Noi împotriva noastrã?

”Fiinta umana este unul dintre sistemele naturale ce

interactioneaza cu toate celelalte:astfel incat orice
actiune umana va afecta intr-un fel sau altul
celelalte sisteme.”

Apa noastrã cea de toate

zilele…

Aer curat vs Industrie înfloritoare

Pãmântenii împotriva Terrei

Natura este un “patrimoniu comun” al umanitatii,datorita aerului-
apei-fondului funciar si resurselor minerale si biologice;de
aceea,omenirea trebuie sa faca front comun pentru pastrarea ei cat
mai curata,mai pura.Omenirea dispune astazi de forte uriase, capabile
chiar sa schimbe inclinatia axei de rotatie terestra,provocand
hazarde antropogene in cele mai diverse arii.
HAZARDELE ANTROPICE (catastrofele) sunt fenomene cu
consecinte negative provocate de dezechilibrele mediului prin
actiunea unor factori antropogeni.Notiunea de catastrofa provine din
limba greaca,kata insemnand complet,iar strophe schimbare.In
concluzie, sunt schimbari complete si rapide in mediul
natural.Hazardele au implicatii asupra evolutiei fizice si biologice pe
Pamant;
sunt, de fapt, “natura dezlantuita”.Acestea pot fi localizate cu
precizie, dar momentul declansarii lor nu este cunoscut.
In functie de suprafata afectata, hazardele se diferentiaza
astfel:
a)Hazarde globale sistemice(tendinta de incalzire a climei datorita
efectului de sera, tendinta de ridicare a Oceanului Planetar,
reducerea stratului de ozon);
b)Hazarde globale cu efecte regionale(eroziunea solurilor);
c)Hazarde regionale care afecteaza suprafete intinse pe continente
si oceane (poluarea apei, a aerului si a solului, explozii nucleare);
d)Hazarde locale si punctuale(alunecarile de teren, procesele de
ravenare).

Razboaiele si accidentele nucleare

Razboaiele sunt cele mai grave
hazarde antropogene, care produc
pierderi de vieti omenesti, suferinte
imense, distrugeri ale obiectelor
economice si o accentuata deteriorare a
mediului.Conflictele din Vietnam (1960-
1975), di Orientul Mijlociu (1980-1988),
din Bosnia (1992) si altele au distrus in
cateva ore valori pe care omul le-a creat in zeci sau sute de ani.Au
fost distruse si incendiate un numar mare de sonde si instalatii
petroliere, provocandu-se poluarea grava a solului si a marilor.
Bombele atomice utilizate la incheierea celui De al ΙΙ-lea Razboi
Mondial , la Hiroshima (6 august 1945) si Nagasaki pierderile de vieti
omenesti, efectele de lunga durata se mai resimt chiar si in zilele
noastre.
Substantele radioactive raspandite necontrolat in afara
instalatiilor nucleare si depozitele de deseuri radioactive poarta
numele de accidente nucleare.
Hazardele nucleare sunt legate de centralele nucleare
electrice, de instalatii nucleare din institutele de cercetare
stiintifica, de caderea pe Pamant a unor sateliti artificiali cu
propulsie nucleara si de transportul si depozitarea deseurilor
radioactive.
Exista in lume peste 430 de reactoare nucleare utilizate in
centrale electrice, cele din Europa Centrala si de Est bazandu-se pe
tehnologii depasite, cu un risc ridicat de producere a unor accidente
nucleare.Cel mai grav accident nuclear din istorie s-a inregistrat in
Ucraina-Cernobal, in 1986.Exploziile nucleare arunca in aer cantitati
uriase de praf care ecraneaza Soarele si pot provoca “iarna nucleara”
(racirea intensa si rapida a atmosferei).

Mai avem ca suport Pãmântul?

Degradarea accelerata a terenurilor se inscrie printre cele mai grave
consecinte ale impactului antropogen asupra Terrei.
Conform evaluarilor efectuate de institutiile specializate ale ONU,
procesele de degradare datorate eroziunii prin apa, prin vant,
degradarea chimica si fizica afecteaza suprafete foarte mari, in
special in Asia, Africa si America de Sud, continente care
inregistreaza cele mai mari ritmuri de crestere a populatiei.

Cauzele degradãrii solurilor sunt:

•defrisarile de paduri – defrisarea nerationala a padurilor,
pentru obtinerea de terenuri agricole si pasuni, sau exploatarea
intensa a lor sub forma taierilor rase,mai ales pe terenuri cu panta
maresau cu roci frabile a dus la declansarea unor intense procese de
eroziune torentiala mergand in unele cazuri pana la spalarea totala a
solului. Pe terenurile plane, din zonele umede, dupa defrisarea padurii
s-au produs fenomene de supraumectare si chiar de inmlastinire a
solului cum se poate observa in anumite parti ale
platformelor Cotmeana si Candesti sau la poalele
Obcinelor Bucovinene.

