Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Ştiinţe Economice

Catedra Finanţe şi Bănci

RAPORT
privind practica de productie la
B.C. Moldindconbank S.A.

Ciornea Doina gr.EB 1001

Conducător ştiinţific:Ștefaniuc Olga

dr.conferentiar universitar

CHIŞINĂU, 2013
 CUPRINS
Introducere....................................................................................................................................5
Capitolul I Reglementarea, controlul, supravegherea şi normativele economice obligatorii ale
activităţii băncii comerciale.............................................................................................................7
Capitolul II Resursele băncii, modul formării lor.......................................................................15
Capitolul III Modul deschiderii, modificării şi închiderii conturilor la bancă............................26
Capitolul IV Operaţiunile de decontare, efectuate de banca comercială......................................33
Capitolul V Operaţiunile de casă ale băncii comerciale...............................................................36
Capitolul VI Operaţiunile de credit şi investiţionale ale băncii comerciale.................................47
Capitolul VII Operaţiunile cu valuta, tipurile şi modul organizării lor.......................................58
Capitolul VIII Rezultatul activităţii băncii comerciale şi rapoartele financiare anuale ale băncii
comerciale.....................................................................................................................................70
Concluzii......................................................................................................................................78
Bibliografia..................................................................................................................................79
Anexe............................................................................................................................................81

4
 Introducere
Banca Comercială "Moldindconbank" S.A. este una din cele mai vechi şi mai mari bănci
din Moldova. Banca şi-a început activitatea la 1 iulie 1959 în calitate de filială a Stroibank-ului
din URSS, sarcinile de bază ale căreia erau finanţarea construcţiilor obiectelor industriale,
întreprinderilor complexului energetic, magistralelor de transport. La 25 octombrie 1991,
conform deciziei Adunării de Constituire, banca a fost reorganizată în Banca Comercială pe
Acţiuni pentru Industrie şi Construcţii - BC "Moldindconbank" S.A. Reorganizarea nu a
reprezentat doar schimbarea denumirii şi a structurii organizatorico – juridică, dar şi lărgirea
semnificativă a serviciilor prestate cu scopul de a transforma banca într-o instituţie financiară
universală.
Din istoria nouă a BC „Moldindconbank”SA merită a fi menţionaţi ultimii ani.
Această perioadă poate fi numită cea mai productivă şi de succes perioadă pentru bancă, care a
definit clar o strategie de dezvoltare, şi-a format o echipă profesională de manageri şi, cel mai
important, şi-a majorat numărul de clienţi fideli băncii. În această perioadă Băncii i-au fost
atribuite diferite nominalizări şi titluri din partea organizaţiilor şi revistelor de talie naţională şi
europeană. Astfel, în anii 2003, 2004, 2006, 2007 Băncii i-a fost oferit titlul de "Cel mai bun
contribuabil al anului". Totodată, în anii 2003 şi 2004 Banca Europeană de Reconstrucţie şi
Dezvoltare a nominalizat banca ca fiind cea mai activă bancă din Moldova în cadrul programului
Trade Facilitation Program. În anul 2005 Băncii i-a fost atribuit titlul "Cea mai bună Bancă din
Moldova" de către revista "The Banker". În anul 2006 revista "Global Finance" i-a oferit băncii
titlul de cea mai bună bancă din Moldova în categoria celor mai bune bănci de pe pieţele din
Europa Centrala si de Est.
Astăzi BC "Moldindconbank" S.A. este una din cele mai mari bănci din Republica
Moldova cu o infrastructură bine dezvoltată şi cu o reputaţie înaltă pe piaţa financiară
internaţională. La moment banca prestează întreaga gamă de servicii bancare prin intermediul
reţelei sale de subdiviziuni pe tot teritoriul Moldovei. Banca deţine relaţii de corespondenţă cu
bănci de talie mondială, totodată colaborează cu instituţii financiare internaţionale ca Corporaţia
Financiară Internaţională, Banca Mondială şi alte fonduri de dezvoltare internaţională, care
permit băncii să retragă resurse financiare pe termen lung.
Pe viitor BC „Moldindconbank” S.A. va continua direcţia de dezvoltare în calitate de
bancă universală, oferind clienţilor produse corporative (inclusiv creditarea businessului mic şi
mijlociu) şi în direcţia amănuntului. Strategia prioritară a băncii în condiţiile anului curent va fi
menţinerea unui nivel satisfăcător de lichidităţii, creşterea prezenţei sale pe piaţă şi promovarea
produselor noi, destinate atât businessului mic şi mijlociu, cât şi persoanelor fizice.

5
 Misiunea băncii constă în acordarea serviciilor şi produselor bancare calitative şi
moderne cu scopul obţinerii veniturilor pentru creşterea pe termen lung a capitalului acţionarilor.
Principiile de bază ale activităţii constă în:
1. Moldindconbank – una din băncile cheie ale sistemului bancar moldovenesc
 - Moldindconbank – una din cele mai mari bănci din Moldova
- Moldindconbank - banca cu o istorie şi tradiţii bogate
2. Moldindconbank – bancă universală în prestarea serviciilor financiare de calitate.
- Moldindconbank deserveşte cele mai variabile categorii de clienţi – de la
deponenţi individuali până la întreprinderi mari
- Moldindconbank acordă un spectru larg de servicii bancare
- Moldindconbank prestează servicii de înaltă calitate
3. Moldindconbank – banca de dezvoltare a businessului clienţilor săi
- Moldindconbank – consultant şi asistent in dezvoltarea businessului clienţilor
- Moldindconbank – partener fidel şi de încredere pentru clienţi
- Moldindconbank – banca deschisă şi transparentă in relaţii cu clienţi
- Moldindconbank acordă o atenţie individuală fiecărui client
4. Moldindconbank – banca eficientă
- Moldindconbank evaluează şi minimizează riscurile aferente activităţii
- Moldindconbank optimizează permanent cheltuielile şi veniturile
- Moldindconbank asigură rentabilitate maxima a capitalului
5. Moldindconbank – banca mobilă în permanentă dezvoltare
- Moldindconbank permanent modernizează şi perfecţionează tehnologiile informaţionale
- Moldindconbank optimizează procesele business şi structura organizatorică
- Moldindconbank implementează tehnologii avansate, oferă servicii bancare noi
6. Moldindconbank – bancă cu o înaltă responsabilitate socială
- Moldindconbank promovează valorile naţionale in societate
- Moldindconbank susţine cultura, arta şi sportul moldovenesc
- Moldindconbank acordă ajutor material păturilor social vulnerabile

Sarcina de bază constă în „Sporirea eficienţei activităţii băncii în vederea

maximizării profitului şi minimizării riscurilor”.

6
Capitolul I Reglementarea, controlul, supravegherea şi normativele
economice obligatorii ale activităţii băncii comerciale

1.1. Statutul și structura funcționala a BC Moldindconbank S.A., legatura

reciprocă dintre subdiviziunile ei și serviciile acordate de bancă.
BC”Moldindconbank”SA este constituită în conformitate cu legislaţia Republicii
Moldova şi îşi desfăşoară activitatea ca persoană juridică conform statutului său nr. 21 din 15
noiembrie 1991, re-înregistrat la 17 iulie 1996 conform protocolului Adunării Acţionarilor din 26
martie 1998 , „Legii cu privire la Banca Naţională”, „Legii cu privire la Societăţile pe Acţiuni”,
„Legii privind instituţiile financiare” şi conform altor legi şi acte normative a Republicii
Moldova în baza Licentei Nr.004470 (Anexa 1). Ea este o societate pe acţiuni de tip închis şi se
consideră persoană juridică de la data înregistrării la Banca Naţională a Republicii Moldova.
Astfel, banca poate să deschidă în modul stabilit de legislaţie agenţii, filiale şi sucursale, atât pe
teritoriul Republicii Moldova, cât şi peste hotarele ei şi le atribuie împuternicirile în limitele
prevederilor statutare. Conform legislaţiei, banca îşi deschide un cont la Banca Naţională şi la
alte bănci comerciale din Republica Moldova şi de peste hotare.
Structura organizatorica a BC Moldindconbank SA este reprezentata in Anexa 2
Banca este o instituţie financiară, care atrage de la persoanele fizice şi juridice resursele
financiare libere şi utilizează aceste mijloace total sau parţial pentru acordarea creditelor sau
efectuarea diferitor investiţii pe propriul cont şi risc. Banca poate face parte şi să fie membră a
unei uniuni, asociaţii şi societăţi, în vederea coordonării şi definirii intereselor sale, în
conformitate cu legislaţia în vigoare. BC”Moldindconbank”SA este independentă juridic,
operaţional, financiar şi administrativ faţă de orice persoană, inclusiv de Banca Naţională a
Moldovei, de Guvern şi de ale autorităţi ale administraţiei publice, ceea ce-i permite să-şi
desfăşoare activitatea în condiţiile de autogestiune şi autofinanţare totală, fiind posesoare a
propriului patrimoni. Banca poartă răspundere totală pentru îndeplinirea obligaţiilor, inclusiv,
pentru depozitele persoanelor fizice şi juridice, prin întregul său patrimoniu. Acţionarii băncii
poartă răspundere în limita cotelor sale de participare exprimată prin acţiuni.
Pentru eficacitatea activităţilor, la nivelul fiecărei bănci se stabilesc organe de conducere
care să asigure procesul de coordonare, conducere şi decizie.

7
 1.2. Organul ce efectuează controlul şi supravegherea activităţii băncii
comerciale. Modul efectuării controlului.
Organul suprem care conduce banca este Adunarea Acţionarilor, care are loc o dată pe
an. Adunarea Acţionarilor are loc nu mai puţin de o lună şi nu mai târziu de două din ziua
efectuării bilanţului financiar al băncii. Adunarea Acţionarilor i-au hotărâri cum ar fi:
- aprobă statutul băncii, diverse modificări şi completări, inclusiv cele ce ţin de schimbarea
claselor şi numărului de acţiuni autorizate spre plasare, de convertire, denominalizarea,
consolidarea sau împărţirea acţiunilor băncii, cu excepţia modificărilor şi completărilor
prevăzute de statut în atribuţia Consiliului de Administraţie;
- hotărăşte modificarea capitalului social;
- aprobă regulamentele Adunării Generale a Acţionarilor, al Consiliului de Administraţie şi
al Comisiei de Cenzori, alege şi demite membrii Consiliului de Administraţie şi membrii
Comisiei de Cenzori (Anexa 3);
- aprobă cuantumul şi procedura de plată a remuneraţiilor şi compensaţiilor membrilor
Consiliului de Administraţie şi Comisiei de Cenzori, hotărăşte cu privire la tragerea la
răspundere sau exonerarea de răspundere a membrilor Consiliului de Administraţie şi Comisiei
de Cenzori;
- aprobă organizaţia de audit şi stabileşte cuantumul retribuţiei serviciilor ei;
- aprobă clasele şi numărul de obligaţiuni autorizate spre plasare;
- hotărăşte cu privire la încheierea tranzacţiilor de proporţii, în conformitate cu legea şi
prezentul statut;
- examinează darea de seamă financiară anuală a băncii, aprobă dările de seamă anuale ale
Consiliului de Administraţie şi Comisiei de Cenzori;
- hotărăşte cu privire la repartizarea profitului anual, inclusiv plata dividendelor anuale, sau,
după caz, acoperirea pierderilor băncii;
- aprobă planul de afaceri anual, bugetul de venituri şi cheltuieli, precum şi normativele de
repartizare a profitului băncii;
- hotărăşte privind răscumpărarea acţiunilor băncii, precum şi privind achiziţionarea acestora
în scopul reducerii capitalului social;
- hotărăşte cu privire la modificarea tipului băncii (închis sau deschis), reorganizarea sau
lichidarea ei;
- aprobă bilanţul de divizare, bilanţul consolidat sau bilanţul de lichidare a băncii.

8
 Adunarea Generală a Acţionarilor nu este în drept să hotărască cu privire la chestiuni
care, conform „Legii privind S.A.” sau statutul băncii, nu ţin de atribuţiile ei, cu excepţia cazului
dacă alte organe de conducere ale societăţii nu pot soluţiona o chestiune ce ţine de atribuţiile lor,
ele sunt în drept să ceară Adunării Generale a Acţionarilor soluţionarea acestei chestiuni.
În general conducerea băncii BC” Moldindconbank”SA o realizează consiliul bancar,
fiind reprezentantul acţionarilor. Consiliul băncii este format din 15 membri. Ei sânt aleşi de
adunarea generală a acţionarilor băncii pentru un termen de până la 4 ani. Preşedintele consiliului
se alege de consiliul băncii. Membrii consiliului pot fi redesenaţi pentru un nou termen. Consiliul
băncii îşi ţine şedinţele odată în lună. Prin decizia adunării generale a acţionarilor nu poate fi ales
membru al consiliului băncii sau să i se retragă această calitate persoanei:
- care este sau care va deveni membru a consiliului în două sau mai multe bănci;
- căreia i s-a retras prin lege dreptul de a fi membru al consiliului băncii;
- are îndeplineşte sau a îndeplinit în ultimele 12 luni funcţii în consiliul de
administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei;
- care a fost subiectul unei cauze privind insolvabilitatea şi nu a fost eliberată de datorii.
Competenţa consiliului băncii este următoarea:
- stabilirea politicii băncii, a direcţiilor prioritare, precum şi realizarea controlului asupra
traducerii în viaţă a acesteia, supravegherea respectării legislaţiei în vigoare, actelor normative
ale Băncii Naţionale a Moldovei;
- convocarea adunării ordinare şi extraordinare a acţionarilor băncii;
- aprobarea ordinii de zi a adunării generale a acţionarilor băncii;
- crearea direcţiei băncii şi numirea în funcţie a preşedintelui băncii;
- încheierea cu preşedintele băncii a acordului individual de muncă, fixarea mărimii
remunerării muncii şi recompenselor;
- recomandaţii cu privire la mărimea dividendului pe acţiuni şi ordinea de plată a acestuia;
- folosirea fondului de rezervă şi a altor fonduri ale băncii;
- aprobarea regulamentelor interne ale băncii, ce determină ordinea activităţii
organelor de conducere;
- examinarea modificărilor în statut, legate de majorarea sau micşorarea capitalului social al
băncii, ce urmează să fie propuse adunării acţionarilor;
- adoptarea unor hotărâri privind participarea băncii la activitatea altor organizaţii;
- crearea filialelor şi deschiderea reprezentanţelor băncii;

9
 - încheierea unor tranzacţii de proporţii, legate de procurarea sau înstrăinarea de către bancă
a patrimoniului costul căruia este de la 25 până la 50% din costul bilanţier al propriilor active ale
băncii, ţinând seama că chestiunea a fost tranşată prin hotărârea unanimă a membrilor consiliului
băncii cu acordul Băncii Naţionale a Moldovei;
- stabilirea preţului de piaţă al patrimoniului, incluzând şi preţul acţiunilor sau al altor hârtii
de valoare;
- stabilirea mărimii recompensei şi compensaţiilor membrilor comisiei de cenzori a băncii şi
a plăţii pentru serviciile acordate de audit;
- aprobarea planului anual de beneficiu şi a normativului de repartizare a acestuia în
fondurile corespunzătoare ale băncii;
- întărirea în funcţii a vicepreşedinţilor băncii, încheierea cu ei a acordului individual de
muncă, fixarea mărimii remunerării muncii şi recompenselor;
- întărirea în funcţii a conducătorilor subdiviziunilor principale ale băncii, precum şi a
directorilor de filiale cu remunerarea muncii conform schemei de încadrare.
Comisia de cenzori este alcătuită din 3 membri aleşi de adunarea generală a acţionarilor
băncii pentru o perioadă de până la 4 ani.
Membrii consiliului băncii nu pot fi concomitent membri ai comisiei de cenzori.
Funcţiile comisiei de cenzori:
- stabileşte pentru bancă proceduri de evidenţă şi de control contabil în temeiul
regulamentelor BNM, supraveghează respectarea lor şi controlează conturile şi alte documente
ale băncii;
- controlează respectarea legilor şi aplicarea regulamentelor băncii şi prezintă
rapoartele respective consiliului băncii;
- prezintă avize în problemele solicitate de consiliul băncii şi în alte probleme pe care le
consideră necesare.
Comisia de cenzori se întruneşte în şedinţe ordinare o dată în trimestru şi în şedinţe extraordinare
la convocarea consiliului băncii sau a doi membri ai săi. Deciziile se iau cu votul majorităţii
membrilor, care nu sânt în drept să se abţină de la votare. Direcţia băncii se formează dintr-un
număr impar de lucrători ai băncii. Numărul lor este stabilit de Consiliul Băncii. În competenţa
direcţiei intră preşedintele băncii, vicepreşedinţii şi conducătorii principalelor subdiviziuni ale
băncii. Preşedintele băncii, de regulă, este membru al consiliului băncii. Preşedintele băncii este
numit în funcţie de consiliul băncii pentru un termen de până la 4 ani.

10
 Preşedintele BC”Moldindconbank”SA este conducătorul administrativ şi poartă
răspundere de dirijarea activităţii operaţionale. Preşedintele băncii, fără procură, acţionează în
numele băncii, inclusiv reprezintă interesele acesteia, efectuează tranzacţii în numele băncii,
aprobă schema de încadrare, emite ordine şi dă indicaţii obligatorii pentru a fi executate de toţi
lucrătorii băncii. Preşedintele băncii, fiind în fruntea direcţiei băncii, organizează activitatea
acesteia orientată spre îndeplinirea prevederilor statutului, hotărârilor adunării generale a
acţionarilor şi consiliului băncii. Preşedintele băncii este subordonat consiliului băncii.
Adunarea Generală a Acţionarilor poate fi ordinară (inclusiv anuală) sau extraordinară.
Termenul de ţinere a Adunării Generale a Acţionarilor se stabileşte prin decizia consiliului
societăţii, dar nu poate depăşi 30 de zile de la data primirii de către societate a cererii de a ţine o
astfel de adunare.
BC”Moldindconbank”SA activează pe o durată de timp nedeterminată, în limitele licenţei
eliberate de către Banca Naţională a Moldovei.
Capitalul băncii – este valoarea netă a activelor de care dispune banca, reprezentând
diferenţa dintre active şi pasive.
Capitalul reglementat – reprezintă fondurile proprii pe care banca trebuie să le menţină
în conformitate cu regulamentele Băncii Naţionale a Moldovei, în care sunt stabilite părţile
componente ale capitalului reglementat şi suma pe care trebuie s-o menţină în raport cu activele
ponderate la risc sau cu totalul activelor.
Capitalul de rezervă – este destinat pentru acoperirea pierderilor băncii, reflectate în
bilanţ, pentru plata dividendelor acţionarilor ce deţin acţiuni privilegiate. Dacă în urma acoperii
cheltuielilor neprevăzute, soldul fondului de rezervă scade mai jos de limitele stabilite de statutul
băncii, defalcările în el se renovează până la atingerea nivelului reglementat.
Fondul de risc al băncii se constituie şi se utilizează conform legislaţiei în vigoare şi
actelor normative ale Băncii Naţionale a Moldovei.
Anul financiar se începe de la 1 ianuarie-31 decembrie. Evidenţa contabilă şi sistemele
rapoartelor bancare se efectuează conform regulamentului BNM.
BC”Moldindconbank”SA îşi desfăşoară activitatea în baza filialelor bancare şi acordă u
Pe parcursul întregii sale activităţi BC”Moldindconbank”SA a tins spre eficientizarea activităţii
sale la toate nivelurile. Aceasta ar fi valabilă nu doar pentru clientela şi activitatea băncii pe piaţa
bancară în general, ci şi în ceea ce priveşte problemele interne ale băncii, dat fiind faptul că
personalul BC”Moldindconbank”SA este, de asemenea, o prioritate a băncii.
Reţeaua de filiale şi reprezentanţe ale băncii reprezintă factorul principal de succes pentru
bancă. Prin intermediul reţelei de subdiviziuni teritoriale banca acordă întreaga gamă de

11
servicii,se apropie de clienţi,extinde aria de acoperire a clienţilor existenţi şi potenţiali
BC”Moldindconbank”SA dispune de o reţea largă de subdiviziuni teritoriale, care se extinde
rapid şi prestează întreaga gamă de servicii bancare. Banca este reprezentată în majoritatea
localităţilor importante de pe teritoriul Republicii Moldova. La finele anului 2012, reţeaua băncii
a constituit 94 de subdiviziuni,dintre care 47 de filiale, 47 de agenţii ce în continuare vor fi
enunţate în [Anexa 4].

1.3. Direcţiile prioritare de activitate

1.Activizarea vânzărilor produselor şi serviciilor bancare.

Banca va promova politica de vânzare a serviciilor bancare, orientată spre diversificarea
produselor pentru businessul mic şi mijlociu, dezvoltarea managementului pe relaţii cu clienţii
prin apropierea de necesităţile şi cerinţele individuale. Banca va utiliza cele mai moderne şi
eficiente instrumente de promovare a produselor şi serviciilor bancare. Banca va majora
vânzarea de produse non-creditare în special prin canalele de distribuire electronică.
2.Optimizarea structurii organizatorice a băncii.
Banca va optimiza structura organizatorică a băncii în vederea activizării procesului de
vânzări şi majorarea calităţii a serviciilor prestate.
3.Atragerea resurselor.
Banca va promova o politică activă în domeniul atragerii resurselor financiare de pe piaţa
locală şi externă prin promovarea unui spectru larg de depozite şi alte instrumente financiare.
Banca va continua conlucrarea cu organizaţiile financiare internaţionale, fondurile de investiţi şi
băncile străine în vederea atragerii resurselor accesibile de pe piaţa externă.
4.Optimizarea reţelei de reprezentare teritorială a băncii.
Banca va promova extinderea geografică a reţelei de subdiviziuni teritoriale în regiuni cu
potenţialul economic înalt, va monitoriza şi eficientiza activitatea subdiviziunilor existente ale
băncii. Banca va dezvolta tehnologiile de deservire a clienţilor la distanţă şi va lărgi
infrastructura de deservire a cardurilor bancare (bancomate, POS-terminale).
5. Managementul riscurilor
Banca va intensifica activitatea de prevenire şi gestiune a riscului prin optimizarea tuturor
procedurilor şi proceselor interne, dezvoltarea mecanismelor de control şi imunizarea
portofoliului bancar.

