Teoreme Geometrie in Spatiu

Descărcați ca doc, pdf sau txt
Descărcați ca doc, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 6

1) Teoreme ºi propoziþii de paralelism:

Teorema1: o dreaptã neconþinutã într-un plan este paralelã cu planul dacã ºi numai dacã ea este paralelã cu o
dreaptã conþinutã în plan.
a
a b
b
a 

Teorema2: douã plane sunt paralele dacã unul dintre ele conþine 2 drepte concurente, amândouã paralele cu al
doilea plan.

a
b
a  b = {A}
 

Teorema3: dacã 2 plane sunt paralele, oricare dreaptã conþinutã într-unul din plane este paralelã cu celãlalt
plan.
 
d
d 

Teorema4 (umbrei): dacã a este o dreaptã paralelã cu planul , iar  este un plan care conþine dreapta a, atunci
 , sau  se intersecteazã cu  dupã o dreaptã paralelã cu dreapta a.
a  
a
=d
d a
 d d
P

Teorema5: fie a o dreaptã inclusã sau paralelã cu planul  ºi fie o dreaptã b paralelã cu a, dusã printr-un punct
A al planului , atunci dreapra b e inclusã în .
a 
sau ºi A  
a b a
Ab
b

Teorema6: dacã a, b, c sunt trei drepte astfel încât a b ºi b c, atunci a c.


Teorema7:dacã un plan intersecteazã 2plane paralele,atunci intersecþiile sunt drepte paralele.
  a b
   = a;    = b

Teorema8: douã plane distincte, fiecare paralele cu un al treilea plan sunt paralele între ele.
;
 
 
 
P1 fie a ºi b 2 drepte paralele ºi planele  ºi , astfel încât a   ºi b  . Dacã planele  ºi  se
: intersecteazã dupã o dreaptã c, atunci c este paralelã cu dreptele a ºi b.

P2 dacã 2 drepte sunt necoplanare, atunci existã (ºi e unic) un plan care conþine una din cele 2 drepte ºi e
: paralel cu cea de-a doua dreaptã.

P3 dacã 2 drepte sunt paralele, iar una dintre ele e paralelã cu un plan, atunci ºi cealaltã e paralelã cu
: planul.

2) Teoreme ºi propoziþii de perpendicularitate:


Definiþie: o dreaptã este perpendicularã pe un plan dacã este perpendicularã pe orice dreaptã a planului.

Teorema1: dacã o dreaptã este perpendicularã pe 2 drepte concurente dintr-un plan, atunci ea este
perpendicularã pe plan.

Teorema2: dintr-un punct M, conþinut într-un plan , se poate duce o singurã dreaptã perpendicularã pe .

Teorema3: douã plane perpendiculare pe aceeaºi dreaptã sunt paralele.

Teorema4: existã un unic plan perpendicular într-un punct dat, pe o dreaptã datã.

Teorema5: douã drepte perpendiculare pe un plan sunt paralele.

P1 dacã 2 drepte din spaþiu sunt perpendiculare, atunci una dintre ele e perpendicularã pe orice paralelã
: la cealaltã.

P2 douã drepte paralele cu douã drepte perpendiculare sunt automat perpendiculare.


:
P3 a b
: b a
P4 fie ABC ºi M un punct nesituat în planul (ABC). Atunci:
: MA = MB = MC  OM  (ABC) *
P5 orice plan care conþine mijlocul unui segment este automat egal depãrtat de capetele segmentului.
:

* O este centrul cercului circumscris triunghiului ABC

3) Teorema celor trei perpendiculare:


Fie  un plan, A un punct,A   ºi a o dreaptã, a  .Dacã AA’  ,A’   ºi A’B a,B  a, atunci AB 
. A

AA’   T1
a  AB  
a A’B  a

A’ B

4) Teorema lui THALES în spaþiu:
Trei sau mai multe plane paralele determinã pe 2 drepte oarecare segmente respectiv proporþionale.

5) Teorema lui MENELAOS în spaþiu:


Un plan intersecteazã muchiile [AB], [BC], [CD], respectiv [AD] ale tetraedrului ABCD în punctele M, N,
MA NB PC QD
P, Q. Demonstraþi cã: MB  NC  PD  QA  1

Q
M 

B D

P
N
C

6) Teorema bisectoarei:
Într-un triunghi, o bisectoare determinã pe latura opusã segmente proporþionale cu laturile unghiului.

AE AB

EC AC

B C
7) Teorema înãlþimii:
Într-un triunghi dreptunghic, înãlþimea este media geometricã a proiecþiilor catetelor pe ipotenuzã.

A AD = BD CD
AD2 = BD  CD

B D C
8) Teorema catetei:
Într-un triunghi dreptunghic, o catetã este media geometricã între ipotenuzã ºi proiecþia acestei catete pe
ipotenuzã.
A

AB2 = BD  BC
AC2 = CD  BC

B D C

9) Teorema cosinusului:
În triunghiul ABC, cosinusul unghiului  este egal cu raportul dintre diferenþa sumei pãtratelor laturilor
unghiului cu pãtratul laturii opuse unghiului ºi dublul produsului laturilor unghiului.

AB 2  BC 2  AC 2
cos  
2  AB  BC


B C

10) Teorema proiecþiei:


Lungimea proiecþiei unui segment pe un plan este egalã cu produsul dintre lungimea segmentului ºi
cosinusul unghiului dintre dreapta suport ºi planul respectiv.
B
=m(AB ; )
AD
cos =
AB
AD = AB  cos 


A D

Dacã  = 00  cos 00 = 1  AD=AB
 = 900  cos 900 = 0  AD=0

Aceastã teoremã se poate extinde ºi la alte figuri geometrice:


A
OD
cos  =
AD
OBC = pr (ABC)
S BC  OD
S OBC 2 OD
   cos 
S ABC BC  AD AD
2
B  O S’ = S  cos 
S’
D
 C

S-ar putea să vă placă și