Proiect Ordonanta Comert Online

GUVERNUL ROMÂNIEI
ORDONANŢĂ
pentru modificarea şi completarea unor acte normative,
precum şi pentru prelungirea unor termene
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 1 pct. I.3, I.4. și pct. XII
din Legea nr. 311/2021 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă.
Art. I. - Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, cu modificările și completările
ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 11 alineatul (3), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) autorităţilor și instituțiilor publice în scopul îndeplinirii obligaţiilor prevăzute de lege;”
2. La articolul 11 alineatul (3), după litera a) se introduce o nouă literă, litera a1), cu
următorul cuprins:
„a1) instituțiilor de interes public din administraţia publică centrală şi locală, care sunt învestite
să îndeplinească un serviciu de interes public, în scopul îndeplinirii obligaţiilor prevăzute de
lege;”
3. La articolul 11, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(6) În scopul aplicării prevederilor alin. (3) lit. a), a1) şi c), autorităţile publice, instituțiile
publice, instituțiile de interes public și autoritățile judiciare pot încheia protocol privind
schimbul de informaţii cu organul fiscal deţinător al informaţiei, ce se transmite, prin
PatrimVen.”
4. La articolul 47, alineatele (16) și (161) se modifică și vor avea următorul cuprins:
”(16) În cazul actelor administrative fiscale emise de către organul fiscal central, mijloacele
electronice de transmitere la distanţă, procedura de comunicare a actelor administrative fiscale
prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, precum şi condiţiile în care aceasta se
realizează se aprobă prin ordin al președintelui A.N.A.F, cu avizul Autorității pentru
Digitalizarea României. Actele administrative fiscale emise de organul fiscal central care se
transmit obligatoriu prin asemenea mijloace se stabilesc prin ordin al președintelui A.N.A.F.
(161) În scopul comunicării actelor administrative prevăzute la alin. (16), organul fiscal central
poate să înregistreze din oficiu contribuabilii/plătitorii în sistemul de comunicare electronică prin
1
mijloace electronice de transmitere la distanţă. Procedura de înregistrare din oficiu se aprobă prin
ordin al președintelui A.N.A.F.”
5. La articolul 52, alineatele (12), (21) și (22) se modifică și vor avea următorul cuprins:
„ (12) Termenul pentru soluţionarea cererii de emitere a unui acord de preţ în avans este de 12
luni în cazul unui acord unilateral, respectiv de 18 luni în cazul unui acord bilateral sau
multilateral, după caz. Termenul pentru soluţionarea cererii de emitere a soluţiei fiscale
individuale anticipate este de până la 6 luni. Dispoziţiile art. 77 sunt aplicabile în mod
corespunzător.
(...)
(21) Soluţia fiscală individuală anticipată, precum şi respingerea cererii de emitere a soluţiei
fiscale individuale anticipate se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor. Acordul de preţ în
avans, precum şi respingerea cererii de emitere a acordului de preţ în avans se aprobă prin ordin
al preşedintelui A.N.A.F.
(22) Prin ordin al ministrului finanţelor se stabileşte procedura privind emiterea soluţiei
fiscale individuale anticipate, precum şi conţinutul cererii pentru emiterea soluţiei fiscale
individuale anticipate. Prin ordin al preşedintelui A.N.A.F. se stabileşte procedura privind
emiterea acordului de preţ în avans, precum şi conţinutul cererii pentru emiterea acordului de
preţ în avans şi a cererii de modificare, extindere sau revizuire a acordului de preţ în avans.”
6. Articolul 59 se modifică și va avea următorul cuprins:

”Articolul 59
Furnizarea periodică de informații
(1) Contribuabilul/Plătitorul este obligat să furnizeze periodic organului fiscal central informații
referitoare la activitatea desfășurată.
(2) Contribuabilul/plătitorul care oferă mijloacele necesare pentru facilitarea tranzacțiilor
comerciale on-line (piață on-line, platformă, portal sau alte mijloace necesare) este obligat
să furnizeze periodic organului fiscal central, informații referitoare la tranzacțiile
desfășurate prin intermediul acestora.
(3) Furnizarea informațiilor prevăzute la alin. (1) și alin. (2) se face prin completarea unei
declarații pe propria răspundere.
(4) Natura informațiilor, periodicitatea, precum și modelul declarațiilor se aprobă prin ordin al
președintelui A.N.A.F.”
7. La articolul 701, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:

”(4) Prin ordin al președintelui A.N.A.F se aprobă:
a) procedura de înrolare, precum şi modalităţile de acces în PatrimVen;
b) condițiile de furnizare a informatiilor, modelul-cadru al protocolului de colaborare,
procedura privind schimbul de informații între ANAF și persoanele juridice de
drept privat semnatare precum și modalitățile de acces în sistemele informatice
dedicate.”

”(4) În cazul cererilor, înscrisurilor sau documentelor transmise de către contribuabil/plătitor
organului fiscal central, mijloacele electronice de transmitere la distanţă, procedura de
transmitere a cererilor, înscrisurilor ori documentelor prin mijloace electronice de transmitere la
2
distanţă, precum şi condiţiile în care aceasta se realizează se aprobă prin ordin al președintelui
A.N.A.F cu avizul Autorității pentru Digitalizarea României. ”
9. La articolul 80 alineatul (1), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:

”b) persoanele fizice, altele decât cele prevăzute la lit. a), se identifică prin intermediul
furnizorilor de servicii publice de autentificare electronică autorizaţi potrivit legii sau prin
diverse dispozitive, cum ar fi certificat calificat, credenţiale de tip utilizator/parolă însoţite de
liste de coduri de autentificare de unică folosinţă, telefon mobil, digipass ori alte dispozitive
stabilite prin ordin al președintelui A.N.A.F, cu avizul Autorității pentru Digitalizarea
României, în cazul identificării acestor persoane în relaţia cu organul fiscal central sau, după
caz, prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice, cu avizul
Ministerului Finanțelor și cu avizul Autorității pentru Digitalizarea României, în cazul
identificării acestor persoane în relaţia cu organul fiscal local. În aceste cazuri, cererile,
înscrisurile sau documentele se consideră semnate dacă sunt îndeplinite toate condiţiile din
ordinele prevăzute la art. 79 alin. (4) şi (5). ”

”(4) În cazul obligaţiilor de declarare a unor venituri care, potrivit legii, sunt scutite la plata
impozitului pe venit, organul fiscal central poate aproba, la cererea contribuabilului/plătitorului,
alte termene sau condiţii de depunere a declaraţiilor fiscale, în funcţie de necesităţile
administrării obligaţiilor fiscale. Asupra termenelor şi condiţiilor decide organul fiscal central
potrivit competenţelor aprobate prin ordin al preşedintelui A.N.A.F. ”
11. La articolul 101, după alineatul (4), se introduc patru noi alineate, alin. (41)-(44), cu
următorul cuprins:
”(41) Entitățile înregistrate în registrul comerțului, pentru care există înscrise mențiuni privind
inactivitatea temporară, nu au obligația depunerii declarațiilor fiscale pentru perioada în care se
află în inactivitate temporară, începând cu data de 1 a lunii următoare înscrierii mențiunii privind
inactivitatea temporară în registrul comerțului.
(42) Celelalte entități, altele decât cele prevăzute la alin. (41) nu au obligația depunerii
declarațiilor fiscale, pentru perioada pentru care au solicitat suspendarea activității la
organismele care le-au autorizat, începând cu data de 1 a lunii următoare înscrierii mențiunii
privind suspendarea activității în registrul contribuabililor.
(43) Aplicarea prevederilor alin. (41) și (42) încetează la data reluării activității sau la împlinirea
unui termen de 3 ani de la data înregistrării, în registrul comerțului, a mențiunii privind
inactivitatea temporară sau a mențiunii privind suspendarea activității în registrul
contribuabililor.
(44) Obligațiile de declarare, aferente activității desfășurate anterior înregistrării inactivității
temporare/suspendării, se mențin. ”
12. La articolul 119, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (2), cu următorul
cuprins:
”(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), competența de efectuare a inspecției fiscale în
cazul creanțelor administrate de organul fiscal central poate fi stabilită prin ordin al
președintelui ANAF și în sarcina altor organe fiscale care nu au competență potrivit cap. I
al titlului III.”
3
13. La articolul 148, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alin. (3) și (4), cu
următorul cuprins:
”(3) Prevederile art. 119 și ale art. 120 sunt aplicabile în mod corespunzător şi în cazul
verificării documentare efectuate de către organele de inspecție fiscală.
(4) Prevederile art. 138 alin. (2) și dispozițiile legale prevăzute în ordinul președintelui
A.N.A.F emis în temeiul art. 138 alin. (3) se aplică în mod corespunzător și în cazul
verificării documentare efectuate de către organele fiscale competente să exercite
verificarea situației fiscale personale.”
14. La articolul 153 alin.(3), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:

”a) prin ordin al președintelui A.N.A.F, în cazul evidenţei creanţelor fiscale organizate de
organul fiscal central;”
15. Articolul 1701 alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

”(1) În cazul în care din regularizarea anuală a dividendelor distribuite parțial în cursul anului,
potrivit art. 67 din Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, rezultă sume de restituit de la buget, plătitorul de dividende depune la organul fiscal
competent o declarație de regularizare/cerere de restituire după restituirea de către asociați sau
acționari a dividendelor plătite sau după aprobarea situațiilor financiare anuale în cazul
dividendelor interimare distribuite neplătite, până la împlinirea termenului de prescripție a
dreptului de a cere restituirea. Pentru diferențele de restituit sunt aplicabile prevederile art. 167
sau 168, după caz. ”
16. La articolul 186 alineatul (1), litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:
„c) să nu se afle în procedura insolvenţei potrivit legii. Debitorul care se află în procedura
insolvenţei și dorește eșalonarea la plată, poate solicita această înlesnire la plată cu condiţia
ca până la data emiterii deciziei de eşalonare la plată să iasă din procedura insolvenţei;”
17. La articolul 186 alineatul (1), litera e) se abrogă.
18. La articolul 194, alineatul (1), litera j) se modifică și va avea următorul cuprins:
„j) să achite sumele pentru care s-a stabilit răspunderea potrivit prevederilor legislaţiei privind
insolvenţa şi/sau răspunderea solidară potrivit prevederilor art. 25 şi 26, în cel mult 30 de zile de
la data stabilirii răspunderii, cu excepţia situaţiei în care debitorul a solicitat eşalonarea la
plată potrivit art. 195;”
19. La articolul 195, alineatul (1) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:
„(1) Pe perioada de valabilitate a eşalonării, decizia de eşalonare la plată poate fi modificată la
cererea debitorului prin includerea în eşalonare a următoarelor obligaţii fiscale cuprinse în
certificatul de atestare fiscală emis de organul fiscal competent:
a) obligaţiile fiscale de a căror plată depinde menţinerea valabilităţii eşalonării la plată, prevăzute
la art. 194 alin. (1) lit. a) - c), e) - j) şi n);
b) obligaţiile fiscale exigibile la data comunicării deciziei de menţinere a valabilităţii eşalonării,
prevăzute la art. 200 alin. (2).
(…)
4
(3) Cererea se depune până la împlinirea termenului prevăzut la art. 194 alin. (1) lit. a) - c), e) - j)
sau n), după caz, ori până la împlinirea termenului prevăzut la art. 200 alin. (2) şi se soluţionează
de organul fiscal competent prin decizie de modificare a deciziei de eşalonare la plată sau decizie
de respingere, după caz. ”
20. La articolul 236, alineatele (3), (13) – (15) se modifică și vor avea următorul cuprins:
„(3) În cazul sumelor urmăribile reprezentând venituri și disponibilități în valută, instituțiile de
credit sunt autorizate să efectueze convertirea în lei a sumelor în valută, fără consimțământul
titularului de cont, la cursul de schimb afișat de acestea pentru ziua respectivă.
(...)
(13) În măsura în care este necesar, pentru achitarea sumei datorate la data sesizării instituției de
credit, potrivit alin. (12), sumele existente, precum și cele viitoare provenite din încasările
zilnice în conturile în lei și în valută sunt indisponibilizate în limita sumei necesare pentru
realizarea obligației ce se execută silit, astfel cum aceasta rezultă din adresa de înființare a
popririi. Instituțiile de credit au obligația să plătească sumele indisponibilizate în contul indicat
de organul de executare silită în termen de 3 zile lucrătoare de la indisponibilizare.
(14) Din momentul indisponibilizării, respectiv de la data și ora primirii adresei de înființare a
popririi asupra disponibilităților bănești, instituțiile de credit nu procedează la decontarea
documentelor de plată primite, respectiv la debitarea conturilor debitorilor, și nu acceptă alte
plăți din conturile acestora până la achitarea integrală a obligațiilor fiscale înscrise în adresa de
înființare a popririi, cu excepția:
a) sumelor necesare plății drepturilor salariale, inclusiv a impozitelor și contribuțiilor aferente
acestora, reținute la sursă, dacă, potrivit declarației pe propria răspundere a debitorului sau
reprezentantului său legal, rezultă că debitorul nu deține alte disponibilități bănești;
b) sumelor necesare plății accizelor de către antrepozitarii autorizați. În acest caz, debitorul
prezintă instituției de credit odată cu dispoziția de plată și copia certificată, conform cu
originalul, a autorizației de antrepozitar;
c) sumelor necesare plății accizelor, în numele antrepozitarilor autorizați, de către cumpărătorii
de produse energetice;
d) sumelor necesare plății obligațiilor fiscale de care depinde menținerea valabilității înlesnirii.
În acest caz, debitorul va prezenta instituției de credit odată cu dispoziția de plată și copia
certificată, conform cu originalul, a documentului prin care s-a aprobat înlesnirea la plată.
(15) Pe perioada popririi asigurătorii, instituțiile de credit acceptă plăți din conturile debitorilor
dispuse pentru stingerea sumelor prevăzute la alin. (14), precum și pentru stingerea obligațiilor
fiscale aferente bugetelor administrate de organul fiscal care a înființat poprirea.”
Art. II. - Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările
ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 25 alineatul (4), litera i) se modifică și va avea următorul cuprins:

