Universitatea de Stat A Republicii Moldova
Universitatea de Stat A Republicii Moldova
Universitatea de Stat A Republicii Moldova
Viaţa în societate presupune un sistem de legături sociale care-l pun pe individ într-un
permanent şi diversificat contact cu semenii săi. Toate aceste relaţii interumane, care se formează
zi de zi, alcătuiesc „viaţa socială”. Aceasta impune indivizilor un anumit comportament, absolut
necesar pentru existenţa în acelaşi spaţiu a acestora.
Asupra comportamentului uman îşi exercită influenţa mai multe categorii de norme sociale ( cum
ar fi: normele morale, religioase, obişnuielnice, tehnice, juridice ) care orientează conduita
indivizilor şi îi obligă să se adapteze pentru a realiza scopurile socialpolitice existente în
societate.
În tot acest sistem al normelor sociale, normele juridice ocupă un loc foarte important.
Element de esenţă al dreptului, norma juridică este celula de bază a dreptului, este sistemul
juridic elementar.
Norma juridică este o regulă pe care legiuitorul ( puterea de stat ) o instituie pentru a
determina pe membrii societăţii la o conduită corespunzătoare, conduită ce poate fi impusă, în
caz de nerspectare, prin constrângere.
Pentru a clarifica toate aspectele conceptului de normă juridică, este necesară precizarea
caracteristicilor acesteia.
Dispoziţia – acea parte a normei juridice care se referă la conduita ce trebuie urmată
în anumite împrejurări, condiţii precizate în ipoteza normei juridice.11
10
Andrei Negru, Teoria Generală a dreptului și statului, Note de curs, Chișinău 2018, pag. 105
11
Lector Univ. Dr. Ionescu Mircea Felix Melineşti – Teoria Generala a Dreptului, Universitatea “Hyperion”,
Bucureşti 2011, pag .49
Dispoziţia formează conţinutul normei juridice.
Mai sunt :
12
Andrei Negru, Teoria Generală a dreptului și statului, Note de curs, Chișinău 2018, pag. 108
5. Dispoziţia determinată stabileşte categoric şi fără nicio posibilitate de derogare
drepturile şi obligaţiile persoanelor vizate.
6. Dispoziţia relativ determinată prevede mai multe variante posibile de conduită,
urmând ca subiecţii să aleagă una dintre ele, sau când fixează anumite limite,
drepturile şi obligaţiile subiecţilor vor trebui să se încadreze între aceste limite
În funcţie de natura juridică a normei încălcate, facem distincţie între: sancţiuni penale,
civile, administrative.
a) sancţiuni absolut determinate – cele care sunt stabilite precis de norma juridică,
neputând fi micşorate sau mărite de organul de aplicare;
b) sancţiuni relativ determinate – cele care prevăd o anumită limită minimă şi maximă, pe
baza căreia organul de aplicare urmează să aplice sancţiunea concretă.
b1) alternative – sunt cele care dau posibilitatea organului de aplicare să aleagă între două
sau mai multe sancţiuni;
b2) cumulative – sunt cele care stabilesc aplicarea cumulativă a mai multor măsuri
sancţionatorii pentru un anumit fapt antisocial.
Sancţiunea este cea care asigură în ultimă instanţă respectarea normei juridice, având, pe
de o parte, un caracter educativ, deoarece urmăreşte corectarea celui vinovat, iar, pe de altă parte,
un caracter preventiv, întrucât urmăreşte să determine abţinerea de la săvârşirea faptelor
antisociale.13
La rândul său, indiferent de forma sub care apare, actul normativ este structurat în
capitole, secţiuni, articole şi alineate. Elementul de bază al actului normativ este articolul care, de
obicei, conţine o dispoziţie de sine stătătoare. Însă, nu orice articol coincide cu o regulă de
conduită. Sunt situaţii în care un articol cuprinde mai multe reguli de conduită sau, în mod
contrar, un articol poate să cuprindă doar un element al normei juridice ( în această situaţie,
pentru a stabili conţinutul normei cu toate elementele sale logico-juridice este necesar să
coroborăm mai multe articole ).
Norma juridică şi articolul actului normativ coincid, adică într-un articol al actului
normativ în întregime este expusă norma juridică în componenţa ei triplă: a) ipoteza; b)
dispoziţia; c) sancţiunea.
Câteva norme juridice sunt incluse într-un articol al actului normativ. Majoritatea
articolelor ce formează Partea specială a Codului penal al Republicii Moldova este formată din
două sau mai multe părţi, fiecare alineat manifestându-se în calitate de normă juridică
independentă.14
13
Lector Univ. Dr. Ionescu Mircea Felix Melineşti – Teoria Generala a Dreptului, Universitatea “Hyperion”,
Bucureşti 2011, pag . 51
14
Andrei Negru, Teoria Generală a dreptului și statului, Note de curs, Chișinău 2018, pag. 111
c. Anumite elemente de structură a normei juridice pot fi întâlnite în diferite
articole.
O normă juridică îşi găseşte exprimarea în două sau mai multe articole dintr-un act
normativ sau din acte normative diferite. Acest fenomen se manifestă în cazul normelor juridice
incomplete, când ipoteza şi/sau sancţiunea pot fi evidenţiate în alte articole. Legislația națională
reglementează normele juridice de trimitere prin intermediul Legii cu privire la actele normative
din 22.12.2017. Astfel, în art.55 al acesteia „Trimiterea la alte acte normative. Abordarea
teoretică a normelor incomplete permite o așa clasificare și delimitare având drept scop
cunoașterea diferitelor categorii de norme juridice de trimitere. Acest coraport specific
caracterizează modalităţile de expunere a elementelor normelor juridice în articolele actelor
normative:
Norme juridice de trimitere – ipoteza şi/sau sancţiunea se identifică într-o altă normă
juridică din acelaşi act normativ, cu indicarea concretă a articolului şi alineatului la care se face
referinţă. De regulă, norme de trimitere sunt identificate în Codul de procedură civilă, în Codul
de procedură penală, în Codul civil.
Norme juridice de blanchetă – ipoteza şi/sau sancţiunea se identifică într-un alt act
normativ, identificarea alineatului sau articolului concret urmând a fi efectuată în procesul de
aplicare a normei în faza interpretării cazuale.
Norme juridice în alb – norma juridică incompletă îşi identifică ipoteza şi/sau sancţiunea
într-o altă normă ce la moment nu posedă forţă juridică, poate chiar încă nu este formulată.
Ulterior, în dependenţă de tehnica legislativă aplicată, norma în alb se poate transforma în normă
de trimitere, în cazul efectuării unor modificări sau completări în actul normativ iniţial, sau în
normă de blanchetă, în cazul adoptării unui nou act normativ, aparte de cel iniţial.15
15
Andrei Negru, Teoria Generală a dreptului și statului, Note de curs, Chișinău 2018, pag. 113
Avem nevoie de o clasificare a normelor juridice pentru a sistematiza într-un grup aparte
criteriile importante ce țin de norma juridică
1. Ramura de drept
Prin acest criteriu putem diferenția normele în dependența de obiectul reglementării normative și
metodele sale.
16
Potrivit acestui criteriu, normele juridie pot fi clasificate în :
2. Forța juridica
Acest criteriu depinde de faptul în ce acte normative se găsesc normele juridice și ce loc ocupa
acest act în sistemul actelor normative.
16
Boris Negru, Alina Negru, Teoria generală a dreptului și statului,2006, pag.286-289
2
Potrivit acestui criteriu, pot fi:
a) Norme juridice comlete. Sînt norme juridice complete acele norme care conțin în textul
său, cele 3 elemente de structură ca ipoteza, dispoziția, sancțiunea.
b) Norme juridice incomplete. Caracteristic pentru aceste norme e faptul ca toate elementele
de structură ale normei se întrunesc într-un text al normei.
1. Norme de trimitere ( cele care necesită luare în considerație a textului complet al
actului normativ dat)
2. Norme în alb ( cele care necesită luarea în cosiderație a textelor altor acte normative).
Norme onerative – care prescriu în mod expres obligația săvîrșirii unei acțiuni ( de
exeplu, conform alin. (4) al art. 48 al Constituției Republicii Moldova „copii sînt obligați
sa aibă grijă de părinți și să le acorde ajutor)”
Norme prohibitive – care interzic săvîrșirea unor acțiuni ( de exemplu, majoritatea
normelor de drept privat conțin interdicții)
Norme dospozitive sînt normele care acordă posibilitate unui larg comportament al subiecților
de drept, adică normele care nici nu obligă, nici nu interzic o acțiune. La rîndul lor, acestea
norme pot fi:
Norme - principii sau norme cardinale. Acestea sînt normele cuprinse în Constituții, declarații
(de exemplu, Declarația de independența a Republicii Moldova), ori sînt deduse pe cale de
interpretare, ca principii generale de drept.
Norme – mijloace normative. Acestea sunt normele care asigură traducerea cerințelor
fundamentale de reglementare a ordinii sociale, în limbajul specific dreptului.
6. Sfera de aplicare
Normele cu caracter general și special sunt pe larg aplicate în cadrul diverselor coduri care
conțin, ca regulă, părți generale și speciale.
7. Criteriul sociologico-juridic
Norme punitive – care conferă pedeapsă juridică pentru cei ce nu respectă comportamentul
prescris de lege;
Deci, dupa clasificarea efectuată de autorii Boris Negru și Alina Negru, în lucrarea sa, observam
ca normele juridice sînt larg clasificate dupa multe criterii, împreună cu explicirea ulterioară a
lor, pentru a le înțelege sensul juridic și a putea purcede la un studiu mai aprofundat în acest
domeniu.
Conclzii:
În această lucrare am desfășurat tema noremi juridice, prezentînd-o din toate aspectele care o
reprezinta. Norma este principala componentă a dreptului, deci are un caracter obligațional și
trebuie să fie respectată de toată societatea, forma de constrîngere fiind utilizată doar în cazul
cînd se încalcă aceste norme. Am subliniat faptul ca existe foarte multe clasificari a normei, ceea
ce ne demonstrează ca are un spectru larg de funcțiune, deci se întrebuințează în toate domeniile
vieții care sunt în coraport cu dreptul. Am găsit, ca norma juridică are 3 elemete constitutive
foarte importante, care sunt legate strîns una de alta, și care îndeplinesc un raport perfect în
sistemul dreptului. Am văzut că norma poate fi desfășurata într-un singur articol, la fel cum și în
acte normative diferite. Această temă ne-a permis să intrăm în esența normei juridce prin acest
studiu aprofundat.
Bibliografie:
1. Andrei Negru, Teoria generală a dreptului și statului în definiții, interpretări, scheme; 2018
2. Lector Univ. Dr. Ionescu Mircea Felix Melineşti – Teoria Generala a Dreptului, Universitatea
“Hyperion”, Bucureşti 2011
3. Andrei Balan, Magistru In Drept, Irim, Noţiunea Şi Trăsăturile Esenţiale Ale Normei Juridice,
Relaţii Internaţionale. Plus