•exploatarea excesiva a vegetatie – defrisarea tufarisurilor, in

special a jnepenisurilor din etajul subalpin a dus la intensificarea
eroziunii, a avalanselor de zapada si la dezechilibrarea regimului de
scurgere, S-a pus in evidenta ca jnepenisurile din Carpati retin circa
50% din cantitatea de precipitatii(~6000 t/ha) pe cand in portiunile
defrisate cantitate precipitatiilor retinuteeste de numai 1200-1500
t/ha, restul scurgandu-se pe versant.
•pasunatul excesiv – mai ales pe pasuni sarace, pe terenuri in
panta, pe soluri cu textura usoara si deficit de umiditate duce la
declansarea unor puternice fenomene de eroziune cum se
poate observa in Subcarpatii de Curbura, in Podisul
Moldovei si Campia Transilvaniei.Pasunatul in padure larg
raspandit in trecut duce la batatorirea solului ceea ce la
randul sau provoaca reducerea infiltratiei, accentuarea
proceselor de siroire si de spalare pe versant, saracirea
solului si impiedica regenerarea naturala a padurii.
•activitatile agricole – culturile agricole pe terenuri
necorespunzatoare sau cu o agrotehnica neadecvata ca de exemplu
cultivarea terenurilor in panta, cu aratura in lungul acesteia,
declanseaza o eroziune intensa care duce la degradarea accentuata a
acestor suprafete.Aratul cu pluguri cu brazda adanca a terenurilor cu
sol subtire, a provocat ingropare stratului cu humus si scoaterea la
suprafata a orizontului cu carbonati sau chiar a mranelor si argileler
pe care se formase solul.
 •activitatile industriale – exploatarile miniere duc adesea la
degradarea
terenului fie direct prin decopertare, cand minereul se exploateaza la
suprafata, fie indirect prin depozitarea intinselor halde de steril.
Prin prabusirea tavanului galeriilor pot aparea forme haotice,
depresiuni de deferite forme si dimensiuni.
- amenajarile hidroameliorative sau de
cai de comunicatie, necorespunzatoare pot duce la dezechilibre
declansatoare de prabusiri sau alunecari de teren.
- evacuarea resturile menajere si
deversarile de la marile crescatorii de animale prin noxele continute
pot determina poluarea solului.
- utilizarea in mod excesiv a unor
substante chimice(insecticide, ierbicide, ingrasaminte chimice) duce
la poluarea solurilor cu consecinte pe termen lung.

Dreptul la apa...

Daca populatia planetei va creste in ritmurile halucinante

prevazute si daca actualul consum de apa, risipa, seceta si irigatiile
(care absorb circa 70 la suta din resursele globale de apa) se vor
mentine la nivelurile de acum, in anul 2025, jumatate din populatia
planetei va ramane fara apa. Si cum apa inseamna viata, sumbra
perspectiva, atat de apropiata, ar trebui sa fie cea dintai grija a
celor care guverneaza destinele acestei planete, pana nu de mult atat
de albastra. In luna martie a anului 2003 s-a desfasurat la Kyoto, sub
egida ONU, al treilea Forum Mondial al Apei.
In plina seceta planetara,insotita, paradoxal, de ploi paguboase, la
sfarsit de august 2003 a avut loc la Duşanbe(Tadjikistan), Forumul
International privind Apei, unde a fost evocata printre altele
disparitia progresiva a Marii Aral, a patra intindere de apa dulce de
pe planeta. Mai pe ocolite sau mai direct, toti specialistii afirma si
demonstreza perspectiva unui adevarat dezastru umanitar si ecologic.
Actiunile concertate ale tuturor factorilor politici de decizie din
lume nu mai pot fi amanate nici macar o zi. In anul 2000 peste un
miliard de oameni nu aveau acces la apa potabila, doua miliarde-la nici
o sursa de apa, iar peste 12 milioane de persoane mor in fiecare an
din cauza lipsei de apa sau a apei poluate.
Poluantii prezenti in ape se pot incadra in urmatoarele categorii mai
importante:
-substante organice, reziduuri biologice;
-substante anorganice;
-substante radioactive;
-produse petroliere;
-microorganisme patogene;
-ape fierbinti;
Iar sursele de poluare sunt termocentralele, centralele
atomoelectrice, instalatiile pentru producerea energiei nucleare si a
materialelor radioactive.
Pentru Marea Neagra si Dunare un agent puternic de poluare il
constituie petrolierele si navele de transport maritim si fluvial.
Situatia este, intr-adevar, dramatica, dar trebuie sa ramanem
optimisti mai ales ca, asa cum s-a dovedit de atatea ori, natura
este...mai inteleapta decat omul.

