445 2.410.262
1.200 000 270.485 1.957.944 3.99 7.659
Basarabia . . . 185."
Bucovina . . . 225.140 193.015 481.212
1.256.5 0 677.442 3.310.337 7.094.056

or.

TOTAL

Vechiul Regal . . . . 602.565 313.345 2.410.262

. . . 1.998.829 479.719 519.697 3.997.659
. . . . 51.232 24.590 26.639
240.606 120.303 57 745 62.558 481.212
1.773.514 851.287 922.227 7.094.056

Animalele domestice din România 1925

Cal. 927.425 388.755 418.7 22 1.814.804

663.419 2 0.025 1.671.256 5.049 078
. 36 919 3 3 132.9 47 169.872
2.143.275 12.950.212
250.359 660 6.973 22 059 493.583
1.435.579 135.850 3.087.869
272 23 723 2.245
677 17 9.968

www.digibuc.ro
 din de

Sinaia
este comunä curat
la Ou, 1200 m. d'asupra
Pindului dela Avdela la Bobusa este
de micaceu. sunt
care de brazi

se care este
veche din
turmele in ale

La una
vacufului Kitab din Platea
forma de
prin pe cari azi.
se care
cele 30 din comunä.
Pe 1820 avea 305 valache de

sale
se alte

www.digibuc.ro
CALENDARUL PLUGARILOR
www.digibuc.ro
 CALENDARUL

IGNAT
Venind sat al Ardealului atunci and acolo
maghiarä cauta tot de
de cari chiar contele Andrassy
aplica, s'a apucat de Era
pe vremea aceea de care pentru
trebuia se de
de toate neamurile pe aceste din
fost mare binecuvântare pentru
Ardeleni, cari de maghiarä au
au pustiurile Baraganului, trans-
fertile agricole.
este Mircea. Venit dela de
comertul pe care cinstit
desvoltat
au ajuns localuri
pentru românesc.
Dar Mircea s'a oprit
nu nu se dealurile
Ardealului la acest Ardeal persecutat, urgisit,
picioare neamului românesc. In
an noui de tineri din satul cele
localuri ale celor
din ai satului natal se
umpleau
ale românesc. adus satului de
Mircea face opera de mai mare
nostru.
Dar face

peste 3000 de volume care s'a format

liceului Cipariu din
pe socoteala sa de comuna din care
pornit cheltuiala sa lucrarea
comerciale agricole Ardeal

de pentru organizarea
plectarea Militar una din cele frumoase opere de
lui Viteazu Alba tablou
de de cunoscutul pictor
Mircea nu satul nu uitat
gemea sub

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

secular soarele
peste lui, totdeauna
sprijinit
iubirea de
Ignat Mircea senator trecuta un
de un astfel de succes
Spre pe care ridicat, cinstit,
munca sa Mircea
din strein nu se
nu poate pleca din and un
N. Mircea nu
gustat vin bun dela din Bulevard d-lui Ignat

pe agonisite
de Mircea, comerciant
mai departe, de
merge pe calea de vreme, pe
natal, ajutä prin
de elemente, cultura
ei neamulul
patriotismulu'. De aceea ne permitem
noastre cetitoare de

www.digibuc.ro
 La am alte
acum: icoane din
chipuri ale oamenilor de ai poporului
La (Bulevardul Academic! 3 Bu-
se colectia A. de
precum tablouri artistic executate, care unul
reprezentând pe Avram lancu.
Pavel Suru 85 are de
vánzare foarte
precum reprezentând
neamului
General Leonte a
foarte tablouri care se zece
ilustrate cu chipurile lui
drescu, Mihail Alexandru Alexandre,
Avram Simion Barbu
Gheorghe tablouri cu
chipurile celor de sus precum cu lui Bogdan
Andrei Baron de Saguna.
Se cer tot de la Pavel
dela
din Turnu se pot procura de desemnuri ale
G. tablouri pe cromo
tale
SI de Eduard 36
despre care am anul trecut, a anul
pe de
Dar ales a o serle de postale, repre-
noastre la

www.digibuc.ro
 OARILOR

mai vin Soare,

Peste
sub

Vine
de

cele ope.

sub

suflet
cu

Soare..
floare..

