Ola În Grupa Mică: Resurse Didactice Pentru Profesori
Ola În Grupa Mică: Resurse Didactice Pentru Profesori
Ola În Grupa Mică: Resurse Didactice Pentru Profesori
Volumul 2
This licence is subject to each copy carrying the following copyright notices:
© original edition by PORTO EDITORA S.A., Portugal, 2015
and © international edition by Wydawnictwo Klett Polska sp. z o.o., Poland, 2018
© Romanian edition by Art Klett, Romania, 2020
Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate Editurii Art Klett.
Nicio parte a acestei lucrări nu poate fi reprodusă, stocată ori transmisă,
sub nicio formă (electronic, mecanic, fotocopiere, înregistrare sau altfel),
fără acordul prealabil scris al Editurii Art Klett.
Date de contact:
CP 12, OP 63
București, sector 1
Tel.: 021.796.73.83
021.796.73.80
Fax: 021.369.31.99
e-mail: [email protected]
www.art-educational.ro
Cuprins
4
PLANIFICARE TEMATICĂ ANUALĂ
GRUPA MICĂ
5
SUGESTII DE ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE CU PREȘCOLARII
Săptămâna 10
de masă, cuburi de construcții, acuarele, pensule, foi de desen, creioane, imagini cu fenomene
specifice anotimpului toamna/iarna, hârtie glasată, lipici.
1
Organizarea activităților de învățare pe parcursul unei săptămâni este orientativă. La propunerile prezentate se vor adăuga rutine și tranziții care
vizează pregătirea copiilor pentru tipurile de activități menționate în Curriculum, în funcție de Programul zilnic din cadrul Regulamentului de ordine
interioară. Activitățile recuperatorii și ameliorative pot fi planificate în funcție de disponibilitatea copiilor.
6
Miercuri 8–9 ► Primirea copiilor (deprinderi specifice)
► Joc liber/Activitate individuală de explorare a unui subiect
► Micul dejun (deprinderi specifice)
► Momentul poveștilor
► Întâlnirea de dimineață (salutul, prezența, calendarul naturii): Mi-ar plăcea să am o umbrelă
de culoarea …
9 – 11 ► JOCURI ȘI ACTIVITĂȚI LIBER-ALESE
► Bibliotecă: Umbrele colorate (Fișa 27, verso)
► Construcții: Căsuțe din bețe
► Artă: Colorare: Umbrela (Fișa 27)
11 – 12 ► ACTIVITĂȚI TEMATICE/PE DOMENII EXPERIENȚIALE
► DȘ/Activitatea matematică: Joc didactic: Un nor, mai mulți nori
► DPM: Joc: Aleargă la iepurași (alergare în diferite direcții cu opriri, porniri și întoarceri la
semnal)
► Joc distractiv: Furtună pe mare
12 – 13 ► Masa de prânz (deprinderi specifice)
Joi 8–9 ► Primirea copiilor (deprinderi specifice)
► Joc liber/Activitate individuală de explorare a unui subiect
► Micul dejun (deprinderi specifice)
► Momentul poveștilor
► Întâlnirea de dimineață (salutul, prezența, calendarul naturii): Îmi place iarna pentru că …
9 – 11 ► JOCURI ȘI ACTIVITĂȚI LIBER-ALESE
► Joc de masă: Vine iarna (puzzle)
► Știință: Experiment: Picătură, gheață
► Joc de rol: La joacă pe zăpadă
11 – 12 ► ACTIVITĂȚI TEMATICE/PE DOMENII EXPERIENȚIALE
► DEC/Activitate artistico-plastică: Ștampilare: Fulg și Pic
► Joc distractiv: Castelul
► Joc de mișcare: Excursie la munte
12 – 13 ► Masa de prânz (deprinderi specifice)
Vineri 8–9 ► Primirea copiilor (deprinderi specifice)
► Joc liber/Activitate individuală de explorare a unui subiect
► Micul dejun (deprinderi specifice)
► Momentul poveștilor
► Întâlnirea de dimineață (salutul, prezența, calendarul naturii): Mulțumesc toamnă pentru …
9 – 11 ► JOCURI ȘI ACTIVITĂȚI LIBER-ALESE
► Nisip și apă: Urme pe nisip
► Joc de rol: Jocuri de iarnă
► Artă: Pictură cu trafaletul: Nori
11 – 12 ► ACTIVITĂȚI TEMATICE/PE DOMENII EXPERIENȚIALE
► DOS/Activitate practică: Mototolirea hârtiei: Picături de ploaie, fulgi
► DEC/Educație muzicală: Joc cu text și cânt: Bate vântul frunzele; Cântec: Vine iarna
► Joc de mișcare: Cine are?
