S.C. AQUAPROIECT – S.A. Contract nr.

4765
Faza P.T.+D.E.
“ Refacere dig rau Siret la Adjudeni – Tamaseni,
judetul Neamt, Etapa a II-A“

- 2019-

BORDEROU

CAP I. DATE GENERALE.......................................................................................................3

I.1. Denumirea obiectivului de investiție si obiectul contractului de prestări servicii:...........3
I.2. Amplasament:.................................................................................................................3
I.3. Titularul investitiei:..........................................................................................................3
I.4. Beneficiarul investitiei:...................................................................................................3
I.5. Elaboratorul proiectului:.................................................................................................3
II. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR.....................................................................4
II.1. Studii de teren................................................................................................................4
II.2. Necesitatea și oportunitatea investiției..........................................................................9
II.3. Situatia juridica a terenurilor ocupate de lucrari............................................................9
III. Descrierea lucrarilor proiectate........................................................................................10
IV.1. Durata de executie.....................................................................................................16
IV.2. Capacitati...................................................................................................................16
V. CONCLUZII.......................................................................................................................16
VI. ANEXE.............................................................................................................................17
Calculul Volumelor de lucrari
Rezultatele calculelor hidraulice

PIESE ECONOMICE
1. Antemăsurători
2. Centralizatorul cheltuielilor pe obiectiv – Formular F1
3 Centralizatorul cheltuielilor pe categorii de lucrări – Formular F2
4 Listele cu cantități de lucrări – Formularul F3
5 Listele consumurilor de resurse materiale – Formular C6
6. Listele consumurilor cu mâna de lucru – Formular C7
7. Listele consumurilor orelor de funcționare – Formular C8
8. Listele consumurilor privind transporturile – Formular C9

PIESE DESENATE
Nr.Crt Denumire plansa Scara
1 Plan de ansamblu 1:20000
2 Plan de situatie si trasare 1:2000
3 Profil longitudinal prin axa albiei amenajate 1:2000/100
4 Profil longitudinal prin axa consolidare 1:2000/100
1
 5 Profil transversal Tip zona I 1:100
6 Profil transversal Tip zona II + III 1:100
7 Profil transversal Tip zona IV +V 1:100
8 Profil transversal Tip zona VI 1:100
9 Profil transversal tip dig de dirijare 1:100
10 Profil transversal tip - Traverse de colmatare 1:100
11 Profil transversal P1 1:100/100
12 Profil transversal P2 1:100/100
13 Profil transversal P2' 1:100/100
14 Profil transversal P3 1:100/100
15 Profil transversal P4 1:100/100
16 Profil transversal P4' 1:100/100
17 Profil transversal P5 1:100/100
18 Profil transversal P6 1:100/100
19 Profil transversal P7 1:100/100
20 Profil transversal P8 1:100/100
21 Profil transversal P9 1:100/100
22 Profil transversal P10 1:100/100
23 Profil transversal P11 1:100/100
24 Profil transversal P12 1:100/100
25 Profil transversal P13 1:100/100
26 Profil transversal P14 1:100/100
27 Profil transversal P15' 1:100/100
28 Profil transversal P10 - Dig de dirijare 1:100/100
29 Profil transversal P11 - Dig de dirijare 1:100/100
30 Profil longitudinal prin traversa T1 si Sectiune A-A 1:100/100
31 Profil longitudinal prin traversa T2 si Sectiune A-A 1:100/100
32 Profil longitudinal prin traversa T3 si Sectiune A-A 1:100/100
33 Profil longitudinal prin traversa T4 si Sectiune A-A 1:100/100
34 Profil longitudinal prin traversa T5 si Sectiune A-A 1:100/100
35 Profil longitudinal prin traversa T6 si Sectiune A-A 1:100/100
36 Profil longitudinal prin traversa T7 si Sectiune A-A 1:100/100
37 Detaliu fixare saltea antierozionala cu ancora 1:100, 1:10
38 Detaliu de executie saltea de fascine, G=60 cm 1:50

Sef Proiect
Ing. Florin OLAERU

2
S.C. AQUAPROIECT – S.A. Contract nr. 4765
Faza P.T.+D.E.
“ Refacere dig rau Siret la Adjudeni – Tamaseni,
judetul Neamt, Etapa a II-A“

- 2018-

CAP I. DATE GENERALE

I.1. Denumirea obiectivului de investiție si obiectul contractului de prestări
servicii:
„REFACERE DIG RAU SIRET LA ADJUDENI – TAMASENI, JUDETUL NEAMT, ETAPA
A II –A”

I.2. Amplasament:
Lucrările sunt amplasate pe malul drept al râului Siret (cod cadastral XII. 1.040.00.
00.00.0). Lucrările se intind pe zonele a 3 UAT-uri diferite :
- UAT Rachiteni
- UAT Tamaseni
- UAT Doljesti.
Comuna Rachiteni se afla amplasata in judetul Iasi iar Comuna Tamaseni si
Comuna Doljesti in judetul Neamt.
Zona pe care se află amplasamentul lucrărilor este încadrată în reţeaua de zone
naturale protejate "Natura 2000" şi necesită proiectarea unor lucrări prietenoase cu mediul
ce nu vor afecta biotopul existent.
Comuna Tămăşeni se află în partea de nord-est a judeţului Neamţ şi are următoarele
vecinătăţi:
la N - comuna Răchiteni,
la S - oraşul Roman,
la E - comuna Doljeşti,
la V - comuna Săbăoani.

I.3. Titularul investitiei:

Administratia Nationala „Apele Romane”- Administratia Bazinala de apa Siret, Strada
Cuza Voda, nr.1, Localitatea Bacau, judetul Bacau.

I.4. Beneficiarul investitiei:

Administratia Nationala „Apele Romane”- Administratia Bazinala de apa Siret, Strada
Cuza Voda, nr.1, Localitatea Bacau, judetul Bacau.

I.5. Elaboratorul proiectului:

S.C. AQUAPROIECT S.A., sector 6, Splaiul Independentei nr. 294, telefon
021/3160035, fax 021/31660042, email: office@ aquaproiect.ro

3
 II. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR
II.1. Studii de teren

La întocmirea prezentei documentaţii tehnice s-au folosit următoarele studii de

teren:

a) Studii topografice
Ridicarea topografica s-a efectuat in sistem STEREO 70 cu plan de referinta Marea Neagra
75. In cadrul studiului topografic s-a realizat un plan de situatie si un numar de 16 profile
transversale.

b) Studiu geotehnic – Extras studiu geotehnic

Cadrul natural
Perimetrul de interes este situat în lunca şi malurile râului Siret, în zona localităţilor
Adjudeni – Tămăşeni, jud. Neamţ. Accesul în zona cercetată se realizează prin DN2
Roman până la intersecţia cu DJ 201C Adjudeni – Tămăşeni, apoi pe acest drum judeţean.