“i) cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat, cheltuielile privind bursele private, acordate
potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit
prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările şi completările ulterioare,
ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a
prevederilor art. 25 alin. (4) lit. c) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi
5
completările ulterioare, precum şi cei care acordă burse private, potrivit legii, scad sumele
aferente din impozitul pe profit datorat la nivelul valorii minime dintre următoarele:
1. valoarea calculată prin aplicarea a 0,75% la cifra de afaceri; pentru situaţiile în care
reglementările contabile aplicabile nu definesc indicatorul cifra de afaceri, această limită se
determină potrivit normelor;
2. valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit datorat.
În cazul sponsorizărilor efectuate către entităţi persoane juridice fără scop lucrativ,
inclusiv unităţi de cult, sumele aferente acestora se scad din impozitul pe profit datorat, în
limitele prevăzute de prezenta literă, doar dacă beneficiarul sponsorizării este înscris, la
data încheierii contractului, în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă
deduceri fiscale, potrivit alin. (41).”
2. La articolul 41, după alineatul (17), se introduce un nou alineat, alin. (171), cu următorul
cuprins:
”(171) Contribuabilii care aplică și prevederile art. 403 au obligaţia de a calcula, declara şi plăti,
trimestrial, impozitul pe profit stabilit în conformitate cu regulile prevăzute în cadrul art. 403,
până la data de 25 a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul. Plata
acestui impozit se efectuează într-un cont de venituri distinct.”
3. La articolul 42, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul
cuprins:
”(4) Prin excepție de la alin. (1) și (2), pentru impozitul pe profit stabilit în conformitate cu
regulile prevăzute în cadrul art. 403, contribuabilii nu au obligația declarării acestuia prin
declaraţia anuală de impozit pe profit.”
4. La articolul 45, după alineatul (10) se introduc două noi alineate, alineatele (11) și (12),
cu următorul cuprins:
„(11) Prin excepţie de la termenul prevăzut la art. 429 alin. (4), în cazul în care cel puțin unul din
membrii grupului fiscal intră sub incidenţa prevederilor art. I din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menţinerii/creşterii
capitalurilor proprii, precum şi pentru completarea unor acte normative, pe perioada aplicării
prevederilor respective, persoana juridică responsabilă este obligată să depună declaraţia anuală
consolidată până la data de 25 iunie inclusiv a anului următor, respectiv până la data de 25 a celei
de-a şasea luni inclusiv de la închiderea anului fiscal modificat, după caz. În această situație,
pentru grupul fiscal care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit trimestrial,
comunicarea către persoana juridică responsabilă a rezultatului fiscal pentru trimestrul IV de
către membrii grupului fiscal se efectuează până la data de 25 iunie inclusiv a anului următor,
respectiv până la data de 25 a celei de-a şasea luni inclusiv de la închiderea anului fiscal
modificat, după caz.
(12) Persoanele juridice prevăzute la art. 41 alin. (16) și (17) care intră sub incidența prevederilor
art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 153/2020 nu aplică prevederile alin. (13) lit. a)
și au obligația să depună declaraţia anuală de impozit pe profit și să plătească impozitul pe profit
până la termenele prevăzute în cadrul acestor alineate.”
5. La articolul 56, alineatul (12) se abrogă.
6
”(13) Microîntreprinderile care efectuează sponsorizări au obligaţia de a depune declaraţia
informativă privind beneficiarii sponsorizărilor, aferentă anului în care au înregistrat cheltuielile
respective, potrivit alin. (11). Modelul şi conţinutul declaraţiei informative se aprobă prin ordin al
preşedintelui A.N.A.F.”
7. La articolul 682, alineatul 3) se modifică și va avea cuprins:

”(3) Plata anticipată se efectuează prin reținerea la sursă a impozitului de către CEC Bank
- S.A. pe baza datelor și informațiilor furnizate de Autoritatea Națională pentru Restituirea
Proprietăților, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut, la fiecare plată.”
8.La articolul113 după litera b) se introduce o nouă literă, litera b1) cu următorul cuprins:
”b1) valoarea tranzacției sub plafonul prevăzut la art. 111 alin. (1),”
9. La articolul 336 pct.4, litera d) se modifică și va avea următorul cuprins:

”d) structurile de specialitate din cadrul Autorității Vamale Române, denumite în continuare
autoritate vamală centrală sau teritorială, după caz;”
10. La articolul 342, alineatele (3), (4), (9) și (10) se modifică și vor avea următorul cuprins:
„(3) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul în care în ultimele 12 luni are loc scăderea
prețurilor de consum, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, față de
perioada octombrie 2014 - septembrie 2015, comunicată oficial de Institutul Național de
Statistică până la data de 15 octombrie.
(4) Nivelul în lei al accizelor, obținut după efectuarea actualizării prevăzute la alin. (1), se
rotunjește la nivel de două zecimale, prin reducere, atunci când a treia zecimală este mai mică
decât 5, și prin majorare atunci când a treia zecimală este mai mare sau egală cu 5.
[...]
(9) Pentru motorină se poate aplica un nivel redus al accizelor atunci când este utilizată drept
carburant pentru motor în următoarele scopuri:
a) transport rutier de mărfuri în cont propriu sau pentru alte persoane, cu autovehicule ori
ansambluri de vehicule articulate destinate exclusiv transportului rutier de mărfuri şi cu o
greutate brută maximă autorizată de cel puţin 7,5 tone;
b) transportul de persoane, regulat sau ocazional, cu excepţia transportului public local de
persoane, cu un autovehicul din categoria M2 ori M3, definit în Directiva 2007/46/CE a
Parlamentului European şi a Consiliului din 5 septembrie 2007 de stabilire a unui cadru pentru
omologarea autovehiculelor şi remorcilor acestora, precum şi a sistemelor, componentelor şi
unităţilor tehnice separate destinate vehiculelor respective ("Directivă cadru").
(10) Nivelul redus al accizelor prevăzut la alin. (9) se stabilește prin Hotărâre a Guvernului și nu
poate fi mai mic decât nivelul minim prevăzut în Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27
octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice
și a electricității. Reducerea nivelului accizelor se realizează prin restituirea sumelor
reprezentând diferenţa dintre nivelul standard al accizelor şi nivelul redus al accizelor către
operatorii economici licenţiaţi în Uniunea Europeană. Condiţiile, procedura şi termenele de
restituire se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.”
7
”Art. 359 Reguli generale
(1) Autorizarea antrepozitelor fiscale, a destinatarilor înregistraţi, a expeditorilor înregistraţi şi a
importatorilor autorizaţi se realizează de structurile de specialitate din cadrul Autorității Vamale
Române.
(2) Competențele privind structurile de specialitate prevăzute la alin. (1), procedura şi condiţiile
în care se realizează autorizarea se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor la propunerea
președintelui Autorității Vamale Române.”

”(11) În cazul deplasării intracomunitare a produselor energetice în regim suspensiv de accize, pe
cale maritimă sau pe căi navigabile interioare, către un destinatar care nu este cunoscut cu
siguranţă în momentul în care expeditorul înaintează proiectul de document administrativ
electronic prevăzut la alin. (2), autoritatea competentă poate autoriza ca expeditorul să nu includă
în documentul în cauză datele privind destinatarul, în condițiile prevăzute prin ordin al

”(2) Autoritatea competentă a expeditorului poate permite, în condiţiile stabilite prin ordin al
președintelui Autorității Vamale Române, ca expeditorul să divizeze o deplasare de produse
energetice în regim suspensiv de accize cu condiţia să nu se modifice cantitatea totală de produse
accizabile.”
”(2) Modalităţile de confirmare a faptului că produsele accizabile au ajuns la destinaţie şi de
trimitere a raportului de primire a produselor accizabile de către destinatarii menţionaţi la art.
395 alin. (1) sunt prevăzute prin ordin al presedintelui Autorității Vamale Române.
[…]
(5) În cazul în care locul de expediţie şi cel de destinaţie se află în România, primirea produselor
accizabile în regim suspensiv de accize se confirmă expeditorului potrivit procedurii stabilite
prin ordin al președintelui Autorității Vamale Române.”
15. La articolul 406 alineatul (1), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:
”b) să informeze autoritatea competentă a expeditorului înainte de începerea deplasării, prin
procedura stabilită prin ordin al președintelui Autorității Vamale Române.”

”(2) Situaţiile în care sistemul informatizat este considerat indisponibil în România, precum şi
normele şi procedurile care trebuie urmate în aceste situaţii sunt stabilite prin ordin al

”(1) Monitorizarea deplasărilor produselor accizabile în regim suspensiv de accize, care se
desfăşoară integral pe teritoriul României, se realizează potrivit procedurilor aprobate prin ordin
al președintelui Autorității Vamale Române, stabilite pe baza prevederilor art. 402 – 408.”
8
”(1) Toţi operatorii economici cu produse accizabile sunt obligaţi să accepte orice control ce
permite autorităţii competente prevăzute prin ordin comun al președintelui Agenției Naționale de
Administrare Fiscală și al președintelui Autorității Vamale Române să se asigure de
corectitudinea operaţiunilor cu produse accizabile.”