12
 6.Tehnologiile informaţionale bancare
Banca va continua modernizarea tehnologiilor informaţionale, automatizarea proceselor
bancare cu scopul de a minimiza costurile operaţionale ale băncii şi optimizarea proceselor de
business. Banca va majora gradul de asigurare a activităţii băncii cu echipament bancar modern
şi tehnica de calcul.
7. Politica de cadre
Managementul resurselor umane in banca va fi orientat spre majorarea productivităţii
muncii angajaţilor. Banca va intensifica instruirea personalului inclusiv şi in domeniul tehnicilor
de vânzări, va dezvolta spiritul corporativ in colectivul băncii.
8. Activitatea social-filantropică
Banca în continuare va acorda ajutor material păturilor vulnerabile ale societăţii, va
susţine cultura şi sportul naţional, va participa la acţiunile de păstrare şi promovare a valorilor
naţionale.
BC"Moldindconbank" SA prestează clienţilor săi un spectru larg de servicii, inclusiv:
- Deschiderea şi deservirea conturilor bancare multivalutare;
- Transferuri băneşti rapide în orice punct al lumii în cadrul sistemelor de plată
internaţionale Western Union, RUS-Express, VMT, STRADA ITALIA, cât şi prin intermediul
reţelei conturilor corespondente cu utilizarea sistemei S.W.I.F.T ;
- Emiterea şi deservirea cardurilor VISA, MasterCard şi American Express;
- Operaţii documentare privind operaţiile de export-import;
- Emiterea cecurilor nominative şi a cecurilor de călătorie American Express;
- Servicii de consultanţă şi în sfera investiţiilor;
- Servicii de brokeraj pe piaţa hârtiilor de valoare şi pe piaţa Forex servicii bancare
electronice: Internet –banking, Telebanking, Client-Bank şi extrasele electronice din conturile
clienţilor;
- Emiterea cambiilor bancare;
- Servicii în domeniul activităţii investiţionale;
- Creditarea în moneda naţională şi monedă străină, inclusiv din liniile de credite ale
organismelor financiare internaţionale;
- Finanţarea şi asigurarea operaţiilor de import-export;
- Acceptarea unui larg spectru de depozite;
- Păstrarea valorilor în safeuri individuale.

13
 Structura organizatorică a băncii este acea care îi permite acesteia să activeze şi să ofere
clientelei sale cele mai calitative şi noi servicii. Anume de modul în care este concepută această
structură funcţională depinde viitorul şi profesionalismul băncii, iar BC”Moldindconbank”SA a
demonstrat că dispune de o structură organizatorică perfectă ce îi permite să deservească şi să fie
alături şi de cel mai pretenţios client, oferind produse şi servicii din cele mai diverse şi atractive.
Banca are o structură funcţională – adică activitatea băncii este repartizată între serviciile
care înfăptuiesc funcţii strict reglementate, executarea cărora este necesară realizării obiectivelor
propuse.
Business - planul strategic al BC "Moldindconbank" S.A. prevede următoarele sarcini
de bază:
- extinderea spectrului de servicii: implementarea noilor forme de creditare(credite
ipotecare, credite cu gajarea terenurilor agricole etc.), factoring internaţional, produse de tezaur,
implementarea noilor mijloace pentru atragerea resurselor clienţilor cât şi îmbunătăţirea calităţii
serviciilor în scopul satisfacerii necesităţilor clienţilor, îndreptate în ultimă instanţă spre
maximizarea profitului băncii;
- optimizarea structurii băncii găsindu-şi reflectare în orientarea spre client;
- ameliorarea calităţii de deservire, care se bazează pe sistemul managementului relaţiilor cu
clienţii;
- reproiectarea proceselor business;
- diversificarea structurii activelor băncii şi ameliorarea sistemului de dirijare a activelor şi
pasivelor în scopul minimizării riscurilor;
- implementarea programelor complexe pentru creditarea comerţului, agriculturii şi
activităţii de import-export;
- optimizarea cheltuielilor băncii şi creşterea eficienţei operaţiunilor în scopul majorării
randamentului mijloacelor investite de către acţionari;
- cooperarea continuă cu instituţiile financiare internaţionale;
- dezvoltarea continuă a noilor servicii bancare electronice: Internet-Banking, Telebanking,
operaţiuni cu cardurile;
- lărgirea şi optimizarea reţelei de filiale a băncii, inclusiv peste hotarele ţării.

14
 Capitolul II Resursele băncii, modul formării lor
2.1.Trăsăturile caracteristice şi formarea resurselor băncii comerciale în
Republica Moldova.

i
Fig. 2.1.1. Componenţa Capitalul Normativ Total al băncii.

Autorităţile bancare impun băncilor o serie de norme privind capitalul necesar pentru
constituirea, funcţionarea băncilor şi respectarea cotei normative a capitalului. Banca Naţională
a Moldovei reglementează băncile prin Regulamentul cu privire la suficienţa capitalului
ponderat la risc privitor la menţinerea şi formarea unui anumit nivel al capitalului normativ total,
capitalului minim şi suficienţei capitalului ponderat la risc.
Eficienţa capitalului – ca esenţă reprezintă sensibilitatea băncii faţă de risc. Capitalul
bancar trebuie să fie suficient deoarece reprezintă primele resurse de care dispune banca, cu toate
acestea pentru bancă nu este benefică o capitalizare prea mare, deoarece nu tot capitalul poate
funcţiona sau poate fi pus în lucru, o parte din capital va fi păstrat , însă aceasta nu va scuti banca
de plata dividendelor. Acest comitet a mai stabilit că capitalul bancar se va compune din 2 părţi:
Capital de gradul I, capital de bază, care se calculează ca suma dintre:

 acţiuni ordinare

 acţiuni preferenţiale cu dividende nefixate şi acţiuni preferenţiale cu dividende fixate

necumulate emise cu termen nelimitat;

 surplus de capital ( mijloace băneşti obţinute de la comercializarea acţiunilor peste

valoarea nominală (fixată), incluse în punctele a) şi b);

 profitul nedistribuit şi rezervele obţinute sau majorate ca rezultat al distribuirii profitului;

minus suma totală a următoarelor:

 mărimea necompletată a reducerilor pentru pierderi de la credite şi leasing financiar

(fondul de risc);

15
  active nemateriale nete.
Capitalul de gradul II este componenta suplimentară a capitalului normativ total şi
include:
Acţiuni preferenţiale cumulative şi parţial cumulative cu scadenţă nefixată;
Surplusul de capital atribuit acţiunilor preferenţiale cumulative şi parţial cumulative inclusiv
acţiunilor preferenţiale convertibile în acţiuni ordinare sau în alte clase de acţiuni preferenţiale;
Datoriile subordonate cu scadenţă nefixată, cu condiţia că corespund următoarelor cerinţe:

 sunt neasigurate şi complet achitate;nu sunt recuperabile la cererea deţinătorului;

 rambursarea datoriei este solicitată de către deţinător peste un termen nu mai mic de 5 ani
de la data apariţiei acesteia şi cu condiţia obţinerii permisiunii prealabile de la Banca
Naţională, eliberată în condiţiile art. 7 (2);

 pot fi disponibile pentru a acoperi pierderile fără ca banca să fie nevoită să înceteze
activitatea;

 în cazul lichidării datoria se achită după onorarea cerinţelor tuturor creditorilor băncii, dar
înaintea satisfacerii cerinţelor acţionarilor;

 contractul să nu stipuleze clauze care ar putea anula caracteristicile datoriilor

subordonate.
Datorii cu scadenţă şi acţiunile preferenţiale, răscumpărarea şi/sau convertirea cărora este
prevăzută prin decizia de emitere a lor, recuperabile cu termen limitat cu condiţia că îndeplinesc
următoarele condiţii:

 sunt neasigurate şi complet achitabile;au un termen minimal fix până la scadenţă nu

mai mic de 5 ani;

 nu sunt recuperabile până la scadenţă la cererea deţinătorului;

 în cazul lichidării datoria se achită după onorarea cerinţelor tuturor creditorilor băncii,
dar înaintea satisfacerii cerinţelor acţionarilor;

 contractul să nu stipuleze clauze care ar putea anula caracteristicile datoriilor

subordonate;

 în ultimii 5 ani până la scadenţă se va aplica în fiecare an o amortizare de 20% pentru

a reflecta descreşterea valorii acestor instrumente;

 suma totală a datoriei subordonate şi a acţiunilor răscumpărarea şi/sau convertirea

cărora este prevăzută prin decizia de emitere a lor, cu termen limitat incluse în
capitalul de gradul II trebuie limitată la 50% din suma de gradul I;

16
Minus

 mărimea sumei punctelor 1.1.) ;1.2); 1.3) şi 1.4 care depăşeşte mărimea capitalului de
gradul I.
Activele ponderate la risc sunt activele băncii şi unele conturi condiţionale ( ce
reprezintă un risc pentru bancă) care se clasifică în categorii cu anumite ponderi ale riscului.
Ponderea riscului atribuită unui anumit activ sau cont condiţional determină procentul activului
dat care se sumează cu toate celelalte active ponderate la risc pentru a determina suma totală a
activelor ponderate la risc ale băncii. Asupra conturilor extrabilanţiere (care reprezintă un risc
pentru bancă), anterior aplicării ponderii riscului se aplică factorul de transformare creditară şi
apoi fiecare categorie transformată este atribuită unei categorii de ponderare la risc în
conformitate cu tipul activelor sau cu tipul partenerului cu care se efectuează tranzacţia.

2.2. Criterii de determinare a gradului de suficienţă a capitalului bancar.

Capitalul şi fondurile de rezervă se constituie pe seama profitului şi au aport relativ redus
în formarea resurselor de creditare ale băncilor, deoarece banca, fiind o societate pe acţiuni,
formează capital propriu prin emisiune şi subscriere de acţiuni.
Coeficientul suficienţei capitalului - serveşte la evaluarea suficienţei capitalului ponderat
la risc, unde capitalul normativ total reprezintă numărătorul, iar activele ponderate la risc
reprezintă numitorul:

În R. Moldova băncile trebuie să deţină şi să menţină coeficientul suficienţei capitalului ponderat

la risc în mărime de cel puţin 16%.

2.3.Posibilităţi de optimizare a gradului de suficienţă a capitalului. Emisiunea

acţiunilor pentru majorarea de capital.
Banca este obligată să menţină gradul de suficienţă al capitalului în limita normativelor
stabilite , în caz contrar BNM este în drept să retragă autorizaţia băncii. Optimizarea gradului de
suficienţă a capitalului se poate face pe 2 căi.

17
Diminuarea activelor riscante – este complicată şi necesită un timp îndelungat
Majorarea capitalului normativ total care se poate face prin:

 Creşterea valorii beneficiului nerepartizat sau

 Emiterea de acţiuni noi.

Procedura de emisiune suplimentară a acţiunilor necesită adoptarea de către organul
împuternicit al băncii a hotărârii privind emisiunea suplimentară de acţiuni, iar în caz de
necesitate, şi a hotărârii privind anularea emisiunii înregistrate anterior.
Apoi are loc pregătirea şi aprobarea de către bancă a ofertei publice a acţiunilor în cazul băncilor
care vor efectua plasarea publică a acţiunilor şi perfectarea de către emitent şi registratorul
independent a contractului de ţinere a registrului acţionarilor. în scopul formării unei imagini
privind calitatea, preţul emisiunii şi profitul pe care îl poate aduce o acţiune, Ia nivelul fiecărei
bănci se elaborează studii accesibile clientelei, celor care doresc sâ-şi plaseze capitalurile
disponibile în acţiunile emise de banca dată. Aceste studii au la bază investigarea unui amplu
material informativ cu privire la perspectivele câştigului, structura financiară, relaţia cost-profit,
evoluţia viitoare a situaţiei economico-financiare, avantajele oferite de plasarea capitalurilor
disponibile în acţiuni, comparativ cu alte valori mobiliare. Printr-o selecţie şi însuşire judicioasă
a informaţiilor prelucrate, prin combinarea diverşilor factori sunt elaborate studiile respective
care, de obicei, nu conţin nici o recomandare de cumpărare a acţiunilor emise, dar servesc ca
material de bază pentru propria decizie a clientului, pentru stabilirea politicii de plasament al
capitalurilor sale disponibile. Sfaturile în legătură cu plasamentul capitalurilor disponibile pentru
cumpărarea de acţiuni sunt furnizate individual prin intermediul specialiştilor calificaţi.
După ce au fost executate cerinţele enumerate mai sus se înregistrează clasa de acţiuni la
Bursa de Valori şi are loc autorizarea ofertei publice de către Banca Naţională, ce include
avizarea prospectului ofertei publice de Banca Naţională şi obţinerea autorizaţiei ofertei publice
(pentru băncile emitente care vor efectua plasarea publică a acţiunilor); pentru băncile care vor
efectua plasarea individuală a acţiunilor este necesară informarea Băncii Naţionale despre luarea
hotărârii privind emisiunea acţiunilor.
De asemenea, este necesar de înregistrat la Comisia Naţională prospectul ofertei publice a
acţiunilor în cazul plasării publice a acestora. Urmează deschiderea la Bancă Naţională a contului
provizoriu în lei moldoveneşti pentru acumularea mijloacelor băneşti obţinute în procesul
plasării publice a acţiunilor sau în banca emitentă - în cazul plasării individuale. De asemenea,
este necesar de elaborat blanchetele certificatelor de acţiuni pentru băncile care emit acţiuni în
formă materializată.

18
 Mijloacele băneşti intrate pe parcursul plasării publice a acţiunilor se înregistrează în
contul temporar deschis la Banca Naţională a Moldovei. Contul temporar se deschide după
obţinerea autorizaţiei Băncii Naţionale a Moldovei şi înregistrarea la Comisia Naţională a Pieței
Financiare prospectului ofertei publice în baza cererii băncii emitente.
Mijloacele băneşti aflate în contul temporar deschis la BNM pot fi:

 trecute în contul Loro al băncii la Banca Naţională a Moldovei după înregistrarea

rezultatelor emisiunii de acţiuni la Comisia Naţională;

 restituite achizitorilor de acţiuni, în caz de refuz de înregistrare a rezultatelor emisiunii de

către Banca Naţională sau Comisia Naţională;

 restituite persoanelor care anterior au introdus mijloace băneşti ca plată pentru acţiuni
prin dispoziţia de plată a băncii emitente în cazul desfacerii contractului de subscriere, în
termen de 3 zile din momentul adresării;

 utilizate de către banca emitentă numai în cazul acordării de către o altă bancă autorizată
din Republica Moldova a unei cauţiuni sau garantări a obligaţiilor băncii emitente. Banca
Naţională poate respinge cauţiunea sau garanţia în cazul în care starea financiară a
garantului este nestabilâ sau valoarea activelor nete ale acestuia nu depăşeşte costul total
al acţiunilor emisiunii garantate.
După ce au avut loc acţiunile enumerate mai sus, are loc plasarea acţiunilor emisiunii
suplimentare. La sfârşitul emisiunii banca emitentă aprobă darea de seamă privind rezultatele
emisiunii de acţiuni şi Banca Naţională a Moldoveiautorizează (prin eliberarea unui aviz)
emisiunea efectuată. Apoi Banca Naţională prezintă un demers Comisiei Naţionale pentru
înregistrarea dării de seamă privind rezultatele emisiunii de acţiuni. Comisia Naţională a
Valorilor Mobiliare recunoaşte emisiunea ca efectuată sau neefectuată, şi în caz de aviz pozitiv
introduce datele despre emisiune în Registrul de stat al valorilor mobiliare, iar în caz de
necesitate, are loc anularea emisiunii înregistrate anterior.
Ca rezultat al emisiunii are loc înregistrarea şi la Banca Naţională a modificărilor şi
completărilor în statut. Apoi se închide contul temporar deschis la Banca Naţională a
Moldovei şi mijloacele de pe acest cont se transferă în contul Loro al băncii la Banca Naţională.
După aceasta se includ subscriitorii care au achitat integral acţiunile în registrul deţinătorilor de
valori mobiliare şi se eliberează acestora certificatele de acţiuni (în cazul în care emisiunea
acţiunilor a fost efectuată în formă materializată) sau extrasele din registru (în cazul în care
emisiunea a fost efectuată în formă dematerializată). Evidenţa acţiunilor emise de către bănci se
ţine de către Banca Naţională în registrul acţiunilor băncilor comerciale şi în evidenţa
registratorilor independenţi ai băncii.

19
 2.4. Componenţa , planificarea şi utilizarea resurselor financiare.

Totalitatea băncilor care funcţionează într-o economie formează sistemul bancar. Ca

urmare, sistemul bancar este unul din cele mai reglementate domenii. Are un anumit specific şi
are nevoie, deci, de un tratament special faţă de alte sectoare ale economiei, deşi se bazează tot
pe mecanismele pieţei. După cum am mai menţionat BC”Moldindconbank” SA este în prezent o
bancă universală ceea ce îi oferă posibilitatea să efectueze toate tipurile de operaţiuni bancare,
desfăşurând o gamă diversificată de activităţi, cu posibilitatea de modificare în funcţie de
cerinţele pieţei şi propria strategie. O bancă poate furniza mai multe servicii (păstrează
depozitele în siguranţă, acordă credite, permite retragerea fondurilor depuse, efectuează
operaţiuni de schimb valutar şi plăţi în numele clienţilor), dar principala ei activitate este „ să
cumpere şi să vândă bani”.
Tipurile de operaţiuni pe care le pot efectua, pot fi grupate în două mari categorii:
bilanţiere (pasive sau active) şi extra-bilanţiere. Tipurile de operaţiuni pasive şi active, precum şi
ponderea lor diferă de la o bancă la alta în funcţie de specificul activităţii sale, mărimea băncii şi
ţara.
Operaţiunile pasive sunt operaţiuni de atragere de resurse la vedere sau la termen, în
moneda naţională sau în valută, ori legate de acestea;

Operaţiunile active sunt operaţiuni legate de plasarea resurselor sub formă de credite,
pe piaţa interbancară sau în titluri de stat, în lei sau în valută, pe termen scurt, mediu sau lung ;
Operaţiunile pasive reprezintă pentru bancă operaţiunile de atragere şi constituire a
resurselor. Cel mai preţios capital al băncii sunt clienţii. La momentul de faţă
"Moldindconbank"S.A. deserveşte organizaţii de construcţie, organizaţii de transport,
întreprinderi de stat, întreprinderi din industria agricolă, întreprinderi din industria prelucrătoare,
firme de comerţ şi industrii private, persoane fizice.
Resursele băncii sunt constituite din resurse proprii şi resurse atrase. Banca, ca oricare
altă instituţie financiară, activează în baza legii care-i permite atragerea mijloacelor băneşti,
temporar disponibile, din economia naţională şi investirea acestora în ramurile economice în care
este necesar. Deoarece băncile lucrează cu mijloacele băneşti ale depunătorilor, este necesar ca
ele să aibă un grad înalt de lichiditate, adică să poată acoperi cererea solicitanţilor care au depus
banii la prima cerinţă. În acest scop băncile trebuie să dispună de capital propriu.

20
 2.5.Resursele atrase ale băncii comerciale. Importanţa, tipurile şi
trăsăturile caracteristice ale depozitelor persoanelor juridice şi fizice.

Resursele atrase ale băncii constituie aproximativ 80-90% din resursele totale ale băncii
şi reprezintă resursele atrase de către bancă din societate. Ele pot fi depozitare pe care banca le
poate avea în portofoliul ei, dintre acestea fac parte: conturile de disponibilităţi ale agenţilor
economici, ale persoanelor fizice, ale instituţiilor financiare şi publice, ale băncilor, etc., şi
resurse nedepozitare pe care banca le poate procura în situaţii dificile, cum ar fi lipsa de
lichidităţi. Aceste resurse sunt necesare pentru realizarea operaţiunilor active. Banca atrage
resursele disponibile pe piaţa financiară şi le utilizează în principal la acordarea de credite,
plasarea în titluri (bonuri de tezaur, certificate de trezorerie etc.) sau constituirea de depozite la
alte bănci. Constituirea resurselor presupune costuri pentru băncile comerciale, materializate în
dobânzile plătite la depozitele şi împrumuturile atrase. Stabilirea ratei dobânzii implică o mare
responsabilitate şi experienţă. Rata dobânzii, stabilită de orice bancă, depinde de factorii
economici, de măsurile adoptate de banca centrală, de concurenţă, de termenul depunerii, de
nevoia băncii de depozite şi de eficienţa sa operaţională. Dacă rata dobânzii este prea mică,
banca nu va atrage depozitele de care are nevoie, dacă ea este prea mare, banca poate pierde din
profit, în mod inutil. Dobânda plătită pentru depozite este cea mai importantă cheltuială a unei
bănci. Desigur, o bancă poate oferi diferite rate ale dobânzii pentru depozite. În general, cea mai
mare rată este oferită pentru depozitele constituite pe termen lung, pentru că depozitele la termen
aduc băncii un profit potenţial mai mare decât depozitele la vedere. Legea nu prevede
obligativitatea acordării de dobânda la depozitele bancare, lăsând la latitudinea băncilor şi
clienţilor lor stabilirea bilaterală a acesteia.
Depozitele bancare, au un dublu caracter, pe de o parte, depozitele bancare constituie
obligaţii ale băncii faţă de depunători, rezultate, din mobilizarea capitalurilor temporar
disponibile, căi importante de constituire a resurselor de creditare ale băncii. Pe de altă parte
depozitele bancare reprezintă, pentru depunători, creanţe creditare faţă de bancă, mijloace pe
care aceştia le pot utiliza în orice moment, cu precădere pentru efectuarea plăţilor către terţi, prin
operarea în cont. Depozitele bancare reprezintă astfel, o formă de existenţă a banilor, respectiv a
banilor de cont sau scripturali.
Depozitul reprezintă mijloacele depuse la bancă sau hârtiile de valoare depuse la bancă
pentru păstrare, care pot fi utilizate pentru efectuarea decontărilor prin virament şi/sau pot fi
primite în numerar.

21
 Conform legii cu privire la instituţiile financiare, depozitul reprezintă mijloacele băneşti
depuse, care vor fi rambursate la scadenţă sau post-restant (la cerere) cu dobândă sau fără, sau în
baza condiţiilor stabilite în comun acord de către depunător şi bancă.
Există mai multe moduri de clasificare a depozitelor. Totuşi, cel mai uzual mod de
clasificare a depozitelor este în raport cu scadenţa şi caracteristicile contului,ce sunt expuse în
continuare.
La solicitarea deponenţilor dobânda poate fi transferată la contul de card sau la contul
depozitului, aducând venituri suplimentare.
În prezent cota de bază a depozitelor le aparţine persoanelor fizice. Ele reprezintă cele
mai stabile , în special cele la termen, în comparaţie cu depozite la vedere sau depozitele mari ale
persoanelor juridice. astfel, anume acest tip de depozite se consideră drept sursa de bază pentru
acordarea creditelor.
BC”Moldindconbank”SA duce o politică activă de atragere a resurselor , sursa principală
fiind depozitele, care constituie cota de bază în structura pasivelor. Din punct de vedere al
momentului retragerii, depozitele clienţilor pot fi divizate în depozite la vedere (22%) şi la
termen(78%). În continuare vom reprezenta în Tabelul 2.5.1. tipologia depozitelor ce sunt oferite
în cadrul BC”Moldindconbank” SA.
Tabelul 2.5.1
Tipologia depozitelor oferite de B.C.”Moldindconbank” S.A.

Criteriul de Tipul depozitului

clasificare
În funcţie de  în lei
monedă  în valută
Periodicitatea  lunară,
de plată a  trimestrială,
dobânzii  anuală
 la expirarea
termenului.
În funcţie de  depozite cu dobânda
regimul ratei fixă: Banca asigură o
dobânzii există rată fixă a dobânzii pe
perioada depozitului.
 depozite cu dobânda
flotantă: Banca poate

22
 modifica rata dobânzii
pe perioada
depozitului, în funcţie
de evoluţia pieţei
Sursa: Regulamente interne ale B.C.”Moldindconbank” S.A.

Pe baza acestor criterii specifice, BC "Moldindconbank" SA pune la dispoziţie o serie de

depozite cu avantaje unice pe piaţă (Anexa 5).
Depozitul "PENSIONAR” reprezintă un depozit la termen destinat pensionarilor, care
se deschide la prezentarea documentelor justificative. Depozitul se deschide în lei şi/sau valută
străină şi prevede posibilitatea completării cu orice sumă pe tot parcursul termenului cu excepţia
ultimei luni. De asemenea, depozitul prevede posibilitatea retragerii în total până la 30% (pentru
depozitele în lei) şi 50% (pentru depozitele în USD/EUR) din soldul iniţial depus la cont, cât şi
din completările ulterioare, respectând un termen de 1 lună de la retragerea precedentă, dar nu
mai mult de 10 000 lei pe lună (pentru depozite în lei) şi 1 000 USD sau EUR pe lună (pentru
depozite în valută străină), cu condiţia păstrării soldului minim obligatoriu. Această sumă poate
fi retrasă integral, sau în mai multe trageri. Dobânda se plăteşte lunar atât pentru depozitele în lei
cât şi pentru cele deschise în valută străină.
Depozitul „ACORD” oferă cele mai atractive condiţii la plasarea economiilor Dvs. pe
termen de la 3 până la 36 luni. Depozitul se deschide în Lei şi/sau dolari SUA şi/sau Euro.
Dobânzile se plătesc lunar prin una din modalităţile pe care o alegeţi: în numerar la cont de
economii sau la contul de card.
Depozitul „SONATA” este destinat depunerii mijloacelor băneşti cu stabilirea regimului
fix al dobânzii pentru termenii de 3, 6 şi 12 luni şi fix primul an pentru termenii de 18-36 luni.
Depozitul se deschide în Lei şi/sau dolari SUA şi/sau Euro la dobânzi avantajoase. Dobânda se
plăteşte lunar la contul de card sau în numerar. După expirare, termenul depozitului se
prelungeşte automat pe acelaşi termen conform condiţiilor în vigoare la data prelungirii.
Depozitul „MAJOR” este destinat depunerii mijloacelor băneşti cu stabilirea regimului
fix al dobânzii pentru termenii de 6 şi 12 luni şi fix primul an pentru termenii de 18-36 luni.
Dobânzile se plătesc lunar prin una din modalităţile pe care o alegeţi: în numerar la contul de
economii, la contul de card sau capitalizarea la cont în conformitate cu condiţiile de completare a
depozitului. Depozitul se deschide în Lei şi/sau dolari SUA şi/sau Euro şi poate fi completat cu
orice sumă pe parcursul termenului depozitului, cu excepţia ultimei luni.
Depozitul „TANGO” prevede posibilitatea retragerii în total până la 30% din suma
depusă iniţial şi din suma completărilor ulterioare, cu condiţia păstrării soldului minim

23
obligatoriu şi nu mai mult de 10 000 Lei/lună (pentru depozite în Lei) şi 1 000 dolari SUA sau
Euro pe lună (pentru depozite în dolari SUA şi/sau Euro), respectând un termen de 1 lună de la
retragerea precedentă. Această sumă poate fi retrasă integral sau în mai multe trageri. Dobânda
se plăteşte prin una din următoarele modalităţi: la contul de card, în numerar sau se capitalizează
la contul de depozit. După expirare, termenul depozitului se prelungeşte automat pe acelaşi
termen conform condiţiilor în vigoare la data prelungirii.
Depozitul "JAZZ” este destinat depunerii mijloacelor băneşti cu posibilitatea retragerii
în total până la 70% din suma depusă iniţial şi din suma completărilor ulterioare, cu condiţia
păstrării soldului minim obligatoriu. Depozitul prevede posibilitatea completării nelimitate cu
orice sumă pe tot parcursul termenului. Depozitul se deschide în Lei şi/sau dolari SUA şi/sau
Euro. Dobânda se plăteşte lunar la contul de card sau în numerar. După expirare, termenul
depozitului se prelungeşte automat pe acelaşi termen conform politicii în vigoare la data
prelungirii.
Depozitul "PENTRU COPII PÎNA LA MAJORAT" reprezintă un depozit la termen,
care se deschide pe numele copilului, vârsta căruia n-a atins majoratul (18 ani). Termenul
depozitului reprezintă perioada de timp finisată cu ziua atingerii majoratului copilului, minimum
12 luni. Dreptul de a folosi depozitul în perioada până la majoratul copilului aparţine părintelui,
care a deschis depozitul; dreptul de a folosi depozitul după majorat – numai copilului
(beneficiarului), pe numele căruia a fost deschis depozitul. Dobânda se capitalizează anual şi se
plăteşte împreună cu soldul depozitului la expirarea termenului. În momentul deschiderii
depozitului, la contractul de depozit se anexează copia certificatului de naştere sau a actului de
identitate a copilului. Depozitul se deschide în Lei şi/sau dolari SUA şi/sau Euro.
Depozitul "MULTIVALUTAR” este destinat depunerii mijloacelor băneşti
concomitent în 1, 2 sau 3 valute, cu posibilitatea convertirii în orice moment a sumei depozitului
dintr-o valută în alta, fără rezilierea anticipată a depozitului şi fără pierderea dobânzii calculate.
Depozitul poate fi deschis pe o perioadă de 6 şi/sau 12 luni cu stabilirea regimului fix al dobânzii
pe toată perioada termenului. Depozitul prevede posibilitatea completării contului cu orice sumă
pe tot parcursul termenului, cu excepţia ultimelor 2 luni. Dobânda se plăteşte lunar la contul de
card sau în numerar la contul de economii.
Depozitul "VALS” este destinat exclusiv pensionarilor la prezentarea documentelor
justificative. "VALS” prevede posibilitatea retragerii în total până la 30% din suma depusă iniţial
şi din suma completărilor ulterioare, cu condiţia păstrării soldului minim obligatoriu şi nu mai
mult de 10 000 Lei/lună (pentru depozite în Lei) şi 1 000 dolari SUA sau Euro pe lună (pentru
depozite în dolari SUA şi/sau Euro), respectând un termen de 1 lună de la retragerea precedentă.
Această sumă poate fi retrasă integral sau în mai multe trageri.
24
 Depozitul "DE ECONOMII” este destinat păstrării mijloacelor băneşti fără fixarea
termenului de păstrare. Depozitul prevede posibilitatea nelimitată de majorare sau micşorare cu
orice sumă a soldului iniţial al depozitului pe tot parcursul existenţei contului. Depozitul poate fi
deschis în Lei şi/sau dolari SUA şi/sau Euro.
Depozitele se garantează în conformitate cu Legea nr. 575-XV din 26.12.2003 privind
garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar.

25
 Capitolul III Modul deschiderii, modificării şi închiderii conturilor
la bancă
3.1.Ordinea deschiderii, modificării, închiderii conturilor curente ale
persoanelor juridice și fizice în bancă comercială.
Pentru a deschide un cont curent persoanele juridice rezidente ce deţin certificatul de
înregistrare care confirmă înregistrarea de stat şi luarea la evidenţă fiscală prezintă următoarele
documente:
     a) cererea de deschidere a contului, fişa cu specimene de semnături şi amprenta
ştampilei;
b) copia certificatului de înregistrare;
c)copia extrasului din Registrul de stat, eliberat de către entitatea abilitată cu dreptul de
înregistrare de stat;
d) copia actului de identitate al persoanei care prezintă documentele pentru deschiderea
contului.
 Pentru a deschide un cont curent persoanele juridice rezidente
a) cererea de deschidere a contului;
b) fişa cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei;
c) copia documentului ce confirmă înregistrarea de stat (pentru persoanele cărora potrivit legislaţiei
li se eliberează acest document) sau copia actului normativ prin care se aprobă regulamentul sau
statutul persoanei juridice;
d) copia documentelor de constituire (regulament, statut etc.);
e) copia certificatului de atribuire a codului fiscal (pentru persoanele cărora potrivit legislaţiei li se
eliberează acest document);
f) copia extrasului din Registrul de stat, eliberat de către entitatea abilitată cu dreptul de înregistrare
de stat;
g) copia actului de identitate al persoanei care prezintă documentele pentru deschiderea contului.

Pentru a deschide un cont curent persoanele juridice rezidente, care nu deţin certificat de
atribuire a codului fiscal  prezintă următoarele documente:
a) cererea de deschidere a contului,
b) fişa cu specimene de semnături şi amprenta ştampile,copia extrasului din Registrul de stat
privind înregistrarea provizorie, eliberat de Î.S. „Camera Înregistrării de Stat" ; 

26
c) copia actului de identitate al persoanei care prezintă documentele pentru deschiderea contului
d) ,copia documentelor de constituire (regulament, statutul etc.).

Pentru a deschide un cont curent persoanele fizice rezidente şi nerezidente care nu

practică activitate de întreprinzător sau alt tip de activitate prezintă următoarele documente:
a) cererea de deschidere a contului
b) copia actului de identitate al titularului de cont.
În cazul deschiderii contului curent pentru persoanele fizice rezidente şi nerezidente care nu
practică activitate de întreprinzător sau alt tip de activitate, de către persoana împuternicită se
prezintă următoarele documente:
a) cererea de deschidere a contului ,
b) copia actului de identitate al titularului de cont, legalizată notarial;
c) copia actului de identitate al persoanei împuternicite cu dreptul de a prezenta documentele pentru
deschiderea contului.
Modificarea conturilor se efectuează în următoarele cazuri:
- modificarea denumirii (datelor personale), formei organizatorico-juridice a titularului de cont;
- modificările rezultate din modificarea planului de conturi al evidenţei contabile în băncile
licenţiate din Republica Moldova;
- modificarea codului numeric al valutei în care a fost deschis contul;
- alte cazuri prevăzute de legislaţia în vigoare.
Conducerea băncii este în drept să adopte de sine stătător decizia privitor la modificarea
contului în cazul modificării planului de conturi al evidenţei contabile. Despre aceste modificări
banca este obligată săinformeze titularul de cont în termen de 30 de zile pînă la efectuarea
acestora.
Pentru modificarea contului în caz de lichidare a persoanei juridice, reprezentanţei înfiinţate în
Republica Moldova a persoanei juridice nerezidente, întreprinzătorii individuali comisia de
lichidare/lichidatorul prezintă la bancă:
- hotărîrea organului competent privind lichidarea, care trebuie să conţină termenul de acţiune a
comisiei de lichidare/lichidator
- fişa cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei comisiei de lichidare/lichidator
Conturile deschise nu pot fi închise din motivul lipsei de operaţiuni în/din cont.În scopul
evitării cazurilor de lezare a intereselor titularilor de cont şi dacă aceasta nu contravine
prevederilor contractelor, conturile, la care timp îndelungat (2 ani) nu s-au efectuat

27
 operaţiuni în/din cont, la decizia conducerii băncii, pot fi închise convenţional.În cazul
suspendării activităţii titularului de cont închiderea convenţională a conturilor se efectuează în
baza cererii depuse în temeiul hotărîrii fondatorilor/asociaţilor sau a organelor abilitate prin lege.
Soldurile din aceste conturi se consolidează la un cont centralizat separat cu perfectarea
Registrului conturilor bancare închise convenţional, ţinut conform legislaţiei în vigoare care
include:
a) denumirea titularului de cont;
b) numărul şi denumirea contului,soldul în cont;
c) data iniţială a deschiderii contului;
d) data închiderii convenţionale;
e) alte date la decizia băncii.
În Registrul conturilor analitice deschise la bancă se efectuează înscrierea
respectivă. Contul centralizat se deschide la acelaşi cont sintetic. Numerele conturilor închise
convenţional nu se permite de a fi atribuite altor conturi deschise. În cazul închiderii definitive a
contului închis convenţional se face menţiunea respectivă în Registrul conturilor bancare închise
convenţional.
Conturile, la care, în corespundere cu legislaţia în vigoare, sînt suspendate operaţiunile sau
sechestrate mijloacele băneşti, nu pot fi închise convenţional.La reluarea operaţiunilor la contul
închis convenţional, la solicitarea titularului contului, acestuia i se deschide un cont nou iar
contul închis convenţional se închide, în modul stabilit de prezentul Regulament.
Conturile pot fi închise:
a) în baza cererii titularului de cont/persoanei împuternicite;
b)  în baza hotărîrii fondatorilor/organelor de constituire ale persoanei juridice, reprezentanţei
înfiinţate în Republica Moldova a persoanei juridice nerezidente, întreprinzătorului individual,
sau conform prevederilor documentelor de constituire a acestora, în baza hotărîrii instanţei de
judecată;
c)  achitarea creditului/restituirea depozitului; 
d) în alte cazuri prevăzute de legislaţia în vigoare.
Nu pot fi închise conturile, la care, în corespundere cu legislaţia în vigoare, sînt
suspendate operaţiunile sau sechestrate mijloacele băneşti.La închiderea contului curent/ de
depozit mijloacele băneşti se transferă/restituie titularului de cont, persoanei împuternicite,
succesorilor în drept sau altor persoane îndreptăţite conform legislaţiei.  

28
Conturile provizorii se închid conform legislaţiei în vigoare după transferarea soldului la contul
curent sau după restituirea mijloacelor băneşti în cazul în care emisiunea valorilor mobiliare nu a
avut loc sauîntreprinderea nu a fost constituită.Numerele conturilor închise nu se atribuie altor
conturi.La închiderea contului, dosarul juridic privind deschiderea contului se păstrează în arhiva
băncii cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a regulilor de organizare a lucrărilor de arhivă.

3.2.Documentele primare bancare şi ale clienţilor, componenţa lor, modul de

perfectare.
Cererea prezentată la deschiderea contului de către persoanele juridice,
reprezentanţele înfiinţate în Republica Moldova ale persoanelor juridice
nerezidente, întreprinzătorii individuali şi persoanele fizice care practică alt tip de activitate se
semnează de către conducătorul şi contabilul-şef al titularului de cont. În cazul în care în
personalul scriptic al titularului de cont  nu este prevăzută funcţia de contabil, semnăturile sînt
aplicate în conformitate cu legislaţia în vigoare.Cererea prezentată la deschiderea contului de
către persoanele fizice care nu practică activitate de întreprinzător sau alt tip de activitate se
semnează de către titularul de cont sau de persoana împuternicită.La deschiderea mai multor
conturi în aceeaşi filială, sau la sediul central al băncii, titularul de cont prezintă în mod
obligatoriu pentru fiecare cont următoarele documente:
- cererea de deschidere a contului;
- copia actului de identitate al persoanei care prezintă documentele pentru deschiderea
contului/conturilor.
Celelalte documente, prevăzute în prezentul Regulament, la deschiderea mai multor
conturi în aceeaşi filială sau la sediul central al băncii, respectiv se prezentă într-un singur
exemplar.
    Deschiderea concomitentă a cîtorva conturi în aceeaşi filială, sau la sediul central al băncii,
poate fi efectuată în baza unei cereri, precum şi a unei copii a actului de identitate al persoanei
care prezintă documentele pentru deschiderea conturilor.
În cazul deschiderii/modificării/închiderii contului de către persoana împuternicită prin act
juridic (procură, contract de mandat etc.) se prezintă actul autentificat notarial sau copia actului
legalizată notarial, care confirmă împuternicirile persoanei de a prezente documentele pentru
deschiderea/modificarea/închiderea contului.
  Persoana fizică, care nu practică activitate de întreprinzător sau alt tip de activitate pe
numele căreia a fost deschis contul de către persoana împuternicită, la prima prezentare la bancă,

29
 prezintă originalul actului de identitate şi aplică specimenul semnăturii sale în prezenţa persoanei
responsabile a băncii, pe un formular elaborat de bancă de sine stătător.
La deschiderea contului, banca este în drept să solicite conform legislaţiei în vigoare
documente suplimentare celor prevăzute în Regulament sau substituirea unora dintre acestea, ca
urmare a modificărilor operate ulterior în legislaţie.   La deschiderea contului, precum şi pe
durata menţinerii acestuia în evidenţele sale, banca solicită documente suplimentare celor
prevăzute în Regulament sau substituirea unora dintre acestea, ca urmare a modificărilor operate
în legislaţie.
Banca va stabili de sine stătător proceduri interne în vederea asigurării reînnoirii
documentelor prezentate la deschiderea/modificarea conturilor (păstrate în dosarele juridice), al
căror termen de valabilitate expiră.
La deschiderea contului adresa titularului de cont se consideră următoarea:
- pentru persoanele juridice, reprezentanţele înfiinţate în Republica Moldova ale persoanelor
juridice nerezidente, întreprinzătorii individuali - sediul (adresa) indicată în: extrasul din
Registrul de stat eliberat de către entitatea abilitată cu dreptul de înregistrare de stat, documentul
ce confirmă înregistrarea de stat;documentul ce permite practicarea activităţii de întreprinzător
- pentru persoanele fizice care practică alt tip de activitate - adresa indicată în documentul ce
permite practicarea activităţii;
- pentru persoanele fizice care nu practică activitate de întreprinzător sau alt tip de activitate - de
bază se consideră domiciliul indicat în actul de identitate
- pentru persoane rezidente şi adresa indicată în cererea de deschidere a contului pentru persoane
nerezidente.
Documentele întocmite de către sau cu participarea autorităţilor competente din statele
străine, ulterior, se legalizează la Ambasada Republicii Moldova acreditată pentru ţara
respectivă sau, cu titlu de excepţie, la Departamentul afaceri consulare a Ministerului Afacerilor
Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova. Documentele menţionate pot fi prezentate
fără legalizare/apostilare, dacă aceasta este prevăzut în tratatele internaţionale la care Republica
Moldova este parte.
Documentele prezentate de către persoane nerezidente, întocmite în limbi străine, se
prezintă în traducere în limba de stat legalizată conform legislaţiei în vigoare a Republicii
Moldova. Documentele prezentate la deschiderea contului, precum şi alte documente aferente
(confirmarea organelor fiscale privind luarea la evidenţă a contului, modificarea contului ş.a.) se
păstrează în dosarul juridic al titularului de cont. Fişa cu specimene de semnături şi
amprenta ştampilei se păstrează. Modificările efectuate în documentele menţionate se prezintă la

30
bancă, în termen de 5 zile de la data efectuării acestora, în modul similar celor prezentate la
deschiderea conturilor conform prevederilor prezentului Regulament şi se păstrează în dosarul
juridic al titularului de cont. Specimenele de semnături, la latitudinea titularului de cont, se aplică
pe fişa cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei (în continuare – fişă) de către
persoanele împuternicite în prezenţa persoanei responsabile a băncii, sau se prezintă autentificate
notarial. În cazul în care specimenele de semnături se aplică pe fişă la bancă, aceasta se
efectuează în prezenţa persoanei responsabile a băncii, împuternicită conform procedurilor
interne ale acesteia.
Se admite confirmarea de către persoana responsabilă a băncii a specimenului de semnături
ale persoanelor împuternicite cu dreptul de prima/a doua semnătură, fără prezenţa de fiecare dată
a persoanelor împuternicite ale titularilor de cont, dacă există la bancă specimenele semnăturilor
acestor persoane şi autenticitatea acestor semnături nu este pusă la îndoială.
Fişa trebuie să conţină următoarele elemente obligatorii:
a) denumirea completă a titularului de cont;
b) codul fiscal al titularului de cont; adresa titularului de cont;
c) numărul de telefon/fax al titularului de cont;
d) numele şi prenumele persoanelor, care conform legislaţiei în vigoare şi documentelor de
constituire, sînt desemnate să gestioneze conturile şi să aplice semnături pe documentele
de plată şi de casă;
e) specimenele de semnături ale persoanelor menţionate la litera e);
f) termenul de acţiune al dreptului provizoriu al persoanelor împuternicite de a aplica prima
sau a doua semnătură;
g) specimenul amprentei ştampilei/ştampilelor titularului de cont care va fi aplicată/vor fi
aplicate pe documentele de plată şi de casă (pentru persoanele care potrivit legislaţiei
dispun de ştampilă);
h) data, luna, anul, ştampila titularului de cont şi semnăturile persoanelor împuternicite în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
La întocmirea fişei parametrii se stabilesc de bancă de sine stătător.
Dreptul de a aplica prima şi a doua semnătură aparţine persoanelor împuternicite în
conformitate cu legislaţia în vigoare. În cazul în care în personalul scriptic al persoanei juridice,
reprezentanţei înfiinţate în Republica Moldova a persoanei juridice
nerezidente, întreprinzătorului individual şi persoanei fizice care practică alt tip de activitate nu
sînt prevăzute alte persoane, cărora li s-ar putea acorda dreptul de a aplica a doua semnătură, la
bancă se prezintă fişa doar cu specimenul semnăturii conducătorului sau a persoanei

31
împuternicite (specimenele ambelor semnături). În cazul substituirii persoanei cu drept de
semnătură sau de modificare a specimenului de semnătură, se prezintă o nouă fişă cu semnăturile
persoanelor cu drept de prima şi a doua semnătură iar fişa precedentă se anulează. Fişa anulată se
păstrează în dosarul juridic privind deschiderea conturilor cu nota respectivă. În caz de includere
suplimentară a unei persoane cu drept de semnătură, se prezintă o fişă pe care se aplică doar
semnătura persoanei respective, care se păstrează împreună cu fişa prezentată la deschiderea
contului. Pe prima fişă se indică numărul fişelor existente ale titularului de cont.
Învestirea unei persoane cu drept de prima sau a doua semnătură sau substituirea provizorie a
uneia din persoanele împuternicite necesită prezentarea suplimentară a unei fişe, doar cu
semnătura persoanei respective, indicînd termenul de învestire, şi a unei copii a documentului
care confirmă funcţia şi dreptul de semnătură. Pe prima fişă se înscrie numărul fişelor existente
ale titularului de cont Banca poate solicita titularului de cont exemplare suplimentare ale fişei,
ţinînd cont de prevederile actelor interne, cum ar fi în cazul deţinerii a mai multe conturi,
dacă această necesitate rezultă din condiţiile de amplasare a sectoarelor de operaţiuni ale băncii.

32
 Capitolul IV Operaţiunile de decontare, efectuate de banca
comercială
4.1.Tipurile decontărilor fără numerar efectuate de banca comercială în
moneda naţională şi în valută.
Decontarea reprezintă orice plată efectuată prin intermediul documentelor de
decontarefărăa întrebuinţa moneda în forma sa concretă. Documentul de decontare reprezintă
ordinulsaucererea Întreprinderii întocmită pe suport material, dată Băncii cu scopul executării
plăţiifărănumerar pentru livrarea mărfii sau valorilor, precum şi altor plăţi.Plata interbancară
reprezintă o plată efectuată intre două bănci participante, iar plataintrabancară reprezintă o plată
efectuată intre două filiale care aparţin aceleiaşi băncilor
comerciale, precum şi intre bancă şi filialele ei. Subiecţi ai plăţilor interbancare in Moldova sunt: 
Banca Naţională, băncile comerciale şi filialele băncilor străine, care au obţinut autorizaţii de a
efectuaoperaţiuni bancare pe teritoriul Moldovei. Pentru a fi incadrate in sistemul de decontări
băncilecomerciale trebuie să incheie „Acordul privind prestarea serviciilor in cadrul sistemului
de plăţielectronice". Acest acord reglementează drepturile şi obligaţiunile participanţilor
SistemulPlăţilor Interbancare Electronice. Banca Naţională şi băncile comerciale participante la
decontările interbancare sunt inregistrate in „Indicatorul participanţilor la plăţile interbancare
şiinterstatale" intreţinut şi actualizat de către Banca Naţională.
  După mecanismul utilizat în cadrul decontărilor există următoarele forme:

 Viramentul -care poate fi de debit şi de credit;

 Cardurile bancare – de debit iniţiat de beneficiar.

 
BC MOLDINDCONBANK S.A. emite următoarele produse de carduri: Cirrus/Maestro,
MasterCardStandar, MasterCard Business, Visa Electron ,Visa Classic şi Visa Gold.În anul 2005
BC Moldindconbank S.A. a emis încă un produs nou în domeniul cardurilor  cardul de credit
Acces Credit Card.
Sistemul decontărilor fără numerar este un mecanism de mişcare a mijloacelor băneşti
fărănumerar între subiecţii economiei naţionale în scopul realizării din partea acestora a
obligaţiilor sale. Acest sistem constă din totalitatea elementelor componente ce asigură
efectuareadecontărilor fără numerar, aceste elemente sunt:
 a) instrumentele de plată;
 b) conturile bancare;

33
c) plăţi şi decontări în diferite forme;

4.2.Aderarea băncii la sistemul SWIFT, mecanismul efectuării plăţilor.

Operaţiunea SWIFT- constituie o tehnică computerizată de transmitere a mesajelor.
Prin utilizarea reţelei vaste de conturi corespondente şi a sistemului SWIFT, BC
„Moldindconbank”S.A. asigură transferarea plăţilor în orice ţară a lumii şi primirea lor din
străinătate în termeni reduşi de timp. Transferurile sunt efectuate în conformitate cu
"Regulamentul privind reglementarea valutară pe teritoriul Republicii Moldova". Mijloacele
băneşti transferate prin intermediul reţelei de bănci corespondente sunt înscrise în contul
beneficiarului în timp de 1-3 zile lucrătoare. Transferurile internaţionale din ordinul /sau în
favoarea persoanelor fizice nu necesită un cont valutar şi nu au proceduri complicate de realizat.
Persoanele fizice pot beneficia de acest serviciu, prezentând buletinul de identitate. Transferurile
se efectuează din contul mijloacelor în numerar depuse la ghişeele băncii, a celor primite de
peste hotare sau din contul resurselor înregistrate în conturile ordonatorului. Plata poate fi
efectuată în valută străină ce diferă de valuta contului, banca asigurând convertirea imediată
dintr-o valută în alta. În BC „Moldindconbank”S.A S.A. expedierea sau eliberarea transferului
de bani prin sistemul internaţional de plăţi SWIFT poate fi efectuată printr-un cont personal
deschis la bancă în valută străină sau fără deschiderea contului la prezentarea documentelor de
identitate. Având cea mai largă reţea de filiale si agenţii în Moldova, BC „Moldindconbank”S.A
asigură acoperirea în teritoriu şi operativitatea în deservire. Transferurile de bani prin SWIFT se
recomandă pentru sume ce depăşesc 500 dolari SUA (sau echivalentul în orice altă valută).
Durata lor de transmitere este trei patru zile bancare.

4.3.Organizarea decontărilor în baza: ordinului de plată, cerere de plată;

acreditivelor; ordinului incaso; plăţilor cu carduri

Instrumentele de plată utilizat în decontările prin virament de către

BC„Moldindconbank”SA.:
Dispoziţia de plată – este o dispoziţie dată de către plătitorul băncii care îl deserveşte de
a transfera beneficiarului o anumită sumă de bani . În baza dispoziţiei de plată pot fi efectuate
decontări pentru mărfurile livrate sau serviciile prestate, precum şi alte plăţi în valută. La
BC„Moldindconbank”SA, virare mijloacelor băneşti de către bancă la Centru de Decontări are
loc prin poşta electronică, în acest caz dispoziţia se perfectează de către plătitor în două
exemplare.

34
 Dispoziţia de plată trezorială – se foloseşte la decontările privind acumularea
veniturilor bugetare, prin care are loc achitarea impozitelor şi taxelor în bugetul republican. Se
întocmeşte şi se prezintă ca şi dispoziţia de plată (Anexa )6 .
Acreditivul – reprezintă angajamentul unei bănci de plăti o sumă determinată
beneficiarului pentru marfa livrată sau serviciile prestate contra remiterii într-un termen fixat la
prezentarea documentelor ce dovedesc că marfa a fost expediată sau serviciile prestate.
Acreditivul documentar în valută străină se utilizează de bancă şi este deschis şi analizat în secţia
valutară.
Dispoziţia incasso – este dispoziţia beneficiarului privind virarea incontestabilă a unei
anumite sume de mijloace băneşti din contul plătitorului fără consimţământul lui, în baza
documentelor executorii sau altor acte legislative, care prevăd dreptul virării incontestabile. În
cazul incasso-ului documentar banca exercită funcţia de agent fiduciar şi de intermediar între
exportator şi importator. Incasso-ul documentar îi asigură vânzătorului o protecţie net superioară
celei date de o simplă factură, dar mai slab decât cea asigurată de un acreditiv documentar
(Anexa 6).
Garanţia bancară – reprezintă un angajament irevocabil asumat de bancă de a plăti o
sumă în cazul în care un terţ nu îşi respectă obligaţiile de livrare de marfă, prestare de servicii
sau de plată. Garanţia constituie un angajament prin ea însăşi, independent de contractul încheiat
între creditor şi debitor.

35
 Capitolul V Operaţiunile de casă ale băncii comerciale
5.1.Organizarea serviciilor de casă la banca comercială. Tipuri de case
bancare: rolul şi modul de lucru al acestora.
Fiecare bancă este obligată să aibă amenajat un compartiment de casierie prin
intermediul căreia va acorda clienţilor săi servicii de depunere şi de extragere de numerar,
servicii de convertire a unei valute în alta, verificarea şi numărarea numerarului.
Activitatea de casierie bancară este o formă a circuitului numerarului prin care acesta
trece de la un client la altul prin intermediul casieriei bancare. Totodată, în bancă, numerarul se
depozitează, se elimină bancnotele şi monedele uzate şi se înlocuiesc cu altele noi, se verifică
autenticitatea acestora şi se repun în circulaţie, populaţia şi agenţii economici având mai multă
încredere întrucât provin de la bancă. Activitatea de casierie este cea mai veche activitate
bancară şi este prezentă aproape în toate băncile comerciale, ceea ce a format imaginea că banca
înseamnă în primul rând casierie.În practică, activitatea de casierie se organizează după două
concepte diferite privind relaţiile cu clienţii: ghişeul unifuncţional şi ghişeul
multifuncţional.Ghişeul unifuncţional presupune că toate operaţiunile de încasări şi plăţi,
indiferent de valoarea acestora, să se efectueze prin ghişeele de casierie, iar operaţiunile de cont
legate de acelaşi instrument prin ghişeele operative de contabilitate. În acest concept, clientul
trebuie să se prezinte la două ghişee pentru un singur serviciu (ex. plata facturii de energie
electrică şi extragerea depozitului), ceea ce înseamnă un timp mai mare de staţionat în bancă,
aşteptarea la două ghişee şi o aglomerare a spaţiului bancar. Infrastructura se caracterizează
printr-un număr mare de boxe de casierie şi un spaţiu mai mare pentru activitatea de casierie.
Acest sistem se practică, de regulă, în sistemul nostru bancar.Ghişeul multifuncţional permite ca
toate operaţiunile de cont şi cele de casierie, dar numai de valori mai mici, să se efectueze la un
singur ghişeu. Avantajele sunt multiple, atât pentru clienţi cât şi pentru bancă, respectiv
operativitatea se măreşte semnificativ, timpul de staţionare în bancă se reduce şi creşte
posibilitatea deservirii unui număr mai mare de clienţi. La casierie urmează să se efectueze
numai operaţiunile de valori mai mari, ca plăţile pentru salarii, ridicările de numerar de către alte
bănci, colectarea numerarului de la agenţii economici. Acest sistem se practică în ţările cu
economii dezvoltate şi a început să se extindă şi în celelalte ţări.
Activitatea de casierie presupune existenţa unei infrastructuri formată din:

 boxe de casierie, numite pur şi simplu casierii,

 spaţii pentru numărătorii de bani,

36
  spaţii pentru numărat bani de către clienţi,

 tezaur,

 echipamente de numărat bani, sortat şi verificarea autenticităţii,

 sisteme de supraveghere şi alarmă,

 mijloace de transport bani,

 precumun personal bine pregătit profesional şi de o corectitudine ireproşabilă.

Banca îşi organizează compartimentul de casierie la decizia conducătorului băncii în funcţie
de necesităţi. Actul necesar desfăşurării activităţii casieriilor este regulamentul intern de
activitate a casieriilor care cuprinde toate drepturile şi obligaţiile lucrătorilor casieriei în procesul
de încasare şi eliberare a numerarului.
Mecanismul organizării în bancă a activităţii casierilor vine să rezolve următoarele sarcini :

 Satisfacerea clienţilor în cadrul efectuării operaţiunilor cu numerar;

 Prevenirea comiterii crimelor financiare;

 Elaborarea şi organizarea mai eficientă a deservirii clientului, deoarece casierul este

reprezentantul băncii în prima instanţă.
Compartimentul (blocul) de casierie se caracterizează în primul rând prin departajarea de
restul spaţiilor bancare printr-o construcţie solidă care să nu permită efracţia, folosind pentru
comunicare cu celelalte compartimente o singură uşa metalică cu sistem automat de acces.
Spaţiile se organizează, de regulă, pe două paliere: primul palier este destinat boxelor de casierie,
spaţiilor pentru numărat şi verificat bani şi birourilor, iar al doilea palier se foloseşte pentru
tezaur şi garajul pentru maşina de transport valori.
Casieriile  , sunt spaţii închise care permit activitatea unui singur casier şi constituie linia
de contact cu clienţii. Accesul se face printr-o uşă securizată care în timpul programului rămâne
permanent închisă. În interior, boxa este dotată cu mobilier de lucru, maşini de numărat bani şi
verificat autenticitatea bancnotelor, un seif pentru depunerea banilor încasaţi şi un echipament
pentru declanşarea alarmei.Spaţiile de numărat bani sunt birouri obişnuite, dotate cu mese,
fiecare loc de muncă fiind separat prin geamuri. În aceste birouri se instalează şi echipamentul
automat de numărat, sortat şi împachetat bani, denumit sorter care înlocuieşte în cea mai mare
parte munca numărătorilor de bani.
Tezaurul este seiful central al băncii în care se păstrează valorile băneşti. Acesta este o
construcţie solidă din zidărie sau beton prevăzută cu o uşa cu blindaj de fier şi cu sistem mecanic
sau automat de închidere cu chei sau cifru. Tezaurul este format din două compartimente: ante-
tezaurul, un spaţiu care înconjoară tezaurul cu rol de protecţie şi spaţiu pentru primit şi eliberat

37
bani şi tezaurul propriu-zis în care se află rafturi şi casete pentru depozitarea banilor şi a altor
valori. Tezaurul este dotat cu echipamente pentru aerisire, prevenirea incendiilor şi sisteme de
alarmare. În unităţile bancare mai mici care au un volum mai redus de numerar se amenajează
camere-tezaur, adică încăperi mai mici şi cu un grad de rezistentă mai scăzut şi fără ante-tezaur,
în care se află case de bani, dar care au acelaşi sistem de securitate ca şi tezaurele.Tezaurul este
locul cel mai bine protejat din bancă şi cu un regim riguros de acces şi control. Din acest motiv,
tezaurul inspiră încredere, atât personalului băncii, cât mai ales clienţilor care au depozite, titluri
de valori, documente sau alte bunuri de valoare. Tezaurele sunt prevăzute cu trei chei, cu
danturare specială, care se deţin de casierul şef, contabilul şef şi directorul/directorul adjunct.
Deţinătorii de chei mai au şi câte un sigiliu de metal pe care este gravată funcţia lor cu care se
sigilează, personal, tezaurul. Cheile şi sigiliile se păstrează de fiecare deţinător în seifuri separate
în cadrul băncii, iar dublurile se depun în casete sigilate la o altă unitate a băncii.Deschiderea
tezaurului se face de cei trei deţinători de chei în prezenţa pazei care are acces numai în ante-
tezaur. Mai întâi se verifică integritatea sigiliilor şi apoi se dezarmează sistemul de alarmare şi se
descuie uşa. Accesul în tezaur este permis numai celor trei deţinători de chei şi a personalului
băncii care transportă bunurile. Numele persoanelor care au intrat în tezaur se înscrie zilnic într-
un registru.Închiderea tezaurului se face tot de către cei trei deţinători de chei.
Directorul/directorul adjunct are obligaţia să verifice, prin sondaj, concordanţa valorilor cu
documentele şi registrele întocmite de casierul şef. În prezenţa pazei se încuie uşa, se aplică
sigiliile şi se armează sistemul de alarmare. Persoanele care au participat la închiderea tezaurului
semnează în registrul de predare-primire pentru paza tezaurului.Gestiunea tezaurului revine
casierului şef. Acesta ţine registrele de evidentă privind activele din tezaur şi mişcarea acestora,
pe fiecare tip de activ, organizează primirile sau eliberările de numerar şi alte active către casierii
operativi, colectarea numerarului de la unităţile subordonate şi de la clienţi, expedierea
excedentului către alte unităţi ale băncii ori sucursala băncii centrale sau alimentarea cu numerar
de la aceasta, precum şi transportul bancnotelor depreciate la banca centrală.
Activitatea de casierie este mai complexă decât pare la prima vedere, incluzând mai
multe feluri de operaţiuni: în lei şi valută, în bancă şi în afara băncii, cu metale preţioase,
păstrare de valori, colectare numerar, transport bani în interiorul ţării şi în afară. Aceste tipuri de
operaţiuni determină o grupare a casieriilor în funcţie de mai multe criterii, după cum urmează:
după caracterul activităţii :

 casierii universale (încasări şi plăţi);

 casierii specializate (încasări lei, plăţi lei, operaţiuni valutare, schimb valutar);
după relaţia cu clienţii :

38
  casierii operative;

 casierii de circulaţie;
după programul de activitate :

 casierii cu program de zi;

 casierii serale;
după activităţile nonmonetare :

 casierii speciale (metale preţioase);

 casierii pentru valori depuse la păstrare;

după locul de funcţionare :

 casierii pentru încasări în lei în afara sediului băncii (în magazine comerciale);

 casierii de schimb valutar în afara sediului băncii (aeroporturi, gări, puncte de trecere a
frontierei).
Astfel, în conformitate cu Normele… în băncile din RM sunt organizate următoarele tipuri de
case:
- Operative-prestează servicii nemijlocit de plată sau încasarea numerarului;
- De schimb valutar;
- Cu program prelungit - ziua de lucru e mai mare şi funcţionează pentru a acorda servicii
suplimentare diferitor categorii de clienţi;
- Cu program seral-numai seara în afara programului cu clienţii;Situate în afara sediului
băncii;
- De verificare a numerarului - se ocupă cu verificare calităţii şi conţinutului numerarului,
verificarea metalelor preţioase.
- De încasare a diferitor valori spre păstrare - când la bancă se depun diferite valori pentru
păstrare sau se efectuează creditarea prin lombard.
Organizarea casieriei este atributul conducătorului unităţii bancare (în practică se delegă
atribuţia directorului adjunct) care are în subordine casierul şef, controlorul-verificator, casierii
operativi (inclusiv casierul de pe maşinile de transport valori) şi verificatorii de bani. În zona
casieriei, accesul este interzis oricărei persoane din bancă şi cu atât mai mult celor din afara
băncii. Accesul este permis numai directorului/directorului adjunct şi deţinătorilor de chei,
precum şi organelor de control ale băncii delegate în acest scop. Pentru a se evita anumite
suspiciuni, la începerea programului de lucru, întreg personalul casieriei, inclusiv şeful de
serviciu, predă valorile băneşti aflate asupra lor unei persoane special desemnate şi se

39
consemnează într-un registru suma depusă. La plecarea din bancă, sumele se restituie
persoanelor care le-au depus.
Fiecare compartiment de casierie este organizat în baza următoarele principii:

 Securitate - păstrarea integrităţii valorilor băncii. Conform acestui principiu casieriile

sunt organizate ca compartimente separate dotate cu servicii de securitate şi limitate de
accesul persoanelor străine

 Responsabilitatea persoanelor care activează în compartimentul casieriei prevăzute

de:codul penal;

 Normele emise de BNM;

 Regulamente interne emise de bancă;

Integritatea informaţiei cu privire la activitatea casieriei care este redată în documentaţia
întocmită în cadrul activităţii casieriei. Acest lucru face posibilă verificare în orice moment a
activităţii casieriei.

5.2.Modul derulării operaţiunilor de încasare a numerarului în baza

documentelor de încasare. Încasarea numerarului prin genţi sigilate.
Casele de încasări ale băncilor primesc depunerile de numerar de la clienţii lor pentru
diverse operaţiuni în timpul programului de ghişeu sau al programului prelungit.
Operaţiunile de primire a numerarului prin casele de încasări se efectuează în baza următoarelor
documente de casă: ordin de încasare, borderou însoţitor.
Primirea numerarului se face numai după înregistrarea sumei în Jurnalul de casă, iar operaţiunea
de înregistrare în contul clienţilor respectivi se efectuează în aceeaşi zi, după verificarea
numerarului de către casieri. În cazul depunerii numerarului după încheierea programului
operativ de lucru prin genţi sigilate sau cu foaie de vărsămînt, înregistrarea în contul clienţilor se
va face cu data următoarei zile lucrătoare.
Pentru depunerea numerarului la bancă se utilizează şi documente de casă perfectate la
calculatorul electronic cu respectarea normelor tehnice ale acestora. Acestea e ştampilează şi se
semnează de persoanele autorizate şi au acelaşi mod de control, înregistrare şi circuit ca şi foaia
de vărsămînt şi celelalte documente tipizate.
Depunerea cu ordin de încasare
Ordinul de încasare se întocmeşte pentru depunerile de numerar în operaţiile interne ale băncii,
cum ar fi restituiri de avansuri spre decontare neutilizate, salarii neplătite, depunerea numerarului
rezultat din vînzarea formularelor cu regim special, încasările zilei precedente în timpul

40
programului prelungit de lucru, încasarea numerarului de la persoanele fizice pentru alimentarea
conturilor de depozit, pentru restituirea creditelor şi în alte cazuri.
Ordinul de încasare se întocmeşte în 3 exemplare, dintre care unul pentru contabilitate, unul
pentru casierie, altul pentru client. Pentru înregistrarea numerarului primit de la BNM în
evidenţele casieriei şi ale contabilităţii şi pentru alimentarea cu numerar a casei de operaţiuni se
foloseşte ordinul de încasare întocmit în 2 exemplare, dintre care unul pentru contabilitate, altul
pentru casierie. Acesta se perfectează de contabil şi se înregistrează în jurnalul de casă.
Rubricile ordinului de încasare a numerarului se completează după cum urmează::
1. „nr.” – cu numărul ordinului de încasare a numerarului;
2. „ex. nr.___ „ - cu numărul exemplarului;
3. spaţiile marcate prin linii continui sub care sînt situate înscrisurile „data”, „luna”, „anul” cu
data emiterii ordinului de încasare a numerarului-data şi anul în cifre, luna în litere;
4. „Beneficiar” –cu denumirea beneficiarului;
5. „Încasaţi de la” –cu identitatea depunătorului beneficiar prin denumire;
6. „Prin” –cu numele, prenumele persoanei împuternicite de depunătorul beneficiar;
7. „Banca beneficiară” –cu denumirea băncii unde se deserveşte beneficiarul;
8. „În baza” –cu denumirea , numărul şi data documentului prezentat de persoana împuternicită;
9. „Conţinutul operaţiunii” – cu descrierea conţinutului operaţiunii;
10. „Document confirmativ” –cu denumirea, numărul şi data documentului confirmativ;
11. „tip. doc.” – cu numărul tipului documentului pentru reflectarea operaţiunilor interne ale
băncii, stabilit
de bancă conform Nomenclatorului tipurilor de documente intern al băncii;
12. „Cod fiscal” – cu numărul codului fiscal al depunătorului;
13. „nr.proc.exec.” – cu numărul procedurii executorii indicat de către executorul judecătoresc;
14. „Cont benef.” – cu numărul contului bancar al beneficiarului deschis la banca beneficiarului;
15. „Cont trezor.” –cu numărul contului trezorerial al beneficiarului în cazul în care acesta este o
instituţie publică care se deserveşte la unitatea Trezoreriei de stat;
16. „Cod. ţării” – în funcţie de conţinutul operaţiunii, cu numărul codului ţării, în conformitate
cu Regulamentul cu privire la raportarea informaţiei aferente balanţei de plăţi, aprobat prin
Hotărîrea CA al BNM nr. 61 din 11.09.1997;
17. „Cod operaţ.” – în funcţie de conţinutul operaţiunii, cu numărul codului operaţiunilor în
conformitate cu Regulamentul cu privire la raportarea informaţiei aferente balanţei de plăţi,
aprobat prin Hotărîrea CA al BNM nr. 61 din 11.09.1997;
41
18. „Cod. băncii beneficiare” – cu numărul codului băncii beneficiare;
19. „Simb. operaţ” – în funcţie de conţinutul operaţiunii, cu numărul simbolului operaţiunii,
conform Instrucţiunii cu privire la modul întocmirii Raportului statistic asupra volumului
operaţiunilor de casă la instituţiile financiare din Republica Moldova, formular nr. 01006/1,
aprobat prin HCA al BNM nr. 44 din 26 august 1997 ;
20. „Curs oficial” – în funcţie de conţinutul operaţiunii, cu cursul oficial al leului moldovenesc
stabilit de Banca Naţională faţă de valuta străină;
21. „Curs tranzac.” – cu cursul de tranzacţie al leului moldovenesc faţă de valuta străină, stabilit
de bancă;
22. „Codul valutei” – în funcţie de conţinutul operaţiunii, cu numărul codului valutei contului
înscris în rubrica „Debit” sau „Credit”, după caz;.
23. „Debit” – cu numărul contului analitic utilizat la operaţiunea dată. Numărul contului analitic
se indică pentru fiecare înregistrare contabilă;
24. „Credit” – cu numărul contului analitic utilizat la operaţiunea dată. Numărul contului analitic
se indică pentru fiecare înregistrare contabilă;
25. „Suma în cifre” – divizată în două coloane „ÎN VALUTĂ” şi „ÎN LEI” - în funcţie de
conţinutul operaţiunii, cu înscrierea sumei în cifre divizată în valută şi lei;
26. „Suma în litere” – în funcţie de conţinutul operaţiunii, cu înscrierea sumei în litere, aliniată la
stînga, începută cu majusculă ;
27. „Semnături” divizată în:
a). „Depunător” – locul unde se aplică semnătura depunătorului, drept confirmare de depunere a
numerarului;
b). „Executor” – locul unde se aplică semnătura executorului, drept confirmare de înregistrare a
operaţiunii;
c). „Controlor” – locul unde se aplică semnătura controlorului, drept confirmare de verificare a
corectitudinii perfectării ordinului de încasare a numerarului;
d). „Casier” – locul unde se aplică semnătura casierului, drept confirmare de încasare a
numerarului;
28. „L.Ş.” – locul unde se aplică ştampila casierului, drept confirmare de încasare a
numerarului.
Depunerea numerarului cu borderou însoţitor
Băncile pot organiza depunerea numerarului prin genţi sigilate de către clienţii cu un volum mare
de încasări. Programul de depunere a genţilor sigilate se stabileşte de bancă de comun acord cu

42
clienţii. Pentru depunerea numerarului prin genţi sigilate banca încheie un contract cu clienţii
respectivi. Ca document de depunere în toate cazurile se foloseşte borderoul însoţitor întocmit în
3 exemplare, dactilografiat sau completat manual.
Depunerea încasărilor la bancă prin genţi sigilate se poate face:
- prin colectarea de către seviciul de încasare a valorilor din cadrul băncii;
- la ghişeele băncii în timpul programului operativ de ghişeu la ghişeele băncii;
- în afara programului operativ de ghişeu, dar pînă la finele programului de lucru;
- la ghişeele băncii, la casa de încasări serale .
Programul de ridicare de la clienţi a genţilor sigilate cu numerar se stabileşte de bancă, de comun
acord cu clienţii, în baza unui contract.

4.3.Operaţiunea de eliberare a numerarului. Documentarea operaţiunilor de

casă. Controlul efectuării operaţiunilor cu numerarul.
Eliberarea numerarului în baza cecului de numerar
Cecul din carnetul de cecuri de numerar este un instrument de plată prin care emitentul de cec dă
ordin băncii de a-i elibera la prezentare o anumită sumă în numerar mandatarului indicat în cec
sau însuşi emitentului. Cecul de numerar este utilizat în retragerile de numerar din conturile
curente de către agenţii economici. Cecul se completează pe formular tipizat de document primar
cu regim special de evidenţă, păstrare şi utilizare, care reprezintă o filă din carnetul de cecuri de
numerar. Cecul se decupează din carnetul de cecuri de numerar numai după emitere pentru a fi
prezentat la bancă. Termenul de valabilitate a cecului pentru a fi prezentat la bancă este de 10
zile lucrătoare. Ziua emiterii nu se ia în calcul.Întreprinderile, de regulă, primesc de la instituţiile
financiare ale Republicii bani în numerar prin cec pentru retribuirea muncii, plata pensiilor şi
îndemnizaţiilor, achiziţionarea producţiei agricole, procurarea ambalajului şi obiectelor de la
populaţie, acoperirea cheltuielilor de deplasare, cît şi pentru alte scopuri prevăzute de
legislaţie.Cecul de numerar se prezintă de către client executorului contabil. După ce executorul
contabil şi controlorul verifică cecul de numerar conform prevederilor Regulamentului privind
utilizarea carnetului de cecuri de numerar în vigoare, îl semnează şi îl transmite la casierie pe
cale internă.Casierul plătitor, primind cecul de la contabilitate, este obligat să verifice
corectitudinea îndeplinirii cecului de numerar. Îi este interzis să elibereze numerarul altor
persoane decît clientului (împuternicitului acestuia) numele căruia este înscris în cec şi care a
semnat de primirea numerarului cecul de numerar. De asemenea, este interzis să se revină asupra
structurii numerarului eliberat după ce s-a efectuat plata.

43
După eliberarea numerarului casierul plătitor semnează pe versoul cecului, iar pe faţa cecului
pune ştampila cu menţiunea "Plătit".
Eliberarea numerarului în baza ordinului de eliberare a numerarului
Ordinul de eliberare a numerarului se utilizează la eliberarea din contul curent în valută a
echivalentului în numerar în lei moldoveneşti la cursul de schimb stabilit de bancă; eliberarea
din contul curent în lei moldoveneşti a echivalentului în numerar în valută la cursul de schimb
stabilit de bancă; eliberarea din contul curent în valută a echivalentului în numerar în altă valută
la cursul de schimb stabilit de bancă; eliberarea numerarului aferent cheltuielilor proprii ale
băncii, pentru răscumpărarea certificatelor de depozit, cumpărarea de valută şi efectuarea plăţilor
la casa cu program prelungit, pentru înregistrarea în evidenţa contabilă a depunerii excedentului
de numerar la BNM, la eliberarea numerarului între bănci (filiale) ş.a.
Ordinul de eliberare a numerarului se perfectează în trei exemplare la calculator de către
executorul contabil, care ulterior verifică corectitudinea completării formularului, corespunderea
sumei în cifre cu cea în litere şi aplică semnătura pe ordin. După aceasta executorul contabil
înregistrează suma din ordin în jurnalul de casă, pe care ulterior îl transmite pentru verificare
controlorului împuternicit cu drept de semnătură.
Rubricile ordinului de eliberare a numerarului se completează după cum urmează:
1. „nr.” – cu numărul ordinului de eliberare a numerarului;
2. „ex. nr. ___” – cu numărul exemplarului;
3. spaţiile marcate prin linii continui sub care sînt situate înscrisurile „data”, „luna”, „anul” - cu
data emiterii ordinului de eliberare a numerarului-data şi anul în cifre, luna în litere;
4. „Eliberaţi” – cu denumirea băncii care efectuează operaţiunea de eliberare a numerarului;
5. „Pentru” – cu identitatea clientului beneficiar pentru care se eliberează numerarul
6. „Prin” – cu numele, prenumele persoanei împuternicite de clientul beneficiar de a ridica
numerarul de la bancă;
7. „În baza” – cu denumirea , numărul şi data documentului prezentat de persoana împuternicită;
8. „Conţinutul operaţiunii” – cu descrierea conţinutului operaţiunii;
9. „Document confirmativ” – cu denumirea, numărul şi data documentului confirmativ al băncii;
10. „tip. doc.” – cu numărul tipului documentului pentru reflectarea operaţiunilor interne ale
băncii, stabilit de bancă conform Nomenclatorului tipurilor de documente intern al băncii;
11. „Cod fiscal” – cu numărul codului fiscal al clientului pentru care se eliberează numerarul;

44
12. „Cod. ţării” – în funcţie de conţinutul operaţiunii cu, codul ţării în conformitate cu
Regulamentul cu privire la raportarea informaţiei aferente balanţei de plăţi, aprobat prin
Hotărîrea CA al BNM nr. 61 din 11.09.1997;
13. „Cod. operaţ.” – în funcţie de conţinutul operaţiunii, cu numărul codului operaţiunilor în
conformitate cu Regulamentul cu privire la raportarea informaţiei aferente balanţei de plăţi,
aprobat prin Hotărîrea CA al BNM nr. 61 din 11.09.1997;
14. „Cod. băncii” – cu numărul codului băncii;
15. „Simb. operaţ” – în funcţie de conţinutul operaţiunii, cu numărul simbolului operaţiunii,
conform Instrucţiunii cu privire la modul întocmirii Raportului statistic asupra volumului
operaţiunilor de casă la instituţiile financiare din Republica Moldova, formular nr. 01006/1,
aprobat prin HCA al BNM nr. 44 din 26 august 1997 ;
16. „Curs oficial” – în funcţie de conţinutul operaţiunii, cu cursul oficial al leului moldovenesc
stabilit de Banca Naţională faţă de valuta străină;
17. „Curs tranzac.” – în funcţie de conţinutul operaţiunii, cu cursul leului moldovenesc faţă de
valuta străină stabilit de bancă;
18. „Codul valutei” – în funcţie de conţinutul operaţiunii, cu numărul codului valutei contului
înscris în rubrica „Debit” sau „Credit”, după caz;
19. „Debit” – cu numărul contului analitic utilizat la operaţiunea dată. Numărul contului analitic
se indică pentru fiecare înregistrare contabilă;
20. „Credit” – cu numărul contului analitic utilizat la operaţiunea dată. Numărul contului analitic
se indică pentru fiecare înregistrare contabilă;
21. „Suma în cifre” – divizată în două coloane „ÎN VALUTĂ” şi „ÎN LEI” - în funcţie de
conţinutul operaţiunii, cu înscrierea sumei în cifre divizată în valută şi lei;
22. „Suma în litere” – în funcţie de conţinutul operaţiunii, cu înscrierea sumei în litere, aliniată la
stînga, începută cu majusculă ;
23. „Semnături” divizată în:
a). „Suma a primit” – locul unde se aplică semnătura clientului drept confirmare de primire a
numerarului;
b). „Executor” – locul unde se aplică semnătura executorului drept confirmare de înregistrare a
operaţiunii;
c). „Controlor” – locul unde se aplică semnătura controlorului drept confirmare de verificare a
corectitudinii perfectării ordinului de eliberare a numerarului;

45
d). „Casier” – locul unde se aplică semnătura casierului drept confirmare de eliberare a
numerarului;
24. „L.Ş.” – locul unde se aplică ştampila casierului drept confirmare de eliberare a numerarului.
Acesta este obligat să verifice ordinul de eliberare a numerarului din punctul de vedere al
întocmirii corecte, precum şi înregistrarea în Jurnalul de casă, după care semnează ordinul şi îl
transmite la casierie pe cale internă.

46
 Capitolul VI Operaţiunile de credit şi investiţionale ale băncii
comerciale
6.1.Obiectevele politicii de creditare și tipologia creditelor acordate de BC
Moldindcombank S.A.
Prin îmbunătăţirile condiţiilor mediului de afaceri şi creşterea atractivităţii ţării şi
respectiv majorarea volumului investiţiilor străine, creşterea fondurilor alocate pentru
modernizarea sectorului agricol şi infrastructurii vor crea condiţii benefice pentru o creştere
economică susţinută. Majorarea numărului de jucători străini pe piaţa bancară şi evoluţia
sistemului bancar vor condiţiona creşterea competitivităţii şi importanţei băncilor pentru
modernizarea economiei.
În acest cadru, perspectivele băncii se prezintă favorabil. BC”Moldindconbank” S.A.
ocupînd o poziţie notorie pe piaţa bancară locală va beneficia de oportunităţile oferite de evoluţia
acesteia în ceea ce priveşte produsele de economii, creditare, operaţiuni de piaţă, fiind în legatură
strânsă cu portofoliul de produse al băncii şi strategia de dezvoltare a acestora.
Ţinând cont de faptul că perioada dezvoltării tehnologiilor bancare este înlocuită cu
perioada dezvoltării tehnologiilor de comunicare cu clienţii, anul 2010 a fost dedicat în special
creşterii eficienţei identificării, comunicării şi atragerii clienţilor noi prin concentrarea eforturilor
asupra celor mai eficiente canale de distribuţie.
Organizarea activităţii BC”Moldindconbank” S.A. va fi orientată în două direcţii majore:
dezvoltare şi consolidare.
Creditarea corporativă reprezintă una din activităţile de bază ale
BC„Moldindconbank”S.A., care valorifică cel mai mare volum al resurselor financiare şi
generează cea mai mare sumă a veniturilor. Strategia şi tactica băncii în domeniul creditării în
anul 2012 s-a bazat pe principiul diversificării portofoliului de credite pe clienţi, pe ramuri ale
economiei, valute, termene de acordare, tipul gajului şi alte criterii destinate diminuării
riscurilor. În legătură cu riscurile sporite în domeniul construcţiei în anul precedent, banca a
limitat volumul creditelor acordate acestei ramuri, concentrându-se mai mult pe domeniile
industriei, comerţului, agriculturii.
În domeniul creditării BC „Moldindconbank” S.A. şi-a păstrat poziţia pe piaţa bancară,
cota de piaţă după portofoliul de credite fiind 12,43%. Volumul creditelor acordate la 30
septembrie 2011 a atins cifra 3,810,617 mil. lei, fiind în creştere faţă de anul 2010 cu 1,019,080
mil. lei.
Banca diversifică continuu produsele creditare, perfecţionându-le în funcţie de cerinţele

47
clienţilor săi BC „Moldindconbank” S.A. oferă credite investiţionale, pentru completarea
capitalului circulant, credite şi facilităţi overdraft, credite din resursele organismelor financiare
internaţionale.
Calitatea portofoliului de credite este un indicator de importanţă majoră, care reflectă
performanţa reală a băncii în domeniul creditării. Valoarea acestuia poate fi analizată în [Anexa
6], unde putem uşor observa că BC „Moldindconbank” S.A. a anticipat înrăutăţirea situaţiei in
sectorul real al economiei şi in acest context a dus o politică precaută, scopul căreia a fost crearea
rezervelor suplimentare a fondului de risc. Diversificarea activităţii de creditare cu scopul
diminuării riscurilor, asigurarea ritmurilor înalte de creştere şi menţinerea profitabilităţii înalte
reprezintă sarcinile de bază ale băncii în domeniul creditării.
Pentru ca o politică bancară de creditare să se dovedească a fi utilă, ea trebuie să
îndeplinească condiţii de formulare corectă şi conţinut complet. Astfel politica de creditare poate
fi apreciată ca fiind corectă dacă în elaborarea ei s-a acordat prioritate atingerii următoarelor
obiective: selecţia unor credite sigure şi cu o probabilitate maximă de rambursare; asigurarea
unor plasamente fructuoase pentru fondurile de care dispune banca; încurajarea extinderii
creditelor care corespund nevoilor pieţelor pe care operează banca. În acelaşi timp la formarea
politicii de creditare trebuie de ţinut cont de faptul că ea se supune atât principiilor de ordin
general cât şi principiilor specifice ei.
Principiile specifice politicii de creditare sunt:
1. Rentabilitate – fiecare credit trebuie să fie rentabil;
2. Profitabilitate – tot portofoliul creditelor trebuie să genereze profituri;
3. Siguranţă – existenţa unui risc minim.
Nerespectarea acestor principii duce la nulitatea şi imposibilitatea politicii de creditare de
a-şi realiza funcţiile pentru care a fost implementată. Astfel politica este elaborată în scopul
stabilirii unei strategii unice de acordare şi gestiune a creditelor în cadrul Băncii în modul în care
acesta asigură o rentabilitate maximă a activelor formate, având un nivel acceptabil de risc , nivel
care permite asigurarea integrităţii tuturor mijloacelor atrase de Bancă şi a integrităţii capitalului
acţionar al Băncii.
Stabilirea unei structuri dorite a portofoliului de credite în diviziune pe ramuri are drept
scop minimizarea riscului pierderilor la care este expusă Banca ca rezultat al plasării excesive a
resurselor sale financiare în una sau câteva ramuri ale economiei naţionale, prin diversificarea
riscului de ramură. În baza analizei ponderilor statistice, precum şi a tendinţelor generale ale
economiei Republicii Moldova, structura dorită a portofoliului de credite al Băncii în diviziune
pe ramuri este următoarea:

48
 - ponderea creditelor destinate industriei şi comerţului în total portofoliu - până la
60%, inclusiv ponderea creditelor acordate ramurii industriei vinicole în total portofoliu - până la
30%;
- ponderea creditelor destinate industriei energetice şi a combustibilului în total
portofoliu - până la 10%;
- ponderea creditelor detonate construcţiei de drumuri şi transportare în total portofoliu
- până la 15%;
- ponderea creditelor destinate agriculturii în total portofoliu - până la 10%;
- ponderea creditelor de consum în total portofoliu - până la 5%.
Stabilirea unei structuri dorite a portofoliului de credite în funcţie de gradul de risc are
drept scop menţinerea în permanenţă a unei calităţi înalte a creditelor din portofoliu pe parcursul
întregii perioade de derulare a cestora.
Pentru a putea contura rolul şi funcţiile creditului bancar trebuie evidenţiate şi
analizate următoarele particularităţi specifice ale creditului bancar:
Obiectul creditului bancar - este reprezentat de disponibilităţile băneşti sub formă de
monedă fiduciară sau monedă scripturală;
Participanţii (subiecţii) creditului bancar - cel ce acorda creditul, numi creditor (banca)
şi cel ce primeşte şi foloseşte creditul, numit debitor (agenţi economici, populaţia, statul, alte
bănci şi instituţii financiare);
Scadenţa - momentul sau momentele stabilite pentru rambursarea creditului. La stabilirea
scadenţei băncile comerciale iau în considerare activitatea debitorului, afacerea propriu-zisă, alte
condiţii. Astfel, vor fi stabilite şi ratele ce vor fi rambursate la scadenţă. Ratele pot fi rambursate
în mod egal, în ordine crescătoare ori descrescătoare, sau în funcţie de caracterul afacerii de
credit. Un element important, în acest context este stabilirea perioadei de graţie - perioada din
momentul angajării creditului şi momentul începerii rambursării lui. Aceste condiţii sunt
stipulate în contractul de credit încheiat între debitor şi creditor.
Asigurarea creditului - formată din bunuri ce se constituie la dispoziţia sau solicitarea
creditului sau a unui terţ pentru a asigura îndeplinirea de către debitor a obligaţiunii de
rambursare a sumei creditului, achitării dobânzilor şi a taxelor de credit;
Dobânda - este reprezentată de o sumă de bani plătită de către debitor creditorului sau
pentru împrumutul acordat pe un termen determinat şi pentru riscul asumat de acesta în caz de
neonorare a obligaţiunilor de credit.

49
 Stabilirea şi actualizarea politicii de creditare este un proces continuu şi dinamic, de
aceea fiecare bancă trebuie să îşi revadă periodic şi ori de câte ori este necesar, propria politică
dacă anumite circumstanţe o solicită.
Obiectivele principale ale activităţii de creditare sunt siguranţa băncii şi atragerea de noi
operaţii şi clienţi. În acest sens, personalul din activitatea de creditare are responsabilitate să
educe clientul asupra procedurilor de creditare a băncii, creditele aprobate pe baza analizei
clientului trebuie să asigure rambursarea datoriei către bancă.
În calitate de resurse creditare servesc depunerile cetăţenilor, creditele şi depozitele altor
bănci, depozitele şi mijloacele la conturile agenţilor economici, precum şi alte mijloace.
Beneficiari ai creditelor băncii, pot fi agenţi economici, înregistraţi la camera înregistrării de stat,
care au cont deschis în bancă, persoane fizice-rezidenţi ai republicii Moldova, bănci comerciale.
Creditele se acordă în bază de contract, pentru un anumit scop, contra plată, în condiţiile
existenţei unei asigurări necesare şi rambursare la scadenţă. Creditele nu se acordă pentru
acoperirea breşelor financiare şi lichidarea pierderilor cauzate de lipsa spiritului gospodăresc. În
funcţie de perioada pentru care se acordă, creditele se clasifică în:
- Credite pe termen scurt - până la 1 an;
- Credite pe termen mediu - de la 1 an până la 5 ani;
- Credite pe termen lung - mai mult de 5 ani.
Mărimea creditelor acordate în cadrul băncii este stabilită în dependenţă de costul
mărfurilor şi serviciilor care constituie obiectul creditării, de capacitatea de rambursare a
solicitanţilor, precum şi de limitele existente stabilite.
Creditele de consum şi creditele eliberate întreprinderilor mici şi mijlocii în valoare de
până la 30 mii lei, care nu sânt asigurate cu gaj, sau prin altă formă de asigurare, rambursarea
cărora se bazează numai pe obligaţia debitorului şi procedurile asiguratorii interne ale Băncii,
vor fi clasificate în felul 7următor:
- Supravegheat - unde debitorul a reţinut plăţile până la 30 de zile;
- Sub-standard - debitorul a reţinut plăţile de la 31 până la 60 de zile;Dubioase - debitorul a
reţinut plăţile de la 61 până la 90 de zile;Compromise - debitorul a reţinut plăţile mai
mult de 90 de zile.
Pe lângă respectarea termenilor de achitare a plăţilor de credite în cadrul procesului de
clasificare, urmează a fi evaluate procedurile asiguratorii interne privind acordarea,
supravegherea şi rambursarea creditelor eliberate persoanelor fizice şi juridice. Adiţional la
clasificarea creditelor eliberate persoanelor juridice urmează să se ţină cont şi de situaţia
financiară a acestora.

50
 Principiile generale de creditare în cadrul băncii se elaborează şi se aprobă anual de către
Consiliul Băncii şi sunt promovate de Comitetul de credite al Centralei Băncii.

6.2.Procesul de creditare,dobânda,comisioane de deservire, penalitati

Procesul de creditare este unul dintre cele mai complexe şi totodată responsabile procese
efectuate de instituţiile de credit.

Figura 6.2.1. :elaborată de autor

Procesul de acordare a creditului bancar

Beneficiarul de credit Comitetul de credit

• Evaluează piaţa • Analizează documentele
produselor de credit; beneficiarului şi concluziile
• Solicită creditul. inspectorului;
• Aprobă sau dezaprobă acordarea
Inspectorii de credite creditului.
• Evaluează cererea şi Direcţia
documentele primite; Direcţia juridică Contabilitate
• Perfectează concluzii • Perfectează contractele de credit • Evidenţa contabilă
privind bonitatea şi de asigurare a creditului. a acordării
beneficiarului de creditului;
credit. Direcţia
Contabilitate Controlori-operatori
• Evidenţa contabilă a acordării • Creditează contul
creditului. clientului;

Casierii
• Eliberează creditul

Procesul de acordare a creditului se desfăşoară prin intercalarea a mai multor subsisteme

cum ar fi: casieria, operatorii, contabilitatea, departamentul de creditare (inspectorii de credit şi
controlorii de evaluare a bunurilor gajate), direcţia juridică, marketing etc. În procesul de
creditare instituţia de credit este acea care realizează informaţii, documente etc., iar beneficiarii
de credit sunt acei care beneficiază de resurse băneşti din acest proces (Figura 6.2.1.).
Procedura de eliberare a creditului include:

51
 - examinarea solicitărilor de credit;
- examinarea cererii de solicitare atât la persoane fizice cât şi la persoane juridice;
- verificarea documentelor juridice prezentate;
- analiza activităţii economico-financiare sub aspect non-financiar;
- analiza activităţii economico-financiare sub aspect financiar;
- analiza sursei primare de rambursare;
- pregătirea raportului de credit;
- aprobarea acordării creditului;
- stabilirea condiţiilor de acordare şi a plăţilor aferente;
- perfectarea şi semnarea documentelor necesare;
- achitarea comisioanelor prevăzute.
Etapa de pregătire şi încheiere a contractelor necesare începe din momentul primirii
deciziei pozitive de acordare a creditului de către Comisia de credite a filialei, Comitetul de
credite sau Consiliul Băncii, în funcţie de competenţă sau limitele stabilite, şi se încheie cu
întocmirea şi semnarea , precum şi autentificarea/ înregistrarea a contratelor necesare. Acordarea
creditelor de către filială se efectuează numai după întocmirea şi semnarea obligatorie de către
părţi a următoarelor documente:
- Contractul de credit [Anexa 7-13] ;
- Contractul de gaj [Anexa 12] ;
- Contractul de cesiune a mijloacelor băneşti din conturile curente – [Anexa 14];
- Contractul e fidejusiune – [Anexa 15] ;
- Altele.
În scopul asigurării creditelor bancare, pot fi utilizate, în mod separat, anumite forme de
garanţii. Valoarea de piaţă şi valoarea acceptată de Moldindconbank S.A. a acestora se stabileşte
în funcţie de anumite tipuri de garanţii, care sunt determinate în tabelul de mai jos:
Tabelul 6.2.2.
Valoarea garanţiilor pe piaţă şi a garanţiilor acceptate de bancă

Accepta
Nr Valoarea de tă de
Tipuri de garanţii
. piaţă(%) bancă(
%)
1. Garanţii bancare 100 100

52
 2. Depozitul bancar 100 100
3. Ipoteca 100 80
4. Cesiunea de creanţă 100 75
5. Gajul cu deposedare 100 70
6. Gajul fără deposedare 100 60
7. Cauţiunea 100 50
8. Alte garanţii 100 40
Sursa: Cornelia Grigoriţă”Activitate bancară”ed.a III-a

Comitetul de Conducere stabileşte şi aprobă preţurile aferente produselor şi serviciilor de

creditare, inclusiv operaţiuni documentare. Devieri de la politica de preţuri se permit doar cu
acceptul Băncii Centrale. Aprobarea se confirmă prin autorizaţie, extras din proces verbal,
scrisoare de aprobare semnate de conducerea Băncii.
Dobânda
Dobânda se calculează zilnic, după formula:
rd
dz  S  , unde:
100%  nz

d z – dobânda sporită zilnică;

S – soldul creditului la zi;

rd – rata dobânzii la credit, %.

nz - numărul de zile în an (365 sau 360);

Rata dobânzii la credite este flotantă şi este compusă din:
rd  cr  mb  mr , unde:

rd – rata dobânzii la credit;

cr – costul resurselor de creditare (rata dobânzii la depozitele persoanelor fizice în MLD sau

valută străină atrase de Bancă pe termen de 18 luni);

mb – marja Băncii, care trebuie să acopere cheltuielile administrative de creditare şi profitul

Băncii din operaţiuni de creditare;

mr – marja de risc, care se stabileşte în dependenţă de gradul de risc al creditului.

Obiectivul politicii ratei dobânzii la credite este obţinerea unui profit suficient să acopere
costul resurselor şi să asigure o marjă de profit.
Nivelurile ratei dobânzii sunt aprobate de Comitetul de conducere al Băncii şi aduse la
cunoştinţa filialelor. Filialele nu sunt autorizate să modifice de sine stătător ratele dobânzii.

53
 Comisioane de Deservire
Mărimea comisioanelor încasate de Bancă în activitatea de creditare se aprobă de către
Comitetul de conducere al Băncii şi fac parte din politica de creditare a Băncii. Comisioanele, cât
şi valoarea lor se revizuiesc periodic.
Comisioanele aferente activităţii de creditare:
- Comision de acordare – se aplică o singură dată la acordarea creditului, procent din suma
creditului conform contractului, diferenţiat pe lei şi valută;
- Comision de administrare – se calculă din suma contractului de credit şi achită în
conformitate cu graficul de achitare a dobânzii. Comisionul se percepe pentru termenul
efectiv de utilizare a creditului;
- Comision de obligativitate – se percepe din suma ratelor nedebursate a creditului aprobat;
- Comision de rambursare anticipată – se percepe din suma tranşelor rambursate anticipat;
- Comision de rescadenţare – comisionul se percepe pentru modificarea internă a graficului
de rambursare a creditului fără modificarea termenului final. Comisionul se percepe din
suma tranşelor rescadenţate;
- Comision de prolongare – se aplică o singură dată la prolongarea creditului, procent din
suma (soldul) creditului prolongat;
- Comision de evaluare a gajului – se aplică la fiecare evaluare / reevaluare a gajului.
- Comision de garantare – se aplică pentru garanţiile bancare şi acreditivele neacoperite.
Penalităţi
Mărimea penalităţilor se aprobă de către Comitetul de conducere al Băncii, se revăd
periodic şi pot să varieze de la caz la caz.
Penalităţi se stabilesc pentru:
- neachitare în termen a ratelor creditului, dobânzii şi comisioanelor;
- utilizării creditului contrar destinaţiei;
- încălcarea condiţiilor contractului de gaj;
- neutilizarea conturilor curente deschise în Bancă.
Banca trebuie să identifice riscurile fiecărei cereri şi propuneri de creditare, să le
recunoască şi să contribuie la reducerea şi chiar la eliminarea lor. Pentru aceasta, este necesar de
un studiu de senzitivitate sau risc, pentru că numai în acest fel acesta se poate reduce sau elimina.
În funcţie de acest studiu se aprobă sau se refuză cererile de creditare.

54
 6.3.Garanții pentru credite
Necesitatea garantării creditelor decurge din existenţa riscului împrumutului. Deci banca
trebuie să asigure ca agenţii economici care trebuie sa se împrumute au capacitatea restituirii
creditelor şi oferă posibilitatea recuperării acestora şi a dobânzilor aferente, când nu îşi achită
aceste obligaţii.
Posibilităţile de rambursare sunt determinate pe baza analizei financiare şi economice, a
altor indicatori, date, studii, avizări. Se pune accent pe indicatorii economico-financiari şi pe
proiecte de investiţii prezentate la bancă şi pentru care se solicită credite. Se poate afirma că
garanţiile reprezintă acoperirea materială a datoriilor legate de creditele solicitate sau acordate.
În practica BC „Moldindconbank” S.A. există trei tipuri principale de garanţii pentru
credite şi anume:
1. Garanţii reale reprezintă un activ acordat de către un debitor unui creditor
(în cazul nostru banca ce a acordat împrumutul), astfel încât datoria să fie însoţită de o anumită
siguranţă. Deci o garanţie reală este întotdeauna un element de activ mobiliar sau imobiliar.
Garanţia reală constă în rezervarea unor bunuri individualizate în scopul garantării creditului.
Garanţiile reale cuprind ipotecile şi gajurile.
2. Garanţii personale reprezintă aranjamentele agenţilor economici şi persoane fizice
prin care aceştia se obligă să suporte datoriile debitorilor către bancă pentru creditele acordate.
Acest tip de garanţie mai poartă denumirea de cauţiune sau fidejusiune şi este valabil dacă sunt
îndeplinite următoarele condiţii:
- să existe un contract separat prin care o persoana fizică sau juridică se obligă să garanteze
obligaţiile agentului economic împrumutat cu întregul sau patrimoniu;
- cel ce garantează să aibă deplină capacitate (să aibă 18 ani daca este persoană fizică, sau sa
fie legal constituită în cazul persoanei juridice);
- garantul să fie solvabil;
- garantul să domicilieze sau să aibă sediul în locul unde funcţionează banca ce acorda
creditul;
3. Alte garanţii din acestea fac parte:
- Gajul general este un gaj comun la dispoziţia tuturor creditorilor, aceştia având o poziţie
egală faţă de bunurile debitorului împotriva căruia se derulează executarea silită. De acest gaj nu
conferă băncii privilegiu de a-şi recupera singură datoriile (ca în cazul garanţiilor reale), ceea ce
înseamnă că riscurile ei sunt mult mai mari. Gajul general cuprinde întreg patrimoniul

55
debitorului, deci atât bunurile mobile, cât şi cele imobile. El reprezintă o garanţie prin efectul
legii (chiar daca nu s-a încheiat un înscris separat);
- Depozitele în lei şi valută - este vorba numai de disponibilităţile băneşti constituite în
depozite distincte, create special în scopul garanţiei creditelor. Aceste depozite se constituie pe
baza unor contracte de gaj cu deposedare.
Garanţiile constituie deci un privilegiu pentru bancă în raport cu alţi creditori. Garanţiile
pentru credite sunt asiguratorii şi sunt oferite, atât de agenţii economici care împrumută, cât şi de
alte persoane juridice sau fizice, care devin în acest fel garanţi.

6.4.Particularitățile acordării și monitoringul creditelor aferite de BC

Moldindconbank S.A.
În activitatea sa de creditare BC „Moldindconbank” SA trebuie:
1. să respecte legile şi principiile bancare generale ;
2. să asigure garantarea creditelor în măsură maxim posibilă, prin gaj sau alte garanţii;
3. să atragă o rentabilitate anuală pozitivă, care să asigure atingerea obiectivelor din planul de
afaceri anual.
Unul din scopurile de bază ale activităţii de creditare este obţinerea unui profit cât mai
mare la creditele acordate. Dar, în egală măsură se tinde şi la minimizarea riscurilor. În scopul
minimizării riscurilor,în politica de creditare se fixează parametrii în activitatea de creditare,care
reprezintă nişte limite ale anumitor indicatori sau limite de expunere care la rândul lor se
grupează în limite externe (reglementate de BNM şi organizaţii financiare internaţionale) şi
limite interne (reglementate de către bancă).
Pentru a beneficia de credit , solicitantul urmează să depună la bancă cererea pentru
eliberarea creditului,chestionarul pentru solicitarea creditului [Anexele 15, 16] şi restul
documentelor despre care s-a vorbit anterior.
Banca va recurge la examinarea dosarului numai în cazul prezentării tuturor datelor şi
documentelor solicitate.
Economistul responsabil întocmeşte concluzia privind posibilitatea acordării creditului.
În cazul unei decizii pozitive de acordare a creditului, se întocmeşte contractul de credit
concomitent cu care se întocmeşte şi contractul de gaj.
După deschiderea contului de credit , banca acordă suma creditului solicitat în numerar
sau prin virament.

56
 Monitorizarea creditelor în cadrul BC”Moldindconbank” SA se efectuează în
conformitate cu Regulamentul intern cu privire la monitorizarea creditelor nr. 8 din 10.07.2000
şi în baza condiţiilor contractuale stipulate la acordarea creditelor. Înregistrările contabile la
monitorizarea creditelor se efectuează conform Regulamentului intern privind înregistrările
contabile ale operaţiunilor activităţii de creditare.
Creditele se acordă cu destinaţie specială, se garantează cu valori materiale, sunt
rambursabile şi purtătoare de dobândă. Pentru creditele acordate banca percepe dobânzi şi
comisioane negociate în dependenţă de destinaţia şi durata de rambursare a acestora.
Marja (marja de profit şi de risc) la creditele în lei este de cca. 8%, iar în valută – cca. 4-
5%. La stabilirea ratei dobânzii se iau în considerare următoarele criterii: calitatea debitorului,
indicatorii financiari, condiţiile de piaţă, cerinţele de rentabilitate, natura şi nivelul asigurării,
valuta etc. Rata dobânzii poate fi influenţată şi de variaţiile ratei dobânzii pe piaţă financiar-
bancară. Rata de bază este revizuită semestrial sau mai frecvent (în cazul modificării costului
resurselor pe piaţa financiar-bancară). Nivelurile ratei dobânzii sunt aprobate de Comitetul de
conducere al Băncii şi aduse la cunoştinţa filialelor. Filialele nu sunt autorizate să modifice de
sine stătător ratele dobânzii. Înainte de a lua decizia privind acordarea creditului, colaboratorii
BC„Moldindconbank”SA studiază minuţios starea economico-financiară a solicitantului de
credit. După ce acordarea creditului a fost aprobată de către Comitetul de creditare, inspectorul
creditar în colaborare cu juriştii perfectează contractul de credit în 2 exemplare şi contractul de
gaj în 2 exemplare. Odată ce se eliberează suma creditului se întocmeşte o dispoziţie secţiei
operative privind eliberarea (retragerea) creditului . În cazul creditelor de o valoare ridicată B.C.
„Moldindconbank” S.A cer solicitanţilor de credite emiterea scrisorilor de garanţie, care
reprezintă pentru bancă un nivel mai sigur în scopul protejării împotriva nerambursării creditului.
În urma acordării sumei creditului se purcede la întocmirea unei dispoziţiei secţiei operaţionale
în scopul trecerii la scăderi din contul extrabilanţier a documentului care confirmă acest fapt .
Rambursarea creditului şi a dobânzii aferente se face din iniţiativa debitorului, potrivit condiţiilor
de rambursare stipulate în contractul de credit. Dacă pe parcursul a 30 de zile după termenele
indicate în contract, clientul nu s-a prezentat la bancă şi inspectorul creditar nu are nici o
informaţie despre el, atunci el este obligat să anunţe conducerea Comitetului creditar, pentru
luarea deciziei care ar maximiza şansele băncii de rambursare a mijloacelor sale. După 30 de zile
din momentul stingerii creditului indicat în contractul creditar banca încetează de a mai calcula
dobânzile. În cazul sosirii mijloacelor băneşti pe contul clientului, se sustrage toată suma
datoriei. Nu mai târziu de prima lună după termenele indicate în contractul de creditare şi
neprimirii mijloacelor de la client sau lipsei informaţiei, inspectorul creditar transmite toate
datele în secţia juridică a băncii pentru prezentarea reclamaţiilor, în ordinea stabilită de legislaţie.

57
Capitolul VII Operaţiunile cu valuta, tipurile şi modul organizării
lor
7.1.Trăsăturile caracteristice ale operaţiunilor valutare efectuate de către
băncile comerciale. Operaţiunile băncilor comerciale prevăzute în Legea RM
privind reglementarea valutară
În conformitate cu Regulamentul privind reglementarea valutară pe teritoriul Republicii
Moldova, care stabileşte regulile generale de efectuare a operaţiunilor valutare, precum şi
drepturile şi obligaţiunile rezidenţilor şi nerezidenţilor în domeniul efectuării operaţiunilor
valutare, defineşte operaţiunile valutare ca fiind :
- operaţiunile în valută străină, inclusiv operaţiunile de cumpărare şi vânzare a valutei
străine;
- operaţiunile în lei moldoveneşti, cu excepţia operaţiunilor dintre rezidenţi care prevăd
efectuarea plăţilor şi transferurilor pe teritoriul Republicii Moldova şi a operaţiunilor rezidenţilor
care prevăd efectuarea transferurilor unilaterale pe teritoriul Republicii Moldova.
- operaţiunile indicate mai sus şi introducerea în /scoaterea din Republica Moldova a
bancnotelor, monedelor şi cecurilor în moneda naţională, precum şi a bancnotelor, monedelor şi
cecurilor de călătorie în valută străină.
Operaţiunile valutare reprezintă încasările, plăţile, compensările, transferurile,
creditările, precum şi orice tranzacţii exprimate în valute şi care se pot efectua prin transfer
bancar, în numerar, cu instrumente de plată sau prin orice alte modalităţi de plată practicate de
instituţiile de credit în funcţie de natura operaţiunii respective.
Operaţiunile valutare pot fi:
- operaţiuni valutare între rezidenţi şi nerezidenţi;
- operaţiuni valutare curente;
- operaţiuni valutare de capital;
- operaţiuni valutare între rezidenţi.
În principal, băncile fac operaţiuni cu caracter economic (acoperitor) şi în scop
asigurător, prin vânzarea-cumpărarea la vedere şi la termen. Bursele de valori completează
activitatea făcută de bănci cu operaţiuni de vânzare-cumpărare în scop speculativ. BC

58
”Moldindconbank” efectuează operaţiuni valutare pe piaţa valutară şi prin intermediul caselor de
schimb valutar, ce realizează operaţiuni imediate/la vedere pentru scopuri economice şi care este
un agent economic constituit în scopul de a efectua operaţiuni de schimb valutar persoanelor
fizice pe teritoriul ţării.
Banca Naţională a Moldovei şi băncile licenţiate efectuează operaţiuni de cumpărare şi
vânzare a valutei străine pe piaţa interbancară a Republicii Moldova în conformitate cu clauzele
Acordului privind piaţa interbancară de operaţiuni valutare în Republica Moldova. Banca
Naţională a Moldovei stabileşte cursul oficial al leului moldovenesc faţă de valutele străine. Ca
urmare a stabilirii cursului oficial al leului moldovenesc Banca Naţională a Moldovei întocmeşte
Buletinul informativ privind cursul oficial al leului moldovenesc faţă de valutele străine care se
difuzează băncilor licenţiate şi publicului larg prin intermediul diferitor mijloace de informare.
Băncile licenţiate stabilesc de sine stătător cursurile de cumpărare şi vânzare a valutei străine la
tranzacţiile. În acelaşi timp, aceste cursuri pot fi stabilite atât unice pentru toţi clienţii - persoane
juridice, cât şi individual pentru fiecare client - persoană juridică în dependenţă de suma
tranzacţiei sau alte criterii stabilite de banca licenţiată. Această regulă se aplică la
cumpărarea/vânzarea valutei străine atât contra leului moldovenesc cât şi contra altei valute
străine.

7.2.Operațiunile valutare pe care le efectuează BC Moldindconbank

BC „Moldindconbank” afectează operaţiuni valutare cu : 
- Cecuri nominative - este un ordin scris, necondiţionat, prin care emitentul
cecului cere băncii plătitoare să plătească în favoarea unei persoane fizice sau juridice o anumită
sumă de bani.
Filialele BC „Moldindconbank” S.A. încasează cecuri nominative de la persoane fizice şi
juridice. La ordinul clienţilor, Banca emite cecuri nominative în USD şi EUR, care pot fi
utilizate pentru efectuarea atât a plăţilor comerciale cât şi a celor necomerciale. Emiterea şi
încasarea cecurilor nominative se efectuează în conformitate cu prevederile Regulamentului
BNM privind reglementarea valutară pe teritoriul RM Nr.2 din 13.01.1994. 
- Vânzarea şi procurarea cecurilor de călătorie “American Express”
Cecurile de călătorie “American Express” sunt cele mai utilizate şi cunoscute cecuri din lume.
Ele constituie cea mai sigura modalitate de achitare pentru cei care pleacă în străinătate, deoarece
în cazul pierderii sau furtului, acestea pot fi recuperate chiar în ţara respectivă. BC
“Moldindconbank” S.A. oferă clienţilor servicii de realizare şi încasare a cecurilor de călătorie
“American Express”.
59
 - Transferuri de mijloace băneşti – Banca oferă clienţilor săi posibilitatea
transferurilor de mijloace băneşti pentru persoanele fizice din orice ţară a lumii şi în orice ţară a
lumii. Graţie reţelei largi de relaţii corespondente, care cuprinde atât bănci din CSI, cât şi din
Europa şi Statele Unite ale Americii, Banca îşi deserveşte rapid şi eficient clienţii.
- Operaţiunile documentare - BC “Moldindconbank” S.A. propune clienţilor
săi un larg spectru de servicii privind operaţiunile documentare practicate în sistemul bancar
internaţional. BC “Moldindconbank” S.A. emite acreditive documentare, incassouri, garanţii în
valută străină. La solicitarea clientului, acreditivele şi garanţiile “Moldindconbank” S.A. pot fi
emise în cadrul liniilor de credit oferite de Banca Europeana pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare,
Banca Mondială, precum şi de băncile de gradul întâi din SUA şi Europa.
- Operaţiuni de dealing
La cererea clienţilor, BC "Moldindconbank" S.A. efectuează:
- Operaţiuni de vânzare-cumpărare a valutei în numerar şi prin virament;
- Convertirea valutei la cursuri avantajoase în termene minimale;
- Operaţiuni FOREX pe piaţa bancară internaţională prin intermediul sistemului REUTER
“Dealing”;
- Acordă servicii de brokeraj pentru clienţi în cadrul operaţiunilor FOREX.
Tendinţa generală a dezvoltării sistemului bancar în practica internaţională constituie
universalizarea activităţii bancare, ce se exprimă în extinderea prezenţei lor pe piaţa valorilor
mobiliare şi diversificarea activităţii pe această piaţă. Modelul sistemului bancar implementat în
Republica Moldova admite diferite forme de activitate a băncilor pe piaţa valorilor mobiliare. În
ultimii ani băncile au devenit operatorii principali ai pieţei financiare. Băncile deţin practic tot
volumul valorilor mobiliare de stat, îndeplinesc funcţia de market-maker pe această piaţa, joacă
un rol foarte activ pe piaţa valorilor mobiliare corporative.
S.A."Moldindconbank" este un dealer primar pe piaţa VMS şi le oferă investitorilor
accesul la ea. Cu ajutorul metodelor de analiză tehnică modernă şi statisticii financiare, sunt
elaborate strategii eficiente de comercializare pe piaţa valorilor corporative, care asigură
realizarea unei rate de profit înalte şi minimalizarea riscurilor. În afară de aceasta, licenţele,
eliberate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, îi permit băncii să efectueze operaţiuni ce
ţin de activitatea de brokeraj, de dealer, underwriting şi depozitar. Banca înregistrează o
lichiditatea destul de înaltă a acţiunilor ce este confirmată şi de valoarea lor la Bursa de Valori şi
ca rezultat, a sporit şi portofoliul de valori mobiliare.

60
 - Operaţiunile efectuate pe piaţa valorilor mobiliare
Banca efectuează operaţiuni cu valori mobiliare în conformitate cu Regulamentul privind
activitatea cu hârtii de valoare în cadrul B.C."Moldindconbank"S.A. Serviciile acordate de către
bancă sunt următoarele:
- Gestionarea activelor;
- Gestionarea operaţiunilor de brokeraj;
- Investiţii directe.
- Operaţiuni cu valori mobiliare corporative:
- deservirea de brokeraj;
- cumpărarea-vânzarea oricăror pachete de acţiuni ale întreprinderilor din contul şi la
dispoziţia clientului;
- operaţiuni REPO;
- cumpărarea-vânzarea instrumentelor financiare de plata (cambii);
- underwriting;
- desfăşurarea activităţii de depozitare.
BC “Moldindconbank” S.A. este un participant important pe piaţa valorilor mobiliare de
stat, care oferă investitorilor: accesul pe piaţa valorilor mobiliare de stat şi deservirea de brokeraj
pe piaţa valorilor mobiliare de stat.
Operaţiunile pe pieţele valutare constau în cumpărarea şi vânzarea de valute şi devize, în
deosebi convertibile. Aceste operaţiuni se desfăşoară între băncile comerciale sau între bănci şi
clienţii lor, prin telefon, fax, e-mail, swift etc.
BC „Moldindconbank”S.A cumpăra si vinde principalele valute convertibile contra lei si
de asemenea efectuează tranzacţii "cross" (intre valute convertibile). Tranzacţiile valutare pot fie
efectuate cu decontare in aceeaşi zi ("today"), ziua următoare ("tomorrow"), la vedere ("spot") si
la termen („forward”).
Cotract Forward pe cursul de schimb are următoarele caracteristici:
1. Unui cumpărător de contract pe cursul de schimb:
- instrument financiar derivat destinat persoanelor fizice, persoanelor juridice, altor bănci;
- reprezintă un contract încheiat intre Banca (vânzător/comparator) si un client
(comparator/vânzător) care poate fi o alta banca, un client persoana fizica, sau juridica, prin care,
cele doua părţi îşi exprimă acordul asupra schimbului la o data viitoare (mai mult de doua zile de

61
la data încheierii tranzacţiei) a unei sume specificate, exprimate intr-o anumita valuta, la o rata
de schimb fixa, stabilita in momentul încheierii contractului;
- perioada maxima a unui contract forward este de 12 luni intre ziua încheierii tranzacţiei si
ziua decontării efective.
2. Unui vânzător de contract forward pe cursul de schimb:
- protejarea împotriva reducerii in viitor a ratei de schimb pentru valuta de referinţă;
- fructificarea marjei pozitive prognozate a exista in viitor, intre rata de schimb a valutei de
referinţă (rata spot existenta pe piaţa – mai mica) si rata contractului forward (mai mare); astfel,
clientul poate cumpăra suma in valuta la rata spot (mai mica) si o poate revinde la rata forward
(mai mare).
Garanţii acceptate de bancă: reale mobiliare (constituite la unitatea bancară teritorială la
care î-şi are clientul contul curent); depozit colateral; titluri de stat etc.
Documentele necesare sunt următoarele:
- clientul încheie cu banca un contract-cadru in vederea derulării acestui tip de tranzacţii care
cuprinde principalele condiţii de tranzacţionare (aspectele generale);
- la iniţierea fiecărei operaţiuni intre Banca si client se încheie un contract forward pe cursul
de schimb, care cuprinde elementele specifice tranzacţiei respective (suma noţionala, data valutei
etc.). De asemenea, clientul are obligaţia de a specifica in contract scopul operaţiunii efectuate:
speculativ sau acoperire a riscului valutar;
- contractele vor fi semnate de către clienţii băncii, astfel:
* în cazul persoanelor juridice – de către reprezentanţii împuterniciţi ai acestora sa
reprezinte clientul, conform fisei specimenelor de semnături depusa la banca;
* în cazul persoanelor fizice – in baza actului de identitate in original, conform normelor
interne ale băncii.
Operaţiunea spot reprezintă decontările ce se efectuează în a doua zi lucrătoare după ziua
tranzacţiei.
Operaţiunile FOREX reprezintă o activitate tradiţională a BC „Moldindconbank” S.A.,
care este operatorul principal al pieţii locale valutare atât pentru clienţi cat şi pentru băncile
comerciale din Republica Moldova. Imaginea înaltă pe piaţa valutară şi clientela diversificată,
care efectuează numeroase operaţiuni de export şi import, asigură băncii poziţia de lider pe piaţa
locală valutară.
BC „Moldindconbank” S.A. este un participant activ pe piaţa FOREX. Centrul de dealing
al băncii are legătură directă cu brokeri din Londra, New York, Singapore şi Frankfurt pe Main,

62
ceea ce permite obţinerea informaţiei şi efectuarea tranzacţiilor on-line cu băncile corespondente
din CSI, Uniunea Europeană şi SUA. Lichiditatea înaltă şi profitabilitatea ridicată a pieţei
FOREX atrage tot mai mulţi participanţi.
BC „Moldindconbank” S.A. este prima şi unica bancă pe piaţa locală a serviciilor de
brokeraj care oferă clienţilor acces direct la piaţa FOREX. Pe parcursul anului 2011 comparativ
cu anul precedent numărul de clienţi a crescut cu 60%.
Contractul Swap de devize (pe cursul de schimb) are curmătoarele caracteristici:
- instrument financiar derivat destinat persoanelor fizice, persoanelor juridice, altor bănci;
- reprezintă un contract încheiat între Banca şi un client (alta banca, persoana fizica sau
juridica), prin care cele doua părţi îşi exprimă acordul asupra schimbului unei sume în devize
(contra MDL sau alta deviza), pe baza a doua cursuri diferite, corespunzătoare la doua date de
valută diferite, data decontării iniţiale respectiv data decontării finale, stabilite la data încheierii
contractului;
- pe perioada dintre cele doua operaţiuni nu se calculează si nu se vărsa dobânzi deoarece
valoarea acestora a fost inclusa in cursurile de tranzacţionare prin operaţiunea swap;
- perioada maxima a unui contract swap este de 12 luni intre data decontării iniţiale si data
decontării finale.
Avantajele acestui contract sunt: obţinerea pe o perioada specificata de timp a unei
anumite valute , prin schimbul contra unei alte valute disponibile, urmând ca la o data viitoare sa
se facă schimbul simetric, prin care fiecare obţine valuta pe care o avea înainte de operaţiunea
swap; gestionarea si acoperirea riscului unei mişcări adverse a cursului de schimb aferent valutei
de care dispune; fructificarea marjei pozitive prognozate a exista in viitor intre cursul forward,
stabilit conform contractului swap şi cursul spot existent în acel moment pe piaţă.
Garanţia contractului este constituită la unitatea bancară teritorială la care clientul are
deschis contul curent, reprezintă suma existentă în contul/ conturile clientului (sub formă de
depozit colateral, titluri de stat etc.) şi blocate la dispoziţia băncii, în vederea acoperirii
potenţialelor pierderi generate de fluctuaţia pieţei.
Documentele necesare sunt:
- la iniţierea unei operaţiuni swap pe devize, clientul încheie cu Banca “Contractul swap pe
devize (pe cursul de schimb)“, in care sunt precizate elementele tranzacţiei: suma tranzacţionata,
valutele tranzacţionate, data decontării iniţiale, data decontării finale, valoarea garanţiei etc.;
Contractele vor fi semnate de către clienţii băncii, astfel:
- în cazul persoanelor juridice – de către reprezentanţii împuterniciţi ai acestora sa reprezinte
clientul conform fisei specimenelor de semnături depusă la bancă;
63
 - în cazul persoanelor fizice – in baza actului de identitate în original, conform normelor
interne ale băncii.
Operaţiunea SWIFT- constituie o tehnică computerizată de transmitere a mesajelor.
Prin utilizarea reţelei vaste de conturi corespondente şi a sistemului SWIFT, BC
„Moldindconbank”S.A. asigură transferarea plăţilor în orice ţară a lumii şi primirea lor din
străinătate în termeni reduşi de timp. Transferurile sunt efectuate în conformitate cu
"Regulamentul privind reglementarea valutară pe teritoriul Republicii Moldova". Mijloacele
băneşti transferate prin intermediul reţelei de bănci corespondente sunt înscrise în contul
beneficiarului în timp de 1-3 zile lucrătoare. Transferurile internaţionale din ordinul /sau în
favoarea persoanelor fizice nu necesită un cont valutar şi nu au proceduri complicate de realizat.
Persoanele fizice pot beneficia de acest serviciu, prezentând buletinul de identitate. Transferurile
se efectuează din contul mijloacelor în numerar depuse la ghişeele băncii, a celor primite de
peste hotare sau din contul resurselor înregistrate în conturile ordonatorului. Plata poate fi
efectuată în valută străină ce diferă de valuta contului, banca asigurând convertirea imediată
dintr-o valută în alta. În BC „Moldindconbank”S.A S.A. expedierea sau eliberarea transferului
de bani prin sistemul internaţional de plăţi SWIFT poate fi efectuată printr-un cont personal
deschis la bancă în valută străină sau fără deschiderea contului la prezentarea documentelor de
identitate. Având cea mai largă reţea de filiale si agenţii în Moldova, BC „Moldindconbank”S.A
asigură acoperirea în teritoriu şi operativitatea în deservire. Transferurile de bani prin SWIFT se
recomandă pentru sume ce depăşesc 500 dolari SUA (sau echivalentul în orice altă valută).
Durata lor de transmitere este trei patru zile bancare.
Operaţiunile de încasări şi plăţi realizate cu alte ţări vizează fluxurile monetare rezultate
din relaţiile economice externe. Încasările şi plăţile privind relaţiile comerciale cu alte ţări
cuprind relaţiile desfăşurate în valută şi cele efectuate cu mijloace de plată în valută(trate, bilete
la ordin etc. exprimate în valută). Cele mai importante modalităţi de plată sunt Incaso-ul
documentar şi Acreditivul documentar.
Incaso-ul, ca modalitate de plată, reprezintă tratarea de către bănci a documentelor
comerciale (facturi, documente de transport) şi/sau financiare (cambii, bilete la ordin) în
conformitate cu instrucţiunile primite de la exportator, cu scopul de a: obţine plata şi/sau
acceptarea; remite documentele contra plată şi/sau acceptare; emite documentele în baza altor
termeni şi condiţii. 

64
 Avantaje :
- utilizarea incasao-ului este mai sigură decât utilizarea ordinului de plată simplu, conferind
o anumită certitudine partenerilor privind îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractul
comercial încheiat;
- implica costuri mai mici faţă de acreditiv;
- în cazul incasao-urilor ce prevăd eliberarea documentelor contra acceptare, trasul are
posibilitatea de a vinde marfa şi de a obţine disponibilităţi înaintea plăţii;
- nu necesită blocarea disponibilităţilor importatorului.
Caracteristici esenţiale ale Incaso-ului documentar sunt: operaţiunea este iniţiată
întotdeauna de către exportator; această modalitate de decontare ce se bazează, în esenţă, pe
obligaţia de plata a cumpărătorului, asumată prin contractul comercial, prin intermediul ordinului
incaso [Anexa 18]; scopul operaţiunii este transmiterea documentelor comerciale şi/sau
financiare de la beneficiarul plăţii la plătitor contra plată/acceptare sau în alte condiţii; obligaţia
de plată în cadrul incasoului revine trasului. Banca preia obligaţia de plată numai în cazul
incasoului garantat; Incaso-urile sunt reglementate prin Regulile Uniforme privind Incaso-urile,
Publicaţia 522 (revizuita in 1995, în vigoare de 01.01.1996) a Camerei Internaţionale de
Comerţ Paris.
Modalitatea de eliberare a documentelor:
- documente contra acceptare (D/A): În acest caz, documentele comerciale sunt însoţite şi de
o cambie, eliberarea documentelor de bancă trasului se face după ce acesta acceptă cambia
(trata);
- documente contra plata (D/P): Eliberarea documentelor de către bancă trasului se
realizează după ce acesta le-a plătit;
- în alte condiţii, în conformitate cu instrucţiunile primite de la trăgător.

65
 Figura 7.1: schema de derulare a incasoului

1-a etapă. Importatorul şi exportatorul convin prin contract termenii operaţiunii şi plata
prin incaso.
2-a etapă. Exportatorul expediază mărfurile în conformitate cu termenii contractuali,
obţine documentele care atestă îndeplinirea obligaţiilor de livrare şi prezintă băncii sale (banca
remitentă) setul de documente comerciale şi/sau financiare, însoţit de ordinul de plata la incaso
(cuprinzând ordinul clar privind eliberarea documentelor contra plata/acceptare/alte condiţii).
3-a etapă. Banca remitentă (a exportatorului) transmite documentele băncii prezentatoare
(a importatorului), însoţite de o scrisoare de remitere, în care sunt preluate instrucţiunile primite
de la exportator.
4-a etapă. Banca prezentatoare (a importatorului) avizează importatorul despre primirea
documentelor.
5-a etapă. În funcţie de instrucţiunile primite la incaso, banca prezentatoare eliberează
importatorului documentele, fie contra plăţii, fie contra acceptării unei trate/ emiterii unui bilet la
ordin; în baza documentelor de livrare, importatorul preia marfa.
6-a etapă. După încasarea contravalorii documentelor de la importator, banca
prezentatoare transferă suma băncii remitente sau, după caz, îi remite efectul de comerţ
acceptat/emis sau îi confirmă acceptarea acestuia.

66
 7-a etapă. Banca remitentă notifică exportatorul despre încasarea exportului sau
acceptarea tratei/ emiterii biletului la ordin si, după caz, îi creditează contul sau îi remite efectul
de comerţ.
Acreditivul documentar este un instrument de plată frecvent utilizat în comerţul
internaţional. Acest instrument oferă vânzătorului un angajament irevocabil de plată din partea
băncii şi, în acelaşi timp, îi oferă compărătorului siguranţa că plata se va efectua numai contra
prezentării documentelor ce atestă livrarea mărfurilor/executarea lucrărilor/prestarea serviciilor,
în strictă conformitate cu termenii şi condiţiile acreditivului. Avantaje acestuia sunt:
- acreditivul conferă siguranţa tuturor părţilor implicate (cumpărător, vânzător, banca
emitentă) deoarece plata se efectuează numai dacă se dovedeşte că furnizorul a respectat în
totalitate condiţiile prevăzute în acreditiv:
- adaptabilitate permanentă la diversele forme pe care le pot avea schimburile internaţionale;
- asigură confidenţialitate şi promptitudine în derularea operaţiunilor
stipulate prin acreditiv.
Caracteristici esenţiale ale Acreditivul documentar se determină prin aceea că prin natura
sa, este o tranzacţie separată de contractul de vânzare sau de alt contract ce poate sta la baza
lui.; în toate etapele derulării acreditivului, toate părţile iau în considerare documentele şi nu
mărfurile, serviciile şi/sau alte prestaţii la care documentele se referă; Acreditivele documentare
sunt supuse Regulilor şi Uzanţelor Uniforme privind acreditivul documentar, Publicaţia 500 a
Camerei Internaţionale de Comerţ, Paris.
Deschiderea acreditivului se face la cererea ordonatorului, în baza existenţei sursei de
deschidere a acreditivului care poate fi: sursa proprie a clientului/ credit/ finanţare externă. BC
„Moldindconbank”S.A oferă clienţilor acreditive irevocabile în diferite valute străine confirmate
sau neconfirmate cu plata la vedere, la termen, prin acceptare şi negociere. Confirmarea
acreditivelor emise de BC „Moldindconbank”S.A se va efectua de bănci de prim rang din Europa
şi SUA în baza liniilor de credit a băncii.

67
 Figura 7.2. Schema de derulare a Acreditivului documentar.

1. Realizarea operaţiunii comerciale între cele două părţi Cumpărătorul (importatorul)

şi vânzătorul (exportatorul) convin prin contract termenii operaţiunii şi stabilesc modalitate de
plată acreditivul documentar.
2. Cererea de deschidere a acreditivului documentar Importatorul (ordonatorul) cere
băncii sale sa deschidă un acreditiv în favoarea exportatorului (beneficiar), detaliind toate
condiţiile conform prevederilor contractului.
3. Deschiderea acreditivului documentar Banca importatorului (banca emitentă)
transmite textul acreditivului documentar la banca sa corespondentă din ţara exportatorului
(banca beneficiarului), cerându-i eventual să-l şi confirme.
4. Avizarea deschiderii acreditivului documentar. Banca corespondentă (avizatoare)
avizează deschiderea acreditivului documentar vânzătorului (exportatorului), transmiţându-i un
exemplar al acestuia.
5. Expedierea mărfii şi prezentarea documentelor de livrare. Vânzătorul
(exportatorul) expediază marfa şi prezintă băncii avizatoare toate documentele de livrare
precizate în acreditivul documentar, întocmite în strictă conformitate cu termenii şi condiţiile
acestuia.

68
 6. Controlul documentelor. După verificarea conformităţii stricte a documentelor cu
termenii şi condiţiile acreditivului, banca avizatoare fie efectuează plata (dacă este banca
plătitoare sau confirmătoare), fie remite documentele pentru plata băncii emitente.
7. Remiterea documentelor. Banca corespondentă trimite documentele băncii emitente.
8. Efectuarea plăţii contra documente conforme (rambursarea băncii plătitoare) şi
eliberarea documentelor. Banca emitentă, după verificarea documentelor, efectuează plata (sau
rambursează banca plătitoare), apoi eliberează documentele clientului sau (importatorul) contra
plată.
9. Recepţia mărfii. Intrând în posesia documentelor, cumpărătorul (importatorul) poate
vămui şi recepţiona marfa. 

69
 Capitolul VIII. A naliza principalilor indicatori
Analiza structurii activelor băncii comerciale „Moldindconbank”, pentru perioada 2010-
2011 şi încadrarea în limitele de reglementare calculele sunt efectuate în baza informaţiei
cuprinse în bilanţul contabil şi raportul privind rezultatele financiare [Anexa 16 – 25].
Activele bancare reprezintă totalitatea disponibilităţilor băncii care generează profit.
Structura activelor reprezintă raportul diverselor ca calitate active la total active bilanţiere.
Portofoliul activelor a unei bănci comerciale este structurat în patru categorii mari:
- Numerar în bancă;
- Portofoliul investiţional;
- Portofoliul de credite;
- Clădiri, mijloace fixe şi alte imobilizări.
Indicatorii lichidităţii – reflectă posibilitatea băncii de a-şi onora plăţile faţă de clienţi,
ca urmare a devierii proporţiei dintre activele pe termen scurt şi lung cu structura pasivelor
băncii.
1. Coeficientul lichidităţii pe termen lung(principiul 1) ≤ 1
Formula 8.1.

Active _ pe _ TL
P1 
Re surse _ financiare

2010 2011
0,83 0,77
2. Rata lichidităţii curente (principiul 2) ≥ 20%
Formula 8.2.

Active _ lichide
P2  *100%
Total _ activ

2010 2011
35,96% 28,43%

Concluzie: Rata minimă a acestui coeficient trebuie să fie de cel puţin 20%, conform
reglementărilor prudenţiale stipulate de BNM. Din calculele efectuate observăm că în ambele
perioade analizate indicatorul în cauză este mai mare de 20% . Valoarea înaltă reflectă suficienţa

70
activelor cu lichiditate înaltă şi banca în orice moment va avea posibilitatea să-şi onoreze
datoriile faţă de depunători.

3. Ponderea activelor monetare în totalul activelor – acest indicator arată

gradul de acoperire a activelor băncii cu mijloace lichide, cu cât indicatorul este mai mare cu atât
mai lichidă se consideră banca.
Formula 8.3.

MBnumerar  MBdat .de.banci  MBdat .BNM  mij. plasate.overnight

PM  *100%
TA

Tbelul 8.1

ACTIVE 2010 2011

Mijloace băneşti în
323,930 291,401
numerar
Mijloace băneşti,
434,204 179,853
cuvenite de la bănci
Mijloace băneşti,
cuvenite de la
344,334 666,063
Banca Naţională a
Moldovei
Mijloace plasate
36,461 0
overnight
Total active 5,116,243 6,015,721

Calculul poziţiei monetare a băncii (PM )

2010 2011
15 % 11 %

Concluzie: Activele totale ale băncii sunt constituite din active monetare, portofoliul de
hârtii de valoare, credite şi active imobilizate. Din datele din tabel observăm că poziţia monetară
a băncii Moldindconbank este mare în ambele perioade analizate ceea ce rezultă că ea deţine
suficiente lichidităţi ce îi acordă posibilitatea de a-şi finanţa operaţiunile curente. În anul 2011 s-

71
a înregistrat 22% iar în 2012 - 20% fiind în diminuare. Ambele mărimi ar putea crea dificultăţi
băncii, deoarece mărimea ideală a activelor monetare ar fi de 10%, şi deţinerea lichidităţii cu
exces faţă de necesitatea băncii poate afecta profitabilitatea băncii.
4. Cota portofoliului investiţional în totalul activului – indicatorul dat se
studiază în dinamică şi creşterea lui presupune a fi un semn al îmbunătăţirii lichidităţii bancare
însă mărimea mare a acestui indicator semnifică scăderea profitabilităţii.
Formula 8.4

HVcumparate. p / u.vinzare  HVinvestitionale

Portof .inv.  *100%
TA

Tabelul 8.2

ACTIVE 2010 2011

Valori mobiliare disponibile
78 78
pentru tranzacţii si vânzare
Valori mobiliare
771,433 639,940
investiţionale

Total valori mobiliare 771,423 639,882

Total active 5,116,243 6,015,721

Calculul cotei portofoliului investiţional în total activ:

2010 2011
15 % 11 %

Concluzie: Din calculele efectuate observăm că ponderea portofoliului investiţional în

mărimea totală a activelor este optimală. În anul 2012 s-a înregistrat o mică diminuare a
indicatorului respectiv ceea ce se apreciază pozitiv dacă privim din punct de vedere al lichidităţii
şi el este optim, iar dacă privim din punct de vedere al structurii activelor el nu este acceptabil
deoarece mărimea ideală ar fi de 30%.

5. Ponderea portofoliului de credite în totalul activului – Portofoliul de credite

72
 reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment dat de timp şi creditele sunt
principalele active ale unei bănci şi ponderea lor în totalul activului ar trebui să fie cea mai mare
deoarece ele generează cea mai mare parte a veniturilor din exploatare.
Formula 8.5

Total .credite
Ponderea.cred . *100%
TA

Tabelul 8.3

ACTIVE 2010 2011

Credite şi creanţe
privind leasingul 2,791,537 3,810,617
financiar

Total active 5,116,243 6,015,721

Calculul ponderii portofoliului de credite în total activ:

2010 2011
55 % 63 %

Concluzie: În baza analizei efectuate putem menţiona că ponderea creditelor în totalul

activului este mare şi în dinamică a înregistrat o creştere ceea ce se apreciază pozitiv.

6. Ponderea imobilizărilor în total activ – acest indicator arată gradul de

imobilizare a activelor în clădiri, mijloace fixe, utilaje, etc.
Formula 8.6.

MF .nete  alta.avere.imobila  alte. Active

Ponderea.imobiliz *100%
TA

Tabelul 8.4

ACTIVE 2010 2011

Mijloace fixe nete 2,791,537 3,810,617

Altă avere imobilă 132,536 72,158

73
Alte active 128,115 198,918

Total active 5,116,243 6,015,721

Calculul ponderii imobilizărilor în total activ:

2010 2011
5,9 % 6,7 %

Concluzie: Din calculele efectuate observăm că ponderea imobilizărilor în suma totală a

activului în dinamică s-a majorat, însă trebuie să luăm în consideraţie şi faptul că în dinamică
suma activului s-a majorat. Din cele relatate mai sus putem să menţionăm că banca analizată
dispune de potenţial tehnic care îi permite să îşi desfăşoare activitatea în condiţii optime.
Diminuarea investiţiilor în imobilizări va avea ca consecinţă pierderea clientelei, deoarece se
face pe baza închiderii de filiale sau refuzului de modernizare a mijloacelor fixe şi reţelelor
informatice existente. Mărimea optimă a imobilizărilor în suma totală a activului ar fi de 2-5%.
Active generatoare şi negeneratoare de dobândă – Activele profitabile ale băncii, în
literatura de specialitate, mai pot apărea şi sub denumirea de active lucrative, valorificate,
investiţionale etc. Oricare ar fi denumirea lor, esenţa rămâne aceeaşi, ele reprezintă operaţiunile
băncii ce generează venituri. Vom grupa activele băncii din următorul tabel în : active
generatoare/ profitabile de dobândă şi active negeneratoare de dobândă. De asemenea vom
calcula valoarea fiecărui grup şi vom determina suma activelor totale de care dispune banca.

Tabelul 8.5

74
 Suma, mii lei pentru anii
Gruparea activelor în
Nr. Indicatori 2011-2012
profitabile/neprofitabile
2011 2012
1. MB în numerar 323,930 291,401 Neprofitabile
2. MB,datorate de bănci 434,204 179,853 Neprofitabile
3. MB, datorate de BNM 344,334 666,063 Neprofitabile
Mijloace plasate
4. 36,461 0 Profitabile
overnight
HV cumpărate p/u
5. 78 78 Neprofitabile
vânzare
6. HV investiţionale 771,433 639,940 Profitabile
7. Credite şi leasing 2,791,537 3,810,617 Profitabile
8. Mijloace fixe,net 117,074 150,347 Neprofitabile
Dobândă sporită ce
9. 46,789 37,544 Neprofitabile
urmează a fi primită
10. Altă avere imobilă 132,536 72,158 Neprofitabile
11. Alte active 128,115 198,918 Neprofitabile
Active generatoare de dobândă :

2010 2011
3,599,431mii lei 4,450,557 mii lei

Active negeneratoare de dobândă :

2010 2011
1,527,060 mii lei 1,596,362 mii lei

Total active :
o 2010 – 3,599,431 + 1,527,060 = 5,126,491 mii lei
o 2011 – 4,450,557 + 1,596,362 = 6,046,919 mii lei

Concluzie : Activele totale ale băncii sunt constituite din active generatoare şi
negeneratoare de dobândă. Conform analizei observăm că ponderea cea mai mare în suma totală
a activelor revine activelor generatoare de dobândă, constituind în, 2011 – 70,2% şi 2012 – 73,6
% din total active, înregistrându-se o majorare ceea ce se apreciază pozitiv. În cadrul acestui
grup de active locul de lider îl deţin operaţiunile de creditare şi de leasing (în mediu 90%). Din
grupa activelor negeneratoare de dobândă ponderea majoră o deţin mijloacele băneşti datorate de
BNM.

75
 7. Marja bancară absolută : acest indicator exprimă capacitatea băncii de a-şi
acoperi cheltuielile cu dobânzile bonificate la depozite din veniturile obişnuite prin încasarea
dobânzilor la creditele acordate.
Formula 8.7.
MA = Venituri aferente dobânzilor – Cheltuielile aferente dobânzilor.

- 2010 : MA = 431,213 – 252,609 = 178,604 mii lei.

- 2011 : MA = 392,213 – 183,663 = 208,550 mii lei

8. Marja bancară relativă (SPREAD)

Formula 8.8.

Venituri _ din _ dobinzi Cheltuieli _ cu _ dobinzi

SPREAD  *100%  *100%
Active _ profitabile Total _ resurse _ atrase

Anul 2010:
SPREAD = 431,213/3,599,431 *100% - 252,609 / 3,822,971*100% =11,9 % - 6,6 % = 5,3%
Anul 2011:
SPREAD = 392,213/4,450,557 *100% - 183,663/4,380,156 *100 % = 8,81% - 4,2% = 4,6 %

Venit _ aferent _ dobinzii  Cheltuieli _ aferente _ dobinzii

NIM  *100%
Active _ productive

9. Marja netă din dobânzi (NIM)

Formula 8.9.
Anul 2010:
NIM=431,213 – 252,609 / 3,599,431 *100 %= 4,9 %
Anul 2011 :
NIM=392,213 – 183,663/4,450,557 * 100 % = 4,6 %

Concluzie: Conform calculelor efectuate marja absolută fructificată de bancă în dinamică

s-a majorat de la an la an. În acelaşi timp s-a diminuat marja netă din dobânzi ceea ce conduce la
diminuarea valorii capitalului băncii. Pentru a-şi atinge scopul de maximizare a profitului băncile
trebuie să tindă să îşi majoreze ponderea activelor generatoare de profit în total activ.
76
 10. Coeficientul de fiabilitate arată capacitatea băncii de a genera profit în viitor. Dacă
coeficientul este în creştere atunci fiabilitatea băncii este în normă.
Formula 8.10.

Active. profitabil e
K  * 100%
Active.Totale
2010 2011
70,4 74%

Din calculele efectuate rezultă că banca nu pierde din capacitatea de a genera profit ceea
ce influenţează pozitiv asupra activităţii sale. Această creştere nu este foarte mare ceea ce rezultă
că banca dispune în continuare de capacitatea de a genera profit foarte mare de 74%.

77
 CONCLUZII
Un sistem bancar sănătos este construit pe bănci profitabile şi capitalizate în mod adecvat.
Profitabilitatea, sub forma profiturilor realizate este, de regulă, una din sursele cheie ale generării
capitalului iar profitul reprezintă rezultatul final care reflectă efectele nete ale politicilor şi
activităţilor unei bănci într-un exerciţiu financiar.
BC Moldindconbank" S.A. este una din băncile de prim rang, parte componentă a
sistemului financiar-bancar din Moldova. În toţi anii, creditarea a fost produsul financiar
principal al S.A. „Moldindconbank”. În ciuda crizei actuale din ramura industriei, banca menţine
poziţia de lider în creditarea întreprinderilor din sfera respectivă, precum şi în transporturi şi
comunicaţii, construcţii, care sunt clienţi ai acestei instituţii financiare, sub aspect „istoric”.
Întrucât în ultimii ani banca a luat cursul spre universalitate în dezvoltarea sa, în prezent
vinificaţia şi agricultura sunt reprezentate pe larg printre clienţii băncii. Totuşi, din volumul total
al portofoliului de credit, banca oferă o bună parte a resurselor de credit agenţilor economici care
activează în domeniul producţie industriale.
BC "Moldindconbank" S.A. le oferă clienţilor o listă completă de servicii de decontare
documentară, aplicate în practica bancară internaţională. Banca îşi extinde, de asemenea,
activitatea pe piaţa valutară şi pe piaţa valorilor mobiliare şi se mai preconizează lansarea pe
piaţa valorilor mobiliare a unor ţări mari, precum SUA, Germania, Japonia.
Rezultatele bune şi poziţia stabilă pe piaţa bancară au fost obţinute, în mare măsură,
datorită profesionalismului grupului de manageri al băncii. Specialiştii consideră că în condiţiile
concurenţei crescânde, instituţia financiară are nevoie de o strategie de dezvoltare pe viitor.
Sarcinile, scopurile şi reperele noi ale dezvoltării băncii sunt formulate în planul de business.
Acesta prevede, în particular, confirmarea renumelui de instituţie financiară de frunte a
Moldovei, care deţine un capital normativ solid şi oferă un spectru vast de servicii bancare.
În concluzie pot să menţionez că S.A."Moldindconbank" în toţi anii săi de activitate le-a
dovedit clienţilor şi partenerilor de business că este demn de încredere şi relaţiile de parteneriat
cu clienţii sunt într-o continuă dezvoltare. Prosperitatea B.C.„Moldindconbank” S.A. se bazează
pe trei factori decisivi: fidelitatea clienţilor, susţinerea acţionarilor şi profesionalismul
angajaţilor. Ataşamentul faţă de cele mai bune tradiţii bancare, profesionalismul înalt al echipei
de angajaţi, preocuparea continuă pentru dezvoltarea celor mai noi servicii şi tehnologii bancare
îi permit băncii să menţină una dintre poziţiile de vârf pe piaţa financiară a Moldovei şi reputaţia
unui partener de afaceri de încredere.

78
 BIBLIOGRAFIE
1. Legea RM nr. 548-XIII din 21 iulie 1995 “Cu privire la Banca Naţională a Moldovei” //
Monitorul Oficial al RM. nr. 56-77 din 12.10.1995.
2. Legea RM nr. 550-XIII din 21 iulie 1995 “Instituţiilor financiare” // Monitorul Oficial al RM. nr.
112 din 01.01.1996.
3. Legea RM nr. 1134-XIII din 2 aprilie 1997 “Privind societăţile pe acţiuni”// Monitorul Oficial al
RM. nr. 38-39 din 12.06.1997.
4. Regulamentul BNM nr. 23/09-01 din 15.08.96 “Cu privire la autorizarea băncilor comerciale”//
Monitorul Oficial al RM. nr. 59-60 din 12.09.1996.
5. Regulamentul BNM nr. 150 din 26.06.2003 “Privind utilizarea documentelor de plată la
efectuarea plăţilor fără numerar pe teritoriul Republicii Moldova” // Monitorul Oficial al RM, nr.
141-145 din 11.07.2003.
6. Regulamentul BNM nr. 62 din 24.02.2005 Regulamentul cu privire la cardurile bancare//
Monitorul Oficial al RM. nr. 36-38 din 04.03.2005.
7. Regulamentul BNM nr. 297 din 25.11.2004 “Cu privire la deschiderea, modificarea şi
închiderea conturilor la băncile din Republica Moldova” // Monitorul Oficial al RM. nr. 218-
223/474 din 03.12.2004.
8. Normele BNM nr. 47 din 25.02.2000. "Privind operaţiunile de casă în băncile Republicii
Moldova” // Monitorul Oficial al RM. nr. 21-23/90 din 29.02.2000.
9. Regulamentul BNM nr. 122 din 29.05.2003 „Privind utilizarea acreditivului documentar
irevocabil şi acoperit pe teritoriul Republicii Moldova” // Monitorul Oficial al RM. nr. 116-120
din 13.06.2003.
10. Regulamentul BNM nr. 153 din 25.12.1997 “Cu privire la activitatea de creditare a băncilor
comerciale RM” // Monitorul Oficial al RM. nr. 8/24 din 30.01.1998.
11. Regulamentul BNM nr. 130 din 15.05.98 “Cu privire la creditele expirate” // Monitorul Oficial
al RM. nr. 87-89/1974 din 24.09.1998.
12. Regulamentul BNM nr. 164 din 22.06.98 “Cu privire la clasificarea creditelor şi formarea
reducerilor pentru pierderi la credite (fondul de risc)”// Monitorul Oficial al RM. nr. 42-44,r III,
din 28.06.1998.
13. Regulamentul BNM nr. 424 din 28.12.2000 "Privind modul de efectuare de către BNM a
operaţiunilor de depozit în lei moldoveneşti cu băncile autorizate"// Monitorul Oficial al RM. nr.
16-18/65 din 15.02.2001.

79
14. Regulamentul BNM nr. 2 din 13.01.1994 “Cu privire la reglementarea valutară pe teritoriul
RM”// Monitorul Oficial al RM. nr. 54-55/161 din 18.06.1998.
15. Regulamentul BNM nr. 85 din 15.04.2004 “Cu privire la regimul rezervelor obligatorii”//
Monitorul Oficial al RM. nr. 67-72 din 30.04.2004.
16. Regulamentul BNM din 08.08.1997 “Cu privire la lichiditatea băncilor comerciale” // Monitorul
Oficial al RM. nr. 64-65/105 din 02.10.1997.
17. Norme ale CNVM nr. din “privind modul de acordare şi retragere a licenţelor pentru activitatea
pe piaţa valorilor mobiliare” // Monitorul Oficial al RM. nr. 156/328 din 31.12.1999.
18. Statutul Băncii Comerciale pe Acţiuni pentru Industrie şi Construcţii „Moldindconbank”S.A.
19. Regulamentul BNM privind organizarea contabilităţii în băncile comerciale din RM din 27
octombrie 2005.
20. Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.27 din
28.04.2004.
21. Regulamentul privind deschiderea, modificarea şi închiderea conturilor la băncile licenţiate din
Republica Moldova nr.297 din 25.11.2004, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.218-
223/474 din 10.12.2004
22. Regulamentul privind modul de efectuare,evidenţă şi monitorizare a operaţiunilor de depozit cu
persoanele fizice aprobat de Consiliul B.C. “Moldindconbank” S.A., proces - verbal nr.11 din
31.07.08
23. Regulamentul privind normele de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării
terorismului, aprobat de Consiliul BC “Moldindconbank” S.A. la 21.09.2007, proces – verbal
nr.11
24. Regulamentul privind executarea transferului de credit, aprobat de Consiliul BC
„Moldindconbank” S.A., proces-verbal nr.2 din 22.03.06
25. Manual de uz intern privind creditarea - 2008
4. Activitatea de casierie, www.ilincagorobet.ase.md
5. Activitatea financiar-economică a băncii, www.moldindconbank.md

80
ANEXE

81