Geografia Asezarilor Umane

Ionescu Christian
clasa XD
Geografia asezarilor umane

Urbanizarea
Datorită creșterii populației și a teritoriului, dezvoltării activităților economice și
de altă natură, marile orașe înglobează, treptat, așezările din jur, inclusiv alte orașe,
formând mari concentrări urbane. Pe continentul european se află în această
situație aproape toate capitalele și orașele mari. Există și concentrări de orașe cum
ar fi: Randstad Holland, Rin-Ruhr, Katowice. În prezent, cele mai mari orașe
europene sunt: Moscova, Londra, Paris, Milano, Sankt
Petersburg, Berlin, Madrid, Atena etc. La acestea se adaugă cele trei mari
concentrări urbane menționate mai sus și orașul Istanbul, situat, în principal, în
partea europeană a Turciei.
Statistici
Situația în mai 2011: Aproape 50,5% din populația lumii trăiește în zona urbană,
comparativ cu numai 5% în urmă cu doar un secol. Peste 180 000 de oameni
migrează spre orașe în fiecare zi, ei adăugându-se la o populație de 60 de milioane
de locuitori pe an care se nasc în zona urbană. Dacă trendul continuă, populația
urbană a planetei va ajunge la 6,3 miliarde de locuitori până în anul 2050, ceea ce
va însemna 70% din populația lumii la acea dată.
Urbanizarea în România
România a atins pragul de urbanizare de 50% în 1985. În 1989 ajunsese la 53%,
însă în ultimii 19 ani ritmul urbanizării a fost înlocuit de fuga la țară sau din țară.
În clasamentul european se evidențiază: Belgia - 97%, Marea Britanie - 90%,
Danemarca - 86%, Spania și Franța - 77%, Germania - 75%, Cehia - 73%, Bulgaria
- 71%, Italia - 68%, Ungaria - 67%, Polonia - 62%.
Functiile si structura functionala a asezarilor omenesti
Asezarile omenesti indeplinesc functii diferentiate in cadrul teritoriului, de la

dimensiunile cele mai mici ale acestuia pana la nivelul intregii planete. Functiile
asezarilor omenesti reprezinta acele activitati care deservesc anumite asteptari ale
populatiei si care individualizeaza modul specific in care fiecare asezare
omeneasca (urbana sau rurala) contribuie la desfasurarea activitatilor economice si
sociale.
Ionescu Christian
clasa XD
A. Functiile asezarilor urbane
Functiile asezarilor urbane au un pronuntat caracter istoric. Formarea si aparitia

initiala a oraselor este rezultatul unui ansamblu de conditionari si factori care s-au
manifestat in relatiile dintre populatie si natura intr-un anumit moment istoric dat.
Ele s-au dezvoltat ulterior in timp datorita unor succesiuni de conditionari (politice,
economice, istorice, naturale) care le-au imprimat anumite fizionomii si functii in
teritoriu.
Asezarile urbane actuale pot avea una sau mai multe functii predominante.
Principalele functii urbane sunt: comerciala, industriala, culturala, universitara,

religioasa, financiara, administrativa, politica, de servicii, portuara si
agroindustriala. In general insa orasele mari au functii complexe, care imbina
aceste functii elementare. (DOC 1)
B. Functiile asezarilor rurale
Principalele categorii de functii care se pot intalni in cazul asezarilor rurale sunt:
functia agricola, predominanta, care da si caracteristica principala a asezarilor

rurale;
functia industriala, mai frecvent agroindustriala (de prelucrare a produselor

agricole) si miniera (de exploatare a resurselor din apropiere);
functiile mixte, imbinand elemente ale unor functii diferite (agricola, industriala,

balneo-climaterica) in cadrul aceleiasi localitati rurale;
functii specializate, de exemplu: piscicultura, balneoclimaterice, turistice.
Asezarile rurale au, preponderent, o functie agricola. Anumite asezari rurale pot
avea si functii asemanatoare oraselor, cum este cazul asezarilor rurale cu caracter
turistic, localitatilor miniere, sau de prelucrare industriala.
C. Structura functionala a asezarilor omenesti