12 – 13 ► Masa de prânz (deprinderi specifice)
Abrevieri
► DEC – Domeniul Estetic și creativ
► DOS – Domeniul Om și societate
2
Conform ultimelor sugestii metodologice privind aplicarea curriculumului pentru învățământ pre- ► DLC – Domeniul Limbă și comunicare
școlar. ► DȘ – Domeniul Știinţe
► DPM – Domeniul Psiho-motric
7
LUNI
Săptămâna 10 OLA în grupa mică. Curs de educație preșcolară (3 – 4 ani)
Activități de învățare
8
ă
l sugereaz
Psihologu
9
MARȚI
Săptămâna 10 OLA în grupa mică. Curs de educație preșcolară (3 – 4 ani)
Activități de învățare
10
ă
l sugereaz
Psihologu
Sentimentul de siguranță
În concepția lui Erik H. Erikson referitoare la dezvoltarea personală în prima etapă a vieții, „misiunea
de dezvoltare“ este o rezolvare pozitivă a conflictului dintre încredere și lipsa ei. Trebuie să înțelegem că sco-
pul mediului în care trăiește copilul ar trebui să fie asumarea unor activități care permit atingerea de către el
a sentimentului de siguranță, înțeles înainte de toate ca și confort și lipsa fricii în contactele cu alți oameni.
După cum am menționat deja, una dintre misiunile educatorului este întărirea achizițiilor de dezvoltare ante-
rioare, între care și sentimentul de siguranță. Ce ar trebui să facă educatorul în acest scop?
Cei care au în îngrijire preșcolari de trei – patru ani ar trebui, înainte de toate, să le arate respect
și acceptare. Să nu uităm că acestea trebuie să fie autentice. O mare importanță o au nu doar cuvintele, ci
și mimica, gesturile sau atitudinea adultului. Comunicatele contradictorii, de pildă enunțul „Mă bucur că te
văd!“, însoțit de o mimică în antiteză, de exemplu datul ochilor peste cap, sunt extrem de nocive pentru cel
mic. Respectul se poate arăta, de pildă, prin încercarea de a înțelege emoțiile trăite de copil și problemele lui.
Copilul are nevoie și ca programul zilei la grădiniță să fie constant și previzibil. Nu e vorba despre un
grafic rigid în care fiecare activitate să aibă alocat un număr fix de minute, de exemplu, ci despre planul ge
neral. Copilul ar trebui să știe ce activitate urmează. Nu este bine să surprindem copiii cu o activitate esenți-
ală fără a-i preveni înainte. Importante sunt aici și trăsăturile individuale ale educatorului, caracterul constant
și previzibil al reacției sale și ca el să nu se lase copleșit de emoții. Mai mult, în grupa preșcolarului trebuie să se
aplice reguli clare, cunoscute de toți copiii și aplicate cu consecvență (dar nu cu rigiditate) de către educator.
11
MIERCURI
Săptămâna 10 OLA în grupa mică. Curs de educație preșcolară (3 – 4 ani)
Activități de învățare
12
ă
l sugereaz
Psihologu
Inițiativa
Conform concepției lui Erik H. Erikson referitoare la dezvoltarea identității omului, vârsta preșcolară
este și un moment de rezolvare a conflictului dintre inițiativă și sentimentul de vină. Impactul mediului, impli-
cit și cel al educatoarelor, ar trebui să aibă ca obiectiv formarea în copil a abilității de a-și asuma inițiative de
unul singur. Ce este de făcut pentru ca dezvoltarea copilului să meargă în direcția dorită?