au le amintirea.
pe
Musca nu vine la care
vara

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

PRISACARII
Intre Ifrim Dumitrache
goreni
vorbesc de mult. Au de când. de
de Pricina pentru
lumea. Chiar pentru neveste. se
cum ocolesc numai pe altul,
tot.
cele mai renumite din tot cuprinsul,
casei de rod toamna de
cineva
chip
gard bine
fiecare an
printr'un gard des de
and de
-
la de
Au case mari Case apucate din
biserici. in
acela, pod, ei toate de
Au de Nu Au
Ifrim Dumitrache fete
nici
se fie poftite
sindrofie, din se
dela cum palma,
se poate cam des, totdeauna
Barem nu vor da
de
La vie le trece vremea de nu cum, ei
seamä and se de noapte. Ah, numai acolo
de
de uneori cum bate. Ar jura
cruce are Cum
Se poafe Dar atunci de Ce
ochii din cap.
Mai seamä albinele, adevarat pentru
de huhurezi singuratici. cunosc sburat;
le metehnele, vorbesc ele cum cineva
aproape fiecare are un
Uneori gard, din stupilor.
cum nu au limpede
pare de mare, pot se pe
sprincene nici

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

Dumitrache, cum topit

se tine foarte
zice Dumitrache
la
de
acum
Dar fusese
daruri. de din de nu
din Acum

In schimb amiezile soare de

florilor, subt umbra
poalele and murmurul molcom
se face albinelor,
Dumitrache se gard,
hot. la
podidesc amintirile de
Ifrim simte, se
face habar nu are. bate
clopot, de aude
canon vorbeascä de
de dela la dela
Dela de Dar tot Auzi,
tine el, Dumitrache, Dumitrache
descu, neam de neamul oameni scaun
bubac's'o, mare, mare de
deasupra spate pomenit
Dumitrache
rim aminte dintre
nu se

nu,
am ochii cum
era de mare cinste era
Dumitrache,
tot
aveam orbu tine
Auzi, el
pumnul de-au paharele, erau
pahar de sculat mâniat. Tare mâniat. N'are
vorbeascä de se
de Dumitrache tupilat gard, se
sine
auzi
se de

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

doar ce de el, pustia ceea

de era mare de
mai ce neisprävitu, degetul
deget de mare de
mai nu se minte.
unde
zilele la departe de
D-zeu spune
din asta. Dar n'au
se tine Ifrim, dece tine tare

cine s'a Ifrim, nu

ziulica din atunci
trache se pe gard de
nind,
Te bolnav neisprävitu Bolnav tare
Mai
La n'a ducea la gura,
jos. pace. era jurat.
seara, se mai spre gard.
cum tot printre cele nuele, de
din curtea de ce prin buruiene.
pe
bre Ilinco, bre
maica mata
bre, mai lute Ce D-zeu
avea Bolnav tare

Da' nimica. eu. Trece.

trece, Trece, bre
Ba bine nu...
tine Tine bre,
fusta.
se brodea se
Ifrim vremea
pe gard de

se pierdeau limba, bat-o

de era tot nu
din De
se
nu s'au Dar ce ceasul. Mai
nu la ciorap

www.digibuc.ro
 de Ferma
www.digibuc.ro
 CALENDARUL PLUGARILOR

de Mai.
paradis. din gem de de
boabe
Ifrim pe un poalele
spatele dogoarea simte bine Tare
dragoste cuprinsul, vorbe
vorbe de prinde de
degetele peste corzile chitarei, in fericit.
peste gard, Dumitrache
trage urechea, pe
bre...
de amarnic Halal Dar vremea
Te nu
bucuros, se
rile se Dar nu cum se
afurisite de drept subt
lui,
de el. mare
acolo. Nu de are viermi
are
auzise. Cum Doar n'avea omul bumbac
Numai, de acolo, de vedea
cum ciuchit, nu s'a sub
lui, din ce mai
mai molcom, de cerne
razele de soare, se peste inimile tot tinere,
unei ce din
curge,
de coarde
roiu venetic de se din
de crengele
un plesnet pe Intoarse
Dar ochii se se
chitara pe Era
nu mai Mare
un fel de de cruce pe spate.
Dumitrache
peste
cepu
Dumitrache Bre, Dumitrache, N'auzi bre
te Vin
se zbate Ah Doamne, cum se
Bre fato repede un pahar din
vreme ce Dumitrache se