Ionescu Christian
clasa XD
Structura functionala a asezarilor omenesti se refera la identificarea si delimitarea

in interiorul unei anumite localitati, a unui perimetru care are o anumita functie
predominanta. Existenta acestei functii este vizibila in aspectul urban, structura,
activitatile predominante care se realizeaza in acel spatiu (Fig. 1). In general,
zonele functionale ale asezarilor se imbina teritorial astfel incat in fiecare zona pot
fi intalnite simultan mai multe functii. Totodata trebuie sa aratam ca structura
functionala a asezarilor difera foarte mult in functie de tipul de asezare (urbana sau
rurala), nivelul general de dezvoltare, vechimea, marimea si importanta asezarii.
Principalele zone functionale ale asezarilor urbane sunt:
nucleul central, in general centru istoric al asezarii respective, cu o structura

functionala complexa (administrativa, culturala, comerciala, financiara);
zonele rezidentiale, destinate in mod preponderent

activitatii de locuire permanenta;
zonele industriale, situate atat in perimetrele oraselor, cat si la periferia acestora,

care se remarca prin peisajul si activitatile lor; in cazul oraselor din tarile
dezvoltate, aceste zone industriale se intalnesc la oarecare distanta de centrul
urban, pentru a diminua efectul de poluare; de asemenea, exista anumite zone
industriale noi, cu activitati legate de tehnologia inalta (arealele de tip tehnopol). In
tarile subdezvoltate, activitatile industriale se desfasoara si in perimetrul interior al
orasului.
Ionescu Christian
clasa XD
zonele de agrement, cuprinzand spatiile verzi situate in cadrul orasului, in pozitii

foarte diferite;
zonele de transport, cu anumite spatii specializate: intersectii rutiere, gari, triaje

feroviare, porturi, aeroporturi.
Aglomerare urbană
În studiul așezărilor umane, o aglomerare urbană se definește ca fiind o

concentrare urbană formată de un oraș de talie mare și zona limitrofă care
gravitează spre acesta, incluzând alte orașe, mai mici, dar și sate, care manifestă o
mare dependență.
Un bun exemplu de aglomerare urbană este zona metropolitană San Diego–

Tijuana. Cele două metropole creează împreună o aglomerare binațională între
statele Mexic și SUA.
Grație creșterii demografice și funcționale continue, orașele se extind teritorial și

își sporesc influența în jur, unele impunându-se în mod deosebit. Ca urmare rezultă
aglomerări urbane, care influențează și polarizează activitatea economico-socială
dintr-o anumită regiune, în unele cazuri sfera lor de influență în teritoriu
întâlnindu-se cu a altor centre similare.
Ionescu Christian
clasa XD
Cele mai mari aglomerări urbane
Zona metropolitană Tokyo (Shutoken) numără mai mult de 43 de milioane de

suflete.
Oamenii de pretutindeni construiesc în fiecare săptămână echivalentul unui oraș de

mărimea Vancouver-ului. Este doar o statistică dintr-un amplu studiu care susține
că, până în anul 2030, marile orașe ale lumii vor ajunge să aibă suprafețe imense
care să cuprindă în totalitate un stat de mici dimensiuni. Este suficient să aruncăm
o privire asupra datelor cu privire la populația prezentă
în megalopolisurile planetei, populație care o depășește uneori pe cea a unor state
europene de mărime medie. Nimeni nu știe unde, când sau dacă se va opri această
evoluție. Cercetătorii nu pot decât să estimeze nivelul creșterii populației din acești
veritabili "mamuți urbani", dar, așa cum nu o dată s-a întâmplat, cifrele pot fi ușor
contrazise.In plus anime-urile va vor ajuta.
Aceste aglomerări urbane concentrează un număr foarte mare de locuitori, cum ar
fi conurbațiile din Japonia, India, Indonezia sau SUA. În tabelul următor sunt
prezentate cele mai mari aglomerări urbane din lume, conform statisticilor din anul
2011:
Aglomerare Suprafaț
Populație Densitate Țară
urbană ă
Câmpia Indo- 200 mil. loc. 700.000 km² 285.71 India, Pakistan, Nepal, Bangladesh