Clima şi fenomenele naturale specifice zonei.

Zona de interes se încadrează în sectorul de climă continentală, mai precis în
districtul climatic al Podişului Central Moldovenesc.
Temperatura medie anuală este de cca. 8  9ºC, cu o medie a lunii iulie de cca. 20
 22ºC şi a lunii ianuarie de cca. –4  –6ºC. Îngheţul se produce începând cu prima
decadă a lunii octombrie, cu ultimele manifestări localizate în cursul lunii aprilie.
Din punct de vedere al precipitaţiilor atmosferice, cantităţile medii anuale sunt de
ordinul a cca. 500  600 mm, cu valori medii pentru luna iulie de cca. 50  60 mm şi pentru
luna ianuarie de cca. 20 ÷ 30 mm.
Viteza vânturilor este de 2,3 m/s cu predominarea celor din E, care provin din aria
anticiclonului siberian.

Conditii hidrografice
Principalul colector al apelor de suprafaţă este râul Siret.
Râul Siret are o lungime de L = 559 km, un bazin hidrografic cu o suprafaţă de S =
42.890 km2. Râul prezintă un coeficient de sinuozitate de 1,86.
Râul Siret are în zona analizată un curs orientat aproximativ NNV – SSE și prezintă
un traseu foarte sinuos, marcat de coturi ample, îngustări și lărgiri succesive ale secțiunii
de curgere, despletiri, meandrări, divagări, praguri submerse.

Geologia, geotehnica si seismicitatea

Din punct de vedere geomorfologic perimetrul se încadrează în lunca râului Siret.
Siretul are o albie largă şi instabilă datorită pantei reduse ce permite manifestarea
eroziunii asupra malurilor şi acumulări bogate de materiale care ridică continuu patul
aluvial în unele zone. Sunt caracteristice meandrele largi, despletirile, ostroavele şi
pragurile aluviale submerse. Creşterile de nivel, la viituri şi în timpul ploilor de durată,
provoacă inundaţii (cele din 1970, 1975 au avut o largă desfăşurare).

4
 Potrivit litologiei, energiei de relief şi distribuţiei reţelei hidrografice în zona cercetată
se manifestă:
 la nivelul taluzului malului:
o slabe procese de pluvio-denudare;
o eroziuni liniare care au facilitat crearea unui relief ondulat în anumite zone pe
unde au loc scurgeri torenţiale ale apelor din precipitaţii;
o prăbuşiri de prisme de pământ în zonele de taluz mai înalt;
 la nivelul albiei minore sunt foarte active:
o eroziunea laterală care produce prăbuşiri ale malurilor;
o eroziunea liniară atunci când în talveg se întâlnesc aluviuni fine şi în aval de
zone de prag;
o acumulări fluviatile, colmatări care generează despletiri, meandrări.

Conform „Zonarea teritoriului din punct de vedere al potenţialului de producere a

alunecărilor de teren” – GT006, versanții care delimitează șesul aluvial prezintă un potenţial
ridicat respectiv o posibilitate mare de producere a alunecărilor de teren.
Parametrii geotehnici
În zonele obiectivelor de proiectare au fost efectuate cartări, observaţii de teren şi
foraje geotehnice manuale Ø 4‟ cu borsapă.
Sondajele au străbătut următoarea litologie (vezi anexa 1):
- F1 (bază mal în zona rupturilor din corpul digului):
o 0,00 - 2,20 m – alternanțe de argile nisipoase cu nisipuri argiloase saturate
sub 1 m adâncime;
o 2,20 – 3,50 m – pietrișuri cu nisip în masă prăfoasă argiloasă.
Nivelul apelor subterane freatice a fost întâlnit la 1,00 m adâncime față de suprafața
terenului.
Sub adâncimea de 3,50 nu s-a putut înainta – materialul din borsapă este spălat.
- F2 (în malul vechi al Siretului – zona I):
o 0,00 – 0,30 m – pământ vegetal;
o 0,30 - 1,80 m - argilă cafenie, plastic vârtoasă, care conform „Normativ privind
fundarea construcțiilor pe pământuri cu umflări și contracții mari, indicativ NP
126/2010” se încadrează în terenuri active (I A = 1,23), cu potențial de umflare
– contracție mediu;
o 1,80 – 4,40 m – argilă gălbui-cenușie, plastic vârtoasă cu intercalații de prafuri
nisipoase argiloase și prafuri argiloase;
o 4,40 – 6,00 m – nisip argilos plastic moale cu elemente de pietriș în bază.

Infiltrații de apă la 5 m adâncime de la suprafața terenului.

- F3 (în corpul digului):
o 0,00 – 0,30 m – umplutură de pământ cu pietriș;
o 0,30 – 3,00 m – nisip prăfos cafeniu din corpul digului;
o 3,00 – 4,00 m – argilă prăfoasă cafenie, plastic vârtoasă.
- F4 (în cariera de pământ):
5
 o 0,00 – 3,00 m – argilă prăfoasă gălbuie, plastic vârtoasă.
Pentru formaţiunile acoperitoare se pot lua în considerare următoarele valori ale
principalilor indici geotehnici necesari calculelor în proiectare:
Indici geotehnici
Unghiul
Presiunea
Modulul de de Coeficientul
Greutatea convenţională Coeficientul de
Categoria de teren deformaţie frecare Coeziunea de frecare
volumică (valoare de permeabilitate
liniară (E), internă (c), kPa pe talpa
(), kN/m3 bază) (pconv), (k), cm/sec
kPa (), fundaţiei ()
kPa
grade
Argilă, argilă 18,0 – 12.000 –
Mal 12 – 16 40 – 50 250 – 300 0,20 - 0,25 10-7 ÷ 10-6
prăfoasă 18,5 15.000
vechi
Praf argilos,
râu 17,5 – 10.000 –
praf nisipos 16 - 18 20 – 30 200 – 250 0,30 510-6 ÷ 10-5
Siret 18,0 12000
argilos
Argilă
Bază 16,5 – 6.000 –
nisipoasă, 16 – 20 10 – 20 100 - 120 0,30 - 0,35 10-5 ÷ 10-4
mal 17,0 7.000
nisip argilos
albie
Pietrișuri în
veche
masă 18,7 – 18.000 –
- albie 20 – 25 0 - 10 300 - 400 0,40 - 0,45 10-3 ÷ 10-2
argiloasă 19,3 25.000
nouă
prăfoasă
Nisip prăfos, 18,0 – 12.000 –
Dig 17 – 20 5 - 10 200 - 250 0,35 10-3 ÷ 310-3
praf nisipos 18,5 16.000