Copilul preșcolar se implică de regulă cu bucurie în tot felul de noi activități, pune o mulțime de între-
bări, își folosește foarte mult imaginația. Totul i se pare interesant. Tocmai în aceste activități se ascunde
inițiativa: în stabilirea de obiective și realizarea lor, în crearea de noi situații conform propriilor idei etc. Este
important să folosim potențialul natural al copilului. Atunci când copilul pune întrebări, să-i răspundem cu
răbdare și să-l încurajăm să întrebe mai departe. Când preșcolarul se joacă, să nu-i ucidem entuziasmul
râzând de fantezia lui. Dimpotrivă, să intrăm în jocul lui și să-i arătăm că îi prețuim imaginația. Când copi-
lul vrea să facă o activitate, să nu i-o interzicem, în afară de cazul în care ar fi periculoasă sau neconformă
cu regulile locului sau normele sociale. E important să observăm cu atenție comportamentul copilului și să
păstrăm echilibrul între a-i da voie să ia inițiativa și frânarea acestui proces. Stricarea acestui echilibru – de
pildă, prea multe interdicții datorate unei griji excesive pentru copil sau înăbușirea activităților inițiate de el
– creează riscul ca preșcolarul să aibă un sentiment de vină mult prea mare. Din păcate, acest lucru va avea
un efect negativ asupra funcționării lui în viitor: dificultate în stabilirea obiectivelor, îndoiala că va putea să le
atingă, lipsa încrederii că poate deveni cine vrea el să fie în viitor.
13
JOI
Săptămâna 10 OLA în grupa mică. Curs de educație preșcolară (3 – 4 ani)
Activități de învățare
14
ă
l sugereaz
Psihologu
Autonomia
Conceptul de dezvoltare a identității creat de Erik H. Erikson presupune ca în copilăria timpurie să
fie rezolvat și conflictul dintre autonomie și rușine, nesiguranță. Copilul de trei – patru ani a trecut deja prin
această etapă de dezvoltare, dar asta nu înseamnă că putem să o bifăm pur și simplu. Toate achizițiile în
ceea ce privește dezvoltarea copilului vor aduce beneficii în următoarele etape de dezvoltare, iar lipsa lor are
repercusiuni asupra acestora. Misiunea educatorului este de a sprijini consolidarea autonomiei și a achiziții-
lor dobândite deja de copil.
Cum să înțelegem autonomia copilului? Ea nu înseamnă nimic altceva decât independența sa față de
mediu, o tot mai mare autodependență și tot mai dese manifestări ale propriei voințe. Dacă acțiunile antura-
jului sunt benefice, va apărea și autonomia, dar dacă mediul nu va permite acest lucru, copilul va simți o foarte
mare rușine și se va îndoi de propriile sale posibilități. Cum să sprijinim dezvoltarea autonomiei sale și expri-
marea propriei voințe? Mai presus de orice, micuțul trebuie încurajat să fie independent – lăsați-l să umple
singur stropitoarea cu apă, de pildă, și să ude florile din sală. Și părinții copiilor trebuie încurajați să le dea
acestora responsabilități casnice, sarcini de care să fie ei responsabili. Întrebați-i și pe copii ce părere au, de
exemplu dacă la bunica este frumos. Prețuiți opinia copiilor, chiar dacă ea este diferită de a voastră. Asta nu
înseamnă că întotdeauna trebuie să-i cedați preșcolarului. Dar când copilul se revoltă, acceptați asta folosind
cuvintele: „Înțeleg că nu vrei să mergi la locul de joacă acum“. Dacă este posibil, permiteți-i să ia singur deci-
zii, bineînțeles pe măsura lui, de pildă permiteți-i să aleagă dacă vrea să se joace cu mașinuțele sau cuburile.
Ce să evitați? Înainte de toate, evitați să faceți de rușine copilul, mai ales de față cu alte persoane.
Nici dacă faceți prea multe lucruri în locul lui sau dacă îl grăbiți nu veți obține rezultate bune. Trebuie să vă
amintiți că micuțul are propriul său ritm. Mai bine pierdeți 5 minute decât să-l văduviți de posibilitatea de a
se descurca singur în situația dată.
15
VINERI
Săptămâna 10 OLA în grupa mică. Curs de educație preșcolară (3 – 4 ani)
Activități de învățare
16
ă
l sugereaz
Psihologu
Rușinarea copilului
Rușinea este o emoție de care avem nevoie în viață – la fel cum avem nevoie și de celelalte emoții. În
opinia lui Tomasz Czub, copiii încep să simtă rușinea destul de timpuriu, între a douăsprezecea și a optspre-
zecea lună de viață. Rușinea este, așadar, o emoție bine cunoscută copiilor de trei – patru ani. Îi ajută să se
orienteze în situații și contacte sociale, le dă o idee despre cum ar trebui să se poarte și ce situații să evite.