Ionescu Christian
clasa XD
Aglomerare Suprafaț
Populație Densitate Țară
urbană ă
Gangetică loc./km²
2.790,69
Delta Zhujiang 120 mil. loc. 43.000 km² China, Hong Kong, Macao
loc./km²
1.054,21
Delta Yangtze 105 mil. loc. 99.600 km² China
loc./km²
Banana albastră 92,4 mil. loc. ? ? Europa Centrală și de Nord-Vest
Regiunea Taiheiyō 82,9 mil. loc. ? ? Japonia
Regiunea
66,4 mil. loc. ? ? China
Economică Bohai
Megalopolisul Marilor
59,1 mil. loc. ? ? SUA, Canada
Lacuri
Megalopolisul
44,7 mil. loc. ? 359,6 loc./km² SUA
Boston–Washington
Liaoning 43,7 mil. loc. 145.900 km² 289 loc./km² China
Fujian 36,8 mil. loc. 121.400 km² 291 loc./km² China
4.383,53
Jabodetabek 36 mil. loc. 6.392 km² Indonezia
loc./km²

Geografia Asezarilor Umane

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Geografia Asezarilor Umane

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Geografia Asezarilor Umane

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ionescu Christian

Geografia asezarilor umane

Functiile si structura functionala a asezarilor omenesti

Asezarile omenesti indeplinesc functii diferentiate in cadrul teritoriului, de la

A. Functiile asezarilor urbane

Functiile asezarilor urbane au un pronuntat caracter istoric. Formarea si aparitia

Principalele functii urbane sunt: comerciala, industriala, culturala, universitara,

B. Functiile asezarilor rurale

functia agricola, predominanta, care da si caracteristica principala a asezarilor

functia industriala, mai frecvent agroindustriala (de prelucrare a produselor

functiile mixte, imbinand elemente ale unor functii diferite (agricola, industriala,

functii specializate, de exemplu: piscicultura, balneoclimaterice, turistice.

C. Structura functionala a asezarilor omenesti

Structura functionala a asezarilor omenesti se refera la identificarea si delimitarea

Principalele zone functionale ale asezarilor urbane sunt:

nucleul central, in general centru istoric al asezarii respective, cu o structura

zonele rezidentiale, destinate in mod preponderent

zonele industriale, situate atat in perimetrele oraselor, cat si la periferia acestora,

zonele de agrement, cuprinzand spatiile verzi situate in cadrul orasului, in pozitii

zonele de transport, cu anumite spatii specializate: intersectii rutiere, gari, triaje

În studiul așezărilor umane, o aglomerare urbană se definește ca fiind o

Un bun exemplu de aglomerare urbană este zona metropolitană San Diego–

Grație creșterii demografice și funcționale continue, orașele se extind teritorial și

Cele mai mari aglomerări urbane

Zona metropolitană Tokyo (Shutoken) numără mai mult de 43 de milioane de

Oamenii de pretutindeni construiesc în fiecare săptămână echivalentul unui oraș de

Câmpia Indo- 200 mil. loc. 700.000 km² 285.71 India, Pakistan, Nepal, Bangladesh

Banana albastră 92,4 mil. loc. ? ? Europa Centrală și de Nord-Vest

Regiunea Taiheiyō 82,9 mil. loc. ? ? Japonia

Liaoning 43,7 mil. loc. 145.900 km² 289 loc./km² China

Fujian 36,8 mil. loc. 121.400 km² 291 loc./km² China

S-ar putea să vă placă și