”Art. 434 Procedura de import pentru produse energetice
Efectuarea formalităţilor vamale de import aferente benzinelor şi motorinelor se face prin
birourile vamale la frontieră stabilite prin ordin al președintelui Autorității Vamale Române.”
”(3) Operatorii economici care doresc să distribuie şi să comercializeze angro băuturi alcoolice,
tutun prelucrat şi produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat şi
biocombustibili - sunt obligaţi să se înregistreze la autoritatea competentă potrivit prevederilor
stabilite prin ordin al președintelui Autorității Vamale Române.
(4) Operatorii economici care intenţionează să comercializeze în sistem en détail produse
energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat şi biocombustibili - sunt
obligaţi să se înregistreze la autoritatea competentă potrivit prevederilor stabilite prin ordin al
21. La articolul 435 alineatul (9), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:
”a) operatorii economici care doresc să comercializeze tutun brut sau tutun parţial prelucrat
provenit din operaţiuni proprii de import, din achiziţii intracomunitare proprii sau din producţia
internă proprie pot desfăşura această activitate numai în baza unei autorizaţii eliberate în acest
scop de către autoritatea competentă potrivit prevederilor stabilite prin ordin al președintelui
Autorității Vamale Române;”
22. La articolul 439 literele a) și b) ale alineatului (2) se modifică și vor avea următorul
cuprins:
„a) produse din tutun încălzit care, prin încălzire, emit un aerosol ce poate fi inhalat, fără a avea
loc combustia amestecului de tutun, cu încadrarea tarifară NC 2404 11 00;
b) lichidele cu conținut de nicotină destinate inhalării cu ajutorul unui dispozitiv electronic de tip
"Țigaretă electronică", cu încadrarea tarifară NC 2404 12 00.”
23. La articolul 439, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3) cu
următorul cuprins:
“(3) În înţelesul prezentului capitol, codul NC reprezintă poziţia tarifară, subpoziţia tarifară sau
codul tarifar, aşa cum este prevăzută/prevăzut în Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului
din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful Vamal Comun, în vigoare
de la 01 ianuarie 2022. Ori de câte ori intervin modificări în nomenclatura combinată se
realizează corespondența dintre codurile NC prevăzute în prezentul capitol și noile coduri din
nomenclatura adoptată în temeiul art. 12 din Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din
23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun.”
9
“(2) Nivelul accizelor prevăzut în anexa nr. 2 se actualizează anual cu creșterea prețurilor de
consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, față
de perioada octombrie 2014 - septembrie 2015, comunicată oficial de Institutul Național de
Statistică până la data de 15 octombrie. Nivelul accizelor actualizat se publică pe site-ul
Ministerului Finanțelor, de regulă până la data de 20 octombrie, dar nu mai târziu de data de 31
decembrie a fiecărui an.”
25. La articolul 442, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31) cu
următorul cuprins:
„(31) Nivelul în lei al accizelor, obținut după efectuarea actualizării prevăzute la alin. (2), se
rotunjește la nivel de două zecimale, prin reducere, atunci când a treia zecimală este mai mică
decât 5, și prin majorare atunci când a treia zecimală este mai mare sau egală cu 5.”
26. La articolul 449 litera e) a alineatului (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
“e) nerespectarea prevederilor art. 356 alin. (2), art. 357 și art. 358 alin. (5);”

”(1) Constatarea şi sancţionarea faptelor ce constituie contravenţie potrivit art. 449 se fac de
organele competente din cadrul Ministerului Finanţelor, prin Autoritatea Vamală Română şi
unităţile sale subordonate sau prin A.N.A.F. şi unităţile sale subordonate, conform
competențelor, cu excepţia sancţiunilor privind suspendarea sau revocarea autorizaţiei de
antrepozit fiscal, destinatar înregistrat, expeditor înregistrat ori importator autorizat, care se
dispune de autoritatea competentă, la propunerea organului de control.”
Art. III -(1) Contribuabilii obligaţi la plata impozitului specific unor activităţi, potrivit Legii nr.
170/2016 privind impozitul specific unor activităţi, pentru anul 2022, nu datorează impozit
specific pentru o perioadă de 180 de zile calculată de la data intrării în vigoare a prezentei
ordonanţe de urgenţă.
(2) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1), contribuabilii recalculează, în mod corespunzător,
impozitul specific stabilit potrivit Legii nr. 170/2016, aferent anului 2022, prin împărţirea
impozitului specific anual la 365 de zile calendaristice şi înmulţirea valorii rezultate cu diferenţa
dintre numărul de 365 de zile calendaristice şi numărul de 180 de zile calendaristice.
Art. IV - Până la data de 31 decembrie 2022, operatorii economici care efectuează livrări de
bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale ce funcționează pe bază
de plăți cu cardul, precum și de acceptatoare de bancnote sau monede, după caz, au obligația de a
dota automatele comerciale cu aparatele de marcat electronice fiscale prevăzute la art. 3 alin. (2)
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999, republicată, cu modificările și completările
ulterioare.
Art. V - (1) Ministerul Finanţelor preia, , de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală,

activitatea de emitere a soluţiilor fiscale individuale anticipate, precum și posturile
corespunzătoare.
10
Art. VI – (1) Prin derogare de la prevederile art. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal,
cu modificările şi completările ulterioare, prevederile art. II intră în vigoare în termen de trei zile
de la data publicării prezentei ordonanţe în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia
prevederilor pct. 11 – 21 care intră în vigoare la 45 de zile de la publicarea prezentei ordonanțe
în Monitorul Oficial al României, Partea I și a prevederilor pct. 26 care intră în vigoare în termen
de 30 de zile de la publicarea prezentei ordonanțe în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Solicitările pentru autorizarea antrepozitelor fiscale, a destinatarilor înregistrați, a
expeditorilor înregistrați și a importatorilor autorizați nesoluționate până la data intrării în
vigoare a prevederilor art. II pct. 11 se soluționează de către Direcțiile generale regionale ale
finanțelor publice, respectiv de către Direcția generală de administrare a marilor contribuabili,
pentru operatorii economici mari contribuabili, conform procedurilor aplicabile la data
intrarii in vigoare a prezentei ordonanțe.
(3) Dispozițiile art. I pct. 4, pct. 7 cu privire la ordinul prevăzut la art. 701 alin. (4) lit a), pct. 8, 9
și 14 intră în vigoare la 1 martie 2022.
(4) Cererile de emitere a soluției fiscale individuale anticipate în curs de soluționare la data
intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, se soluționează de către Ministerul Finanțelor.
PRIM-MINISTRU
Nicolae-Ionel CIUCĂ
11
NOTĂ DE FUNDAMENTARE
Secţiunea 1
Titlul proiectului de act normativ
ORDONANȚĂ
pentru modificarea şi completarea unor acte normative,
precum şi pentru prelungirea unor termene
Secţiunea a 2-a
Motivul emiterii actului normativ
Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală
• Articolul 11 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală,
cu modificările și completările ulterioare, reglementează pe de o parte
categoria informaţiilor de natura celor considerate a fi secret fiscal,
respectiv datele referitoare la contribuabil/plătitor, cum ar fi: datele de
identificare, natura şi cuantumul obligaţiilor fiscale, natura, sursa şi
cuantumul veniturilor, natura, sursa şi valoarea bunurilor, plăţi, conturi,
rulaje, transferuri de numerar, solduri, încasări, deduceri, credite,
datorii, valoarea patrimoniului net sau orice fel de informaţii obţinute
din declaraţii ori documente prezentate de către contribuabil/plătitor sau
terţi.
Referitor la informaţiile de natura celor considerate a fi secret fiscal, potrivit
art. 11 alin (3) lit. a) și c) organul fiscal poate transmite informaţiile pe care le
deţine autorităţilor publice, în scopul îndeplinirii obligaţiilor prevăzute de
lege, precum și autorităţilor judiciare competente, potrivit legii.
De asemenea art. 11 alin. (3) lit. d) reglementează faptul că organul fiscal
poate transmite informaţiile pe care le deţine oricărui solicitant, însă doar cu
consimţământul expres şi neechivoc al contribuabilului/plătitorului despre
1. Descrierea care au fost solicitate informaţii. Texul de lege stabilind și faptul că
situaţiei actuale responsabilitatea privind modalitatea de utilizare a informaţiilor astfel
obţinute revine solicitantului.
Astfel, în cazul furnizării de informații, potrivit cadrului legal actual, ne
putem afla fie în situația de la art. 11 alin. (3) lit. a) sau c) atunci când se
transmit informații autorităților publice sau autorităților judiciare, fie în
situația de la lit. d) de la același alineat, atunci când se transmit informații
oricărui solicitant, cu consimţământul expres şi neechivoc al
contribuabilului/plătitorului despre care au fost solicitate informaţii.
Prin Ordonanța Guvernului nr. 11/2021 pentru modificarea și completarea
Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală și reglementarea unor
măsuri fiscale, a fost modificat art. 701 alin. (1) din Codul de procedură
fiscală, în sensul că:
- furnizarea de informații către autorităţile publice, instituţii publice şi de
interes public din administraţia publică centrală şi locală să se realizeze
utilizând sistemul informatic PatrimVen.
- în cazul persoanelor juridice de drept privat, furnizarea de informații
urmează să se realizeze, distinct, prin sisteme informatice dedicate (de
exemplu platforma ARB, platforma IFN, sistemul informatic SPV)
administrate de Ministerul Finanțelor/ANAF.
Astfel, potrivit art. 701 din Codul de procedură fiscală, furnizarea de
1
informații către autorităţile publice, instituţiile publice şi de interes public din
administraţia publică centrală şi locală, se realizează prin Patrimven, fiind
transmise, de exemplu, informații referitoare la datele de identificare a
instituţiei de credit unde persoana are sau a avut calitatea de titular de cont,
informaţii din declaraţiile D112, privind angajatorul, venitul şi contribuţiile de
asigurări sociale reţinute de acesta pentru persoana fizică, informaţii privind
cuantumul şi natura veniturilor obţinute de persoană, din toate sursele, etc.
care sunt de natura celor considerate a fi secret fiscal.
În ceea ce privește noțiunea de autoritate publică aceasta este consacrată în
Constituție și stabilește faptul că autoritatile publice sunt: - Parlamentul care
exercită puterea legislativă, - Presedintele Romaniei, - Guvernul si
administratia publica, instituții care formează puterea executivă; - autoritatea
judecatorească, ce exercită puterea judecătorească, precum și Avocatul
Poporului.
Constituția României utilizează, pe lângă noțiunea de "autoritate publică", și
cu noțiunea de "instituție publică"; spre exemplu, prin art. 136 alin. (4) din
Constituția României, se utilizează, în privința modalității de administrare a
bunurilor proprietate publică, alături de expresia "regie autonomă”, și pe cea
de "instituție publică", iar prin art. 155 alin. (2) din Constituție se utilizează
sintagma "instituțiile prevăzute de Constituție".
Pe de altă parte, trebuie să facem distincție între instituțiile publice și
instituțiile de interes public, deși toate aceste instituții conțin termenul
"public", arătăm că instituțiile de interes public sunt, de regulă, persoane
juridice de drept privat care satisfac interesul public în domeniul lor de
activitate.
• Potrivit art. 52 alin. (21) și (22) prin ordin al preşedintelui A.N.A.F. se
aprobă soluţia fiscală individuală anticipată şi acordul de preţ în avans,
precum şi respingerea cererii de emitere a soluţiei fiscale individuale
anticipate şi acordului de preţ în avans.
De asemenea, prin ordin al preşedintelui A.N.A.F. se stabileşte procedura
privind emiterea soluţiei fiscale individuale anticipate sau a acordului de preţ
în avans, precum şi conţinutul cererii pentru emiterea soluţiei fiscale
individuale anticipate sau a acordului de preţ în avans şi a cererii de
modificare, extindere sau revizuire a acordului de preţ în avans.
Este de menționat că, potrivit dispozițiilor legale actuale, termenul pentru
soluţionarea cererii de emitere a soluţiei fiscale individuale anticipate este de
până la 3 luni.
• În prezent, articolul 59 din Codul de procedură fiscală instituie obligația
contribuabililor de a furniza informații despre activitatea desfășurată, la
perioade stabilite prin ordin al președintelui ANAF sau al ministrului
finanțelor, după caz, în funcție de autoritatea care trebuie să valorifice
respectivele informații.
În baza acestui articol, contribuabilii furnizează informații care vizează
declararea livrărilor/prestărilor şi achiziţiilor efectuate pe teritoriul naţional de
persoanele înregistrate în scopuri de TVA, informații din bonurile fiscale,
informații despre aparatele de marcat electronice fiscale utilizate în activitatea
de schimb valutar, aparatele de marcat electronice fiscale utilizate în
activitatea de transport de persoane în regim de taxi, aparatele de marcat
electronice fiscale destinate magazinelor situate în aeroporturile
internaționale,etc.
• Dispozițiile art. 101 alin. (4) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de
2
procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare,
reglementează că în caz de inactivitate temporară sau în cazul
obligaţiilor de declarare a unor venituri care, potrivit legii, sunt scutite la
plata impozitului pe venit, organul fiscal central poate aproba, la cererea
contribuabilului/plătitorului, alte termene sau condiţii de depunere a
declaraţiilor fiscale, în funcţie de necesităţile administrării obligaţiilor
fiscale. Asupra termenelor şi condiţiilor decide organul fiscal central
potrivit competenţelor aprobate prin ordin al preşedintelui A.N.A.F. În
acest sens a fost emis Ordinul Președintelui Agenției Naționale de
Administrare Fiscală nr. 889/2016 privind Procedura de aprobare a
regimului de declarare derogatoriu.
În prezent entitățile care au obligația depunerii declarațiilor fiscale potrivit
prevederilor Codului fiscal și a altor legi speciale se regăsesc în situația în
care depun declarații fiscale la organele fiscale centrale competente, inclusiv
pe perioada când acestea au înscrisă la registrul comerțului mențiunea privind
inactivitatea temporară sau și-au suspendat activitatea și au înscrisă această
mențiune la entitățile care le-au autorizat.
• Titlul III din Codul de procedură fiscală reglementează la cap. I
competența organului fiscal central..
În ceea ce privește competența organului fiscal central aceasta este
determinată de domiciliul fiscal al contribuabilului/plătitorului.
• În prezent art . 1701 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, conține
reglementări speciale privind restituirea impozitului pe dividende în
cazul în care, urmare regularizării dividendelor plătite ca urmare a
distribuirii parțiale în cursul anului, conform art. 67 din Legea
societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, rezultă sume de restituit de la buget.
Prin Ordonanța Guvernului nr. 8/2021 pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a fost modificat alin. (3) al art. 43 în
sensul că în cazul în care dividendele distribuite, potrivit legii, nu au fost
plătite până la sfârşitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora,
impozitul pe dividende aferent se plăteşte, după caz, până la data de 25
ianuarie a anului următor, respectiv până la data de 25 a primei luni a anului
fiscal modificat următor anului în care s-a aprobat distribuirea dividendelor.
În acest context se ridică problema regularizării impozitului pe dividende în
situația în care impozitul pe dividende achitat ca urmare a distribuirii
dividendelor în cursul anului este mai mare decât impozitul pe dividende
rezultat în urma regularizării operate în situațiile financiare anuale.
• Potrivit prevederilor art. 186 alin. (1) lit. d) și e) din Codul de procedură
fiscală, pentru debitorii care se află în procedura insolvenței și pentru
debitorii pentru care s-a stabilit răspunderea potrivit legislaţiei privind
insolvenţa şi/sau răspunderea solidară, potrivit prevederilor art. 25 şi 26
din Codul de procedură fiscală, cadrul legal actual nu oferă posibilitatea
eșalonării la plată, fiind condiție de eligibilitate pentru acordarea unei
astfel de facilități fiscale.
Astfel, în prezent, contribuabilii care se află în procedura insolvenței nu pot
beneficia de eșalonarea la plată pe o perioadă de maxim 5 ani, conform
Codului de procedură fiscală, iar cei pentru care s-a stabilit răspunderea
potrivit legislaţiei privind insolvenţa şi/sau răspunderea solidară, potrivit
prevederilor art. 25 şi 26 din Codul de procedură fiscală, sunt conditionati de
achitarea acestor sume, pentru a beneficia de eșalonarea celorlalte obligații
3
bugetare restante.
• La nivelul ANAF funcționează Spațiul Privat Virtual (SPV) - un
serviciu prin intermediul căruia se efectuează comunicarea electronică
a informațiilor și înscrisurilor în legătură cu situația fiscală a
contribuabililor și constă în punerea la dispoziție a unui spațiu virtual,
aflat pe serverele ANAF. Un alt serviciu este cel
denumit PatrimVen care este destinat să ofere autorităților publice,
instituţiilor publice și de interes public acces la datele disponibile cu
privire la patrimoniul şi veniturile cetăţenilor. Procedurile necesare
funcționării acestor servicii, deși sunt de natură tehnică, nu legislativă,
se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor.
Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