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

fu paharul la
de de se
Ochii se
tot
Bravo
cum se mai bietu. E, haa, tare
mai muiat balamalele.
pe nesimtite, palma
frunza de
A, haa fugi
la uita Dumitrache te ce de
nu credeam. Bre, bre, bre minunea
Dumitrache ochelarii pe se
pe ce scape vorba, lui, fusese mai
fost de tot din
Albina inchisoarea, se
cumintita pe fundul paharului, frece
Lui Dumitrache se vorba
se pe buze un fagure de
Ifrim, glasul dulce
se un numai frunza
Bine Dumitrache, Hai,
plimbare
Regina de seninul cerului,
vine prelinse pe paharului,
aripile, sborul
preuna tot
Dumitrache minte
lucru... bre
doi de bucurie, se
de le gurile
se peste pierdea
de
din and spre
se nu
unul altul mai
oftat de
mitrache prin cum,
se fundul
de
Ei, Dumitrache
mâna pe lui Dumitrache asta cred face

www.digibuc.ro
 Bre, bre! Ce
ce
genunchi
se
nu mai are cotro...
el pe lui
Acesta fruntea, cum

la de din Dar
din numai
fericire Ca eu am de beau

searä, drept
lui Dumitrache pe semne dela negasin-
odorul, strige. Dar ia de
in cautä cum
chitara murmura tot mai mai ademenitor, celor
Anica
se

cu
nu cum - se trezi
pe obraz:
pe

Luna doarme
Peste dealuri, peste dealuri
Te a mea
Te dar tu nu
termine cântecul care pe
o fleac, un alta, trecu
lacrimile cum la

- puse
Da, bine, bre
in se
tu nu ?
A.

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

Ce este lumea de
tremur urma
se de alte
zori inch de
de
de copac,
de templu
de
de
puncte de
pentru
de
crima de
fire
de pal de
le ajunge
un cuib
dormi
Unele se
sub
au
cuibul un

cum grangurul,
de
farmed,
se vede
drag se legene
peste ANGHEL
eterna
ce
dorm sub le face
mal dulce din puful
friguros cum poate timid fie la el
face pretutindeni,
in Interiorul
acesta mizantrop.
s'a greu
le care rândul nu

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

care se de
de tuturor se
de deajuns curte,
pliscurile din aripi ei
pine le alerge
cum un un
când mai paradisul
cea confraternitate
ce pot sus de
de spre hrana
acelea sunt grele de apropiat oarecum un de
pentru ce nu aripi pe
frumoasa se

norodul acesta care

se praful au prins vremea se
S'au de de
care ce au begat
pe s'au deprins
pe de
ajute chiar complicatelor
un se
de lumea era se
bancä, sub un ce se un lepros
din buzunar de se
un norod de un intreg
de se
din aripi
uita foame
din
aproape de
ce acestea
poate vagabond la fereastra mansardei
lui poate credea fusese
vreme pe umeri ele.
nu ce dar se mutt,
dintr'un avant pe apoi una se
familiar pe un
nu mai Sprintene apoi,
sub ramuri
doua

un cunoscut,
din ce par bronzuri de
de se

www.digibuc.ro
CALENDARUL

PLUGARULUI

nostru.

www.digibuc.ro
razele lui, colo pe
vara pun
toamnei, fantasticile crisanteme
toate ceasul zece ore,
se pornea
vesel de glasuri se
aripi, de scuturate de sboruri
nostru pe poarta grilaj de de
mai de amor mai
mai inchipui.
veneau de veneau
explozie de praf, din
de pe unde
mari, de peste tot venea
alaiul. de
care gesturi ritmice acuma,
Hristos, mica provizie, tot norodul
ele se sfiau de
Ca de un veneau chemarea
atrase de un magnet se pe lui,
veneau din se
se pe
el de un
care putut le sperie, cuv.nte le
pe ce deprinsese, le
asculta
de
Lumea se deprinsese venea drag
trupa lui ploau
nostru, de se
pe
Ceea ce nu

D.

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

DIN ALTA VREME...

am cele opt clase de liceu, la liceul

nostru deal. nu se legau atunci
mea de copil am de
patalamaua drept acolo sat la
avea nimenea de
mai piele de fura numai ochiul
mai mare parte dintre colegi erau
dintre feciorii de eram sate
dus fiecare pe la Era
de mare vara Nu
boeresc, era de
din valuri ale unei de
Am secerea intrat de
Era de fete mari,
de jucau ochii cap
de soare bage
streine.
Cum merge secera, domnu
Cum merge condeiul,
lui secera condeiui. Numai
secera dar
mai trebuie ceva.. Fetele chicoteau
ne luam cine duce
Florile de ne noastre
chile se secerilor noastre
semnele de Poloagele
aurind lanurile de
tunecate de verzi, din frunzele
se de de
de Trupurile se
dreptau din vreme vreme, pe
casapi ai lanului de vorbele
se Tinerii mai ochii
nevestele tinerele.. de
numai de
la genunchi de rece,
de
era
sudoarea de
cari
Ne

www.digibuc.ro
182

Era ceva care 'ndemna

noastre
'nconjura.
de munch, am partea
trei am aveam ogorul Dar
Zamfira ziva cinci ogoare noaptea
legate de
poveste dragostei noastre... Aerul, aurul de
povestitoare umpleau
sufletul de farmecul al dragostei... La
Sunt
Atunci limpede se mare
la ogoarele noastre
ape, drumuri de
seam firul de unde eram
început
fiecare potecile ascunse,
sub nucul frunze de
Da unde face
se 'ntrebau vecinele.
nu fost fost acum
de fost acum
Vasile
la femeile
satul nostru...
Dar de cursul
rupea drumul
de mueratic
la Zamfira
SAVIN

-- La un
din e cel
nedrept e
bun.
de
drept ureche.