Aluviunile grosiere din patul albiei canalului de deviere sunt asemănătoare cu cele
din baza malului vechi al r. Siret aparținând albiei minore a râului și prezintă un diametru
maxim mediu de  = 60 mm.
Grosimea depozitelor acoperitoare depășește 6,00 m fie că este vorba de luncă sau
de albia minoră.
Digurile au înălțimi de 3 m.
Valorile prezentate în tabel sunt adoptate conform STAS 3300/1-85 – „Principii
generale de calcul”, STAS 3300/2-85 – „Calculul terenului de fundare în cazul fundării
directe”, respectiv NP112-14 - „Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă”,
prin corelaţii cu rezultatele de laborator geotehnic.

Conditii hidrogeologice
Din punct de vedere hidrogeologic, zona este situată în cadrul marei unităţi a
Podişului Moldovenesc şi conţine:
- hidrostructuri aluvionare în lunci şi terase în general cu nivel liber şi alimentare din
reţeaua hidrografică, dar pentru nivelele superioare din terasă şi o alimentare pluvio-nivală;
- depozitele bessarabiene din cuprinsul Platformei Moldoveneşti, cantonează, în
stratele nisipoase un acvifer discontinuu (stratele poros permeabile apar ca intercalaţii în
masa de marne şi argile) ce se descarcă la capetele de strat prin izvoare cu debite mici.
Acviferele hidrostructurilor de suprafaţă aparţin conform nomenclatorului ABA SIRET
corpului de apă subterană ROSI03.
Pentru depozitele acoperitoare care se dezvoltă în zonele analizate se pot lua în
considerare următoarele valori ale coeficientului de permeabilitate:
- argile marnoase: k = 10-7 cm/s;
- argile prăfoase: k = 10-6  5 x 10-6 cm/s;
- prafuri nisipoase: k = 5 x 10-4  10-3 cm/s;
- nisip argilos: k = 5 x 10-4  10-3 cm/s.

6
 Conform STAS 6054/77 “Teren de fundare – ADÂNCIMI MAXIME DE ÎNGHEŢ –
Zonarea teritoriului României”, în amplasamentele studiate adâncimile maxime de îngheţ
sunt de 0,90 – 1,00 m.
Din punct de vedere seismic, perimetrul de interes se încadrează în macrozona de
intensitate seismică “71” (Conform SR 11.100/1/93 “Zonare seismică –
MACROZONAREA TERITORIULUI ROMÂNIEI”), iar potrivit normativului
P 100/1/2013 valorile de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare cu IMR = 225 ani
şi 20 % probabilitate de depăşire în 50 de ani este de ag = 0,25 g, iar perioada de colţ de
Tc = 0,7 sec.

7
 c) Studiu hidrologic

Râul Siret işi are izvoarele în zona flişului paleogen din Carpaţii Păduroşi (Ucraina)
de la o altitudine de 1238 m.
Pe teritoriul României, albia râului Siret este bine dezvoltată şi prezintă numeroase
meandrări, dar şi despletiri în aval de unele confluenţe. Albia minoră este însoţită de o
luncă aluvială bine dezvoltată de 2-3 km.
Cantităţile mari de precipitaţii în regimul versanţilor estici ai Carpaţilor Orientali
variază între 650 şi 1000 mm. Stratul mediu scurs este cuprins între 120 şi 500 mm, iar
evaporaţia este între 400 şi 530 mm. Aceste elemente sunt în funcţie de altitudine şi
expoziţie, faţă de circulaţia diferitelor tipuri de mase de aer.
Regimul scurgerii apei este neuniform, caracteristic climatului temperat-continental,
care se pune Tn evidenţă prin cele 4 sezoane.
Debitele maxime anuale în bazinul Siret sunt cu precădere în timpul viiturilor de
vară, din ploi care depăşesc de 3 ori debitele maxime provenite din topirea zăpezilor.
Pe râul Siret viiturile sunt destul de frecvente, în specia! cele care afectează porţiuni
mai joase ale albiei majore.
Regimul scurgerii medii şi minime este influenţat într-o anumită măsură de
exploatarea lacurilor de acumulare aflate în amonte (Ac. Bucecea, Ac. Rogojeşti), dar în
ceea ce priveşte debitul maxim, în special cele ce depăşesc 700 - 800 m 3/s, aceste
influenţe devin mai puţin semnificative.

Principalele elemente determinate pentru râul Siret, aval localitatea Tămăşeni sunt:
- Lungimea cursului de apă - 331 km;
- Suprafaţa bazinului de recepţie - 6617 km 2;
- Altitudinea medie a bazinului hidrografic - 485 m;
- Panta locală a râului - 0,5 %o;
- Panta generală a râului - 1%o.
-
Pentru determinarea debitelor maxime au fost prelucrate statistic datele de
monitorizare îndelungată de la staţiile hidrometrice din zonă şi s-au valorificat corelaţiile şi
relaţiile de generalizare valabile pentru această zonă.
Debitele maxime cu diferite probabilităţi de depăşire pe râul Siret, aval de localitatea
Tămăşeni sunt:
Q m a x 0,1% = 2585 m3/s;
Q max 0,5% = 1960 m3/s;
Q max 1% - 1680 m3/s;
Q max 2% = 1415 m3/s;
Q max 5% = 1070 m3/s;
Q max 10% = 815 m3/s.
Debitul maxim înregistrat pe tronsonul analizat:
Qmax istoric= 2200 m3/s (28.07.2008 la s.h Nicolae Bălcescu).
şi nu include sporul de siguranţă.

8
 II.2. Necesitatea și oportunitatea investiției
Lucrările propuse pentru inlaturarea pericolului de inundaţii sunt necesare datorita
pagubelor importante produse sau potentiale care afecteaza gospodarii si terenuri
apartinand locuitorilor din localitatie Tamaseni, Adjudeni, Lutca si Roman.
Lucrările sunt oportune deoarece prin realizarea lor sunt evitate pagubele potenţiale
ce s- ar produce la următoarele ape mari exprimate prin pagube economice şi sociale
importante (case şi anexe gospodăreşti distruse, poduri rutiere dezafectate, izolarea
anumitor zone ale localităţii datorită distrugerii căilor de comunicaţie terestră etc).
Pentru realizarea acestor lucrări s-au analizat soluţii clasice care să asigure
fiabilitate în exploatare, să ţină seama de natura terenului de fundare şi să folosească pe
cât posibil materiale locale. Soluţiile propuse au ţinut seama de protecţia mediului pe
durata execuţiei şi post execuţiei.
Lucrările au fost dimensionate şi proiectate ţinând cont de toate prevederile legale
şi tehnice in vigoare.