• Prin Legea nr. 322/2021 pentru completarea Legii nr. 227/2015
privind Codul fiscal, au fost introduse prevederi care completează
regulile actuale privind deducerea cheltuielilor de
sponsorizare/mecenat/burse private, acordate potrivit legii, în sensul că,
în cazul în care valoarea stabilită potrivit art. 25 alin. (4) lit. i) din Codul
fiscal, diminuată cu sumele reportate, după caz, nu a fost utilizată
integral, contribuabilii pot dispune redirecţionarea impozitului pe profit,
în limita valorii astfel calculate, pentru efectuarea de sponsorizări şi/sau
acte de mecenat sau acordarea de burse private, în termen de maximum 6
luni de la data depunerii declaraţiei anuale de impozit pe profit, prin
depunerea unui/unor formular/formulare de redirecţionare.
Tototdată, potrivit art. II alin. (2) din Legea nr. 322/2021, sumele care
nu sunt scăzute din impozitul pe profit, respectiv din impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor se reportează numai pentru sponsorizări/acte de
mecenat/acordarea de burse private efectuate/înregistrate înainte de
termenele prevăzute la art. II alin. (1) din același act normativ, potrivit
reglementărilor în vigoare la data efectuării sponsorizării, fără a depăşi anul
2028.
Astfel, având în vedere noile reguli privind reportarea sumelor
reprezentând sponsorizare/mecenat/burse private care nu sunt scăzute din
impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, se impune
modificarea prevederilor art. 25 alin.(4) lit. i), respectiv art. 56, în sensul
corelarii cu noile prevederi.
• Potrivit prevederilor în vigoare, contribuabilii care efectuează tranzacțiile
reglementate de art.403, respectiv efectuează transferuri de active , de
rezidență fiscală și/sau de activitate economică desfășurată printr-un sediu
permanent, pentru care România pierde dreptul de impozitare, sunt supuși
unor reguli specifice de determinare a impozitului pe profit aferent acestor
tranzacții, iar regulile de calcul și declarare sunt cele generale privind
impozitul pe profit.
Întrucât pentru acest impozit se aplică reguli specifice de eșalonare, din
perspectiva aplicării acestei proceduri s-a identificat necesitatea declarării
distincte a acestui impozit de cel calculat potrivit regulile generale.
• Potrivit art. I alin. (13) din O.U.G. nr. 153/2020 pentru instituirea unor
măsuri fiscale de stimulare a menţinerii/creşterii capitalurilor proprii,
precum şi pentru completarea unor acte normative, pe perioada aplicării
prevederilor art.I din același act normativ, termenele pentru depunerea
4
declaraţiilor şi pentru plata impozitului sunt următoarele:
a) pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit, prin derogare de
la prevederile art. 41 şi 42 din Codul fiscal, termenul pentru depunerea
declaraţiei anuale privind impozitul pe profit şi plata impozitului pe profit
aferent anului fiscal respectiv este până la data de 25 iunie inclusiv a anului
următor, iar pentru contribuabilii care intră sub incidenţa prevederilor art. 16
alin. (5) din Codul fiscal până la data de 25 a celei de-a şasea luni inclusiv de
la închiderea anului fiscal modificat;
b) pentru contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile
microîntreprinderilor, prin derogare de la prevederile art. 56 din Codul fiscal,
termenul pentru depunerea declaraţiei aferente trimestrului IV şi plata
impozitului aferent acestui trimestru este până la data de 25 iunie inclusiv a
anului următor;
c) pentru plătitorii de impozit specific unor activităţi, prin derogare de
la prevederile art. 8 din Legea nr. 170/2016, cu completările ulterioare,
termenul pentru depunerea declaraţiei aferente semestrului II şi plata
impozitului aferent acestui semestru este până la data de 25 iunie inclusiv a
anului următor.
În acest context, este necesară modificarea prevederilor referitoare la

depunerea declarației anuale privind impozitul pe profit, începând cu anul
2023, de către persoana juridică responsabilă din cadrul grupului fiscal,
respectiv determinarea și comunicarea rezultatului fiscal de către membrii
grupului către persoana responsabilă, în cazul în care nu toti membrii
grupului fiscal aplică O.U.G. nr. 153/2020.
• Alte corelări tehnice

• Potrivit prevederilor actuale din Codul fiscal notarii publici au obligația să
depună semestrial la organul fiscal teritorial o declarație informativă
privind transferurile de proprietăți imobiliare din patrimoniul personal
supuse impozitului pe venit.
Reglementările în vigoare nu prevăd obligația notarilor publici de declara
tranzacțiilor de proprietăți imobiliare din patrimoniul personal care nu
sunt supuse impozitului pe venit.
În prezent, formularul 208 “ Declarație informativă privind impozitul pe
veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul
personal“ nu se completează pentru tranzacțiile de proprietăți imobiliare
din patrimoniul personal care nu sunt supuse impozitului pe venit.
• Corelare de natură tehnică a prevederilor art.682 alin.(3) cu art.115

alin.(12) .
• În prezent, Codul fiscal prevede ca anumite competențe de stabilire a
structurilor fiscale responsabile cu ducerea la îndeplinire a unor
prerogative stabilite prin lege în sarcina structurilor fiscale, procedurile
și condițiile de acordare a autorizațiilor de antrepozit fiscal, expeditor
înregistrat, destinatar înregistrat sau importator de produse accizabile
supuse marcării, să fie stabilite prin ordine ale ministrului finanțelor la
propunerea președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală
sau direct de către președintele Agenției Naționale de Administrare
5
Fiscală.
Conform art. 5 din Legea nr. 268/2021 din 9 noiembrie 2021 pentru
înfiinţarea Autorităţii Vamale Române şi pentru modificarea unor acte
normative, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1077 din 10
noiembrie 2021, acestei autorități îi revine sarcina de a asigura administrarea
impozitelor, taxelor şi altor venituri bugetare date prin lege în competenţa sa,
aplicarea politicii şi legislaţiei vamale, respectiv fiscale, în domeniul
supravegherii produselor accizabile, exercitând atribuţiile de autoritate
vamală şi controlul operativ şi inopinat privind prevenirea, descoperirea şi
combaterea oricăror acte şi fapte care au ca efect frauda vamală şi fiscală,
precum şi a altor fapte date prin lege în competenţa sa.
Astfel, atribuțiile în domeniul supravegherii produselor accizabile, supuse

accizelor armonizate sau accizelor nearmonizate, exercitarea controlului
operativ şi inopinat privind prevenirea, descoperirea şi combaterea oricăror
acte şi fapte care au ca efect frauda fiscală, aflate în prezent în sfera de
competență a Agenției Naționale de Administrare Fiscală au fost transferate
către Autoritatea Vamală Română.
Pe cale de consecință este necesară modificarea prevederilor Codului fiscal