- Cum e stofa

rea
tighelul.
nu din

www.digibuc.ro
 FERMELE MODEL

FERMELE MODELE PUNCTE

E
Bairamcea
2. Biliceni
Berzovia 3.
Boiu Mare 4. Soroca
de Sus Covurlui Cazangic Cahul
ichir 6. Cahul
Turda 7.
Prahova 8. Tighina
9.

PEPINIERE VITICOLE
Mare Arad
2.
Vaslui 3. Orhei
Orhei
6. Arad
Costiugeni
Prahova 8.
Turda 9.
(Ciacova) Dealul
Hidig Alba
13. Ismail
Tecuci
Teleorman

17.
Satumare
32. Valul lui Traian a
Orhei HORTICOLE
Arad Badi Muscel
Durostor 2.
3.
Tecuci 4. Ursoaia
Hunedoara 5.
Tg. 6.
42. Trestiana Dorohoi 7. Mehedinf
Ulmu 8 a
Unip 9.
45. de
Soroca
Covurlui 12.
Voila Prahova 13.

www.digibuc.ro
 a

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

15. 2.
16. Mare Hunedoara
17. Arad
Dobra Hunedoara

de
No.
2. de
2. Bihor
3. de Pietroasa
4. San Mare No.

de

S'au 327.487
295.623
orz 567

49.228
8.097
20.484
de

16.849

79.691

ha.

orz

www.digibuc.ro
Berbeci de de

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

DE
este Fiecare
puterile sale. conducerea
bärbatul de de temeiu
poporul ajutorul priceput femeii,

de
femeia

www.digibuc.ro
 nu se
ajunge numai ea. Mai alte
-
trebuincioase gospodine:
exactitatea ce se face
vreme prevederea; grija

Pentru pregätirea femeii Ministerul

numeroase de
ales centre rurale. Elevele
acestor de din domeniul
rurale.
Pentru de la

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

publice are
predat aceste ceva deosebit
celelalte. tot de necesar
cum se casa general, cum se
veniturile cum se
cum se diferitele ale

case, cum se cum se cum se

cum se preparä hrana
cum se preparä conservele de legume de fructe, cum se fac
dulceturi compoturi, paste de fructe, siropuri ; cum se con-
carnea, cum se preparä laptele; cum se poarte
femeia diferitele ale

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

Elevele cum din

legume cum de de
de eleve bunelor
podine pentru adulte merg in folosul se vede
tot mult.
a avut prilejul viziteze o de a
se depune acolo pentru elevelor a
cum se elevele o

Domnul te
dee
te
anul ce vine.

www.digibuc.ro
 de 2
2. de 1.
3. 4
4. 5
5. domnitoare a 6
6. plugari de Dr. D. Busuiocescu 9
7. steag (poezie) de Andrei
8. (Cale protestant)
9. anul deslegarea
33
10. Zile mari ale 34
ale Reg ;
legale 37
12.
13. 39
14. Ce a fi de
15. Calendarul
16. ce se tin riguros 44
17. Calendar 47
18. Ce face harnic fiecare 49
19. sau de N.
20. Plante porumbul de A. 82
21. de din Roma
89
22. Imnul poezie de Adrian 94
Cum de 95
24. prinde dorul poezie de loan 98
25. de Henry Traducere de C. Sandu 99
de poezie de V.
27. de de V. .
28. de Emil 115
29. de P. 119

www.digibuc.ro
 poezie
deL.
32. poezie de
33. Feciorul lui Burgh de D.
34. Cultura de A.
de Prof. N. 145
umbra de poezie de Militaru
de N. Nicoleanu
38. secara, orzul, de
39. de Ernest

animale domestice 193

Dela din de de
42. de 165
43. Cu ce ne
postum de 169
de A.
46. de Anghel
Din de D. 181
48. model
185
menaj de A. 187

La pag. 37 in de 9 Noemb. 27 Oct.

La pag. 143 gol se va complecta
Intendant Colonel Florescu, Director al

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro