Grant07 V - Finala

LUMINĂ ŞI SUNET
1. Care dintre următoarele corpuri nu poate fi considerat sursă de lumină?

A B C D E
Lava incandescentă
Soarele Norii Laserul Licuriciul
a unui vulcan
2. Care dintre următoarele corpuri poate fi considerat sursă de lumină naturală?

A B C D E
Lampa de gaz Becul electric Stelele Chibritul Laserul
3. Asociaţi numerelor din prima coloană o literă din cea de a doua coloană:
1. Foiţă de celofan A. Corp opac A 1-B; 2-C; 3-A
B 1-B; 2-A; 3-B
2. Folie de aluminiu B. Corp translucid C 1-C; 2-A; 3-B
D 1-C; 2- B; 3-A
3. Strat de apă de 10 cm. C. Corp transparent E 1-A; 2- B; 3-C
4. Atunci când un obiect se apropie de orificiul unei camere obscure, imaginea obiectului formată în cameră:
A B C D E
se măreşte se micşorează rămâne la fel se dilată se contractă
5. Eclipsa totală de Lună se produce atunci când:

A Luna se află între Soare şi Pământ
B Pământul se află între Soare şi Lună, iar aceasta se află în afara zonei de umbră a Pământului
C Pământul se află între Soare şi Lună, iar aceasta se află în zona de umbră a Pământului
D Soarele se află între Lună şi Pământ
E Soarele se află între Lună şi Pământ, iar acesta se află în afara zonei de umbră a Pământului
6. Eclipsa totală de Soare va fi observată în regiunile de pe Pământ situate:

A B C D E
în zona de
în zona de în zona de umbră în afara zonei de
în zona de umbră penumbră
penumbră determinată de umbră determinată
determinată de Lună determinată de
determinată de Lună Pământ de Lună
Pământ
7. Reflexia luminii implică:

A trecerea luminii dintr-un mediu în altul
B trecerea luminii dintr-un mediu optic mai dens în altul mai puţin dens
întoarcerea parţială a luminii în mediul din care a venit, la intersecţia cu suprafaţa de separare faţă de alt
C
mediu
D trecerea luminii dintr-un mediu optic mai puţin dens în altul mai dens
E schimbarea sensului razei de lumină la intersecţia cu suprafaţa de separaţie dintre două medii
8. Despre fenomenul de reflexie se poate afirma:

A B C D E
Se poate pune în Se poate pune în După reflexie, un Prin reflexia difuză
Este un fenomen
evidenţă doar pe o evidenţă pe o fascicul paralel lumina e împrăştiată
specific numai
suprafaţă perfect suprafaţă cu rămâne întotdeauna într-o singură
razelor luminoase
plană şi lucioasă denivelări paralel direcţie
9. Suprafaţa mată este o suprafaţă:

A B C D E
care difuzează pe care nu are loc
prin care trece care dacă este plană care absoarbe
lumina practic în fenomenul de
lumina nu este transparentă lumina
toate direcţiile refracţie
1
10. Fenomenul de refracţie implică:
A schimbarea direcţiei de propagare a luminii în orice situaţie
la trecerea luminii dintr-un mediu optic mai puţin dens în alt mediu optic mai dens raza de lumină se
B
depărtează de normală
C trecerea luminii dintr-un mediu în alt mediu cu schimbarea direcţiei de propagare a luminii
D viteza de propagare a luminii la trecerea dintr-un mediu în alt mediu rămâne aceeaşi
E întoarcerea luminii în mediul din care provine atunci când întâlneşte suprafaţa de separare dintre două medii
11. Indicele de refracţie absolut al unui mediu:

A este constant pentru un mediu dat, indiferent care ar fi radiaţia care-l străbate
B este indicele de refracţie al mediului respectiv faţă de vid
C pentru vid este mai mare ca unitatea
D se măsoară în m/s
E se defineşte ca raportul dintre viteza luminii în mediul respectiv şi viteza luminii în vid
12. Prima lege a reflexiei afirmă că:

A raza incidentă şi raza reflectată sunt coplanare
B normala la suprafaţa reflectătoare e coplanară cu raza incidentă şi cea refractată
C raza incidentă şi normala la suprafaţa reflectătoare sunt perpendiculare
D raza reflectată e paralelă cu raza incidentă
E normala la suprafaţă şi raza incidentă sunt coplanare
13. Din legea refracţiei se deduce că:

A n1 sin i = n2 sin r
B complementul unghiului de incidenţă este egal cu complementul unghiului de refracţie
C sin i sin r = v2 v1
D n1v2 = n2 v1
E sin i = 1 − sin r
14. Fenomenul de reflexie totală:

A apare doar la trecerea luminii dintr-un mediu optic mai dens într-un mediu mai puţin dens
B conduce la concluzia că raza incidentă şi cea refractată sunt perpendiculare
C nu se poate pune în evidenţă experimental
D apare numai pentru anumite unghiuri de refracţie
E apare pentru orice unghi de incidenţă
15. Despre unghiul limită se poate afirma:

A nu depinde de natura substanţei
B are o valoare bine determinată pentru o pereche de substanţe transparente
C se calculează folosind legea reflexiei
D este totdeauna subunitar
E are valoarea de 90º
16. Un copil se află la distanţa de 1 m de o oglindă plană. Imaginea sa faţă de oglindă se află la:
A B C D E
Nu se formează
0,5 m 1,5 m 2m 1m
imagine
17. Un copil care se află în faţa unei oglinzi plane se depărtează de oglindă cu 1 m. Distanţa dintre copil şi
imaginea sa se modifică astfel:
A B C D E
Scade cu 1 m Creşte cu 0,5 m Scade cu 2 m Creşte cu 2 m Nu se modifică
2
18. O rază de lumină cade pe o oglindă plană sub un unghi de incidenţă de 45º. Unghiul dintre raza
reflectată şi normală este:
A B C D E
45º 15º 30º 60º 90º
19. O rază de lumină cade pe o oglindă plană sub un unghi de incidenţă de 60º. Unghiul dintre raza
incidentă şi raza reflectată este:
A B C D E
60º 45º 30º 120º 90º
20. O rază de lumină cade perpendicular pe o oglindă plană. Raza reflectată va fi deviată faţă de normală
sub un unghi de:
A B C D E
60º 45º 0º 30º 90º
21. O rază de lumină cade pe suprafaţa plană a apei dintr-o piscină. Valoarea unghiului de incidenţă pentru
care raza incidentă şi raza reflectată sunt perpendiculare este:
A B C D E
60º 45º 0º 30º 90º
22. Eşti pe malul mării, apa mării este limpede, te avânţi cu picioarele în apă şi constaţi că este mai adâncă
decât ai apreciat iniţial. Fenomenul „vinovat” de aprecierea greşită este:
A B C D E
Reflexia luminii Reflexia totală Dispersia luminii Propagarea luminii Refracţia luminii
23. Stabileşte valoarea de adevăr a următoarelor propoziţii şi găseşte varianta corectă:

1. Dacă unghiul de refracţie este mai mic decât unghiul de incidenţă atunci lumina trece dintr-un
mediu mai refringent într-un mediu mai puţin refringent.
2. Dacă unghiul de refracţie este mai mare decât unghiul de incidenţă atunci lumina trece dintr-un
mediu mai refringent într-un mediu mai puţin refringent.
3. Dacă unghiul de refracţie are valoare de 90º atunci raza refractată se propagă paralel cu suprafaţa de
separare dintre cele două medii.
4. Dacă unghiul de refracţie are valoarea de 90º atunci unghiul de incidenţă este mai mare decât
unghiul limită l.
5. Dacă unghiul de incidenţă este mai mare decât unghiul limită l, toată lumina se întoarce în mediul
din care a venit.
A B C D E
1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
F A F A F FA A F A A F A F A A F F A F FA AA F
24. Distanţa focală a unei oglinzi concave este de 1 m. Un obiect se află la distanţa de 1 m faţă de centrul
oglinzii. Imaginea obiectului faţă de oglindă se formează la distanţa de:
A B C D E
1,5 m -1,5 m 0,5 m -0,5 m -1 m
25. În faţa unei oglinzi concave se află un obiect la distanţa de 0,8 m. Imaginea obiectului se formează la
distanţa de 1,2 m. Raza de curbură şi distanţa focală a oglinzii au valorile:
A B C D E
R = 0,48 m R = 4,8 m R = 0,16 m R = 0,96 m R = 0,24 m
f = 0,24 m f = 2,4 m f = 0,08 m f = 0,48 m f = 0,12 m
26. În faţa unei oglinzi concave, la distanţa d1 = 5 cm de centrul ei se află un obiect de lungime y1 = 1 cm.
Mărimea imaginii formată pe un ecran este y2 = 0,5 cm. Poziţia ecranului faţă de centrul oglinzii este:
A B C D E
5 cm 0,1 cm 5,5 cm 0,3 cm 2,5 cm
3
27. Un obiect este aşezat la distanţa d1 = 10 cm în faţa unei oglinzi convexe cu distanţa focală f = 4 cm.
Imaginea cu înălţimea y2 = 0,75 cm se formează la distanţa d2 = 1 cm de focar. Înălţimea obiectului este:
A B C D E
0,5 cm 7,5 cm 2,5 cm 0,25 cm 5 cm
28. Unde trebuie aşezat un paravan pentru a obţine imaginea reală a unui obiect, situat la jumătatea distanţei
dintre focar (f = 4 m) şi centrul de curbură?
A B C D E
12 cm 2,4 cm -2,4 cm -12 cm -0,083 cm
29. În faţa unei oglinzi sferice concave, cu raza de curbură de 1,6 m, este aşezată o sursă de lumină
punctiformă. Imaginea virtuală a sursei se află în spatele oglinzii la distanţa de 70 cm de ea. Distanţa
dintre obiect şi imagine este:
A B C D E
0,34 m 0,33 m 1,07 m 0,7 m 0,8 m
30. La distanţa de 1 m faţă de vârful unei oglinzi convexe de rază 0,4 m, pe axa optică principală se află o
sursă de lumină punctiformă. Distanţa dintre imagine şi obiect este:
A B C D E
0,16 m 1,16 m 0,84 m -0,16 m -1,16 m
31. O rază de lumină trece din sticlă în aer sub un unghi de refracţie r = 45º. În aer, la distanţa de 3 cm de
suprafaţa de separare sticlă-aer, raza de lumină întâlneşte o oglindă plană. Distanţa dintre punctul de
ieşire din sticlă al razei de lumină şi punctul de intrare din nou în sticlă este:
A B C D E
3 2
6 cm 4 cm 3 2 cm cm 3 cm
2
32. O rază de lumină care cade pe suprafaţa apei dintr-un vas, i = 30º, ajunge pe fundul vasului şi se reflectă
pe o oglindă plană. Unghiul de refracţie pe suprafaţa de separare aer-apă ( napă = 1,33 şi naer = 1) a razei
reflectate de oglindă este:
A B C D E
22º 30º 44º 60º Nu se poate calcula
33. O rază de lumină cade sub un unghi de incidenţă i = 30º pe o suprafaţă care separă două medii diferite.
Se cunoaşte n2 = 2,4 şi unghiul dintre raza reflectată şi raza refractată α = 90º. Indicele de refracţie n1 are
valoarea:
A B C D E
1 4,8 2,4 3 0,2 2,77
34. O rază de lumină cade perpendicular pe faţa AB a unei prisme de sticlă. Se cunosc )B = 52° , )C = 90°
şi unghiul limită al sticlei faţă de aer l = 42º. Raza de lumină:
A B C D E
se reflectă total se refractă (i = 38º) se reflectă este absorbită este dispersată
35. Un stâlp vertical cu înălţimea de h = 1 m este aşezat în apropierea unei lămpi de iluminat şi aruncă o
umbră lungă de l1 = 0,8 m. Dacă stâlpul se mută cu d = 1 m mai departe de lampă (în acelaşi plan),
atunci lungimea umbrei devine l2 = 1,25 m. Înălţimea H la care este suspendată lampa de iluminat este:
A B C D E
3,2 m 2,57 m 1,25 m 2m 1,5 m
36. Doi stâlpi de aceeaşi înălţime l = 1,2 m sunt aşezaţi în apropierea unui felinar, astfel încât distanţele de
la baza stâlpilor la baza felinarului diferă cu Δx = 0,8 m. Dimensiunile umbrelor stâlpilor formate de
felinar diferă cu Δy = 0,4 m. Înălţimea la care este situat felinarul este:
A B C D E
3,6 m 2m 1,6 m 2,4 m 3,2 m
4
37. Stâlpul de telegraf cu înălţimea h = 4 m, luminat de Soare, dă o umbră lungă de l = 3 m. Unghiul de
incidenţă al razelor solare este:
A B C D E
≈ 30º ≈ 45º ≈ 37º ≈ 35º ≈ 39º
38. Sursa de lumină cu diametrul 2R = 8 cm luminează o bilă opacă de diametru 2r = 40 cm, situată la
acelaşi nivel cu sursa. Distanţa dintre centrele celor două corpuri este OO1 = 1 m, iar distanţa de la sursă
la ecran OP = 3,5 m. Dimensiunile umbrei şi penumbrei sunt:
A B C D E
u=1m u = 0,6 m u = 0,8 m u = 1,4 m u = 1,2 m
p = 1,2 m p = 0,8 m p = 0,6 m p = 1,6 m p = 1,6 m
39. Pe un stadion, la un meci în nocturnă, în jurul unui jucător există patru umbre. Umbrele provin de la:
A B C D E
Sursele de lumină
Cele patru surse de
Nu se pot forma care luminează Lumina de la
Lună lumină din diferite
patru umbre locurile tribuna oficială
zone ale stadionului
spectatorilor
40. Între două oglinzi aşezate perpendicular una pe cealaltă se află un obiect. Câte imagini se formează în
cele două oglinzi?
A B C D E
2 4 3 ∞ 6
41. Stabileşte valoarea de adevăr a următoarelor propoziţii şi găseşte varianta corectă:

1. Imaginea figurii tale într-o lingură metalică bine lustruită este mai mare dacă te uiţi în scobitura
lingurii.
2. Oglinzile pentru bărbierit se fac convexe.
3. Un obiect bine lustruit luceşte mai puţin decât unul cu asperităţi.
4. O lentilă biconvexă mai puternic bombată are distanţa focală mai mare decât o lentilă mai puţin
bombată.
5. Lentilele convergente se mai numesc lentile pozitive.
A B C D E
1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
F A A F A A F A F A A F F F A F A F A F FA AA F
42. În diamant, lumina se propagă cu viteza de 1,22 x 108 m/s. Unghiul limită al reflexiei totale atunci când
lumina trece din diamant în aer este:
A B C D E
20º 31º 28º 24º Nu se poate calcula
43. Ionuţ a scăpat în apa unui râu, adânc de 50 cm, o monedă şi doreşte să o mişte din loc cu un băţ. Ochind,
el ţine băţul sub un unghi de 45º. Distanţa faţă de monedă la care el atinge fundul râului este:
A B C D E
0,19 m 0,31 m 0,5 m 0,69 m 0,45 m
44. Ana s-a dus la piscină (n = 1,33) şi a încercat să afle adâncimea acesteia privind pe direcţie verticală şi a
estimat ca fiind 0,9 m. Oare aceasta este adâncimea corectă?
A B C D E
Nu sunt date
Nu. Valoarea Nu. Valoarea Nu. Valoarea
Da suficiente pentru a
corectă este 1,19 m corectă este 0,67 m corectă este 2 m
calcula adâncimea
45. Imaginile virtuale se pot obţine astfel: 1. cu lentile convergente; 2. cu orice fel de lentile; 3. cu oglinda
plană; 4. numai cu lentile divergente.
A B C D E
3, 4 2, 3 1, 4 Numai 3 Numai 2
5
46. Imaginea unui obiect real într-o oglindă concavă, este totdeauna:
A B C D E
Virtuală sau reală în
Reală, egală cu funcţie de poziţia Virtuală, mai mare
Virtuală Reală
obiectul obiectului faţă de decât obiectul
oglindă
47. Un obiect luminos real este plasat în faţa unei oglinzi concave, înainte de centrul oglinzii. Despre
imaginea sa se poate spune:
A B C D E
Virtuală, dreaptă, Reală, răsturnată,
Reală, dreaptă, mai Virtuală, răsturnată, Reală, răsturnată,
mai mică decât mai mică decât
mică decât obiectul egală cu obiectul egală cu obiectul
obiectul obiectul
48. Un obiect luminos real este plasat în centrul unei oglinzi concave. Despre imaginea sa se poate spune:
A B C D E
mai mică decât mai mică decât
obiectul obiectul
49. Un obiect luminos real este plasat între centrul şi focarul unei oglinzi concave. Despre imaginea sa se
poate spune:
A B C D E
mai mică decât mai mare decât
obiectul obiectul
50. Un obiect luminos real este plasat în focarul unei oglinzi concave. Despre imaginea sa se poate spune:
A B C D E
Reală, dreaptă, mai Imaginea se Reală, răsturnată,
mai mică decât mai mare decât
mică decât obiectul formează la infinit egală cu obiectul
obiectul obiectul
51. Un obiect luminos real este plasat între focarul şi vârful unei oglinzi concave. Despre imaginea sa se
poate spune:
A B C D E
Virtuală, dreaptă, Reală, răsturnată, Virtuală, dreaptă,
Reală, dreaptă, mai Reală, răsturnată,
mai mică decât mai mare decât mai mare decât
mică decât obiectul egală cu obiectul
obiectul obiectul obiectul
52. Un obiect luminos real este plasat în faţa unei oglinzi convexe. Despre imaginea sa se poate spune:
A B C D E
Virtuală, dreaptă, Reală, răsturnată, Virtuală, dreaptă, Virtuală, răsturnată,
Reală, dreaptă, mai
mai mică decât mai mare decât mai mare decât mai mică decât
mică decât obiectul
obiectul obiectul obiectul obiectul
53. Nu este element al unei oglinzi sferice:

A B C D E
Axul optic principal Centrul optic Focarul Imaginea Vârful
54. Două oglinzi plane formează un unghi de 120º. La distanţa de 10 cm de punctul lor de intersecţie şi la
distanţe egale faţă de planele oglinzilor este plasată o sursă S. Distanţa dintre imaginile sursei în cele
două oglinzi este:
A B C D E
10 3
10 3 5 3 5 10
3
6
55. O sursă punctiformă de lumină se află pe fundul unui bazin adânc de 1 m şi plin cu apă (n = 4/3). Sursa
emite lumină în toate direcţiile. Raza cercului luminos de pe suprafaţa apei are valoarea:
A B C D E
Nici o variantă
1m 1,13 m 0,75 m 2m
corectă
56. O lentilă plan-convexă arată astfel:

A B C D E
57. Imaginea unui punct luminos plasat în faţa unei lentile divergente este corectă în desenul:
A B C D E
58. Un obiect luminos este plasat în faţa unei lentile convergente, ca în figură. Care din
desenele de mai jos ilustrează corect mersul razelor de lumină prin lentilă:
A B C D E
59. Despre lentila convergentă se poate spune: 1. la trecerea printr-o lentilă convergentă, un fascicul
incident, paralel cu axa optică principală, devine convergent; 2. focarul lentilei este real; 3. lentila
convergentă este mai subţire la mijloc; 4. focarul F2 (imagine) al lentilei este virtual.
A B C D E
1, 2, 3 1, 2 1, 2, 3, 4 1, 3 1, 4
60. Despre lentila divergentă se poate spune: 1. prin convenţie, distanţa focală a lentilei este pozitivă; 2. la
trecerea prin lentilă, un fascicul incident, paralel cu axa optică principală, devine divergent; 3. lentila
divergentă este mai subţire la mijloc; 4. focarul imagine F2 este virtual.
A B C D E
1, 2 2, 3 3, 4 1, 2, 3, 4 2, 3, 4
61. Dioptria este:

A B C D E
Convergenţa unei
Distanţa focală a Convergenţa unei Convergenţa unei Convergenţa unei
lentile cu distanţa
unei lentile lentile oarecare lentile convergente lentile divergente
focală de 1 m
7
62. În cazul unei lentile convergente nu este posibilă combinaţia:
A B C D E
Obiect real – Obiect real – Obiect virtual –
Obiect real – Obiect real –
imagine virtuală imagine virtuală imagine reală
imagine micşorată imagine reală mărită
micşorată mărită micşorată
63. La distanţa d = 20 cm faţă de focarul F1 al unei lentile convergente cu distanţa focală f = 40 cm, se
aşează un obiect. Distanţa imagine – focar F2 este:
A B C D E
80 cm 120 cm 60 cm 40 cm -120 cm
64. Distanţa de la o lentilă divergentă până la obiect este de 50 cm, iar până la imaginea lui 20 cm. Distanţa
focală a lentilei este:
A B C D E
33,3 cm -0,33 m 0,33 cm 100/7 cm -100/7 cm
65. Un obiect este plasat la distanţa de 40 cm de o lentilă convergentă cu distanţa focală f = 20 cm. Poziţia
imaginii faţă de lentilă este:
A B C D E
40 cm -40 cm 40/3 cm -40/3 cm 10 cm
66. Distanţa de la o lentilă convergentă cu convergenţa de +1,5 dioptrii până la imaginea obiectului este de
2 ori mai mare decât distanţa de la obiect la lentilă. Distanţele obiect – lentilă şi lentilă – imagine au
valorile:
A B C D E
1 m, 2 m -1m, -2 m -1 m, 2 m -1/3 m, 2/3m 1/3 m, 2/3m
67. O lentilă cu convergenţa de +2 dioptrii formează o imagine virtuală la distanţa de 0,4 m de ea. Distanţa
de la obiect la lentilă are valoarea:
A B C D E
2m -2 m 0,22 m -0,22 m 4,5 m
68. Fie o lentilă la care se cunosc:

x1 – distanţa obiect – lentilă; A d – d’ = f
x2 – distanţa lentilă – imagine; B d + d’ = f
f – distanţa focală; C d · d’ = f
d = x1 – f D d / d’ = f
d’ = x2 – f . Relaţia dintre d, d’ şi f este: E d · d’ = f2
69. Explicaţia faptului că vedem ziua cerul albastru iar la apus cerul este roşu este:
A Ziua albastrul este mai puţin dispersat decât roşul iar la apus roşul este dispersat mai mult decât albastrul
B Ziua albastrul este mai mult dispersat decât roşul iar la apus roşul este dispersat mai puţin decât albastrul
C Ziua albastrul este mai puţin dispersat decât roşul iar la apus albastrul este dispersat mai puţin
D Ziua albastrul este mai mult dispersat decât roşul iar la apus roşul este dispersat mai mult decât verdele
E Nu se poate explica
70. Curcubeul se produce în urma:

A refracţiei, reflexiei şi dispersiei razelor de lumină pe picăturile de apă din atmosferă
B reflexiei razelor de lumină pe nori
C refracţiei razelor de lumină în ochiul uman
D reflexiei razelor de lumină pe picăturile de apă din atmosferă
E dispersiei luminii în atmosferă
8
71. De ce apar frunzele plantelor colorate în verde:
A Clorofila reflectă cel mai puternic radiaţia verde
B Clorofila absoarbe puternic radiaţia verde
C Culoarea verde este complementară culorii roşii
D Lumina solară conţine în cel mai mare procent radiaţie verde
E Nici unul din răspunsurile de mai sus
72. Prelucrarea informaţiei vizuale are loc în:

A B C D E
Pata galbenă şi
Retină Pata galbenă Retină şi creier Creier
retină
73. Maria, când citeşte, trebuie să ţină cartea la distanţa de 40 cm faţă de ochi. Convergenţa lentilelor
ochelarilor Mariei cu care poate corija aceste defect (se cunoaşte distanţa optimă de vedere 0,25 m) este:
A B C D E
1,5 δ 2δ - 1,5 δ -2δ 0,5 δ
74. Se consideră un sistem format din două lentile: una convergentă cu f1 = 5 cm şi cealaltă divergentă cu
f2 = -10 cm aflate la distanţa de 20 cm una de alta. Poziţia imaginii produse de sistemul celor două
lentile, considerându-se un obiect aflat la 12 cm de lentila convergentă este:
A B C D E
-8,57 cm -5,33 cm 8,57 cm 5,33 cm 10 cm
75. Fenomenul de dispersie a luminii arată că: 1. radiaţia roşie este deviată, la ieşirea din prisma optică, mai
mult decât radiaţia verde; 2. radiaţia verde este deviată mai mult decât cea galbenă; 3. lumina albă se
descompune, prin reflexie, în fascicule de lumină colorate; 4. radiaţia violetă este deviată mai mult decât
radiaţia verde.
A B C D E
1, 2, 3, 4 2, 4 2, 3 1, 3 1, 2
76. „Efectul de seră” se datorează faptului că:

A radiaţia infraroşie, radiată de către Pământul încălzit de Soare, nu mai poate trece prin sticlă spre exterior
B razele de lumină de la Soare pot trece prin sticlă şi pot încălzi aerul serei
C distrugerii stratului de ozon din atmosfera pământului în urma poluării
D dispariţiei atmosferei Pământului
E rarefierii atmosferei Pământului
77. Trei fascicule de lumină monocromatică: unul de culoare roşie, altul verde şi altul albastru, sunt
orientate astfel încât să se întâlnească în aceeaşi regiune pe un ecran. Pe ecran se va putea vedea
culoarea:
A B C D E
roşie verde violet albă galbenă
78. S-a dat startul într-o cursă folosind un pistol. O persoană situată la 780 m distanţă cu un cronometru
măsoară timpul scurs dintre momentul în care vede fumul ieşind din pistol şi momentul în care aude.
Durata fiind de 2,4 s, viteza sunetului este de:
A B C D E
Nu sunt date
325 m/s 1872 m/s 3 mm/s 325 cm/s
suficiente
79. În timpul unei furtuni temperatura aerului este de 29ºC. La această temperatură viteza sunetului în aer
este 348 m/s. Ştiind că tunetul se aude după 13 s, distanţa faţă de observator la care s-a produs fulgerul
este:
A B C D E
4,524 m 45,24 m 452,4 m 45240 m 4524 m
9
80. În schema din figura alăturată A reprezintă un ascultător şi S sursa sonoră. perete A
Viteza sunetului este 340 m/s, d = 34 m şi h = 40 m. Va auzi ascultătorul
distinct ecoul şi după cât timp?
A Da, după Δt = 0,15 s h d
B Nu, după Δt = 0,15 s
C Da, după Δt = 1,5 s
D Nu, după Δt = 1,5 s
E Nu se poate determina S
Grila de răspunsuri cap. 1. LUMINĂ ŞI SUNET
Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.

Răspuns Răspuns Răspuns Răspuns Răspuns
item item item item item
1 B 17 D 33 C 49 C 65 A
2 C 18 A 34 B 50 D 66 C
3 C 19 D 35 A 51 D 67 D
4 A 20 C 36 A 52 B 68 E
5 C 21 B 37 C 53 D 69 B
6 A 22 E 38 E 54 A 70 A
7 C 23 B 39 B 55 B 71 A
8 B 24 B 40 C 56 B 72 D
9 B 25 D 41 C 57 A 73 A
10 C 26 E 42 D 58 A 74 B
11 B 27 A 43 A 59 B 75 B
12 A 28 D 44 A 60 E 76 C
13 A 29 C 45 A 61 C 77 D
14 A 30 B 46 D 62 C 78 A
15 B 31 A 47 E 63 A 79 E
16 D 32 B 48 E 64 B 80 A
10
FORŢA – MĂRIME VECTORIALĂ
81. Două forţe au mărimile F1 = 3 N şi F2 = 4 N şi formează între ele un unghi de 90º. Mărimea rezultantei
R, calculată pe cale grafică (se va folosi rigla gradată şi raportorul) , are valoarea:
A B C D E
1N 2N 5N 6N nu se poate calcula
82. Două forţe au mărimile F1 = 3 N şi F2 = 4 N şi formează între ele un unghi de 0º. Mărimea rezultantei R,
calculată pe cale grafică, are valoarea:
A B C D E
83. Două forţe au mărimile F1 = 3 N şi F2 = 4 N şi formează între ele un unghi de 180º. Mărimea rezultantei
R, calculată pe cale grafică, are valoarea:
A B C D E
84. Alegeţi varianta corectă, folosind metoda grafică:

Nr. crt. F1 (N) F2 (N) R (N) α A 1
1. 5 4 10,4 45º B 2
2. 6 8 10 45º C 3
3. 3 4 7,5 30º D 4
4. 2 6 3,7 60º E nu se poate calcula
G
85. Forţele din figura alăturată au valorile: F1 = F2 = 5 N, F3 = 6 N, F4 = 4 N. F1
Rezultanta, calculată prin metoda grafică, are valoare aproximativă:
A B C D E G
9,1 N 8,1 N 7,1 N 6,1 N 5,1 N F3 G
F4
86. Rezultanta a două forţe concurente, care fac între ele un unghi de 90º,
G
are modulul de 4 ori mai mare decât modulul forţei F1 . Raportul G
modulelor celor 2 forţe are valoarea:
F2
A B C D E
G G G G G
F2 F2 1 F2 F2 1 F2 1
G = 15 G = G =3 G = G = G
F1 F1 15 F1 F1 3 F1 5 F2
87. Se dau forţele din figură. Una din afirmaţiile referitoare la relaţiile dintre G G
ele nu este corectă: G F3 F4
A B C D E F1
G G G G G G G G G G G G G G G
F1 + F2 = F3 F3 + F4 = F5 F1 + F3 = F2 F1 + F5 = F3 F2 = F5 F5
88. Fie trei forţe egale ca valoare, F1 = F2 = F3 = 10 N, care formează între

y
direcţiile lor unghiuri de 120º. Rezultanta acestor forţe are valoarea:
A B C D E G G
F2 F3
30 N 10 N 10 3 N 10/3 N 0 N x
O
Cascada 89-90: G
89. La un concurs de orientare turistică Andrei a parcurs următoarele distanţe: F1
3 km spre est, 4 km spre sud, 7 km spre vest şi 2 km spre nord. Mărimea
segmentului de dreaptă care uneşte poziţia iniţială şi finală are valoarea:
A B C D E
4 km 4,4 km 5,1 km 8 km nu se poate măsura
11
90. Valoarea aproximativă a unghiului dintre direcţia axei Ox şi orientarea segmentului care uneşte poziţia
iniţială de cea finală, măsurat cu raportorul este:
A B C D E
20º 27º 30º 45º 63º
91. Dacă forţa rezultantă acţionează pe direcţia şi în sens opus mişcării corpului atunci:
A traiectoria corpului este circulară şi viteza sa scade
B traiectoria corpului este rectilinie şi viteza sa creşte
C traiectoria corpului este rectilinie şi viteza sa rămâne constantă
D traiectoria corpului este circulară şi viteza sa creşte
E traiectoria corpului este rectilinie şi viteza sa scade
G G
92. Două forţe concurente, F1 şi F2 , acţionează pe direcţia axei Ox, în sensul pozitiv al acesteia. Modulele
lor sunt: F1 = 10 N, F2 = 5 N. Rezultanta celor două forţe:
G
A are aceeaşi direcţie şi acelaşi sens cu F1 , având modulul R = 15 N
G
B are aceeaşi direcţie şi acelaşi sens cu F2 , având modulul R = 10 N
G
C are aceeaşi direcţie şi sens opus cu F1 , având modulul R = 25 N
G
D are aceeaşi direcţie şi sens opus cu F2 , având modulul R = 5 N
G
E are direcţie diferită de F1 , având modulul R = 11,18 N
93. Care din următoarele afirmaţii este adevărată?

A Mărimea vectorială este caracterizată numai de direcţie şi sens.
B Mărimea scalară este caracterizată numai de valoarea numerică şi de unitatea de măsură.
C Două mărimi vectoriale se adună întotdeauna algebric.
D Două mărimi vectoriale sunt egale dacă au aceeaşi valoare numerică.
E Viteza este o mărime scalară.
G
94. Modulul proiecţiei unui vector a pe o direcţie este:
A 0 când vectorul face un unghi de 0º cu direcţia respectivă
B a când vectorul face un unghi de 30º cu direcţia respectivă
C a 3 când vectorul face un unghi de 45º cu direcţia respectivă
D a 2 când vectorul face un unghi de 60º cu direcţia respectivă
E a 4 când vectorul face un unghi de 90º cu direcţia respectivă
95. Viteza unui corp, ca mărime vectorială, se notează cu:

A B C D E
G H
v v v~ v v
96. Unitatea de măsură în SI pentru forţă este:

A B C D E
kg m N N/m m/s
Cascada 97-99:
G G
97. Doi vectori concurenţi a şi b au modulele a = 30 u şi b = 40 u (u – unitate de măsură). Direcţiile lor
formează un unghi α. Valoarea sumei celor doi vectori este maximă atunci când α are valoarea:
A B C D E
0º 30º 45º 60º 90º
98. Dacă α = 90º suma celor doi vectori are valoarea:

A B C D E
0u 10 u 30 u 50 u 70 u
12
99. Dacă α = 180º atunci cei doi vectori:
A au aceeaşi direcţie şi acelaşi sens
B au direcţii diferite
C au aceeaşi direcţie şi sensuri opus
D nu se pot aduna
E au rezultanta nulă
100. Două forţe concurente au rezultanta 0 dacă:

A au aceeaşi orientare şi acelaşi modul
B au acelaşi sens, acelaşi modul, dar direcţii diferite
C au aceeaşi direcţie şi sensuri opuse, dar module diferite
D au orientări şi module diferite, dar acţionează asupra aceluiaşi corp
E au acelaşi modul, aceeaşi direcţie şi sensuri opuse.
Cascada 101-103:
101. Două forţe coliniare au modulele F1 = 25 N, respectiv F2 = 10 N. Modulul rezultantei celor două forţe,
atunci când au acelaşi sens, are valoarea:
A B C D E
5N 10 N 15 N 20 N 35 N
102. Modulul rezultantei celor două forţe, atunci când au sensuri opuse, are valoarea:
A B C D E
5N 10 N 15 N 20 N 35 N
103. Rezultanta celor două forţe, atunci când au sensuri opuse, are:
G G
A aceeaşi direcţie cu F1 şi acelaşi sens cu F2
G G
B aceeaşi direcţie cu F2 şi acelaşi sens cu F1
G
C aceeaşi direcţie şi acelaşi sens cu F2
G
D direcţie diferită de direcţia forţei F1
G
E direcţie diferită de direcţia forţei F2
104. O mărime vectorială a:

A este egală cu o mărime scalară
B se adună întotdeauna algebric cu o altă mărime vectorială
C este caracterizată numai de direcţie şi sens
D se reprezintă grafic printr-o dreaptă
G
E se notează cu a
105. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă?

A Două mărimi vectoriale sunt egale dacă au aceeaşi orientare şi acelaşi modul.
B Două mărimi scalare sunt egale dacă au aceeaşi valoare.
C Nu pot comparate două mărimi fizice de naturi diferite.
D Masa este o mărime scalară.
E Greutatea este egală cu masa pentru corpurile de pe Pământ.
Cascada 106-109:
106. O barcă traversează un râu. Se dau viteza râului v = 3 m/s, lăţimea râului d = 20 m, viteza bărcii faţă de
apă u = 5 m/s. Dacă barca traversează râul perpendicular pe mal atunci viteza ei faţă de sol este:
A B C D E
2 m/s 3 m/s 4 m/s 5 m/s 6 m/s
107. Dacă viteza bărcii faţă de apă este perpendiculară pe mal atunci viteza ei faţă de sol este:
A B C D E
6 m/s 5 m/s 4 m/s 3 m/s 2 m/s
13
108. Timpul necesar bărcii pentru a traversa râul perpendicular pe mal este:
A B C D E
2s 3s 4s 5s 6s
109. Timpul necesar bărcii pentru a traversa râul când viteza bărcii faţă de apă este perpendiculară pe mal
este:
A B C D E
2s 3s 4s 5s 6s

A Proiecţia rezultantei este egală cu diferenţa proiecţiilor vectorilor componenţi.
Suma mai multor vectori este dată de linia de închidere a conturului poligonal construit cu vectorii
B
componenţi.
C Doi vectori se adună întotdeauna algebric.
D Doi scalari se adună cu regula triunghiului.
E Viteza este o mărime scalară.
111. Care din următoarele mărimi nu este o mărime vectorială? A acceleraţia gravitaţională
B viteza
112. Care din următoarele mărimi nu este o mărime scalară? C greutatea
A viteza D forţa elastică
B masa E masa
C lungimea
D timpul
E aria
113. Greutatea unui corp, ca mărime vectorială, se notează cu:

A B C D E
~ H G
G G G G G
114. Pentru a determina rezultanta a două forţe concurente:

A se scad modulele forţelor
B se adună algebric forţele
C se descompun pe două direcţii perpendiculare şi se adună componentele
D se aplică regula paralelogramului
E se aplică regula cercului
G G
115. Asupra unui corp acţionează două forţe paralele ( F1 ⎥⎥ F2 ), cu modulele F1 = 10 N , respectiv
F2 = 20 N . Forţa rezultantă are valoarea:
A B C D E
10 N 20 N 30 N 40 N 50 N
116. Forţa este: A mărime scalară

B un segment de dreaptă
C un număr
D mărime vectorială
E putere
117. Forţa rezultantă este:
A forţa cea mai mare care acţionează asupra unui corp
B forţa cea mai mică care acţionează asupra unui corp
C suma vectorială a forţelor care acţionează asupra unui corp
D suma algebrică a forţelor care acţionează asupra unui corp
E forţa care acţionează asupra capătului liber al unui corp
14
118. Rezultanta forţelor, care acţionează asupra unui corp cu masa m = 1kg, aflat în mişcare rectilinie
uniformă, are valoarea:
A B C D E
0N 10 N 20 N 30 N 40 N
119. Modulul rezultantei a două forţe concurente, egale în modul, este egal cu modulul fiecărei forţe
componente dacă unghiul dintre direcţiile celor două forţe este:
A B C D E
0º 45º 90º 120º 180º

A Forţele cu acelaşi modul produc acelaşi efect când acţionează în puncte diferite ale unui corp.
Forţele cu acelaşi modul produc acelaşi efect când acţionează în acelaşi punct al corpului, dar pe direcţii
B
diferite.
Forţele cu acelaşi modul produc acelaşi efect când acţionează în acelaşi punct al corpului, pe aceeaşi
C
direcţie, dar în sensuri diferite.
D Dacă forţa nu acţionează pe direcţia mişcării corpului atunci traiectoria corpului nu se modifică
Dacă în timpul mişcării rectilinii a corpului viteza lui scade, forţa acţionează pe direcţia mişcării, dar în sens
E
opus.
G G
121. Între forţa F şi reacţiunea sa R există relaţia:
A B C D E
G G G G G G
F=R 2F = R F ≠R F = −R F = −R
122. Care din următoarele afirmaţii este falsă?

Componentele unui vector, după două direcţii date, se obţin prin operaţia inversă compunerii, numită
A
descompunere.
B Rezultanta a doi vectori concurenţi se obţine aplicând regula paralelogramului.
C Cu cât unghiul dintre direcţiile vectorilor este mai mic cu atât modulul rezultantei este mai mare
Pentru compunerea mai multor forţe ce acţionează asupra unui singur corp se poate folosi regula
D
poligonului
E Acţiunea şi reacţiunea se compun cu regula paralelogramului.
123. Atât timp cât asupra unui corp nu acţionează nici o forţă, corpul:
A nu-şi modifică starea de mişcare
B îşi menţine numai starea de repaus
C se deplasează cu viteză din ce în ce mai mare
D se deplasează cu viteză din ce în ce mai mică
E îşi menţine starea de mişcare rectilinie uniformă sau starea de repaus
G G G
124. Între rezultanta R a două forţe, F1 şi F2 , şi cele două forţe există relaţia:
A B C D E
G G G G G G G G G
R = F1 + F2 R = F1 + F2 R = F1 − F2 R = F1 − F2 R = F1 ⋅ F2
125. Un lapon se deplasează rectiliniu şi uniform într-o sanie trasă de trei reni. Cei
trei reni dezvoltă forţe de tracţiune egale în modul (F = 60 N), dar care
formează între direcţiile lor unghiuri de 60º, ca în figura alăturată. Modulul
forţei de frecare la alunecare dintre sanie şi zăpadă are valoarea:
A B C D E
120 N 60 N 60 3 N 180 N 30 N
15
126. Resorturile din figură au constantele elastice k1 = 250 N/m şi, respectiv k2 = 500 N/m.
Suspendând de capătul liber al sistemului un corp de greutate G = 2,25 N, fiecare resort
se alungeşte la echilibru cu:
A B C D E
3 cm 1,35 cm 9 cm 6 cm 4,5 cm
127. Un resort elastic ideal se alungeşte cu 3 cm, atunci când

de el se suspendă un corp de masă m. Corpul se aşează
apoi pe o masă orizontală, ca în figură. Ştiind că valoarea
coeficientului de frecare la alunecare dintre corp şi
suprafaţa orizontală este μ = 0,25, corpul se mişcă
rectiliniu şi uniform atunci când resortul este alungit cu:
A B C D E
3 mm 4 cm 2,5 cm 7,5 mm 2,5 mm
128. Un corp de masă m = 2 kg se află pe o suprafaţă orizontală. Corpul pleacă din K

m
repaus atunci când resortul, de constanta elastică k = 20 N/m, este alungit cu
20 cm (g = 10 N/kg). Dacă resortul formează cu orizontala un unghi de 30º,
corpul pleacă din nou din repaus atunci când resortul este alungit cu: K
A B C D E m
30 o
5 cm 10 cm 22,5 cm 21,8 cm 20,7 cm
129. Un corp sprijinit pe o suprafaţă orizontală este agăţat de un

resort, iniţial nedeformat. Trăgând încet de capătul resortului
(ca în figura a), se constată că în momentul în care alungirea
resortului este y1 = 2 cm corpul se desprinde de suprafaţa
orizontală. Dacă se trage încet de capătul resortului (ca în
figura b), în momentul în care alungirea resortului este
y2 = 1cm, corpul începe să alunece. Coeficientul de frecare la
alunecare dintre corp şi suprafaţa orizontală are valoarea:
A B C D E
nu se poate calcula
μ = 0,2 μ = 0,5 (k şi m nu se μ = 0,1 μ = 0,3
cunosc)
(ONF, Iaşi, 2005)
130. Resorturile din figură, de mase neglijabile şi constantă elastică k = 10 N/m, sunt iniţial
nedeformate. Suspendând corpul de masă m = 100 g, (g = 10 N/kg), deformările celor
două resorturi, la echilibru, au valorile x1 = x2:
A B C D E
10 cm 15 cm 5 cm 100 cm 1 cm
131. Corpul din figură se mişcă rectiliniu şi uniform sub acţiunea forţei
constante F. Unghiul α = 60º, masa corpului are valoarea m = 2kg,
iar coeficientul de frecare la alunecare dintre corp şi plan are valoarea
μ = 0,1 Considerând g = 10 N/kg, modulul forţei F are valoarea:
A B C D E
8N 2,18 N 2,3 N 3,4 N 6N
Cascada 132-133:
132. Corpul A are greutatea de 5 N, iar corpul B are greutatea de 8 N. Forţele
de frecare reprezintă 15% din forţele de apăsare normală între oricare
două suprafeţe. Forţa F necesară pentru a deplasa corpul B, cu viteză
constantă are valoarea:
A B C D E
2,7 N 1,95 N 0,75 N 1,2 N 13 N
16
133. Tensiunea T în firul ideal ce leagă corpul A de perete are valoarea:
A B C D E
2,7 N 1,2 N 5N 0N 0,75 N
134. Un corp se deplasează cu viteză constantă sub acţiunea forţelor din figură. F F1
Cunoscând modulele lor, F1 = F2 = 10 N şi faptul că mişcarea se face cu 2
m
frecare, coeficientul de frecare la alunecare dintre corp şi suprafaţa 30º 60º
orizontală fiind μ = 0,25 iar g = 10 N/kg, alegeţi afirmaţia corectă:
A Corpul nu se deplasează indiferent de masa lui întrucât cele două forţe de module egale se anulează reciproc
Componentele verticale ale celor două forţe determină deplasarea pe verticală a corpului, dacă masa
B
corpului este mai mare decât 1,365 kg.
C Corpul se deplasează spre dreapta, dacă masa lui este mai mare decât 1,365 kg.
D Corpul se deplasează spre stânga, indiferent de masa lui.
E Corpul se deplasează spre stânga, iar masa lui are valoarea m = 2,825 kg.
135. O bilă a fost suspendată de un fir inextensibil şi fără greutate. Tensiunea în fir
are valoarea de 6 N în situaţia a) şi de 10N în situaţia b). Reacţiunea peretelui
asupra firului are valoarea:
A B C D E
10 N 8N 6N 5N 64 N
136. Fie sistemul de două resorturi ideale din figură, în care un resort este
orizontal, iar celălalt face un unghi de 60º cu verticala. Constanta
elastică a fiecărui resort are valoarea k = 100 N/m. În punctul A se
suspendă un corp de masă m = 1kg (g = 10 N/kg). La echilibru,
alungirile celor două resorturi au valorile:
A B C D E
x1 = 10 cm, x1 = 10 cm, x1 = 20 cm, x1 = 20 cm, x1 = 20 cm,
x2 = 17,3 cm x2 = 43,6 cm x2 = 17,3 cm x2 = 34,6 cm x2 = 43,6 cm
137. Două discuri de mase m1 = 20 g, respectiv m2 sunt legate între ele printr-un resort elastic ideal.
Suspendând sistemul de discul inferior, resortul se alungeşte la echilibru cu 2 cm, iar aşezându-l pe o
masă orizontală pe discul superior, el se comprimă la echilibru cu 1cm. Masa celui de-al doilea disc are
valoarea:
A B C D E
nu poate fi
20 g 40 g 5g 10 g determinată
(nu se cunoaşte k)
138. Corpurile din figură, de mase m1 = 100 g, m2 = 50 g şi, respectiv

m3 = 20 g, se mişcă rectiliniu şi uniform sub acţiunea forţei F.
Corpurile se mişcă cu frecare, forţele de frecare reprezentând,
pentru fiecare corp, un procent de 20% din greutatea acestuia (g = 10 N/kg). Forţa cu care corpul de
masă m3 acţionează asupra corpului de masă m2 şi forţa F au valorile:
A B C D E
F = 0,34 N F = 3,4N F = 0,34 N F = 0,2 N F = 1,7 N
F32 = 0,04 N F32 = 0,4 N F32 = 0,3 N F32 = 0,04 N F32 = 0,2 N
139. Pe o bandă rulantă, în repaus faţă de Pământ, se află un

corp de masă m = 100 g, în echilibru, în punctul A (vezi
figura). Corpul este susţinut de un resort de constantă
elastică k = 100 N/m şi lungime l0 = 40 cm,
netensionat. Când banda se mişcă cu viteză constantă
faţă de Pământ, corpul este în repaus în punctul B, la
distanţa x = 30 cm faţă de A. Presupunând că între corp
şi bandă acţionează o forţă de frecare constantă,
indiferent de viteza benzii sau de poziţia corpului faţă de bandă, valoarea acesteia este:
17
A B C D E
8N 6N 10,73 600 N 300 N
(ONF Sibiu 1992)
140. Un funicular cu masa m = 200 kg, este suspendat prin trei cabluri, ca în
figură (g = 10 N/kg). La echilibru, tensiunile în cele trei fire au valorile:
A T1 = 200 N, T2 = T3 = 100 N
B T1 = T2 = T3 = 100 N
C T1 = 2000 N, T2 = T3 = 1000 N
D T1 = T2 = T3 = 2000 N
E T1 = 200 N, T2 = T3 = 173 N
141. Un corp cu masa m = 4 t (g = 10 N/kg) este ridicat uniform cu o macara. Forţa care tensionează firul
are valoarea:
A B C D E
40 N 40 kN 4 kN 4N 400 N
18
Grila de răspunsuri cap. 2. FORŢA – MĂRIME VECTORIALĂ
Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.

81 C 94 D 107 A 120 E 133 E
82 D 95 D 108 D 121 D 134 E
83 A 96 C 109 C 122 E 135 B
84 A 97 A 110 B 123 E 136 C
85 E 98 D 111 E 124 B 137 D
86 A 99 C 112 A 125 C 138 E
87 C 100 E 113 E 126 B 139 B
88 E 101 E 114 D 127 D 140 D
89 B 102 C 115 C 128 E 141 C
90 B 103 B 116 D 129 B
91 E 104 E 117 C 130 C
92 A 105 E 118 A 131 D
93 B 106 C 119 D 132 A
19
ECHILIBRUL MECANIC
142. Mişcarea unui corp solid, în cursul căreia un segment care uneşte două puncte ale sale rămâne paralel
cu el însuşi, se numeşte ___(1)___. Un corp care are o mişcare de translaţie cu viteză constantă se află
în stare de ___(2)___. Un vagon de tren care ia o curbă, având modulul vitezei constant în timp este
supus unei mişcări de ___(3)___. Spaţiile libere trebuie completate cu următoarele cuvinte:
A B C D E
(1) mişcare de (1) mişcare de (1) mişcare de (1) mişcare de (1) mişcare de
translaţie translaţie rotaţie translaţie rotaţie
(2) echilibru de (2) echilibru de (2) echilibru de (2) echilibru de (2) echilibru de
translaţie translaţie rotaţie rotaţie translaţie
(3) translaţie (3) rotaţie (3) rotaţie (3) translaţie (3) rotaţie
143. Un corp solid se

A corpul se află în echilibru de rotaţie şi translaţie
roteşte uniform şi se
translatează neuni- B corpul nu se află în echilibru de rotaţie, dar se află în echilibru de translaţie
form. În aceste C corpul se află în echilibru de rotaţie, dar nu şi în echilibru de translaţie
condiţii putem afirma D corpul nu se află în echilibru de rotaţie, nici în echilibru de translaţie
că: E nici o afirmaţie nu este corectă
144. Alegeţi afirmaţia corectă:

Fereastra camerei mele se deschide printr-o mişcare de translaţie, iar uşa unui compartiment de tren se
A
deschide printr-o mişcare de rotaţie
Atunci când urc pe o scară rulantă am o mişcare de translaţie, iar un dinte al unei roţi dinţate are, în timpul
B
funcţionării ei, o mişcare de rotaţie
Fereastra camerei mele se deschide printr-o mişcare de translaţie, iar uşa unui compartiment de tren se
C
deschide tot printr-o mişcare de translaţie.
Atunci când urc pe o scară rulantă am o mişcare de rotaţie, iar un dinte al unei roţi dinţate are, în timpul
D
funcţionării ei, o mişcare de translaţie
Un punct de la periferia unui şurub în timpul înşurubării sale are o mişcare de rotaţie, iar un punct situat pe
E
axul şurubului are tot o mişcare de rotaţie
145. Asupra discului din figură acţionează forţele de module F1 = 20 N, respectiv