în vederea corelării acestora cu prevederile Legii nr. 268/2021.
La art. 342 alin. (9) din Codul fiscal, se prevede un nivel al accizelor
diferențiat, determinat prin diminuarea cu 183,62 lei/1.000 litri, respectiv cu
217,31 lei/tonă, a nivelului standard prevăzut pentru motorina utilizată drept
carburant pentru motor în următoarele scopuri:
a) transport rutier de mărfuri în cont propriu sau pentru alte persoane, cu
autovehicule ori ansambluri de vehicule articulate destinate exclusiv
transportului rutier de mărfuri și cu o greutate brută maximă autorizată de cel
puțin 7,5 tone;
b) transportul de persoane, regulat sau ocazional, cu excepția transportului
public local de persoane, cu un autovehicul din categoria M2 ori M3, definit
în Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5
septembrie 2007 de stabilire a unui cadru pentru omologarea autovehiculelor
și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților
tehnice separate destinate vehiculelor respective.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 549/2018 privind condiţiile, procedura şi
termenele de restituire a sumelor reprezentând ajutor de stat pentru
suportarea unei părţi din accizele calculate pentru motorina utilizată drept
combustibil pentru motor au fost stabilite criteriile și procedura de restituire
a sumelor reprezentând diferența dintre nivelul standard și nivelul redus al
accizelor acordată operatorilor economici licențiați în Uniunea Europeană.
De asemenea, potrivit acestui act normativ, măsura instituită privind ajutorul
de stat se acorda pentru motorina care a fost achiziționată până la data de 31
decembrie 2019 iar plata ajutorului de stat s-a efectuat până la data de 31
decembrie 2020 inclusiv.
Prin Legea nr. 263/2019 pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind
Codul fiscal, la data de 1 ianuarie 2020 a intervenit diminuarea nivelului
accizelor pentru anumite produse energetice (benzină fără plumb, benzină cu
plumb și motorină).
Potrivit art. 336 pct. 5 din Codul fiscal, ori de câte ori intervin modificări
6
în nomenclatura combinată a Tarifului Vamal Comun, corespondența
dintre codurile NC și noile coduri NC se realizează doar pentru codurile
NC prevăzute la Capitolul I – Regimul accizelor armonizate, nu și pentru
cele prevăzute la Capitolul II – Regimul accizelor nearmonizate.
În conformitate cu prevederile art. 439 alin. (2) din Codul fiscal, accizele
nearmonizate sunt taxe speciale percepute asupra următoarelor produse:
a) produse din tutun încălzit care, prin încălzire, emit un aerosol ce poate
fi inhalat, fără a avea loc combustia amestecului de tutun, cu încadrarea
tarifară NC 2403 99 90;
b) lichidele cu conţinut de nicotină destinate inhalării cu ajutorul unui
dispozitiv electronic de tip "Ţigaretă electronică", cu încadrarea tarifară NC
3824 90 96.
• La momentul actual nivelul accizelor prevăzut în anexa nr. 2 actualizat

conform art. 442 alin. (2) din Codul fiscal se publică pe site-ul
Ministerului Finanțelor până cel mai târziu pe data de 20 octombrie a
fiecărui an.
• În prezent, Codul fiscal prevede rotunjirea la nivel de două zecimale, prin

reducere, atunci când a treia zecimală este mai mică decât 5, și prin
majorare atunci când a treia zecimală este mai mare sau egală cu 5 doar
pentru nivelul în lei al accizelor prevăzut pentru produsele supuse
accizelor armonizate.
• Potrivit Codului fiscal, operatorii economici autorizaţi în domeniul

gazului natural, cărbunelui, cocsului, lignitului și energiei electrice au
obligaţia de a se înregistra la autoritatea competentă înainte de
desfăşurarea activităţii cu astfel de produse. În prezent, constituie
contravenție, nerespectarea acestei obligaţii numai în cazul operatorilor
economici care desfășoară activități cu gaz natural, cărbune, cocs și
lignit.
• Trimiterile din cadrul art. 342 alin. (3) și (4) din Codul fiscal nu sunt
corelate cu modificările aduse art. 342 alin. (1) și (2) din Codul fiscal,
prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020 privind unele
măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte
normative.
Referitor la măsura privind scutirea de impozit specific unor

activității pentru contribuabilii care intră sub incidența Legii
nr. 170/2016 privind privind impozitul specific unor
activităţi, cu modificările și completările ulterioare
În conformitate cu prevederile Legii nr. 170/2016 privind privind
impozitul specific unor activităţi, persoanele juridice române care desfăşoară
activităţi corespunzătoare codurilor CAEN: 5510 - "Hoteluri şi alte facilităţi
de cazare similare", 5520 - "Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de
scurtă durată", 5530 - "Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere", 5590 -
"Alte servicii de cazare", 5610 - "Restaurante", 5621 - "Activităţi de
alimentaţie (catering) pentru evenimente", 5629 - "Alte servicii de
7
alimentaţie n.c.a.", 5630 - "Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor",
sunt obligate la plata impozitului specific determinat potrivit metodologiei
prevăzute în cadrul acestui act normativ.
Impozitul specific este anual și se determină pe baza unui impozit
standard stabilit pentru activitățile specifice respective și ajustat de anumite
variabile în funcţie de rangul localităţii, de suprafaţa utilă comercială/de
servire/de desfăşurare a activităţii, coeficient de sezonalitate, etc.
Declararea şi plata impozitului specific se efectuează semestrial, până
la data de 25 inclusiv a lunii următoare, iar suma de plată semestriala o
reprezintă jumătate din impozitul specific anual.
De asemenea, în situaţia în care intervin modificări datorate încetării
unei activităţi corespunzătoare codurilor CAEN respective, începând cu
semestrul următor acestor modificări, contribuabilii recalculează, în mod
corespunzător, impozitul specific aferent perioadei din anul calendaristic
pentru care contribuabilul a desfășurat activitate, potrivit metodologiei
prevăzută de lege.
Având în vedere faptul că prin Hotărârea Guvernului nr. 34/2022 starea
de alertă a fost prelungită, cadru normativ care menține în continuare o serie
de restricții privind desfășurarea unor activități economice, inclusiv în
domeniul HoReCa, se impune scutirea de impozit a contribuabillilor care
desfășoară activitate în acest domeniu pe o perioadă de 180 de zile.
Întrucât impozitul specific este anual, corespunzător celor 365 de zile
calendaristice, pentru a institui o perioada de scutire este necesar ca aceasta
sã fie stabilitã prin raportare la un numãr de zile.
Obligaţia operatorilor economici care efectuează livrări de

bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor
comerciale ce funcţionează pe bază de plăţi cu cardul, precum
şi de acceptatoare de bancnote sau monede, după caz, de a dota
automatele comerciale cu aparate de marcat electronice fiscale
Prin Legea nr. 136/2019 pentru abrogarea alin. (1), (2) şi (4) ale art. 40 din
Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, precum şi
pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat
electronice fiscale, au fost aduse Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
28/1999 o serie de modificări, cu acest prilej fiind reglementată obligația
operatorilor economici care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii
prin intermediul automatelor comerciale, de a se dota cu aparate de marcat
electronice fiscale cu jurnal electronic.
Prin același act normativ, a fost creat temeiul legal pentru stabilirea
configuraţiei, precum şi a caracteristicilor tehnice şi funcţionale ale aparatelor
de marcat electronice fiscale integrate în automate comerciale, prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului
Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.
Totodată, a fost stabilit termenul până la care operatorii economici care
efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul
automatelor comerciale ce funcţionează pe bază de plăţi cu cardul, precum şi
de acceptatoare de bancnote sau monede, după caz, au obligaţia de a dota
automatele comerciale cu aparate de marcat electronice fiscale, respectiv până
8
la data de 31 decembrie 2019.
Întrucât punerea în practică a acestor prevederi s-a dovedit a fi un proces
anevoios, atât prin prisma reglementării carateristicilor tehnice și funcționale
ale acestor tipuri de aparate de marcat electronice fiscale, cât și prin raportare
la intervalul de timp necesar pentru parcurgerea tuturor etapelor necesare în
vederea implementării efective (aprobarea prin hotărâre a
Guvernului a specificaţiilor tehnice şi funcţionale ale acestor aparate de marcat,
construirea prototipurilor de către producători, testarea prototipurilor la
Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Informatică, autorizarea de către
Ministerul Finanţelor a distribuitorilor acestor aparate de marcat, fabricarea
aparatelor de marcat şi instalarea lor în cca 90.000 de automate comerciale, pe
întreg teritoriul ţării, de către distribuitorii şi operatorii de service autorizaţi de
Ministerul Finanţelor), termenul de 31 decembrie 2019, stabilit iniţial, a fost
prorogat până la data de 31 decembrie 2020, prin Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru
modificarea şi completarea unor acte normative, și ulterior, până la data de 31
decembrie 2021, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 privind
unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte
normative şi prorogarea unor termene.
În acest interval, Ministerul Finanţelor a elaborat proiectul de Hotărâre
pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice pentru aplicarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, aprobate prin Hotărârea
Guvernului nr. 479/2003, prin care se stabilesc configuraţia, precum şi
caracteristicile tehnice şi funcţionale ale aparatelor de marcat electronice
fiscale integrate în automate comerciale, publicându-l totodată pe website-ul
instituţiei în vederea parcurgerii etapei de consultare publică prevăzută de lege.
În acest context, au fost sesizate de către operatorii economici din industria
de vending, o serie de aspecte cu caracter preponderent tehnic pentru
clarificarea cărora a fost necesară reluarea consultărilor cu entităţile care
activează în această piaţă, în vederea identificării unor soluţii care să asigure
desfăşurarea procesului de implementare a aparatelor de marcat dedicate
automatelor comerciale, fără afectarea activităţii operatorilor economici vizaţi.
La această dată, au fost clarificate aspectele tehnice problematice sesizate
de operatorii economici care utilizează automate comerciale, iar proiectul de
hotărâre a Guvernului prin care se stabilesc configurația, precum și
caracteristicile tehnice și funcționale ale acestui nou tip de aparat de marcat
electronic fiscal este definitivat.
Întrucât termenul de 31 decembrie 2021, prevăzut de lege pentru
finalizarea procesului de dotare a automatelor comerciale cu aparatele de
marcat electronice fiscale, a fost insuficient pentru parcurgerea etapelor
necesare pentru implementare, respectiv aprobarea hotărârii Guvernului,
dezvoltarea prototipurilor de aparate de marcat electronice fiscale, testarea
acestora la Institutul de Cercetare – Dezvoltare ICI București și instalarea
efectivă în automatele comerciale (cca. 90.000 de automate comerciale), iar
până în prezent aceste aparate de marcat electronice fiscale nu sunt disponibile
pe piaţă, operatorii economici din industria de vending riscă aplicarea de
sancţiuni fără ca fapta să le fie imputabilă.
9
11. În cazul
proiectelor de acte
normative care
transpun legislaţie
comunitară sau
creează cadrul
pentru aplicarea
directă a acesteia, se Nu este cazul.
vor specifica doar
actele comunitare în
cauză, însoţite de
elementele de
identificare ale
acestora
Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală
• În scopul clarificării dispozițiilor art. 11 din Codul de procedură fiscală