II.3. Situatia juridica a terenurilor ocupate de lucrari

Lucrarile propuse in prezenta documentatie ocupa suprafete de teren care se afla in

administrarea AN Apele Romane prin Administratia Bazinala de Apa Siret, lucrarile fiind
amplasate in zona albiei minore a raului Siret, pe fostul brat a raului Siret si in zona dig
mal.
Suprafetele de teren ocupate fac parte atat teritoriul judetului Iasi cat si din teritoriul
judetului Neamt, impartite astfel :

Tabel centralizator suprafete ocupate de lucrari :

Suprafeţe ocupate definitiv (mp) Suprafeţe ocupate temporar (ha)
UAT/LUCRARI Neproducti Faneat
Arabil Păşune Faneata Arabil Păşune Neproductiv
v a
RACHITENI
- Consolidare de mal zona
I, zona II+III L=548m
- Traversa T1 - L=33.90 m 0 0 0 12645.65 0 0 0 1644.00
- Traversa T2 - L=33.90 m
- Traversa T3 - L=14.10 m
- Traversa T4 - L=29.10 m
TAMASENI
- Consolidare de mal zona
IV, zona VI L=1352 m
- Traversa T5 - L=61.24 m 0 0 0 35451.60 0 0 0 4431.00
- Traversa T6 - L=52.00 m
- Traversa T7 - L=43.30 m
- Dig de dirijare - L=12.50 m
DOLJESTI
- Traversa T1 - L=23.50 m
- Traversa T2 - L=50.30 m
- Traversa T3 - L=74.80 m
0 0 0 13665.78 0 0 0 754.50
- Traversa T2 - L=42.40 m
- Traversa T5 - L=12.76 m
- Dig de dirijare - L=251.50
m
TOTAL GENERAL 61763.03 6829.50
TOTAL GENERAL 68592.53

9
 Dupa cum reiese din tabelul de mai sus suprafata de teren ocupata pe teritoriul UAT
Rachiteni judetul Iasi este de 14.289,65 mp, din care 12.645,65 mp suprafata teren ocupata
definitiv si 1.644,00 mp suprafata teren ocupata temporar.
Suprafata de teren ocupata pe teritoriul UAT Tamaseni, jud Neamt este de
39.882,60 mp, din care 35.451,60 mp suprafata teren ocupata definitiv si 4.431,00 mp
suprafata teren ocupata temporar.
Suprafata de teren ocupata pe teritoriul UAT Doljesti, jud Neamt este de 14.420,28
mp, din care 13.665,78 mp suprafata teren ocupata definitiv si 754,50 mp suprafata teren
ocupata temporar.

III. Descrierea lucrarilor proiectate

Datorita schimbarilor morfologice ale albei minore produse de la data intocmirii
studiului de fezabilitate pana in prezent (8 ani), s-a constatat ca cele 3 epiri prevazute in
documentatia ce a stat la baza aprobarii investitiei sus mentionate nu se mai pot realiza.
Totodata tendinta raului Siret este de a ataca malul drept, motiv pentru care a fost
prevazut un dig de dirijare in lungime de 264 m, in locul celor 3 epiuri prevazute initial.

Solutia cu geocontainere umplute cu balast este o solutie elastica, drept pentru care
la ultimul strat de saci se renunta la balastul stabilizat.

Construcţiile ce alcatuiesc obiectul investitiei „Refacere dig rau Siret la Adjudeni -

Tamaseni, judeţul Neamţ, etapa a II-a" prevăd urmatoarele capacitati dupa cum urmeaza:

• Apărări de maluri pe lungimea L=1.900 m.

Caracteristicile principale ale construcţiilor propuse în cadrul obiectivului de
investiţii sunt:
Zona I - L - 272 ml
Apărarea malului se va realiza prin intermediul unui prism din geocontainere
umplute cu material local/balast/balast.
Prismul va fi realizat la partea dinspre mal cu o panta de 1:1, iar la partea dinspre
apă cu panta 1:2. Acesta va fi constituit din saci din material geotextil de 600 g/mp cu
dimensiunile de (2,38 x 1,45) m umpluţi cu material local/balast şi aşezaţi jucat pentru a
realiza continuitatea apărării de mal. Lăţimea la coronament a prismului va fi de 2,5 m.
Prismul din geocontainere este fundat pe o saltea dubla umpluta cu nisip lestata pe o
lungime de 6,60 m (conform pieselor desenate) cu piatra 10-50 kg/buc pe o grosime de 30
cm, lăţimea liberă a saltelei spre apă fiind de 5,0 m.

Zona II + III - L = 276 ml

Apărarea malului se va realiza prin intermediul unui prism din geocontainere
umplute cu material local/balast/balast.
Prismul va fi realizat la partea dinspre mal cu panta 1:1, iar la partea dinspre apă cu
panta 1:2. Acesta va fi constituit din saci din material geotextil de 600 g/mp cu dimensiunile

10
de (2,38 x 1,45) m umpluţi cu material local/balast şi aşezaţi jucat pentru a realiza
continuitatea apărării de mal. Lăţimea la coronament a prismului va fi de 2,5 m.
Prismul din geocontainere este fundat pe o saltea dubla umpluta cu nisip lestata pe
o lungime de 6,60 m (conform pieselor desenate) cu piatra 10-50 kg/buc pe o grosime de
30 cm, lăţimea liberă a saltelei spre apă fiind de 5,0 m.
In continuarea prismului se va realiza un taluz stabil cu panta de 1:2 pe o inaltime
de 2 m de la nivelul consolidarii si o latime de 30 m, realizat prin umplutura din material
local bine compactata si se vor planta sade pe toata latimea pentru stabilitatea umpluturii
realizate, iar in continuarea zonei verde se va realiza un taluz stabil cu panta de 1:2 pe o
inaltime de 2 m de la nivelul materialului de umplutura protejat cu saltea antierozionala.
Salteaua antierozionala se va continua pana la nivelul coronamentului digului. Salteaua va
fi încastrată câte 1,0 m la fiecare capăt. Salteaua antierozionala va fi fixata cu ancore
incastrate 1 m in teren pe stratul de umplutura realizat in spatele prismului din
geocontainere apoi se va inierba cu un strat vegetal de g = 0.1 m.

Zona IV - L = 390 ml
Apărarea malului se va realiza prin intermediul unui prism din geocontainere
umplute cu material local/balast/balast.
Prismul va fi realizat la partea dinspre mal cu un taluz cu panta 1:1, iar Ia partea
dinspre apă cu panta 1:2. Acesta va fi constituit din saci din material geotextil de 600 g/mp
cu dimensiunile de (2,38 x 1,45) m umpluţi cu material local/balast şi aşezaţi jucat pentru a
realiza continuitatea apărării de mal. Lăţimea la coronament a prismului va fi de 2,5 m.
Prismul din geocontainere este fundat pe o saltea dubla umpluta cu nisip lestata pe o
lungime de 6,60 m (conform pieselor desenate) cu piatra 10-50 kg/buc pe o grosime de 30
cm, lăţimea liberă a saltelei spre apă fiind de 5,0 m.

Zona V - L = 237 ml
Apărarea malului se va realiza prin intermediul unui dig din geocontainere umplute
cu material local/balast/balast.
Digul va fi realizat cu taluze 1:2 pe ambele părţi. Acesta va fi constituit din saci din
material geotextil de 600 g/mp cu dimensiunile de (2,38 x 1,45) m umpluţi cu material
local/balast şi aşezaţi pentru a realiza continuitatea apararii de mal. Lăţimea Ia coronament
a digului va fi de 2,5 m.
Prismul din geocontainere este fundat pe o saltea dubla umpluta cu nisip lestata pe
o lungime de 6,60 m (conform pieselor desenate) cu piatra 10-50 kg/buc pe o grosime de
30 cm, lăţimea liberă a saltelei spre apă fiind de 5,0 m.

Zona V I - L = 725 ml
Apărarea malului se va realiza prin intermediul unui prism din geocontainere
umplute cu material local/balast/balast.
Prismul va fi realizat la partea dinspre mal cu panta 1:1, iar la partea dinspre apă cu
panta 1:2. Acesta va fi constituit din saci din material geotextil de 600 g/mp cu dimensiunile
de (2,38 x 1,45) m umpluţi cu material local/balast şi aşezaţi jucat pentru a realiza
continuitatea apărării de mal. Lăţimea la coronament a prismului va fi de 3,0 m.

11
 Prismul din geocontainere va fi fundat pe o saltea de fascine de 0,60 m grosime.
Latimea saltelei va fi lestata pe zona libera de 5,0 m spre apa si pe doua treimi din baza
prismului de geocontainere (conform pieselor desenate).

Traversele de Colmatare - 7 buc

In vederea închiderii meandrei ce afecteaza digul Roman-Răchiteni în zona
localităţii Adjudeni au fost prevăzute şapte traverse de colmatare cu rol de colmatare şi
creare a unui palier de siguranţă pentru dig.
Traversele se vor realiza ca un prism din geocontainere umplute cu material
local/balast/balast. Prismul va fi realizat cu pantele 1:2 pe ambele taluze. Acesta va fi
constituit din saci din material geotextil de 600 g/mp cu dimensiunile de (2,38 x 1,45) m
umpluţi cu material local/balast şi aşezaţi intercalat pentru a realiza continuitatea traversei.
Lăţimea la coronament a traversei va fi de 3,0 m. Coronamentul traversei scade progresiv
spre cursul râului până la cota de încastrare care este identică cu cota malului stâng al
braţului abandonat.
Prismul din geocontainere va fi fundat pe o saltea dubla umpluta cu nisip lestata cu
piatra 10-50 kg/buc pe o grosime de 30 cm, pe lăţimea de 6,60 m -pe zona amonte şi 5,60
m pe zona aval. Latimea libera a saltelei este de 5 m pe zona amonte si 4 m pe zona aval.
Traversele de colmatare au urmatoarele lungimi:
- T1, L=57,40 m;
- T2, L=84,20 m;
- T3, L=88,90 m;
- T4, L=71,50 m;
- T5, L=74,00 m;
- T6, L=52,00 m;
- T7, L=43,30 m.

Dig de dirijare
In vederea devierii cursului principal al râului pe traseul nou pentru evitarea creării
de noi meandre, în zona lucrărilor proiectate, ce ar putea pune în pericol siguranţa şi
stabilitatea digului Roman-Răchiteni s-a prevazut un dig de dirijare pe malul stang pe o
lungime de 264 m. Digul se va realiza cu secţiune trapezoidală dintr-un prism din
geocontainere umplute cu material local/balast.
Prismul va fi realizat cu panta de 1:2 spre apa si 1:1 inspre mal. Acesta va fi
constituit din saci din material geotextil de 600 g/mp cu dimensiunile de (2,38 x 1,45 m)
umpluţi cu material local/balast şi aşezaţi jucat pentru a realiza continuitatea digului.
Lăţimea la coronament a digului de dirijare este de 3,0 m.
Prismul din geocontainere va fi fundat pe o saltea de fascine lestata cu piatra de
0,60 m grosime cu lăţimea liberă către apa de 5,0 m, continundu-se sub intreaga lungime
a prismului la baza.
Prismul de geocontainere va fi incastrat in teren natural/”sanatos” la ambele capate,
pe o lungime de 6 m.
Digul de dirijare va fi consolidat cu 9 traverse realizate inspre apa.

12
 Prima traversa dinspre amonte va fi amplasata la 9 m fata de incastrarea amonte.
Aceste traverse se realizeaza inspre apa cu o lungime la coronament de 3 m, latimea fiind
variabila, respectiv 6 m inspre dig si 3 m inspre apa. Aceste traverse se fundeaza la randul
lor pe o saltea de fascine pastrandu-se latimea libera inspre apa de 5,00 m.

Tehnologii prevăzute pentru execuția lucrărilor

Tehnologiile propuse vor fi elaborate ținând cont de reglementările in vigoare privind

protecția mediului si vor conține pe cat posibil materiale locale prietenoase mediului.
Utilajele si echipamentele tehnologice propuse vor asigura un consum cat mai redus de
energie, combustibil.

Soluțiile tehnologice adoptate pentru lucrările propuse a se executa vor avea la

bază următoarele principii:
- promovarea soluțiilor care să conducă la o siguranță cât mai mare în exploatare;
- utilizarea unor tehnologii cât mai uşor de pus în operă şi care să realizeze un
grad mare de stabilitate în exploatare şi un aspect estetic îngrijit;
- realizarea unui impact cât mai redus asupra mediului, precum si protecţia
acestuia pe durata execuţiei printr-o supraveghere severă a execuţiei precum şi folosirea
de tehnologii de lucru cât mai puţin poluante;
- încadrarea lucrărilor în prevederile legislative, standardele şi normativele în
vigoare, corespunzatoare clasei, categoriei şi tipului de construcţie, condiţiilor climatice
specifice, pentru asigurarea exigenţelor de calitate a construcţiilor pe toată durata de
existenţă a acestora ;
- îndeplinirea cerinţelor beneficiarului cuprinse în caietul de sarcini.

Mai jos sunt prezentate tehnologiiile pentru fiecare zona in parte :

- zona I
Tehnologia de realizare a apărării de mal este:
 decaparea stratului vegetal;
 realizarea excavaţiilor pentru pozarea saltelei duble umplute cu nisip;
 pozarea saltelei duble umplute cu nisip. Salteaua dubla umpluta cu nisip va fi lestată
cu piatra bruta 10-50 kg/buc;
 pozarea geocontainerelor. Acestea vor fi dispuse intercalat, astfel încât pe verticală
rosturile să fie discontinui în vederea asigurării unei bune stabilităţi şi solidarizări a
acestora în corpul construcţiei;
 înierbarea malului pe zona în care a fost afectat de lucrări.

- zona II +III
Tehnologia de realizare este:
 decaparea stratului vegetal;
 realizarea excavaţiilor pentru pozarea saltelei duble umplute cu nisip;;
 pozarea saltelei duble umplute cu nisip. Lestarea saltelei se va face cu anrocamente
10-50 kg/buc;
13
 pozarea geocontainerelor. Acestea vor fi dispuse intercalat, astfel încât pe verticală
rosturile să fie discontinui în vederea asigurării unei bune stabilităţi şi solidarizări a
acestora în corpul construcţiei;
 taluzarea malului la un profil stabil;
 realizarea umpluturii in spatele prismului;
 pozarea saltelei antierozionale de la consolidare si pana la coronamentulu digului
Salteaua se va încastra pe cel puţin 1,0 m la fiecare capăt;
 înierbarea malului pe zona în care a fost afectat de lucrări.

- zona IV
Tehnologia de realizare a apărării de mal este:
 decaparea stratului vegetal;
 realizarea excavaţiilor pentru pozarea saltelei duble umplute cu nisip;
 pozarea saltelei duble umplute cu nisip. Lestarea saltelei se va face cu anrocamente
10-50 kg/buc;
 pozarea geocontainerelor. Acestea vor fi dispuse intercalat, astfel încât pe verticală
rosturile să fie discontinui în vederea asigurării unei bune stabilităţi şi solidarizări a
acestora în corpul construcţiei;
 înierbarea malului pe zona în care a fost afectat de lucrări.

- zona V
Tehnologia de realizare a digului este:
 decaparea stratului vegetal;
 realizarea excavaţiilor pentru pozarea saltelei duble umplute cu nisip;
 pozarea saltelei duble umplute cu nisip.
 Lestarea saltelei se va face cu anrocamente 10-50 kg/buc;
 pozarea geocontainerelor. Acestea vor fi dispuse intercalat, astfel încât pe verticală
rosturile să fie discontinui în vederea asigurării unei bune stabilităţi şi solidarizări a
acestora în corpul construcţiei;
 înierbarea malului pe zona în care a fost afectat de lucrări.

- zona VI
 Tehnologia de realizare a apărării de mal este:
 decaparea stratului vegetal;
 realizarea excavaţiilor pentru pozarea saltelei de fascine;
 pozarea saltelei de fascine. Acolo unde salteaua de fascine trebuie pozată în apă,
aceasta va fi lestată cu anrocamente.
 pozarea geocontainerelor. Acestea vor fi dispuse intercalat, astfel încât pe verticală
rosturile să fie discontinui în vederea asigurării unei bune stabilităţi şi solidarizări a
acestora în corpul construcţiei;
 înierbarea malului pe zona în care a fost afectat de lucrări.

14
 - Traverse de colmatare
Tehnologia de realizare a traverselor este:
 decaparea stratului vegetal;
 realizarea excavaţiilor pentru pozarea saltelei duble umplute cu nisip;
 pozarea saltelei duble umplute cu nisip. Lestarea saltelei duble umplute cu nisip se
va face cu anrocamente.
 pozarea geocontainerelor. Acestea vor fi dispuse intercalat, astfel încât pe verticală
rosturile să fie discontinui în vederea asigurării unei bune stabilităţi şi solidarizări a
acestora în corpul construcţiei;
 înierbarea malului pe zona în care a fost afectat de lucrări.

- Dig de dirijare
Tehnologia de realizare a digului de dirijare este ca si tehnologia de realizare a
traverselor
Lucrarile propuse au urmatoarea ordine de executie:
 realizarea excavaţiilor pentru pozarea saltelei duble umplute cu nisip;
 pozarea saltelei de fascine. Lestarea saltelei se va realiza cu anrocamente.
 pozarea geocontainerelor. Acestea vor fi dispuse intercalat, astfel încât pe verticală
rosturile să fie discontinui în vederea asigurării unei bune stabilităţi şi solidarizări a
acestora în corpul construcţiei;

IV. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO - ECONOMICI

IV.1. Durata de executie

Execuţia lucrărilor proiectate se poate realiza în cca. 12 luni de zile, în cazul

asigurării fondurilor necesare.

IV.2. Capacitati

Prin execuţia lucrărilor proiectate în prezenta documentaţie se realizează :

- Aparare de mal formata dintr-un prism de geocontainere, cu o lungime de
1900m;
- Traverse de colmatare in numar de 7;
- Dig de dirijare cu o lungime de 264m;

V. CONCLUZII

Prezenta documentaţie cuprinde Proiectul tehnic şi Detaliile de execuţie pentru

pentru investitia ” Refacere dig rau Siret la Adjudeni – Tamaseni, judetul Neamt, etapa a II-
a”.
Evaluarea lucrărilor s-a facut în preţuri valabile la data de 30.10.2018.

15
 Prezenta documentaţie s-a întocmit în conformitate cu Ordinul nr.863/2008
“Instrucţiuni de aplicare a unor prevederi din H.G. nr.28/2008, privind aprobarea
conţinutului cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente investiţiilor publice”.

Verificarea documentaţiei, se face de specialişti atestaţi pentru Cerinţa A7

“Rezistenţă şi stabilitate pentru construcţii şi amenajări hidrotehnice”, conform H.G.
nr.925/1995 şi Ordin M.L.P.T.L. nr.777/2003.

