REFERAT Mandat European de Arestare
REFERAT Mandat European de Arestare
REFERAT Mandat European de Arestare
I.CONSIDERAȚII INTRODUCTIVE..................................................................pag. 3
VI.CONCLUZII...................................................................................................pag. 20
1
I. CONSIDERAȚII INTRODUCTIVE:
1 C. Bulai, B.N. Bulai, Manual de drept penal. Partea generală, Ed. Universul Juridic, București, 2007, p. 120
2 Alexandru Boroi și Ioan Rusu, Cooperarea judiciară internațională în materie penală, Ed. C.H. Beck,
București, 2008, p. 3
2
În acest context, s-a conturat tot mai accentuat o creștere a criminalității, atingând
perioada de vârf prin perfecționarea unor forme complexe de manifestare a crimei
organizate, și anume: acte de terorism, fabricare, trafic și consum de droguri, trafic de
carne vie, trafic de arme și muniții, falsificări de monedă sau alte valori, etc.
Scopul final al activității de cooperare judiciară între diferite state este acela de a
se realiza o reducere la limite acceptabile a criminalității și implicit a unei siguranțe
sporite propriilor cetățeni.
- extrădarea;
- predarea în baza unui mandat european de arestare;
- transferul de proceduri în materie penală;
- recunoașterea și executarea hotărârilor;
- transferul persoanelor condamnate;
- asistența judiciară în materie penală;
3 Art. 1, alin. 1 din Legea nr. 302/2004
3
- alte forme de cooperare judiciară internațională în materie penală.
Soluția care s-a găsit a fost aceea de instituire a unei noi proceduri de predare a
infractorilor între statele membre, soluție care să simplifice întreaga procedură de așa
manieră încât toți cei care au săvârșit infracțiuni în spațiul Uniunii Europene să fie
judecați și condamnați într-un timp cât mai scurt.
În esență, pasul spre mandatul european de arestare a fost făcut prin termenii
concluziilor de după întâlnirea de la Tampere: procedura formală a extrădării ar
trebui să fie suprimată între statele membre, pentru persoanele care au tendința de a
scăpa de răspunderea în fața justiției, după ce au făcut obiectul unei condamnări
definitive, și înlocuită de un simplu transfer al persoanei.
4
Printre elementele de noutate menționate în mandatul european de arestare, care
practic aduc o serie de îmbunătățiri vechii convenții, menționăm următoarele:
5
Potrivit prevederilor legii, mandatul european de arestare este o decizie judiciară
emisă de autoritatea judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene, în
vederea arestării și predării către un alt stat membru a unei persoane solicitate în
vederea efectuării urmăririi penale, a judecății sau în scopul executării unei pedepse
sau a unei măsuri privative de libertate.
Așadar, din punct de vedere juridic, mandatul european de arestare este definit ca
o decizie judiciară emisă de autoritatea judiciară competentă a unui stat membru al
U.E., în vederea arestării și predării de către un alt stat membru a unei persoane
solicitate în vederea efectuării urnăririi penale, a judecății sau a executării unei
pedepse sau a unei măsuri privative de libertate5.
5 C. Morar, Procedura de emitere a mandatului european de arestare reglementată de legislația română, Ed.
C.H. Beck, București, 2007, p. 92.
6 Legea nr. 302/2004 modificată și completată prin Legea nr. 224/2006
6
- denumirea, adresa, numerele de telefon și fax, precum și adresa de e-mail ale
instanței emitente;
- indicarea existenței unei hotărâri judiciare definitive, a unui mandat de arestare
preventivă sau a oricărei alte hotărâri judecătorești executorii având același
efect;
- natura și încadrarea juridică a infracțiunii;
- o descriere a circumstanțelor în care a fost comisă infracțiunea, inclusiv
momentul, locul, gradul de implicare a persoanei în cauză;
- pedeapsa pronunțată, dacă hotărârea a rămas definitivă, sau pedeapsa prevăzută
de legea statului emitent pentru infracțiunea săvârșită;
- dacă este posibil, alte consecințe ale infracțiunii.
7
- în vederea efectuării urmăririi penale sau a judecății, dacă fapta este pedepsită
de legea penală română cu o pedeapsă privativă de libertate de cel puțin un an;
- în vederea executării pedepsei, dacă pedeapsa aplicată este mai mare de 4 luni.
8 Alexandru Boroi și Ioan Rusu, Cooperarea judiciară internațională în materie penală, Ed. C.H. Beck,
București, 2008, p. 308
8
inculpatului. Prin încheiere motivată, judecătorul admite sau respinge propunerea de
arestare preventivă, iar în cazul admiterii, durata acesteia nu poate depăși 30 de zile.