și corelării cu dispozițiile art. 701 alin. (1) din același act normativ,
propunem modificarea alin. (3) și (6) de la art. 11 din Codul de
procedură fiscală, în sensul introducerii și noțiunii de instituție publică
alături de cea a autorității publice. Și, în plus, în contextul măsurilor
care privesc digitalizarea administrației publice crearea posibilității
furnizării de informații de natura secretului fiscal, fără acordul
contribuabilului, instituțiilor de interes public care sunt învestite să
îndeplinească un serviciu de interes public, în scopul îndeplinirii
obligaţiilor prevăzute de lege.
• Se propune, la art. 52 din Codul de procedură fiscală, ca soluţia fiscală
individuală anticipată precum şi respingerea cererii de emitere a soluţiei
fiscale individuale anticipate să se aprobe prin ordin al ministrului
finanţelor. De asemenea, se propune ca procedura privind emiterea
2. Schimbări soluţiei fiscale individuale anticipate, precum şi conţinutul cererii pentru
preconizate emiterea soluţiei fiscale individuale anticipate să se aprobe prin ordin al
ministrului finanţelor.
Menționăm că în ceea ce privește activitatea de emitere a acordului de preț în
avans aceasta rămâne in continuare în responsabilitatea ANAF.
În plus, se propune ca termenul pentru soluţionarea cererii de emitere a
soluţiei fiscale individuale anticipate să fie de până la 6 luni.
Este de menționat că, activitatea de emitere a soluţiilor fiscale individuale
anticipate se preia de Ministerul Finanţelor de la ANAF.
De asemenea, odată cu preluarea activității de emitere a soluţiilor fiscale
individuale anticipate se preiau și posturile corespunzătoare de la Agenţia
Naţională de Administrare Fiscală,.
• La nivel național, și nu numai, o provocare foarte mare o reprezintă

comerțul electronic, deoarece este un sector care poate să genereze
venituri la bugetul de stat, dar si un sector cu risc mare de nedeclarare
sau declarare parțială a veniturilor obținute din tranzacțiile derulate în
mediul electronic. De asemenea, un risc major este acela de
neînregistrare în scopuri fiscale a celor care desfășoară acest tip de
10
activitate, îngreunând în mod considerabil identificarea persoanei
impozabile și a sursei generatoare de venituri de către administrația
fiscală.
Particularitățile acestui tip de comerț sunt:
- absența unei locații fizice pentru derularea tranzacțiilor
- dificultăți în stabilirea identității celor ce fac tranzacții prin intermediul
internetului
- paginile web sunt controlate de la distanță și deplasate cu ușurință dintr-o
jurisdicție fiscală în alta.
Principalele riscuri din punct de vedere fiscal asociate comerțului
electronic:
• nedeclararea veniturilor deoarece nu sunt înregistrați fiscal ca plătitori
de taxe și impozite
• - anonimitatea: comercianții pot construi un site sau un cont pe o
platformă de vânzări, fără să furnizeze informațiile obligatorii despre ei
înșiși
• - imposibilitatea determinării jurisdicției fiscale (un site poate fi
înregistrat într-o țară, dar găzduit pe un site din altă țară ori în cloud.
Deși comerțul electronic pune la dispoziție multiple posibilități de plată,
modalitatea de plată utilizată cu precădere de cumpărătorii on-line din
România în anul 2018 a fost rambursul (plata în numerar la livrarea
produselor), într-un procent de 83%, potrivit informațiilor ANAF-ului.
Având în vedere riscurile identificate și rapiditatea cu care comerțul electronic
devine tot mai popular în rândul consumatorilor, în vederea asigurării unui
mediu concurențial sănătos de dezvoltare a acestui domeniu în ceea ce
privește fiscalizarea veniturilor obținute, se impune completarea art.59 astfel
încât contribuabilii care facilitează tranzacțiile on-line să fie obligați de a
furniza informațiile care vor fi stabilite prin ordin al președintelui ANAF.
• La art. 101 se propune încetarea obligațiilor declarative pentru entitățile
care au înscrisă în registrul comerțului mențiunea privind inactivitatea
temporară sau au suspendată activitatea, pe perioada inactivității sau a
suspendării activității.
Măsura propusă are ca scop reducerea poverii administrative a contribuabililor
care, în prezent, își mențin obligațiile declarative sau pot obține un regim de
declarare derogatoriu dacă solicită, în cazul care au înscrisă la registrul
comerțului inactivitatea sau au suspendată activitatea (cum este cazul
profesiilor libere).
• Având în vedere capacitatea de inspecție fiscală diferită între structurile
fiscale din cadrul unei Direcții Generale Regionale a Finanțelor Publice
(DGRFP), precum și riscul fiscal, neuniform identificat la contribuabili
administrati de structurile componente ale unei DGRFP, în prezent, pentru
alocarea eficientă, economică și eficace a resurselor umane cu atribuții de
inspecție fiscală, funcție de nivelul riscului identificat, se procedează la
dispunerea de delegări de competență de la nivelul DGRFP – ului în
cadrul regiunii. Astfel, pentru organele de inspecție fiscală competente
pentru efectuarea inspecțiilor la contribuabili din cadrul AJFP-ului din
care fac parte, se procedează la dispunerea delegării de competență la
contribuabili din cadrul altei AJFP din cadrul regiunii, care au un risc
fiscal semnificativ și pentru care organul fiscal competent nu dispune de
resursa umană necesară pentru efectuarea inspecției.
Pentru evitarea situațiilor de acest gen precum și pentru eliminarea dispunerilor
de delegări de competență de natura celor de mai sus (între structuri de
11
inspecție fiscală care fac parte din aceeași DGRFP) s-a propus modificarea art.
119 astfel încât prin ordin al președintelui ANAF, competența de efectuare a
inspecției fiscale să poate fi stabilită și în sarcina altor organe fiscale.
Se propune stabilirea competenței pentru efectuarea verificării documentare de
către organele de inspecție fiscală în mod similar cu competența stabilită pentru
aceste organe în ceea ce privește efectuarea inspecției fiscale. În plus se
propune și reglementarea instituției delegării de competență pentru efectuarea
verificărilor documentare de către organele de inspecție fiscală.
Propunerile de mai sus au în vedere și Măsura C8.R1 din Programul Național
de Redresare și Reziliență (PNRR) aprobat pentru România, respectiv
”Reforma 1. Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) prin
digitalizare” – ” Intrarea în vigoare a cadrului legal incident domeniului de
activitate al structurilor de control fiscal”, pentru care jalonul stabilit prevede
următoarele: ” Noua lege va stabili/revizui atribuțiile autorităților fiscale
(organe de inspecție fiscală, organisme de control antifraudă și organisme
responsabile cu verificarea situației fiscale personale), cu scopul de a
consolida capacitatea instituțională a structurilor de control fiscal, de a
preveni frauda fiscală și evaziunea fiscală naționale și transfrontaliere prin
identificarea timpurie și punctuală a riscurilor fiscale majore. ANAF va revizui
cadrul instituțional și juridic al activităților desfășurate de structurile de
control. În lumina concluziilor și a rezultatelor acestei analize, se va finaliza
revizuirea cadrului juridic al organelor de inspecție fiscală.”, termenul asumat
pentru implementare fiind trimestrul IV 2022.
Se propune completarea dispozițiilor art. 148 din Codul de procedură fiscală în
ceea ce privește stabilirea activităților preliminare verificării documentare în
mod similar cu cele desfășurate pentru activitatea de verificare a situației fiscale
personale.
De asemenea precizăm faptul că, la art. 3 din OPANAF nr.3632/2020 privind
stabilirea unor competenţe de efectuare a verificării documentare se
reglementează că funcționarii publici cu atribuții de verificarea situației fiscale
personale (vsfp) sunt organe fiscale competente pentru efectuarea verificării
documentare (adică se acordă o comptență materială, fară a se reglementa și
competența teritorială)
Apreciem că o abordare unitără din punct de vedere al competenței teritoriale în
cadrul verificării documentare este benefică în scopul utilizării eficiente a acestui
tip de control (verificarea documentară) de către organele competente să
efectueze vsfp.
Prin trimiterea la OPANAF emis în baza 138 alin. (3) (în prezent în
vigoare este OPANAF nr.2778/2020 privind competența de exercitare a vsfp), și
în cazul verificării documentare efectuată de către organele competente să
exercite vsfp, competența va fi la nivel național, urmând ca alocarea cazurilor să
se realizeze de la nivel central, în funcție de capacitatea de efectuare a
verificărilor a fiecărei structuri. O asemenea abordare evită procedura anevoioasă
a delegărilor de competență.
Totodată, apreciem că o abordare unitară din punct de vedere al
activităților preliminare de analiză de risc și selectare în cadrul verificării
documentare este benefică în scopul utilizării eficiente a rezultatelor analizei de
risc efectuate de către Direcţia generală control venituri persoane fizice (art. 1 din
OPANAF nr.2778/2020 privind competența de exercitare a vsfp), precum și în
scopul eficientizării activității de control fiscal (verificarea situației fiscale
personale și verificarea documentară efectuată de organele cu atribuții de vsfp).
12
• Se propune completarea dispozițiilor art. 1701 din Codul de procedură
fiscală în ceea ce privește regulile speciale privind restituirea
impozitului pe dividende, cu prevederi care să reglementeze restituirea
impozitului pe dividende achitat potrivit alin. (3) al art. 43 din Codul
fiscal, în cazul în care, după regularizarea anuală a dividendelor
distribuite parțial în cursul anului și neplătite, rezultă sume de restituit
de la buget. Astfel, plătitorul de dividende poate depune la organul
fiscal competent o declarație de regularizare/cerere de restituire după
aprobarea situațiilor financiare anuale și până la împlinirea termenului
de prescripție a dreptului de a cere restituirea.
• Ținand cont de contextul pandemic și economic actual, s-a constatat că
redresarea contribuabililor care se află în dificultate financiară este greu
de susținut, astfel că eșalonarea la plată a obligațiilor bugetare este un
real sprijin.
Astfel, prin flexibilizarea condițiilor de accesare a eșalonării la plată clasice,
se are în vedere utilizarea lichidităților financiare pentru asigurarea finanţării
şi/sau plăţii datoriilor debitorului. În acest mod, debitorii se conformează
voluntar la plata obligațiilor bugetare, atât cele cuprinse în ratele de eșalonare
la plată, cât și cele curente. Pe de altă parte, statul se asigură că încaseaza
venituri certe, lunare, la bugetul general consolidat, obligații ce trebuie
achitate de către debitori, respectiv, rate și obligații curente.
Flexibilizarea condițiilor de accesare a eșalonării la plată, reglementate de
Codul de procedură fiscală, vizează crearea posibilității de depunere a cererii
de eșalonare la plată și de către debitorii aflați în procedura insolvenței, cu
condiția ca aceștia să iasă din procedura insolvenței până la emiterea deciziei
de eșalonare la plată.
Prin această măsură se are în vedere redresarea firmelor aflate în procedura
insolventei, care își pot achita creanțele datorate către alți creditori, decât
ANAF, ori pentru cei pentru care singurele creanțe datorate sunt față de
ANAF. Odată cu ieșirea din insolvență, ANAF își va recupera obligațiile
bugetare rămase nestinse, prin eșalonarea la plată acordată pe o perioadă de
cel mult 5 ani, comportându-se astfel pe piață, ca orice alt contribuabil care
beneficiază de această facilitate fiscală.
Debitorii care se află în procedura insolvenței, pe lângă condiția de a ieși din
această procedură pană la emiterea deciziei de eșalonare la plată, trebuie să
îndeplinească și celelalte condiții prevăzute de Capitolul IV din Codul de
procedura fiscală.
De asemenea, având în vedere că natura sumelor pentru care s-a stabilit
răspunderea potrivit legislaţiei privind insolvenţa şi/sau răspunderea solidară,
potrivit prevederilor art. 25 şi 26 din Codul de procedură fiscală, reprezintă în
fapt obligații bugetare, se propune ca debitorii care se află în această situație
să poată beneficia de eșalonarea la plată.
O măsura similară este deja în vigoare pentru restructurarea obligațiilor
bugetare, reglementată prin Ordonanța Guvernului nr. 6/2019, cu modificările
și completările ulterioare.
• În ceea ce privește modificarea și completarea art. 236 alin. (3), (13) –
(15) aceasta este justificată de necesitatea folosirii aceleiași unități
terminologice în cuprinsul acestui articol, respectiv „instituție de credit”,
ținând cont de dispozițiile art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, cu
modificările și completările ulterioare.
13
• Potrivit Strategiei ANAF 2021-2024, unul din obiectivele strategice ale
ANAF îl reprezintă îmbunătățirea serviciilor oferite contribuabililor,
care presupun reproiectarea și automatizarea proceselor de activitate
care vizează interacțiunea cu contribuabilii, precum și dezvoltarea de
aplicații informatice suport. Unul din sub-obiectivele strategice al
acestui obiectiv îl reprezintă furnizarea de servicii simple și accesibile
pentru contribuabili.
Având în vedere aceste obiective, care, în esență se regăsesc și în Programul
de Guvernare, se propune ca modul de îmbunătățire a mijloacelor de
comunicare la distanță să se facă prin ordin al președintelui ANAF.
Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

• Se propune modificarea prevederilor art. 25 alin.(4) lit. i) și art. 56, în
sensul corelarii cu prevederile introduse prin Legea nr. 322/2021, în
sensul că, regulile privind reportarea sumelor reprezentând
sponsorizare/mecenat/burse private care nu au fost scăzute din impozitul
pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor sunt cele
prevăzute la art. II alin (2) din Legea nr. 322/2021.
• Se propun reguli de calcul, declarare și plată pentru impozitul datorat de
contribuabilii care efectuează și aceste tranzacții reglementate de art. 403 ,
respectiv acestea să se efectueze trimestrial, iar plata impozitului să se
efectueze până la data de 25 a lunii următoare trimestrului, fără
întocmirea declarației anuale de impozit pe profit.
• Pentru corelare cu termenele de depunere a declarației anuale privind
impozitul pe profit prevăzute la art. I alin.(13) din din O.U.G. nr.
153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a
menţinerii/creşterii capitalurilor proprii, precum şi pentru completarea
unor acte normative, se propune modificarea prevederilor referitoare la
depunerea declarației anuale privind impozitul pe profit, începând cu
anul 2023, de către persoana juridică responsabilă din cadrul grupului
fiscal, respectiv determinarea și comunicarea rezultatului fiscal de către
membrii grupului către persoana responsabilă, în cazul în care în cazul
în care cel puțin unul din membrii grupului fiscal intră sub incidenţa
prevederilor art. I din O.U.G. nr. 153/2020. Astfel, în acest caz, se
propune ca, pe perioada aplicării prevederilor respective, persoana
juridică responsabilă este obligată să depună declaraţia anuală
consolidată până la data de 25 iunie inclusiv a anului următor, respectiv
până la data de 25 a celei de-a şasea luni inclusiv de la închiderea anului
fiscal modificat, după caz. În această situație, pentru grupul fiscal care
aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit trimestrial,
comunicarea către persoana juridică responsabilă a rezultatului fiscal
pentru trimestrul IV de către membrii grupului fiscal se efectuează până
la data de 25 iunie inclusiv a anului următor, respectiv până la data de
25 a celei de-a şasea luni inclusiv de la închiderea anului fiscal
modificat, după caz.
• Alte corelari tehnice
• Ca urmare a analizei (activității de inspecție fiscală, de verificare a
situației fiscale, precum și de analiză de risc) efectuate la nivelul Agenției
Naționale de Administrare Fiscală se propune instituirea obligației
notarilor publici de declarare a tranzacțiilor din transferul dreptului de
14
proprietate și al dezmembrămintelor acestuia situate sub plafonul
neimpozabil de 450.000 lei.
Măsura are în vedere situațiile în care contribuabilii persoane fizice nu au
înregistrat în cartea funciară proprietățile imobiliare ca parte din
patrimoniul afacerii și au declarat impozit pe venitul din transferul
proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, în condițiile în care,
aceștia erau obligați la plata impozitului pe venitul din activități
independente. De asemenea, prin instituirea acestei obligații declarative se
urmărește identificarea persoanelor fizice care efectuează tranzacții cu
proprietăți imobiliare și, cu toate că acestea îndeplinesc criteriile pentru
încadrarea în activitatea independentă, contribuabilii plătesc impozitul pe
venit potrivit prevederilor art.111 din Codul fiscal.Astfel, în ambele
situații prezentate, contribuabilii au beneficiat de deducerea din valoarea
tranzacției a sumei neimpozabile prevăzută la art. 111 alin.(1) din Codul
fiscal, fapt ce a condus la diminuarea impozitului datorat.
• Corelare de natură tehnică a prevederilor art.682 alin.(3) cu art.115
alin.(12) referitoare la furnizarea de către Autoritatea Națională pentru
Restituirea Proprietăților a datelor și informațiilor necesare CEC Bank -
S.A pentru calcularea și reținerea la sursă a impozitului pe venit.
• Modificarea prevederilor Codului fiscal care vizează autorizarea

antrepozitelor fiscale, a destinatarilor înregistraţi, a expeditorilor
înregistraţi şi a importatorilor autorizaţi, în sensul că aceasta se va
realiza de structurile de specialitate din cadrul Autorității Vamale
Române, urmând ca stabilirea competențelor, procedurilor și condițiilor
de autorizare a antrepozitelor fiscale, destinatarilor înregistrați,
expeditorilor înregistrați, importatorilor autorizați să se realizeze prin
ordin al ministrului finanțelor la propunerea președintelui Autorității
Vamale Române.
Procedurile privind deplasarea intracomunitară a produselor energetice în

regim suspensiv de accize, pe cale maritimă sau pe căi navigabile interioare,
către un destinatar care nu este cunoscut cu siguranţă în momentul în care
expeditorul înaintează proiectul de document administrativ electronic;
permisiunea acordată expeditorului să divizeze o deplasare de produse
energetice în regim suspensiv de accize; stabilirea modalităţilor de confirmare
a faptului că produsele accizabile au ajuns la destinaţie şi de trimitere a
raportului de primire a produselor accizabile; modalitatea de confirmare a
primirii acordată expeditorului produselor accizabile în regim suspensiv de
accize; normele şi procedurile care trebuie urmate în situația în care sistemul
informatizat este considerat indisponibil în România; monitorizarea
deplasărilor produselor accizabile în regim suspensiv de accize; efectuarea
formalităţilor vamale de import aferente benzinelor şi motorinelor;
înregistrarea operatorilor care comercializează în sistem angros sau en détail
produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat
şi biocombustibili; autorizarea operatorilor care să comercializeze tutun brut
sau tutun parţial prelucrat provenit din operaţiuni proprii de import, din
achiziţii intracomunitare proprii sau din producţia internă proprie, se propune
15
a fi stabilite prin ordin al președintelui Autorității Vamale Române.
De asemenea, se propune ca autorităţile competente de control al

operaţiunilor cu produse accizabile să se stabilească prin ordin comun al
președintelui Agenției Naționale de Administrere Fiscală și al președintelui
Autorității Vamale Române.
Totodată, constatarea şi sancţionarea faptelor ce constituie contravenţie
potrivit Titlului VII Accize și alte taxe speciale din Codul fiscal se propune a
se realiza de către Ministerul Finanţelor, prin Autoritatea Vamală Română şi
unităţile sale subordonate sau prin A.N.A.F. şi unităţile sale subordonate, cu
excepţia sancţiunilor privind suspendarea sau revocarea autorizaţiei de
antrepozit fiscal, destinatar înregistrat, expeditor înregistrat ori importator
autorizat, care se dispune de autoritatea competentă, la propunerea organului
de control.
Având în vedere necesitatea corelării prevederilor legale în vigoare aplicabile
în domeniul autorizării antrepozitelor fiscale, destinatarilor înregistrați,
expeditorilor înregistrați ori a importatorilor autorizați cu prevederile propuse
prin prezenta ordonanță, în special sub aspectul modificării propuse a
competențelor, se propune ca aceste modificări să intre în vigoare la 45 de zile
de la publicarea prezentei ordonanțe în Monitorul Oficial al României, Partea
I, interval necesar în vederea elaborării, aprobării și publicării în Monitorul
Oficial al României, Partea I, a actelor normative terțiare aferente.
• Se propune modificarea prevederilor art. 342 alin. (9) și (10) din Codul
fiscal, în sensul instituirii posibilității de stabilire a unui nivel al
accizelor diferențiat pentru motorina utilizată drept carburant pentru
transportul rutier de mărfuri în cont propriu sau pentru alte persoane,
precum și transportul de persoane, regulat sau ocazional, exclusiv
transportul public local de persoane, cu condiția să fie respectate ratele
minime prevăzute de Directiva 2003/96/CE.
• Se propune actualizarea codurilor NC pentru produsele supuse

regimului accizelor nearmonizate și introducerea unei prevederi privind
corespondența dintre codurile NC și noile coduri NC atunci când
intervin modificări în nomenclatura combinată a Tarifului Vamal
Comun și în cazul produselor supuse regimului accizelor nearmonizate,
având în vedere că există posibilitatea să apară neconcordanțe între
codurile NC stabilite prin Codul fiscal și codurile stabilite prin
Regulamentul privind Nomenclatura combinată, care se modifică anual.
• Se propune instituirea unei reguli privind publicarea pe site-ul

Ministerului Finanțelor, a nivelului accizelor în lei rezultat în urma
actualizării, pentru produsele supuse accizelor nearmonizate, similară
celei aplicabile pentru produsele supuse accizelor armonizate.
• Se propune instituirea unei reguli privind rotunjirea la nivel de două

zecimale a nivelului accizelor în lei rezultat în urma actualizării
efectuate conform art. 442 alin. (2) din Codul fiscal, pentru produsele
supuse accizelor nearmonizate, similară celei aplicabile pentru
produsele supuse accizelor armonizate.
• Pentru egalitate de tratament, se impune instituirea contravenției privind