F2 = 10 N. Braţele lor au valorile b1 = 2 cm şi b2 = 3 cm. Valoarea forţei F3,
având braţul b3 = 5 cm, pentru ca discul să rămână în echilibru de rotaţie
este:
A B C D E
2N 8N 12N 14N 16N
146. Momentul forţei F (F = 15 N) în raport cu punctul O

are valoarea:
A B C D E
15 Nm 7,5 Nm 7,5 J 15 J 7,5 Ncm

A Volanul unui autocamion este mai mare decât cel al unui autoturism deoarece autocamionul este mai mare
Volanul unui autocamion este mai mare decât cel al unui autoturism deoarece, fiind mai greu, este nevoie
B
de un cuplu de forţe mai mare pentru a-l manevra şi, mărind volanul, se micşorează efortul depus
Volanul unui autocamion este mai mare decât cel al unui autoturism deoarece, fiind mai greu, este nevoie
C
de un moment al cuplului mai mare pentru a-l manevra şi, mărind volanul, se micşorează efortul depus
Ghidonul unei motociclete este mai scurt decât cel al unei biciclete, deoarece motocicleta poate fi
D
manevrată mai uşor
E Ghidonul unei motociclete este mai lung decât cel al unei biciclete, deoarece motocicleta este mai grea
148. Două forţe de acelaşi modul, care acţionează pe direcţii paralele şi în sensuri opuse asupra unui corp,
formează ___(1)___. Rezultatul acţiunii lor determină ___(2)___ corpului. Pentru a caracteriza efectul
20
produs se introduce o mărime fizică numită ___(3)___. Spaţiile libere trebuie completate cu următoarele
cuvinte:
A B C D E
(1) două forţe
(1) două forţe
(1) două forţe (1) un cuplu de forţe paralele
paralele (1) un cuplu de forţe
paralele (2) rotaţia corpului (2) translaţia
(2) translaţia (2) rotaţia corpului
(2) rotaţia corpului (3) rezultanta corpului
corpului (3) momentul forţei
(3) momentul forţei forţelor (3) rezultanta
(3) momentul forţei
forţelor
149. Discul din figură se poate roti în jurul unei axe care trece prin punctul O şi
este perpendiculară pe planul discului. Braţele celor două cupluri de forţe au
valorile b1 = 20 cm şi b2 = 10 cm. Dacă F1 are valoarea de 40 N valoarea
forţei F2, astfel încât discul să fie în echilibru de rotaţie, este:
A B C D E
10 N 20 N 40 N 60 N 80 N
150. Asupra barei din figură, de lungime l = 20 cm, acţionează

două cupluri de forţe, ca în figură. Ea se poate roti în jurul
punctului O. Ştiind că F1 = F2 = 6 N, F3 = F4 = 8 N, alegeţi
afirmaţia corectă:
A bara este în echilibru
B bara se roteşte în sens antiorar, Mrezultant = 1 Nm
C bara se roteşte în sens orar, Mrezultant = 1 Nm
D bara se roteşte în sens antiorar, Mrezultant = 100 Nm
E bara se roteşte în sens orar, Mrezultant = 100 Nm
151. Punctul de aplicaţie al greutăţii unui corp se numeşte ___(1)___. El se poate afla experimental
suspendând corpul cu un fir rezistent, în două poziţii diferite; în fiecare caz, centrul de greutate al
corpului se află pe direcţia ___(2)___ indicată de fir. Centrul de greutate al unei plăci triunghiulare
omogene se află în ___(3)___ al plăcii. Spaţiile libere trebuie completate cu următoarele cuvinte:
A B C D E
(1) centru de (1 ) centru de (1) centru de
(1) cuplu de forţe (1) cuplu de forţe
greutate greutate greutate
(2) orizontală (2) verticală
(2) oblică (2) oblică (2) verticală
(3) centrul de (3) centrul de
(3) centrul de (3) centrul de (3) centrul de
simetrie simetrie
simetrie simetrie simetrie
152. Atunci când purtăm o greutate în spate, trebuie să ne aplecăm în faţă ca să ne menţinem echilibrul
pentru că:
A ducem mai uşor greutatea aşa
B şi alpiniştii care transportă rucsacuri grele fac acelaşi lucru
centrul nostru de greutate se deplasează spre spate şi verticala coborâtă din centrul de greutate trebuie să
C
cadă în interiorul suprafeţei de sprijin
D e mai comod
E nici o variantă nu este corectă
153. După cum se ştie, celebrul turn din Pisa este înclinat, din cauza terenului pe care a fost construit Turnul
din Pisa, deşi înclinat, nu cade, deoarece:
A fundaţia este solidă
B verticala coborâtă din centrul de greutate al turnului cade încă în interiorul suprafeţei de sprijin a turnului
C nu există forţe care să rotească turnul şi să producă răsturnarea lui
în Italia este suficient de cald iarna, astfel încât turnul nu îngheaţă şi, deci, materialul din care a fost făcut nu
D
se distruge
E cablurile de susţinere puse în ultimul timp ţin turnul vertical
154. O „roată” de caşcaval, sub formă cilindrică, are raza R. Şoricelul Jerry, scăpat de sub supravegherea
motanului Tom, roade în roata de caşcaval o gaură cilindrică, având axul paralel cu axul roţii, raza
21
r = R/4 şi centrul la R/2 faţă de axul roţii (vezi figura). Volumul
cilindrului este V = πR2h. Centrul de greutate al bucăţii rămase, se află
faţă de centrul de greutate al roţii iniţiale la distanţa:
A B C D E
x = R/60 x = R/30 x = R/20 x = R/8 x = R/4
ONF, Braşov, 1993
Atunci când suntem pe schiuri ne putem apleca în faţă mai puţin decât atunci când suntem pe patine,
A
deoarece schiurile sunt prea lungi şi ne încurcă.
B Când ducem o valiză grea în mâna stângă, ea ne trage cu greutatea ei şi trebuie să ne aplecăm spre stânga.
Pe patine avem suprafaţă mai mică de sprijin decât pe schiuri, ceea ce nu ne permite să ne aplecăm prea tare
C
în faţă, ca să nu cădem.
Schiorii se feresc să transporte rucsacuri prea grele, pentru că, aplecându-se în faţă ca să-şi păstreze
D
echilibrul, cad foarte uşor.
E Când patinăm, putem transporta cu uşurinţă şi schiurile pe un umăr, fiindcă pe patine înaintăm mai uşor.
156. Considerăm două discuri omogene de aceeaşi

grosime, având razele R, respectiv R/2. Volumul
cilindrului este V = πR2h. Dacă distanţa dintre
centrele lor este de 20 cm, atunci, centrul de greutate
al sistemului se află la:
A la mijlocul distanţei dintre centrele sferelor
B la 8 cm de centrul sferei mai mici
C 6,66 cm de centrul sferei mai mari
D la 4 cm de centrul sferei mai mari
E nu se poate calcula (nu se cunoaşte valoarea lui R)
157. Un creion nou, considerat omogen, este ascuţit la un capăt şi se micşorează cu 2 mm pe secundă. Viteza
cu care se deplasează centrul de greutate al creionului este:
A B C D E
nu se poate calcula
3 mm/s 2 mm/s 1 mm/s 0,5 mm/s (nu se ştie lungimea
creionului)
158. Penseta, cleştele de spart nuci, hârleţul, roaba, oasele tălpii piciorului, oasele mâinii, pixul – atunci când
scriem cu el, pedalele unei biciclete, foarfecele, sunt exemple de pârghii. Alegeţi răspunsul corect:
Genul
A B C D E
cleştele de spart
cleştele de spart nuci,
hârleţul, cleştele de spart
nuci, hârleţul, hârleţul,
pedalele bicicletei, nuci,
I hârleţul, pedalele bicicletei, pedalele bicicletei,
foarfecele, pedalele bicicletei,
pedalele bicicletei, foarfecele, foarfecele,
pixul foarfecele
foarfecele oasele tălpii
piciorului
roaba, roaba,
roaba, roaba,
oasele tălpii oasele tălpii
II cleştele de spart oasele tălpii roaba
piciorului, piciorului,
nuci, piciorului
pixul oasele mâinii
penseta, penseta,
Penseta, penseta,
penseta, oasele mâinii, oasele mâinii,
III oasele mâinii, oasele mâinii,
oasele mâinii, cleştele de spart pixul,
pixul pixul
nuci hârleţul
22
159. Doi copii de mase m1 = 20 kg şi m2 = 25 kg se dau A la celălalt capăt al balansoarului
într-un balansoar având lungimea totală de 4 m şi care B la 5cm de celălalt capăt al balansoarului
se roteşte în jurul centrului său. Copilul mai uşor s-a C la 40cm de celălalt capăt al balansoarului
aşezat chiar la unul dintre capetele balansoarului. D la 25 cm de celălalt capăt al balansoarului
Unde trebuie să se aşeze celălalt copil pentru a se E la mijlocul balansoarului
putea juca împreună?
160. În timp ce tăiem pâinea cu cuţitul, cuţitul se comportă ca:

A B C D E
o pârghie o pârghie o pârghie
o lamă un balansoar
de genul I de genul II de genul III
161. Pârghia de genul III este utilizată pentru că: A ne ajută să facem economie de forţă
B are randament supraunitar
Cascada 162-165: C ne ajută să facem economie de deplasare
162. O riglă omogenă cu lungimea de 1m este în echilibru D este comod de utilizat
pe un creion orizontal în dreptul diviziunii 50 cm. E ne ajută să economisim şi forţă şi deplasare
Dacă în dreptul diviziunii 10 cm se lipesc trei
monede identice de 5 bani, atunci rigla este în echilibru pe creion în dreptul diviziunii 45,3 cm. Ştiind că
masa unei monede este de 2 g, masa riglei are valoarea:
A B C D E
3g 3,88 g 22 g 38,8 g 45,06 g
163. Dispozitivul descris poate fi utilizat ca: A un scripete

B o pârghie de genul II
164. Ştiind că valoarea minimă a braţului forţei rezistente C o balanţă
ce poate fi citită pe dispozitiv este de 2 mm, masa D un dispozitiv pentru măsurarea lungimilor
minimă ce poate fi măsurată cu acest dispozitiv are E o pârghie de genul III
valoarea:
A B C D E
0,124 g 0,159 g 0,18 g 1,24 g 1,59 g
165. O pârghie ideală de genul I. economiseşte forţă şi are raportul braţelor 4/5. Forţa activă este mai mică
decât forţa rezistentă de:
A B C D E
0,8 ori 1,25 ori 2 ori 4 ori 5 ori
166. O bară cu greutatea neglijabilă se sprijină în A şi B pe două

suporturi (vezi figura). La extremitatea C a barei este
suspendat un corp cu masa de 500 kg (g = 10 N/kg). Dacă
bara CB are lungimea de 1,5 m, atunci reacţiunile suporturilor
asupra barei au valorile:
A B C D E
0,5 kN 0,5 kN 1 kN 5 kN 10 kN
1 kN 1,5 kN 1,5 kN 10 kN 15 kN
Cascada 167-169:
167. Pe o scândură omogenă cu greutatea G = 200 N, sprijinită la
mijloc pe un suport, se află două corpuri (1 şi 2), cu greutăţile
G1 = 100 N şi respectiv G2 = 50 N, aşa ca în figură, sistemul
fiind în echilibru. Reacţiunea suportului asupra scândurii are
valoarea:
A B C D E
350 N 300 N 250 N 200 N 150 N
168. Dacă L01 = 2m, L02 are valoarea:

A B C D E
5m 4m 2m 1m incalculabilă
23
169. Corpul 1 pleacă spre mijlocul scândurii cu viteza constantă v1 = 2 m/s. Viteza cu care trebuie să se
deplaseze corpul 2 pentru ca scândura să rămână în poziţie orizontală este:
A B C D E
0,5 m/s 1 m/s 2 m/s 3 m/s 4 m/s
OJF, Râmnicu Vâlcea, 1996
170. Dispunem de două resorturi de mase neglijabile şi de aceeaşi lungime.
Constanta elastică a fiecărui resort are valoarea k = 100 N/m. De capetele
resorturilor se suspendă o tijă de masă neglijabilă, AB ( vezi figura). De
mijlocul tijei se suspendă un corp de masă m = 500 g. La echilibru
fiecare resort este alungit cu (g = 10 N/kg):
A B C D E
1 cm 2,5 cm 5 cm 0,5 m 2,5 m
Cascada 171-172:
171. Două resorturi verticale, de lungimi iniţiale egale şi mase neglijabile, au
constantele elastice k1 = 100 N/m şi respectiv k2 = 200 N/m. De capetele
lor libere se suspendă tija AB, de masă neglijabilă şi lungime 30 cm, iar
de tijă un corp de greutate G. La ce distanţă de capătul A al tijei trebuie
suspendat corpul pentru ca, la echilibru tija să rămână orizontală?
A B C D E
3 cm 5 cm 7,5 cm 10 cm 15 cm
172. Dacă G = 63 N, atunci fiecare resort este alungit la echilibru cu:

A B C D E
3,15 cm 21 cm 31,5 cm 63 cm 2,1 m
173. Un corp este cântărit cu ajutorul unei balanţe cu braţe inegale. Atunci
când corpul este aşezat pe talerul din stânga, balanţa este echilibrată
atunci când pe talerul din dreapta se pune o greutate G1, iar când corpul
este aşezat pe talerul din dreapta, balanţa este echilibrată atunci când pe
talerul din stânga se pune o greutate G2. Masa m a corpului este (g fiind
acceleraţia gravitaţională):
A B C D E
(G1G2)/g (G1G2)g (G1G2)1/2/g (G1G2)1/2g G1/G2g
Cascada 174-175:
174. O pârghie ideală de genul I, cu lungimea l = 1,8 m, are suspendată la un capăt o greutate G. Ea este
echilibrată atunci când la celălalt capăt se acţionează cu o forţă F = G/5. Dacă se deplasează greutatea G
cu 10 cm, atunci pârghia este reechilibrată de o forţă F1, cu 4 N mai mică decât F. Valoarea lui G este:
A B C D E
4N 8N 20 N 30 N 60 N
175. Dacă pârghia este omogenă şi are greutatea neneglijabilă G1 = F, în absenţa frecărilor şi în condiţiile de
mai sus, G are valoarea:
A B C D E
18,36 N 12,26 N 20,23 N 56,78 N 60 N
176. Pârghia din figură este omogenă, ideală şi are lungimea l = 60 cm.
Dacă la 20 cm de un capăt al pârghiei se aşează greutatea G1 = 2,4 N,
greutatea G = 2 N care echilibrează pârghia se aşează, faţă de celălalt
capăt al pârghiei, la distanţa:
A B C D E
10 cm 12 cm 18 cm 20 cm 48 cm
177. Pe talerele unei balanţe cu braţe egale se aşează două vase paralelipipedice, de greutăţi G1 = 4 N pe cel
din dreapta şi, respectiv, G2 = 5 N pe cel din stânga, având ariile bazelor S1 = 6 cm2 şi, respectiv,
S2 = 8 cm2. Înălţimile celor două vase au valorile h1 = 4 cm şi, respectiv, h2 = 9 cm. Se umple primul vas
24
complet cu apă (ρa = 1000 kg/m3), iar al doilea A 0,24 N, aşezată pe talerul din stânga al balanţei
complet cu petrol (ρp = 800 kg/m3). Ce greutate B 0,336 N, aşezată pe talerul din stânga al balanţei
echilibrează balanţa? (g = 10 N/kg) C 1 N, aşezată pe talerul din stânga al balanţei
D 0,576 N, aşezată pe talerul din dreapta al balanţei
178. La capetele unei pârghii ideale de gradul I, de E 1,336N, aşezată pe talerul din dreapta al balanţei
lungime 30 cm, aflată în echilibru, sunt agăţate
două corpuri de greutăţi G şi, respectiv, 5G. Dacă poziţiile celor două greutăţi se schimbă reciproc între
ele, punctul de sprijin al pârghiei se deplasează cu :
A B C D E
6 cm 15 cm 20 cm 25 cm nu se deplasează
179. Pentru sistemul ideal din figură se ştie că

O1M = 60 cm, MA = 90 cm, 2MO2 = O2A, iar
corpul de greutate G1 = 10 N se află la 24 cm de
O1. Ce greutate G2 aduce sistemul în starea de
echilibru?
A B C D E
2N 4N 4,8 N 6N 10 N
180. Pârghia omogenă din figură are greutatea G şi este articulată în O, în

unghi drept, AO = BO, iar pârghia este suspendată în O. Forţa ce trebuie
să acţioneze în punctul B, perpendicular pe BO, pentru ca latura AO să
devină orizontală, are expresia:
A B C D E
F=0 F = G/4 F = G/3 F = G/2 F=G
Cascada 181-182:
181. Cumpăna unei fântâni are lungimea de 4 m şi punctul de sprijin la 80 cm
de punctul de aplicaţie al contragreutăţii. Pârghia este omogenă şi are
greutatea G = 500 N. La celălalt capăt al cumpenei se află o găleată cu
greutatea G1 = 20 N şi volumul de 10 L. Când găleata este goală cumpăna
este în echilibru (ρapă = 1000 kg/m3 şi g = 10 N/kg). Contragreutatea are
greutatea G2:
A B C D E
830 N 664 N 600 N 520 N 64 N
182. Forţa cu care trebuie să acţioneze cel care doreşte să scoată o găleată plină cu apă acţionând
contragreutatea are valoarea:
A B C D E
100 N 164 N 166,67 N 320 N 400 N
183. Un hârleţ are o coadă de lungime l = 1,2 m şi partea metalică de lungime l’ = 30 cm. Un copil ce poate
dezvolta o forţă musculară maximă F = 70 N, introduce partea metalică a hârleţului în pământ. Masa
maximă de pământ pe care o poate ridica copilul cu hârleţul este (se consideră că greutatea cantităţii de
pământ de pe hârleţ are punctul de aplicaţie la jumătatea părţii metalice, iar g = 10 N/kg):
A B C D E
7 kg 8 kg 56 kg 70 kg 80 kg
184. O roabă de greutate G = 50N, este încărcată cu 40 de cărămizi, fiecare cărămidă având masa m = 400 g
(g = 10 N/kg). Considerând că punctul de aplicaţie al roabei încărcate se află la 70 cm de axul roţii, iar
lungimea roabei este de 1,2 m, forţa ce trebuie aplicată pentru a transporta roaba încărcată are valoarea:
A B C D E
50 N 54 N 122,5 N 210 N 450 N
185. Un om cu masa de 70 kg susţine o greutate de 150 N atârnată de un scripete fix. Forţa cu care omul
apasă asupra pământului are, în situaţia în care firul de
care trage omul formează cu verticala un unghi de 60º A B C D E
(g = 10 N/kg), valoarea: 700 N 625 N 550 N 150 N 50 N
25
186. Scripetele mobil este utilizat pentru că:
A B C D E
schimbă sensul de schimbă sensul de ne ajută să
ne ajută să are randament
acţiune al forţei acţiune al forţei economisim
economisim forţă supraunitar
active rezistente deplasare
187. Scripetele din figură este ideal. Lucrătorul poate ridica cu ajutorul lui o greutate maximă:
A mai mare decât propria greutate
B egală cu propria greutate
C mai mică decât propria greutate
D de două ori mai mare decât propria greutate
E de două ori mai mică decât propria greutate
188. Un scripete compus este alcătuit dintr-un scripete mobil cu masa de 500 g şi un scripete
fix. Se neglijează frecările. Sistemul este utilizat de un lucrător cu masa de 75 kg. Masa maximă pe care
o poate ridica lucrătorul cu acest sistem este:
A B C D E
70 kg 74,5 kg 149,5 kg 150 kg 150,5 kg
189. Scripeţii din figură sunt ideali (nu există frecări, iar greutatea scripetelui mobil se
neglijează). Între densităţile corpurilor 1 şi 2 există relaţia:
A B C D E
ρ1 = 1/2ρ2 ρ1 = ρ2/2 ρ1 < 2ρ2 ρ1 = 2ρ2 ρ1 > 2ρ2
190. Scripetele compus este utilizat pentru că:

A schimbă sensul de acţiune al forţei active
B ne ajută să economisim forţă
C ne ajută să economisim deplasare
D ne ajută să economisim şi forţă şi deplasare
E schimbă sensul de acţiune al forţei active şi ne ajută să economisim forţă
Cascada 191-192:
191. Muncitorul din figură are masa m = 65 kg (g = 10 N/kg). La celălalt capăt al
scripetelui fix ideal este suspendată o greutate G = 300N. Forţa cu care omul apasă
asupra solului are valoarea:
A B C D E
650 N 350 N 300 N 65 N 35 N
192. Cu ce forţă apasă muncitorul asupra solului dacă firul pe care-l trage formează cu
verticala un unghi de 60º?
A B C D E
500 N 300 N 200 N 50 N 30 N
Cascada 193-194:
193. Muncitorul din figură are masa m = 65 kg (g = 10 N/kg). La celălalt capăt al
scripetelui fix ideal este suspendată o greutate G = 200 N. Masa scripetelui mobil
se neglijează şi nu există frecări. Forţa cu care omul apasă asupra solului are
valoarea:
A B C D E
650 N 450 N 250 N 200 N 65 N
194. Cu ce forţă apasă muncitorul asupra solului dacă firul pe care-l trage formează cu
verticala un unghi de 60º?
A B C D E
800 N 550 N 450 N 325 N 100 N
26
195. Palanul este un dispozitiv alcătuit dintr-un scripete fix şi mai mulţi scripeţi mobili.
Dacă pentru palanul din figură scripeţii mobili au greutăţi neglijabile şi nu există
forţe de frecare, relaţia dintre modulul forţei active F şi modulul lui G este:
A B C D E
F = G/16 F = G/8 F = G/4 F = G/2 F=G
196. Cu ajutorul unui scripete compus se ridică un corp de masă m = 50 kg. Ştiind că
masa scripetelui mobil este m = 400 g şi că forţele de frecare sunt neglijabile, forţa
activă are valoarea (g = 10 N/kg):
A B C D E
504 N 450 N 252 N 250 N 225 N
197. Dacă m = 100 g şi scripetele şi firul sunt ideale (g = 10 N/kg), reacţiunea normală
în punctul A:
A este orientată în sus şi are valoarea de 1N
B este orientată în jos şi are modulul de 1N
C este orientată în sus şi are valoarea de 1000N
D este orientată în jos şi are valoarea de 1000N
E este nulă
198. Roata unei fântâni are diametrul de 1,2 m, iar butucul pe care se înfăşoară lanţul are diametrul de 20 cm.
Forţa maximă pe care un copil o poate aplica la capătul roţii este de 100 N. Masa maximă pe care o
poate scoate copilul din fântână, în absenţa frecărilor are valoarea (g = 10N/kg):
A B C D E
6 kg 10 kg 60 kg 100 kg 600 kg
199. Pârghia din figură are greutate neglijabilă, firul este ideal şi nu există forţe
de frecare. O este punctul de sprijin al pârghiei AB. Dacă G1 = G2, se poate
afirma că:
A pârghia de genul I este în echilibru deoarece G1 = G2
B pârghia de genul II este în echilibru deoarece G1 = G2
C pârghia de genul I nu este în echilibru deoarece G1⋅b1 diferă de G2⋅b2
D pârghia de genul II nu este în echilibru deoarece G1⋅b1 diferă de G2⋅b2
E pârghia de genul III este în echilibru deoarece G1 = G2
200. Considerăm sistemul din figură în care pârghia omogenă OB