INTOCMIT,
Ing Florin OLAERU

16
 VI. ANEXE

Proiect nr.4765
ANEXA nr. I.A

STABILIREA CATEGORIEI DE IMPORTANŢĂ

A CONSTRUCŢIEI

DENUMIREA OBIECTIVULUI : “ Refacere dig rau Siret la Adjudni – Tamaseni,

judetul Neamt, Etapa a II-A”

PROPRIETAR : A.N. “APELE ROMANE”

- Administraţia Bazinalǎ de Apǎ Siret
ADRESA CONSTRUCŢIEI : Lucrările sunt amplasate pe malul drept al râului
Siret (cod cadastral XII. 1.040.00. 00.00.0)., in
comuna Tamaseni, localitatea Adjudeni, judeţul
Neamţ
SCURTA PREZENTARE A CONSTRUCŢIEI : Lucrările proiectate constau din :
- lucrări de aparare de mal pe o lungime de
L=1900 ml, precum şi 7 traverse de
colmatare, dig de dirijare L=264 m

DETERMINAREA PUNCTAJULUI ACORDAT

FACTOR CRITERII ASOCIATE
n DETERMINANT
k(n) P(n) P(i) p(ii) p(iii)
1 1 2 2 2 1
2 1 2 2 2 2
3 1 1 1 0 1
4 1 4 4 4 4
5 1 3 4 4 2
6 1 2 2 2 1
TOTAL 14

Conform H.G. 766/1997, construcţia se încadrează în categoria de importanţă C

( Normală) . Luand in considerare obiectivele social economice si numarul persoanelor
protejate de lucrarile de amenajare ce constituie obiectul prezentei documentatii conform
STAS 4273/83 clasa de importanta a lucrarilor este clasa a III – a.

NOTĂ : Evaluarea punctajului fiecărui factor determinant s-a făcut pe baza următoarei formule:
P(n) x k(n) = (n) x p(i) / n(I)
unde: - P(n) - punctajul factorului determinant (n), ( n=1…6)
- k(n) - coeficient de unicitate
- p(i) - punctajul corespunzător criteriilor (i) asociate factorului determinant
(n)
- n(I) - numărul criteriilor (i) asociate factorului determinant luate în
considerare (n(I) = 3 )
ŞEF PROIECT,
Ing. Florin OLĂERU

17
 Proiect nr.4765
ANEXA nr. I.B.

CRITERII CARE DETERMINĂ IMPORTANŢA

CONSTRUCŢIILOR

DE LA OBIECTIVUL : “ Refacere dig rau Siret la Adjudni – Tamaseni,

judetul Neamt, Etapa a II-A”
Tabelul 1
Nr. Factorii Criterii associate Punctaj
crt. Determinanţi Acordat
0 1 2 3

I. Oameni implicaţi direct în cazul unor disfuncţii

2
ale construcţiilor
1 IMPORTANŢĂ VITALĂ II. Oameni implicaţi indirect în cazul unor
2
disfuncţii ale construcţiilor
III. Caracterul evolutiv al efectelor periculoase 1
I. Valoarea bunurilor materiale adăpostite de
IMPORTANŢĂ 2
construcţie
SOCIAL-
2 II. Ponderea pe care funcţiunile o au în
ECONOMICĂ ŞI 2
comunitatea respectivă
CULTURALĂ
III. Natura şi importanţa funcţiilor respective 2
I. Măsura în care realizarea şi exploatarea
construcţiei intervine în perturbarea mediului 1
natural
IMPLICAREA
3 II. Gradul de influenţă nefavorabilă asupra
ECOLOGICĂ 0
mediului natural
III. Rolul activ în protejarea şi refacerea mediului
1
natural
I. Durata de utilizare preconizată 4
NECESITATEA II. Măsura în care performanţele alcătuirilor
LUĂRII constructive depind de cunoaşterea evoluţiei 4
4 ÎN CONSIDERARE A acţiunilor pe durata de utilizare
DURATEI DE III. Măsura în care performanţele funcţionale
UTILIZARE depind de evoluţia cerinţelor pe durata de 4
utilizare
I. Măsura în care asigurarea soluţiilor
constructive este dependentă de condiţiile locale 4
NECESITATEA de teren şi mediu
ADAPTĂRII LA II. Măsura în care condiţiile locale de teren şi
5 4
CONDIŢIILE LOCALE mediu evoluează defavorabil în timp
DE TEREN ŞI MEDIU III. Măsura în care condiţiile locale de teren şi
mediu determină activităţi/măsuri deosebite 2
pentru exploatarea construcţiilor
I. Ponderea volumului de muncă şi materiale
2
înglobate
VOLUMUL DE MUNCĂ II. Volumul şi complexitatea activităţilor necesare
6 ŞI DE MATERIALE pentru menţinerea performanţelor construcţiei 2
NECESARE pe durata de existenţă a acesteia
III. Activităţi deosebite în exploatarea
1
construcţiei impuse de funcţiunile acesteia
18
 Punctajul pentru fiecare criteriu asociat factorilor determinanţi, precizaţi în tabelul 1,
se determină pe baza aprecierii nivelului influenţei pe care o are criteriul respectiv, conform
tabelului 2.

Tabelul 2
NIVELUL APRECIAT AL PUNCTAJUL P (i)
INFLUENŢEI CRITERIULUI

INEXISTENT 0
REDUS 1
MEDIU 2
APRECIABIL 4
RIDICAT 6

ŞEF PROIECT,
Ing. Florin OLĂERU

19
 VIZAT,
I.S.C. BCAU

PROGRAM
pentru controlul calităţii pe faze determinante

Lucrarea : “ Refacere dig rau Siret la Adjudeni – Tamaseni, judetul Neamt, Etapa a
II-A”
- A.N.”APELE ROMÂNE “ – Administraţia Bazinalǎ de Apǎ SIRET în calitate de
beneficiar – reprezentat prin ………………………………………………………………
- S.C. AQUAPROIECT S.A. Bucureşti în calitate de proiectant – reprezentat prin –
Proiectant - Ing. Florin Olăeru
- …………în calitate de constructor – reprezentat prin:
……………………………………………………………………………

În conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii, Hotărârea Guvernului nr.

766/1997, Hotărârea Guvernului nr. 272/14.VI.1994 şi Hotărârea Guvernului nr.
273/14.VI.1994, STAS-urilor şi normativelor tehnice în vigoare, stabilesc de comun acord
prezentul program pentru controlul calităţii lucrărilor.