16
nerespectarea obligaţiei de a se înregistra la autoritatea competentă
înainte de desfăşurarea activităţii și în cazul operatorilor economici
autorizaţi în domeniul energiei electrice.
• Corecții necesare ca urmare a modificării art. 342 alin. (1) și (2) din
Codul fiscal, intervenite prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și
completarea unor acte normative.
Referitor la măsura privind scutirea de impozit specific unor

activității pentru contribuabilii care intră sub incidența Legii
nr. 170/2016 privind privind impozitul specific unor activităţi,
cu modificările și completările ulterioare
În contextul în care pandemia de COVID-19 generează, în continuare,
dificultăţi de natură financiară pentru majoritatea întreprinderilor, printre
acestea regăsindu-se și cele din domeniul HoReCa, care se confruntă în
această perioadă cu o lipsă severă de lichiditate, se impune aplicărea unor
măsuri fiscale benefice mediului de afaceri.
Având în vedere faptul că impozitul specific unor activitãți este un
impozit anual, iar declararea și plata acestuia se efectueazã semestrial, suma
de platã reprezentând jumãtate din impozitul specific annual, precum și faptul
că impozitul specific datorat de societățile care operează în domeniul HoReCa
este stabilit în funcție de indicatori cantitativi privind suprafața aferentă
locației, numărul unităților de cazare, sezonalitate, rangul localității etc. și nu
în funcție de veniturile realizate, se propune scutirea de la plata impozitului
specific unor activităţi, în anul fiscal 2022, pentru o perioadă de 180 de zile
calculată de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe.
Concomitent s-a prevãzut și mecanismul de recalculare a impozitului
specific datorat, în sensul scãderii acestei perioade din totalul de 365 zile ale
anului fiscal. Aceastã scutire de impozit va fi aplicabilã de cãtre toți
contribuabilii care se aflã sub incidența Legii nr.170 /2016 privind impozitul
specific unor activitãți.
Referitor la obligaţia operatorilor economici care efectuează

livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul
automatelor comerciale ce funcţionează pe bază de plăţi cu
cardul, precum şi de acceptatoare de bancnote sau monede,
după caz, de a dota automatele comerciale cu aparate de
marcat electronice fiscale
Având în vedere faptul că,
• la această dată nu există pe piaţă aparate de marcat electronice fiscale cu
care urmează a fi dotate automatele comerciale,
• data limită de dotare cu aparate de marcat electronice fiscale stabilită de
lege pentru operatorii economici care efectuează livrări de bunuri sau
prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale ce
funcţionează pe bază de plăţi cu cardul, precum şi de acceptatoare de
bancnote sau monede, respectiv 31 decembrie 2021, nu a permis
17
parcurgerea tuturor etapelor obligatorii obligatorii atât sub aspect
procedural, cât și tehnic,
• operatorii economici în cauză riscă să fie sancţionaţi pentru
neîndeplinirea obligaţiei de dotare a automatelor comerciale cu aparate
de marcat electronice fiscale, din motive neimputabile acestora,
se impune stabilirea unui nou termen limită, respectiv până la data de 31
decembrie 2022, pentru dotarea de către operatorii economici a automatelor
comerciale cu aparate de marcat electronice fiscale, aceasta fiind necesară
pentru aprobarea cadrului legal prin care sunt stabilite specificaţiile tehnice şi
funcţionale ale acestor aparate de marcat electronice fiscale, precum și pentru
parcurgerea etapelor necesare pentru implementarea obligației.
3. Alte informaţii
Secţiunea a 3-a
Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ
1. Impactul
macroeconomic Nu este cazul
11 Impactul asupra
mediului concurenţial şi
Nu este cazul
domeniului ajutoarelor
de stat
2. Impactul asupra
Nu este cazul
mediului de afaceri
21. Impactul asupra Măsurile propuse prin acest proiect sunt de natură a contribui la reducerea
sarcinilor administrative sarcinilor administrative.
22. Impactul asupra Se efectuează testul IMM.
întreprinderilor mici și
mijlocii
3. Impactul social Nu este cazul
4. Impactul asupra
Nu este cazul.
mediului
5. Alte informaţii Nu au fost identificate.
Secţiunea a 4-a
Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent,
cât şi pe termen lung (pe 5 ani)
- mld. lei -
Anul Următorii 4 ani
Media pe 5 ani
Indicatori curent
2022 2023 2024 2025 2026
18
1 2 3 4 5 6 7
1) Modificări ale
veniturilor bugetare,
plus/minus, din care:
a) buget de stat, din
acestea:
(i) impozit pe profit*
(ii) impozit specific unor
activități
(iii) impozit pe venit,
b) bugete locale:
(i) impozit pe profit
c) bugetul asigurărilor
sociale de stat:
(i) contribuţii de asigurări
2) Modificări ale
cheltuielilor bugetare,
a) buget de stat, din
acestea:
(i) cheltuieli de personal
(ii) bunuri şi servicii
b) bugete locale:
c) bugetul asigurărilor
sociale de stat:
3) Impact financiar,
a) a) buget de stat
b) b) bugete locale
4) Propuneri pentru
acoperirea creşterii
cheltuielilor bugetare
5) Propuneri pentru a
compensa reducerea
veniturilor bugetare
6) Calcule detaliate
privind fundamentarea
modificărilor veniturilor
şi/sau cheltuielilor
bugetare
7) Alte informaţii Nu este cazul
19
Secţiunea a 5-a
Efectele proiectului de act normativ asupra legislaţiei în vigoare
1. Măsuri normative necesare pentru

aplicarea prevederilor proiectului de
act normativ Nu este cazul
a) acte normative în vigoare ce vor fi
modificate sau abrogate, ca urmare a
intrării în vigoare a proiectului de act
normativ;
b) acte normative ce urmează a fi
elaborate în vederea implementării
noilor dispoziţii
11) Compatibilitatea proiectului de act
normativ cu legislaţia în domeniul Nu este cazul
achiziţiilor publice
2) Conformitatea proiectului de act
normativ cu legislaţia comunitară în Nu este cazul
cazul proiectelor ce transpun prevederi
comunitare
3) Măsuri normative necesare aplicării
Nu este cazul
directe a actelor normative comunitare
4) Hotărâri ale Curţii de Justiţie a

Nu este cazul
Uniunii Europene
5) Alte acte normative şi/sau
documente internaţionale din care Nu este cazul
decurg angajamente
Secţiunea a 6-a
Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ
Proiectul de act normativ va fi publicat pe

1) Informaţii privind procesul de consultare cu site-ul Ministerului Finanţelor conform
organizaţii neguvernamentale, institute de cercetare şi Legii nr. 52/2003 privind transparenţa
alte organisme implicate decizională în administraţia publică.
2) Fundamentarea alegerii organizaţiilor cu care a avut

loc consultarea, precum şi a modului în care activitatea
Nu este cazul
acestor organizaţii este legată de obiectul proiectului de
act normativ
3) Consultările organizate cu autorităţile administraţiei
publice locale, în situaţia în care proiectul de act
normativ are ca obiect activităţi ale acestor autorităţi, Nu este cazul
în condiţiile Hotărârii Guvernului nr. 521/2005 privind
procedura de consultare a structurilor asociative ale
20
autorităţilor administraţiei publice locale la elaborarea
proiectelor de acte normative
4) Consultările desfăşurate în cadrul consiliilor

interministeriale, în conformitate cu prevederile
Hotărârii Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea Nu este cazul
consiliilor interministeriale permanente
5) Informaţii privind avizarea de către:
Prezentul proiect se avizează de către

a) Consiliul Legislativ
Consiliul Legislativ.
b) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării Nu este cazul
Prezentul proiect se avizează de către

c) Consiliul Economic şi Social
Consiliul Economic și Social.
d) Consiliul Concurenţei Nu este cazul
e) Curtea de Conturi Nu este cazul

Secţiunea a 7-a
Activităţi de informare publică privind elaborarea și implementarea proiectului de act
normativ
Proiectul de act normativ se publică pe

site-ul Ministerului Finanţelor şi se dezbate
1) Informarea societăţii civile cu privire la necesitatea
în cadrul Comisiei de Dialog Social la care
elaborării proiectului de act normativ
participă reprezentanţi ai organismelor
interesate.
2) Informarea societăţii civile cu privire la eventualul
impact asupra mediului în urma implementarii
proiectului de act normativ, precum şi efectele asupra Nu este cazul
sănătăţii şi securităţii cetăţenilor sau diversităţii
biologice
21
Secţiunea a 8-a
Măsuri de implementare
1) Măsurile de punere în aplicare a proiectului de act

normativ de către autorităţile administraţiei publice
Nu este cazul.
centrale şi/sau locale – înfiinţarea unor noi organisme
sau extinderea competenţelor instituţiilor existente
2) Alte informaţii Nu este cazul.
Având în vedere cele prezentate, a fost elaborat proiectul de Ordonanță a Guvernului pentru
modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prelungirea unor termene
MINISTRUL FINANȚELOR
Adrian CÂCIU
AVIZAT FAVORABIL
VICEPRIM-MINISTRU /
MINISTRUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII
Sorin Mihai GRINDEANU
MINISTRUL ANTREPRENORIATULUI ȘI TURISMULUI
Constantin-Daniel CADARIU
MINISTRUL JUSTIȚIEI
Marian Cătălin PREDOIU
22
Secţiunea a 8-a
Măsuri de implementare
1) Măsurile de punere în aplicare a proiectului de act

normativ de către autorităţile administraţiei publice
Nu este cazul.
centrale şi/sau locale – înfiinţarea unor noi organisme
sau extinderea competenţelor instituţiilor existente
2) Alte informaţii Nu este cazul.
Având în vedere cele prezentate, a fost elaborat proiectul de Ordonanță a Guvernului pentru
modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prelungirea unor termene
MINISTRUL FINANȚELOR
ADRIAN CÂCIU
23

Proiect Ordonanta Comert Online

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Ordonanta Comert Online

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Ordonanta Comert Online

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GUVERNUL ROMÂNIEI

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă.

1. La articolul 11 alineatul (3), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

3. La articolul 11, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

6. Articolul 59 se modifică și va avea următorul cuprins:

7. La articolul 701, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:

8. La articolul 79, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:

9. La articolul 80 alineatul (1), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:

10. La articolul 101, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:

14. La articolul 153 alin.(3), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:

15. Articolul 1701 alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

17. La articolul 186 alineatul (1), litera e) se abrogă.

1. La articolul 25 alineatul (4), litera i) se modifică și va avea următorul cuprins:

5. La articolul 56, alineatul (12) se abrogă.

7. La articolul 682, alineatul 3) se modifică și va avea cuprins:

9. La articolul 336 pct.4, litera d) se modifică și va avea următorul cuprins:

12. La articolul 402, alineatul (11) se modifică și va avea următorul cuprins:

13. La articolul 403, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

16. La articolul 409, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

17. La articolul 410, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

19. Articolul 434 se modifică și va avea următorul cuprins:

24. La articolul 442, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

27. La articolul 450, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

Art. V - (1) Ministerul Finanţelor preia, , de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală,

Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

În acest context, este necesară modificarea prevederilor referitoare la

• Alte corelări tehnice

• Corelare de natură tehnică a prevederilor art.682 alin.(3) cu art.115

Astfel, atribuțiile în domeniul supravegherii produselor accizabile, supuse

Pe cale de consecință este necesară modificarea prevederilor Codului fiscal

• La momentul actual nivelul accizelor prevăzut în anexa nr. 2 actualizat

• În prezent, Codul fiscal prevede rotunjirea la nivel de două zecimale, prin

• Potrivit Codului fiscal, operatorii economici autorizaţi în domeniul

Referitor la măsura privind scutirea de impozit specific unor

Obligaţia operatorilor economici care efectuează livrări de

• În scopul clarificării dispozițiilor art. 11 din Codul de procedură fiscală

• La nivel național, și nu numai, o provocare foarte mare o reprezintă

Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

• Modificarea prevederilor Codului fiscal care vizează autorizarea

Procedurile privind deplasarea intracomunitară a produselor energetice în

De asemenea, se propune ca autorităţile competente de control al

• Se propune actualizarea codurilor NC pentru produsele supuse

• Se propune instituirea unei reguli privind publicarea pe site-ul

• Se propune instituirea unei reguli privind rotunjirea la nivel de două

• Pentru egalitate de tratament, se impune instituirea contravenției privind

Referitor la măsura privind scutirea de impozit specific unor

Referitor la obligaţia operatorilor economici care efectuează

1. Măsuri normative necesare pentru

4) Hotărâri ale Curţii de Justiţie a

Proiectul de act normativ va fi publicat pe

2) Fundamentarea alegerii organizaţiilor cu care a avut

4) Consultările desfăşurate în cadrul consiliilor

5) Informaţii privind avizarea de către:

Prezentul proiect se avizează de către

b) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării Nu este cazul

Prezentul proiect se avizează de către

d) Consiliul Concurenţei Nu este cazul

e) Curtea de Conturi Nu este cazul

6) Alte informaţii Nu este cazul

Proiectul de act normativ se publică pe