În situația în care persoana împotriva căreia s-a emis un asemenea mandat nu este
prezentă la emiterea acestuia, mandatul va fi trimis organelor de poliție pentru
executare. Poliția Română are obligația, potrivit legii, de a executa acel mandat.
Pentru executare, această instituție va întreprinde un complex de activități specifice
polițienești, dar sub controlul procurorului, activități menite să conducă la
identificarea persoanei împotriva căreia s-a emis mandatul în cauză, arestarea și
depunerea acesteia la locul de deținere stabilit în mandat ori prezentarea în fața
organului judiciar emitent.
9
În situația în care prin activitățile specifice de cooperare s-a stabilit locul unde se
află persoana căutată, autoritatea judiciară română emitentă (instanța de judecată)
poate transmite mandatul european de arestare direct autorității judiciare de
executare.
10
V. EXECUTAREA MANDATULUI EUROPEAN DE ARESTARE:
Potrivit legii, toate autoritățile judiciare de executare din România care au primit
spre executare un mandat european de arestare vor comunica despre acesta ,,în cel
mai scurt timp" Ministerului Justiției.
11
rejudecarea cauzei în statul membru emitent, în prezența sa, atunci când, din
verificările efectuate, rezultă că mandatul european de arestare a fost emis în
scopul executării unei pedepse aplicate printr-o hotărâre pronunțată în lipsă sau
persoana în cauză nu a fost legal citată cu privire la data și locul ședinței de
judecată care a condus la hotărârea pronunțată în lipsă;
b. în cazul în care infracțiunea în baza căreia s-a emis mandatul european de
arestare este sancționată cu pedeapsa detențiunii pe viață sau cu o măsură de
siguranță privativă de libertate pe viață, dispozițiile legale ale statului membru
emitent trebuie să prevadă posibilitatea revizuirii pedepsei sau a măsurii de
siguranță aplicate ori liberarea condiționată, după executarea a 20 de ani din
pedeapsă, sau măsura de siguranță aplicată ori aplicarea unor măsuri de
clemență.
c. fără a se aduce atingere prevederilor de mai sus, cetățenii români vor fi predați
în baza unui mandat european de arestare în vederea efectuării urmăririi penale
sau a judecății, condiția fiind aceea ca în cazul condamnării la o pedeapsă sau
măsură de siguranță privativă de libertate, aceștia să fie transferați pentru
executarea pedepsei în România.
11 Ibidem, p. 316
12
La rândul său, procurorul va solicita poliției întreprinderea unor măsuri pentru
identificarea și reținerea persoanei împotriva căreia a fost emis un mandat european
de arestare. Procurorul, în termen de cel mult 24 de ore de la reținere, va prezenta
instanței persoana solicitată.
12 Ibidem, p.316
13
- să beneficieze de serviciile unui interpret, atunci când nu cunoaște limba
română (asigurat gratuit de către instanță).
14
consimțământul la predare, aceasta fiind definitivă și executorie. În situația în care
persoana împotriva căreia s-a emis mandatul european de arestare nu este de acord
cu predarea, hotărârea se va pronunța în termen de 60 de zile de la arestare. Când
datorită unor motive justificate, nu se poate pronunța o hotărâre în termenele
arătate anterior, instanța poate amâna pronunțarea pentru 30 de zile, comunicând
autorității judiciare emitente această împrejurare, precum și motivele amânării și
menținând măsurile necesare în vederea predării.
15
libertate pe care a suferit-o persoana la care se referă mandatul european de
arestare, cu scopul de a fi dedusă din pedeapsa sau din măsura de siguranță care se
va aplica.
Când persoana care face obiectul unui mandat european de arestare este
urmărită penal sau judecată pentru alte fapte decât pentru care s-a solicitat
arestarea și predarea sa, de către autoritățile judiciare ale statului român,
autoritatea judiciară română, chiar dacă s-a dispus executarea mandatului, va
putea amâna predarea până la terminarea judecății sau până la executarea
pedepsei.
În activitatea curentă, atât statul român, cât și oricare alt stat membru poate fi
pus în situația de a se pronunța în situația unui concurs de mandate ce vizează
aceeași persoană, pentru aceleași fapte sau unele diferite. În cazul în care două sau
mai multe state membre au emis un manadat european de arestare în legătură cu
aceeași persoană, autoritatea judiciară de executare română va decide asupra
priorității de executare, ținând seama de toate circumstanțele și în special de:
Așa cum rezultă din examinarea legii, statele membre au două categorii de
motive de a refuza executarea unui mandat european de arestare, din care în prima
intră motivele obligatorii, iar în cea de-a doua motivele opționale.