Documentul scris Cine întocmeşte şi

care se încheie: semnează :
Fazele ce se controlează se PVLA:proces verbal I – ISCLPUAT
Nr. verifică sau la care se de lucrări ascunse B – beneficiar Numărul
crt. recepţionează calitatea şi pentru PVFD:proces verbal E – Executant Şi
care trebuiesc întocmite verbal fază determ.; P – Proiectant data
documente scrise PVR : proces verbal C – Consultant actului
de recepţie; V – Responsabil
PVA:proces verbal verificare,execuţie
predare
amplasament
1 2 3 4 5

APARARE DE MAL, L=1900 m

1. Trasarea axului apărării de mal P.V. de predare
B.E.P.V.
amplasament
2. Verificarea cotelor de fundare a P.V.L.A.
B.E.V.
caroiajului de fascine şi natura P.V.F.D.
I.B.E.P.V.
terenului de fundare (o singură dată)
3. Verificarea cotelor de fundare a P.V.L.A.
B.E.V.
saltelei duble umplute cu nisip si P.V.F.D.
I.B.E.P.V.
natura terenului de fundare (o singură dată)
4. Verificarea cotelor coronamentului
P.V.F.D.
prismului din geocontainere umplute I.B.E.P.V.
(o singură dată)
cu material local/balast
4. Verificarea umpluturii din spatele
P.V.F.D.
apararii si pozarea saltelei B.E.P.V.
(o singură dată)
antierozionale
TRAVERSE DE COLMATARE, 7 BUCATI
1. Trasarea axului traverselor de P.V. de predare
B.E.P.V.
colmatare amplasament
2. Verificarea cotelor de fundare a P.V.L.A.
B.E.V.
saltelei duble umplute cu nisip si P.V.F.D.
I.B.E.P.V.
natura terenului de fundare (o singură dată)

20
 3. Verificarea cotelor coronamentului
P.V.F.D.
prismului din geocontainere umplute I.B.E.P.V.
(o singură dată)
cu material local/balast

DIG DE DIRIJARE, L=264 m

1. Trasarea axului digului de dirijare P.V. de predare
B.E.P.V.
amplasament
2. Verificarea cotelor de fundare a P.V.L.A.
B.E.V.
saltelei duble umplute cu nisip si P.V.F.D.
I.B.E.P.V.
natura terenului de fundare (o singură dată)
3. Verificarea cotelor coronamentului
P.V.F.D.
prismului din geocontainere umplute I.B.E.P.V.
(o singură dată)
cu material local/balast
4. Verificarea finală a tuturor lucrărilor
executate conform proiectului şi
P.V.R. (I.)B.E.P.V.
recepţia acestora.

BENEFICIAR, PROIECTANT, EXECUTANT,

A.N.”Apele Române” - S.C.AQUAPROIECT S.A. ……………………….
A.B.A SIRET Bucureşti

NOTĂ :
1. Coloana 5 se completează la data încheierii actului prevăzut în coloana 2.
2. Executantul va anunţa în scris ceilalţi interesaţi pentru participarea cu minimum 10 zile
înaintea datei la care urmează a se face verificarea.
3. La recepţia obiectului, un exemplar din prezentul program completat se va anexa la
cartea construcţiei.

21
 Program de urmarire in timp a constructiei si intructiunile privind urmarirea curenta
Nr Element Modul de Fenomene Mijloace sau Periodicitatea Component Document
crt. urmarit observar urmarite dispozitive a comisiei incheiat
e folosite
0 1 2 3 4 5 6 7

1 Digul de Vizual denivelari, echipament Dupa fiecare Administrato Raport,

dirijare Ridicare valuiri, e de anotimp in r (minim 3 releveu,
topografi eroziuni, masuratori primii 2 ani, persoane, propuneri
apoi de 2 ori
ca pierderi de tografice; din care de
pe an (vara si
stabilitati -aparat foto toamna) si unul cu remedieri
fundatiei dupa studii urgente
evenimente* superioare)
deosebite
2 Consolidare Vizual denivelari, echipament Dupa fiecare Administrato Raport,
de mal Ridicare valuiri, e de anotimp in r (minim 3 releveu,
topografi eroziuni, masuratori primii 2 ani, persoane, propuneri
apoi de 2 ori
ca pierderi de tografice; din care de
pe an (vara si
stabilitati -aparat foto toamna) si unul cu remedieri
fundatiei dupa studii urgente
evenimente* superioare)
deosebite
3 Taverse de Vizual denivelari, echipament Dupa fiecare Administrato Raport,
colmatare Ridicare valuiri, e de anotimp in r (minim 3 releveu,
topografi eroziuni, masuratori primii 2 ani, persoane, propuneri
apoi de 2 ori
ca pierderi de tografice; din care de
pe an (vara si
stabilitati -aparat foto toamna) si unul cu remedieri
fundatiei dupa studii urgente
evenimente* superioare)
deosebite
4 Terasamente vizual Cresteri de ruleta, Dupa fiecare Administrato Raport,
albia vegetatie in dreptar, anotimp in r (minim 3 releveu si
albie si pe boloboc si primii 2 ani, persoane, fotografii
maluri, aparat foto apoi de 2 ori din care
colmatari, pe an (vara si unul cu
obturari ale toamna) si studii
sectiunii de dupa superioare)
scurgere evenimente*
cu plutitori, deosebite
etc.

*) eveniment: ploi intense ce conduc la viituri al cǎror nivel depǎşeşte pe verticalǎ cota
digului de dirijare sau cota pe verticală a traverselor de inchidere, cutremur. Inspectia se
va face la cel mult 24 de ore de la eveniment.
Executarea lucrǎrilor de reparaţii curente se va realiza în regie proprie, însǎ în cazul
în care volumul lucrǎrilor depǎşeşte posibilitǎţile de execuţie ale administraţiei bazinale,
acestea se pot executa cu o firmǎ specializatǎ în acest gen de lucrǎri dupǎ ce în prealabil
acestea au fost avizate de A.N. „APELE ROMANE”.

22
 La lucrǎrile de întreţinere şi/sau reparaţii curente se vor respecta normele de
securitate şi sǎnǎtatea muncii:
- Legea securitǎţii şi sǎnǎtǎţii în muncǎ nr.319/2006;
- H.G. 1425/2006 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a
Legii nr.319/2006;
- H.G. 300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sǎnǎtate pentru
şantierele temporare sau mobile;
- Ordin 116/1996 privind Normele de securitatea muncii pentru lucrǎrile de
zidǎrie, montaj prefabricate şi finisaje în construcţii.

23