Grație ei, copilul știe ce comportamente sunt acceptate social și ce comportamente nu sunt. Dar când rușinea
este prea mare, când copilul se simte prea des rușinat, această emoție influențează negativ comportamen-
tul celui mic, îi taie aripile și îi frânează entuziasmul, influențându-i stima de sine și făcând copilul să-și piardă
încrederea în el.
Trebuie să ne amintim să nu ne folosim de procedeul rușinării copilului pentru a ne atinge țelurile
educative, mai ales în prezența altora (a copiilor de aceeași vârstă, a părinților etc.). Din păcate, uneori adulții
fac aceste lucruri, adesea fără să-și dea seama. Este important să reflectăm puțin asupra metodelor pe care
le folosim.
Ce nu avem voie să facem? În primul rând, educatorul nu trebuie să-l pedepsească pe copil punân-
du-l la colț sau în mijlocul sălii, pentru ca toți copiii să se poată uita la micul neascultător. Un alt mod ineficient
prin care îl facem de rușine pe copil este să ne adresăm lui cu exprimări de tipul „Ia, hai, laudă-te mamei cu
ce-ai făcut!“, „Așa băiat mare și nu știi că înainte de masă ne spălăm pe mâini?“, „Toți copiii știu să se așeze în
perechi, numai tu nu!“ etc. Când educatoarea nu aplică astfel de metode, dar părinții îl fac de rușine pe copil
în prezența ei, trebuie să ne amestecăm politicos în discuție, ca să nu degenereze și să influențeze negativ
copilul. Așteptăm până când preșcolarul nu mai este în preajmă, apoi le explicăm părinților, cu amabilitate,
de ce nu este o idee bună să-i facem de rușine pe copii: pentru că nu e o metodă eficientă de educație. Foarte
multe persoane pur și simplu nu-și dau seama ce consecințe nefaste pentru dezvoltarea copilului pot avea
astfel de comportamente.
17
Activitate facultativă: Ziua Internațională
a Amabilității și Saluturilor
Obiective generale:
► dezvoltarea unor baze social-morale;
► motivarea copilului să participe la activitățile grupei respectând regulile.
Materiale necesare: scaune din sală, fișe A4 și carioci colorate (câte una pentru
fiecare copil), un clopoțel, diplome speciale pentru această ocazie specială (câte
una pentru fiecare copil).
În această zi ne străduim să fim mai buni, mai amabili unii cu alții, le dăruim
oamenilor zâmbete și un gest drăguț.
Organizarea activității
Îndemnați copiii să fie mereu drăguți unul cu celălalt.
18
5. Mini-masaje în perechi Sendviș pentru colega mea/colegul meu
► Rugați copiii să se așeze în perechi. Câte un membru al fiecărei perechi se așază pe burtă pe podea, iar celălalt
„desenează“ pe spatele lui tot felul de lucruri, în funcție de cuvintele poezioarei pe care o spune.
Întâi îmi tai o tartină (execută o mișcare de „tăiere“ cu degetele pe spatele copilului de jos),
O ung cu unt sau margarină (mângâie spatele copilului cu palma și cu dosul palmei),
Apoi adaug brânză (își mișcă de câteva ori degetele pe spatele copilului)
Și un pic de șuncă (desenează cu degetele mici bucățele de șuncă).
Pun piper și-un pic de sare (atinge delicat spatele copilului, „presărând sarea“),
Nu-i lipsește ceva oare? (masaj).
Stai s-adaug și tomata
Și sendvișul este gata.
► Repetați jocul astfel încât să participe toți copiii.
6. Oferirea diplomelor. Momentul culminant al zilei va fi acordarea de diplome copiilor pentru participarea la joc.
19
SUGESTII DE ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE CU PREȘCOLARII
Săptămâna 11
de masă, cuburi de construcții, acuarele, pensule, foi de desen, creioane, imagini cu fete și băieți
îmbrăcați în costume populare, harta României, drapelul României.
1
Organizarea activităților de învățare pe parcursul unei săptămâni este orientativă. La propunerile prezentate se vor adăuga rutine și tranziții care
vizează pregătirea copiilor pentru tipurile de activități menționate în Curriculum, în funcție de Programul zilnic din cadrul Regulamentului de ordine
interioară. Activitățile recuperatorii și ameliorative pot fi planificate în funcție de disponibilitatea copiilor.
2
Conform ultimelor sugestii metodologice privind aplicarea curriculumului pentru învățământ preșcolar.
20
Miercuri 8–9 ► Primirea copiilor (deprinderi specifice)
► Joc liber/Activitate individuală de explorare a unui subiect
► Micul dejun (deprinderi specifice)
► Momentul poveștilor
► Întâlnirea de dimineață (salutul, prezența, calendarul naturii): Mă numesc, te numești
9 – 11 ► JOCURI ȘI ACTIVITĂȚI LIBER-ALESE
► Joc de masă: Jocul umbrelor
► Construcții: Harta României (cu pietre)
► Artă: Modelaj: Drapelul
11 – 12 ► ACTIVITĂȚI TEMATICE/PE DOMENII EXPERIENȚIALE
► DȘ/Activitatea matematică: Joc didactic: Culori, forme și mărimi (Fișa 30)
► DPM: Sărituri libere de pe loc, cu desprindere pe ambele picioare. Joc: Sari ca mine
► Joc distractiv: Turnăm apă
► Joc cu text și cânt: Orășelul piticilor
12 – 13 ► Masa de prânz (deprinderi specifice)
Joi 8–9 ► Primirea copiilor (deprinderi specifice)
► Joc liber/Activitate individuală de explorare a unui subiect
► Micul dejun (deprinderi specifice)
► Momentul poveștilor
► Întâlnirea de dimineață (salutul, prezența, calendarul naturii): Costumul popular este format
din …
9 – 11 ► JOCURI ȘI ACTIVITĂȚI LIBER-ALESE
► Bibliotecă: Joc de masă: Personaje din povești
► Știință: Experiment: Magia culorilor (portocaliu, verde, violet)
► Joc de rol: La teatru
11 – 12 ► ACTIVITĂȚI TEMATICE/PE DOMENII EXPERIENȚIALE
► DEC: Activitate artistico-plastică: Pictură: Ia românească (pata de culoare obținută cu
ajutorul buretelui)
► Joc de mișcare: Caria
12 – 13 ► Masa de prânz (deprinderi specifice)
Vineri 8–9 ► Primirea copiilor (deprinderi specifice)
► Joc liber/Activitate individuală de explorare a unui subiect
► Micul dejun (deprinderi specifice)
► Momentul poveștilor
► Întâlnirea de dimineață (salutul, prezența, calendarul naturii): Să-mi prezint familia
9 – 11 ► JOCURI ȘI ACTIVITĂȚI LIBER-ALESE
► Nisip și apă: Mânuțe și tălpi pe nisip
► Joc de rol: La picnic
► Artă: Modelaj: Brioșe
11 – 12 ► ACTIVITĂȚI TEMATICE/PE DOMENII EXPERIENȚIALE
► DOS/Educație moral-civică: Memorizare: Copilașul răsfățat
► DEC/Educație muzicală: Audiție: Imnul României; Joc muzical: Tare-încet
► Activitate practică individuală: Sendvișuri haioase
► Joc de mișcare: Oglinjoara
12 – 13 ► Masa de prânz (deprinderi specifice)
Abrevieri
► DEC – Domeniul Estetic și creativ
► DOS – Domeniul Om și societate
► DLC – Domeniul Limbă și comunicare
► DȘ – Domeniul Știinţe
► DPM – Domeniul Psiho-motric
21
LUNI
Săptămâna 11 OLA în grupa mică. Curs de educație preșcolară (3 – 4 ani)
Activități de învățare
22
Joc de mișcare: Săpunul și prosoapele
► Ieșiți în curtea grădiniței. Dați unui voluntar un cartonaș pe care este desenat un săpun, iar celorlalți copii împărțiți‑le
eșarfe. Primul copil va fi „săpunul“, iar ceilalți copii, „prosoapele“. Preșcolarii aleargă liber. Fiecare „prosop“ își ține
în mână eșarfa. La semnalul dumneavoastră din fluier, fiecare copil prinde cu mâna liberă eșarfa altui „prosopel“ –
copiii fac astfel un cerc cu „săpunul“ în mijloc. Repetați jocul de câteva ori. Amintiți-vă să schimbați rolurile.