16
Potrivit legii, autoritatea judiciară de executare română (Curtea de Apel
competentă teritorial), va refuza executarea mandatului european de arestare în
următoarele cazuri (motive obligatorii de refuz a executării mandatului)15:
a. în situația în care fapta pentru care s-a emis mandatul european de arestare nu
este menționată printre cele 32 de categorii de infracțiuni prevăzute în Decizia-
cadru (și în legea specială), predarea poate fi subordonată condiției ca fapta
care motivează emiterea mandatului european de arestare să constituie
infracțiune potrivit legii române, independent de elementele constitutive sau de
încadrarea juridică a acesteia;
b. când persoana care face obiectul mandatului european de arestare este supusă
unei proceduri penale în România pentru aceeași faptă care a motivat mandatul
european de arestare;
15 Alexandru Boroi și Ioan Rusu, Cooperarea judiciară internațională în materie penală, Ed. C.H. Beck,
București, 2008, p. 320-321
17
c. când împotriva persoanei care face obiectul mandatului european s-a pronunțat
în alt stat membru al Uniunii Europene o hotărâre definitivă pentru aceleași
fapte;
d. când mandatul european de arestare a fost emis în scopul executării unei
pedepse, dacă persoana solicitată este cetățean român și instanța română
competentă dispune executarea pedepsei în România, potrivit legii române;
e. când persoana care face obiectul mandatului european a fost judecată definitiv
pentru aceleași fapte într-un alt stat terț care nu este membru al Uniunii
Europene, cu condiția ca, în caz de condamnare, sancțiunea să fi fost executată
sau să fie în acel moment în curs de executare sau executarea să fie prescrisă
ori infracțiunea să fi fost amnistiată sau pedeapsa să fi fost grațiată potrivit
legii statului de condamnare;
f. când mandatul european de arestare se referă la infracțiuni care, potrivit legii
române, sunt comise pe teritoriul României;
g. când mandatul european cuprinde infracțiuni care au fost comise în afara
statului emitent și legea română nu permite urmărirea acestor fapte atunci când
s-au comis în afara teritoriului român;
h. când conform legislației române, răspunderea pentru infracțiunea pe care se
întemeiază mandatul european de arestare ori executarea pedepsei aplicate s-au
prescris, dacă faptele ar fi fost de competența autorităților române;
i. când autoritatea judiciară română competentă a decis fie să nu urmărească, fie
să înceteze urmărirea persoanei solicitate pentru infracțiunea pe care se
bazează mandatul de arestare european.
Dacă ridicarea imunității este de competența unui alt stat sau a unei organizații
internaționale, cererea va fi formulată de autoritatea judiciară care a emis mandatul
european de arestare. Autoritatea judiciară de executare va comunica această situație
autorității judiciare emitente.
18
Legea mai prevede că, în perioada în care cererea de retragere a imunității este
în curs de soluționare, autoritatea judiciară de executare va lua măsurile pe care le
consideră necesare pentru a garanta predarea efectivă când persoana a încetat să se
mai bucure de privilegiul imunității. În această situație, termenele prevăzute de lege
încep să curgă de la data când autoritatea judiciară de executare a fost informată
despre ridicarea sau retragerea imunității16.
VI. CONCLUZII:
16 Alexandru Boroi și Ioan Rusu, Cooperarea judiciară internațională în materie penală, Ed. C.H. Beck,
București, 2008, p. 328
17Portalul european e-justiție - Mandat de arestare european (europa.eu)
19
MEA 2005 200 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
6
Emise 6 894 6 10 14 15 13 9 784 10 13 14 16 16 17
889 883 910 827 891 665 142 948 144 636 491
Executate 836 1 2 221 3 078 4 431 4 293 3 153 3 652 3 467 5 535 5 304 5 812 6 317
223
În concluzie, prin eforturile continue și susținute ale sistemului judiciar în
utilizarea acestui mijloc de cooperare judiciară internațională a determinat ca
România să contribuie în mod substanțial la prevenirea și combaterea rețelelor de
crimă organizată care operează pe întreg teritoriul Uniunii Europene.
BIBLIOGRAFIE:
Cărți:
2. C. Bulai, B.N. Bulai, Manual de drept penal. Partea generală, Ed. Universul
Juridic, București, 2007;
Acte normative:
Resurse web:
20
21