Aer respirabil-pentru cât timp?

Incalzirea globala
Mentinut relativ constant timp de milioane de ani, echilibrul natural
al gazelor atmosferice se vede acum amenintat de factorul antropic,
responsabil pentru poluarea aerului, efectul de sera, incalzirea
globala, subtierea stratului de ozon si ploile acide.

2000-Anul recordurilor meteorologice

Industrializarea globala din ultimii 200 de ani a provocat dereglarea
raportului de gaze necesar mentinerii echilibrului atmosferic.Arderea
combustibililor minerali si a hidrocarburilor, in special a carbunilor si
a gazelor naturale a dus la formarea unor cantitati enorme de dioxid
de carbon, dar si a altor gaze, indeosebi dupa aparitia
automobilului.Dezvoltarea agriculturii a determinat, la randul ei,
acumularea unor mari cantitati de metan si oxizi de azot in
atmosfera.Gazele din componenta atmosferei au rolul de a retine
caldura produsa de razele solare reflectate de pe suprafata
Pamantului.Dar, din cauza poluarii, creste proportia gazelor numite
“de sera” si intreaga planeta devine mai calda.
Ultimul deceniu a fost, incontestabil, si cel mai cald al secolului, la
nivel planetar, demonstrand ca incalzirea planetei este o realitate
amenintatoare.Conform unor surse americane de ultima ora,
temperatura mediepe Terra a atins 16°C, cifra socotita alarmanta si
care anunta dezastrul.Specialistii sunt de parere ca aceasta crestere
de temperatura va continua si in cursul secolului al XXl-lea, ba chiar
se va intensifica, temperaturile medii putand creste cu 2,5 pana la
10°c.
Anul 2000 a fost unul al superlativelor si in Romania, iar specialistii
prognozeaza ca, daca aceasta situatie termica si poluarea se mentin,
peste 60-70 de ani tara noastra va intra si ea intr-un accentuat
proces de desertificare, incepand cu partile ei sudice.
Consecinte dramatice
Accelerarea incalzirii globale va
antrena, in viitorul apropiat, topirea
imensei calotice de gheata
antarctice.Deja un aisberg urias, de
3891 km², s-a desprins din masa de
gheata, in Marea Ross.Topirea calotei
antarctice ar putea duce la dislocarea
unui volum capabil sa ridice nivelul
global al apelor cu aproximativ 5 metri,
ceea ce ar face ca zeci de milioane de
oameni sa fie nevoiti sa se refugieze din
calea apelor.Aceeasi soarta ar putea s-o
aiba si Polul Nord, urmand ca nu peste nu multa vreme aici sa se
ajunga cu barca, si nu cu sania! Se apreciaza ca pana in anul 2100 pot
interveni schimbari esentiale, cu variatii de la o regiune la alta.Se
pare ca in acest secol se vor produce din ce in ce mai multe inundatii,
in nordulEuropei, iar sudul se va afla sub dominatia caldurii toride.Din
cauza fluctuatiilor de temperatura, ghetarii din Alpi se vor topi
integral in cursul acestui secol, iernile geroase putand disparea
complet, pana in anul 2080.
Viitorul Terrei depinde numai de noi; asta pentru ca rapoartele
redactate de cercetatori ai fenomenelor climatice conchid, in mod
invariabil, ca incalzirea Pamantului, din ultimii 50 de ani, cu toate
consecintele ei nefaste, a fost cauzata, in principal, de activitatea
omului.

Surse industriale de poluare a aerului

Industria Sursa de poluare Produsul poluant
Oţelării. Furnale, maşini de Oxizi de fier, fier, fum.
sintetizare.
Turnătorii de Furnale, instalaţii de Oxid de fier, praf, fum,
fontă. dezbatere. fumuri de ulei.
Metalurgia Furnale şi topitorii. Fum, fumuri de ulei şi
neferoasă. metale.
Rafinării de Regeneratori de Praf de catalizator, cenuşă de
petrol. catalizatori, incineratori de nămol.
nămoluri.
Fabrici de hârtie. Cuptoare de recuperare a Prafuri de chimicale.
chimicalelor şi de calcar.
Sticlă şi fibre de Manipularea materiilor Praf de materii prime, ceaţă
sticlă. prime, cuptoare de sticlă, de acid sulfuric, oxizi alcalini,
tragerea firelor. aerosoli de răşini.