ă
l sugereaz
Psihologu
Furia
Absolut orice copil de trei – patru ani se înfurie din când în când. Furia poate fi provocată de tot felul
de situații: un coleg i-a luat jucăria, n-are voie să se uite la desene, i-a fost întrerupt jocul etc. Copiii reacțio-
nează diferit: dacă pe un copil o situație nu-l înfurie, pe altul îl poate înfuria chiar foarte tare. Ce este de făcut
când acest sentiment devine prea dificil pentru copil?
Trebuie să ne amintim faptul că preșcolarul de-abia acum învață să-și gestioneze furia și are nevoie
de sprijinul adulților. După cum am amintit mai devreme, educatorul sau părintele pot crea un colț al liniști-
rii pentru copil. Ce să pregătim într-un astfel de colț pentru ca preșcolarul să poată să-și exprime acolo furia?
Sunt suficiente niște creioane, coli de hârtie și o pernă.
1. Creioanele și colile de hârtie îi pot servi copilului să-și deseneze furia. Nu este vorba despre a crea o operă
de artă, ci despre a-l ajuta pe copil să se exprime emoțional. Desenul este excelent pentru asta și poate să
înfățișeze totul – chiar dacă este vorba despre niște mâzgăleli obișnuite.
2. Copilul poate rupe colile în bucățele, le poate mototoli sau chiar poate arunca ghemotoacele de hârtie
într-o anumită direcție.
3. O coală de hârtie bine lipită de podea cu niște tălpi desenate pe ea indică locul în care copilul poate da din
picioare.
4. În pernă, copilul poate să-și urle furia. Se poate chiar întinde cu capul pe aceasta când va fi deja mai calm.
Toate aceste activități trebuie să primească acceptarea adultului. Tot ceea ce se întâmplă în colțul
liniștirii ar trebui să aibă loc sub ochii acestuia.
Aceste acțiuni se dovedesc a fi de ajutor, dar de regulă nu sunt suficiente. Pentru a-și gestiona furia
în mod eficient, copilul are nevoie de sprijinul fizic și psihic al adultului – el trebuie să-i stea alături și să-l ajute
să reacționeze la situație.
23
MARȚI
Săptămâna 11 OLA în grupa mică. Curs de educație preșcolară (3 – 4 ani)
Activități de învățare
24
ă
l sugereaz
Psihologu
25
MIERCURI
Săptămâna 11 OLA în grupa mică. Curs de educație preșcolară (3 – 4 ani)
Activități de învățare
26
ă
l sugereaz
Psihologu
A speria copilul
Uneori adulții se miră de ce copiilor le e frică de câte ceva și încep să investigheze, să afle cauzele
acestor frici.
Fiecare caz trebuie examinat individual. Este indicat să începem prin a ne uita bine la noi înșine. Nu
încetăm să ne temem pentru copil, dar putem (și chiar trebuie) să-l ajutăm schimbându-ne propriul compor-
tament (dacă este necesar). Să analizăm cuvintele pe care le adresăm copilului. Nu rareori adulții amplifică,
fără să vrea, teama copilului prin enunțuri de tipul „Las’ că vezi tu, te las aici și nu mă mai întorc după tine!“,
„Mami o să se îmbolnăvească dacă nu încetezi cu țipetele!“, „Nu merge acolo, te ia bau-bau!“. Exprimările de
acest fel pot avea drept consecință frici de tot felul: de a rămâne în grija altei persoane, de statul la grădiniță,
de străini, de bărbații cu barbă, de locuri noi etc. Se întâmplă și ca părinții să „contamineze“ copiii cu propri-
ile lor frici.
Trebuie să ne gândim foarte bine și la ce conținuturi are acces copilul. Se poate întâmpla ca sursa
tuturor fricilor să fie o aplicație nepotrivită de pe tabletă sau de pe telefon, un program de televiziune sau un
joc neadecvat pe calculator.
Să-l întrebăm pe copil, pur și simplu, dacă îl sperie ceva anume. Uneori, frații sau surorile fac glumițe
„nevinovate“ pe seama micuțului („E un monstru sub patul tău!“), pentru că la această vârstă copiii își folo-
sesc din plin imaginația („Am văzut un balaur uriaș în parc!“). Înțelegând toate aceste lucruri, putem elimina
cel puțin unele dintre situațiile care cauzează teama.
27
JOI
Săptămâna 11 OLA în grupa mică. Curs de educație preșcolară (3 – 4 ani)
Activități de învățare
28
ă
l sugereaz
Psihologu
29
VINERI
Săptămâna 11 OLA în grupa mică. Curs de educație preșcolară (3 – 4 ani)
Activități de învățare
30
ă
l sugereaz
Psihologu
Înjurăturile
Preșcolarilor de trei – patru ani li se mai întâmplă să vorbească urât – acasă sau la grădiniță. Adulții
care îi aud înjurând se simt prost și cel mai adesea încearcă să-l dezvețe pe micuț să folosească cuvinte urâte.
Este o reacție naturală; doar societatea vrea ca micuții să stăpânească bine cultura cuvântului, dar învinuirea
copilului nu este o tehnică adecvată. Educatoarea, roșie de furie, îl întreabă pe copil: „Ce-ai spus, Rafael?! Știi
că acesta-i un cuvânt foarte, foarte urât?!“, iar tatăl lui se albește la față și începe să strige: „De la cine-ai învă-
țat?! Să nu te mai aud vorbind așa!“.
Oare reacția adulților va fi la fel de puternică atunci când Rafael va folosi un cuvânt frumos, ele-
gant? Cel mai probabil, nu. Păcat, pentru că reacțiile puternice, vehemente, întăresc comportamentele. Pen-
tru copil, o astfel de reacție vizavi de înjurături este o dovadă evidentă că merită să folosească și cuvinte urâte,
pentru că acestea îi vor garanta multă atenție din partea persoanei adulte, importantă pentru el. De aceea,
lupta împotriva înjurăturilor ar trebui să înceapă de la ignorarea cuvintelor pe care tocmai le-am auzit. Poate
copilul este doar în faza de verificare, în care încearcă să vadă ce efecte produce comportamentul său. Dacă
va ajunge la concluzia că nu produce niciun efect, va renunța să repete înjurăturile.
Dacă această metodă nu aduce efectele scontate, este necesară o discuție cu copilul pe tema înju-
răturilor. Să avem, așadar, grijă să pregătim condițiile adecvate. În primul rând, să nu purtăm discuția ime-
diat după incident. Să ne alegem un moment în care suntem liniștiți și avem suficient de mult timp (se poate
întâmpla ca micuțul să aibă nevoie de o discuție mai lungă). Să planificăm din timp ce anume vrem să sta-
bilim împreună cu preșcolarul și cum anume trebuie să sune regulile pe care vrem să le introducem. În for-
mulări este bine să evităm termenul „nu“. În loc de „Nu folosim cuvinte urâte!“ vom spune „Folosim cuvinte
frumoase!“. Să-i explicăm, de asemenea, micuțului de ce nu este indicată folosirea cuvintelor urâte. Putem
chiar să încheiem cu copilul un contract stipulând că de astăzi cuvintele urâte vor fi înlocuite cu alte exprimări
pe care le vom găsi împreună și pe care le vom folosi chiar și noi.
31
Ziua Internațională
Activitate facultativă:
a Voluntarului
Obiective generale:
► dezvoltarea sensibilității privind problemele întâlnite în mediul social-natural.
Materiale necesare: carton, markere, elemente decorative (Moș Crăciun din hârtie, inimioare, steluțe, lipici, markere
cu sclipici, vată, crenguțe de brad etc.), diplome (câte una pentru fiecare copil).
Ziua Internațională a Voluntariatului a fost stabilită de Organizația Națiunilor Unite în anul 1986. Este sărbătoarea
tuturor celor care au o inimă mare și care își dedică timpul și energia pentru a-i ajuta pe ceilalți.
Organizarea activității
Cu câteva zile înainte, rugați copiii ca împreună cu părinții să facă acasă felicitări de sărbătoare sau podoabe de pom
(folosind orice fel de tehnici, la alegere).
Îndemnați părinții să facă rost de hrană pentru animalele de la adăpost. Propuneți-le copiilor din celelalte grupe ca și
ei să-și implice apropiații în această acțiune.
32