se poate roti în jurul punctului O şi are greutatea G = 10 N,
iar resortul fixat în punctul A nu are greutate şi are constanta
elastică k = 100 N/m. Neglijând frecările şi cunoscând
lungimea iniţială a resortului, l0 = 5 cm, lungimea finală a
resortului are valoarea:
A B C D E
6 cm 10 cm 12 cm 15 cm 16 cm
201. Un corp de masă M = 50 kg, este aşezat pe o suprafaţă

orizontală ca în figură. Între corp şi suprafaţa orizontală
există frecări, coeficientul de frecare la alunecare având
valoarea μ = 0,2 (g = 10 N/kg). Firul ce leagă corpul de
pârghia ideală AO este inextensibil, iar scripetele este
ideal. Pârghia are lungimea l = 1,5 m şi se roteşte în
jurul punctului O. Distanţa AB, la care trebuie să se
aşeze un om cu masa m = 75 kg, pentru ca să producă
alunecarea uniformă a corpului M, are valoarea:
A B C D E
0,2 m 0,3 m 0,75 m 1,2 m 1,3 m
27
Cascada 202-203:
202. În sistemul mecanic din figură, grinda omogenă
AB, de masă M = 10 kg este articulată în punctul
A, iar capătul B este legat printr-un fir trecut
peste rola mare, de rază R a unui „scripete
diferenţial” fix. Peste rola mică, de rază R/2,
este înfăşurat un alt fir legat de capătul
resortului, de constantă elastică k = 1000 N/m,
fixat în punctul P. Scripetele diferenţial este
format din doi scripeţi de raze diferite, coaxiali şi lipiţi rigid unul de celălalt. Ştiind că α = 30º,
alungirea resortului, atunci când grinda rămâne orizontală, are valoarea (g = 10 N/kg):
A B C D E
Δx = 0,02 m Δx = 0,05 m Δx = 0,2 m Δx = 0,4 m Δx = 0,5 m
ONF, Iaşi, 2005
203. În condiţiile problemei precedente, reacţiunea normală din articulaţia A are valoarea:
A B C D E
NA = 5N NA = 10N NA = 25N NA = 50N NA = 100N
ONF, Iaşi, 2005
Cascada 204-205:
204. Pentru sistemul din figură se cunosc M = 30 kg şi m = 60 kg (g = 10 N/kg).
Neglijând frecările şi considerând firul ideal, tensiunea în fir are modulul:
A B C D E
45 N 90 N 180 N 450 N 900 N
205. Forţa cu care omul apasă asupra platformei are valoarea:

A B C D E
60 N 150 N 450 N 600 N 900 N
206. Sistemul din figură este în echilibru. Pârghia are masa

neglijabilă, firele sunt ideale, iar frecările sunt neglijabile.
OB = OA/2, m = 200 g, iar m1 = 50 g şi este un mic magnet
permanent, cu polul nord orientat în jos (g = 10 N/kg). M este
un magnet permanent. Alegeţi afirmaţia corectă:
Sistemul este în echilibru dacă magnetul M are polul nord orientat
A
în sus şi acţionează asupra corpului m1 cu o forţă F = 50 N
B
în jos şi acţionează asupra corpului m1 cu o forţă F = 50 N
C
în sus şi acţionează asupra corpului m1 cu o forţă F = 0,5 N
D
în jos şi acţionează asupra corpului m1 cu o forţă F = 0,5 N
Sistemul este în echilibru dacă magnetul M are polul nord orientat 207. Planul înclinat este utilizat
E
în sus şi acţionează asupra corpului m1 cu o forţă F = 1 N pentru că:
Cascada 208-209: A este mai comod

B ne ajută să facem economie de deplasare
208. Un plan înclinat, fără frecări, are lungimea de 5 m.
Pentru a ridica uniform pe acest plan înclinat un corp C ne ajută să facem economie de forţă
de greutate G = 100 N la înălţimea de 3 m trebuie D ne ajută să economisim şi forţă şi deplasare
aplicată o forţă activă paralelă cu planul, având E are randament supraunitar
modulul:
A B C D E
166,67 N 100 N 60 N 50 N 30 N
209. Să se răspundă la aceeaşi întrebare dacă se iau în considerare şi forţele de frecare, care reprezintă 12%
din greutatea corpului:
A B C D E
60 N 72 N 100 N 112 N 150 N
28
Cascada 210-213:
210. Un corp cu greutatea G = 50 N este ridicat uniform pe un plan înclinat de unghi α = 60º. Forţa de
apăsare normală exercitată de corp asupra planului înclinat are valoarea:
A B C D E
25 N 30 N 35,3 N 43,3 N 50 N
211. Forţa activă ce trebuie aplicată paralel cu planul înclinat pentru a ridica uniform corpul în absenţa
frecărilor are modulul:
A B C D E
25 N 30 N 35,3 N 43,3 N 50 N
212. Dacă forţa activă formează cu direcţia planului înclinat un unghi β = 30º, în condiţiile menţionate
anterior, ea are modulul:
A B C D E
25 N 30 N 35,3 N 43,3 N 50 N
213. În această situaţie, reacţiunea normală a planului înclinat asupra corpului are valoarea:
A B C D E
0N 18,3 N 25 N 30 N 35,3 N
214. Resortul ideal din figură are constanta elastică k = 25 N/m, iar corpul are
masa m = 200 g (g = 10 N/kg). Dacă se neglijează frecările dintre corp şi
plan, atunci corpul începe să se deplaseze atunci când alungirea resortului
are valoarea:
A B C D E
4 cm 6,92 cm 8 cm 20 cm 40 cm
215. Corpul din figură este în echilibru atunci când resortul este alungit cu 4 cm.
Cunoscând constanta elastică a resortului k = 40 N/m, calculaţi greutatea G
a corpului, în absenţa frecărilor:
A B C D E
1,6 N 2,77 N 3,2 N 160 N 320 N
216. Un corp cu masa m = 450 g este urcat uniform pe un plan înclinat de unghi α = 30º de o forţă paralelă
cu planul, având modulul F = 3 N. Alegeţi afirmaţia corectă (g = 10 N/kg):
A Mişcarea corpului se face fără frecare
B Mişcarea corpului se face cu frecare, forţa de frecare având modulul Ff = 0,75 N
C Mişcarea corpului se face cu frecare, forţa de frecare având modulul Ff = 2,25 N
D Reacţiunea normală a planului înclinat are valoarea N = 2,25 N
E Reacţiunea normală a planului înclinat este egală în modul cu forţa F
29
Grila de răspunsuri cap. 3. ECHILIBRUL MECANIC
Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.

142 B 157 C 172 B 187 B 202 C
143 C 158 B 173 C 188 C 203 D
144 B 159 C 174 E 189 C 204 D
145 D 160 D 175 D 190 E 205 B
146 B 161 C 176 C 191 B 206 D
147 C 162 E 177 E 192 A 207 C
148 D 163 C 178 C 193 C 208 C
149 E 164 C 179 A 194 C 209 B
150 B 165 B 180 B 195 B 210 A
151 D 166 E 181 A 196 C 211 D
152 C 167 A 182 E 197 B 212 E
153 B 168 B 183 C 198 C 213 A
154 B 169 E 184 C 199 D 214 A
155 C 170 B 185 B 200 B 215 C
156 D 171 D 186 D 201 D 216 B
30
LUCRUL MECANIC ŞI ENERGIA MECANICĂ
217. Un automobil se deplasează uniform accelerat pe un drum orizontal. Mişcarea are loc fără frecare.
Viteza automobilului creşte de la valoarea v1 = 18 km/h la v2 = 72 km/h într-un interval de timp în care
lucrul mecanic efectuat este L = 150 kJ. Masa automobilului este:
A B C D E
600 kg 750 kg 800 kg 9000 kg 1,2 t
218. Un corp cu masa m = 50 kg este tractat pe o suprafaţă orizontală cu viteza constantă v = 0,8 m/s.
Coeficientul de frecare la alunecare dintre corp şi suprafaţa orizontală este μ = 0,1. Puterea medie
dezvoltată în acest proces este:
A B C D E
10 W 20 W 30 W 40 W 50 W
219. Un corp cu masa m = 2 kg este tras uniform de-a lungul unui plan înclinat de unghi α = 30º, o dată în
sus, cu viteza v, şi o dată în jos, cu viteză triplă. Dacă în ambele cazuri forţele de tracţiune dezvoltă
aceeaşi putere mecanică, valoarea forţei de frecare dintre corp şi plan, independentă de viteza corpului,
are modulul:
A B C D E
5N 10 N 12 N 20 N 40 N
L.A.
220. Un pendul gravitaţional cu lungimea de 5 m se află în poziţia de echilibru, de unde i se imprimă o viteză
orizontală astfel încât firul său deviază cu unghiul α = 90° faţă de verticală. Valoarea vitezei imprimate
iniţial este:
A B C D E
5 m/s 7 m/s 10 m/s 14 m/s 15 m/s
221. Un cub de lemn cu masa m = 4 kg coboară liber pe un plan înclinat de unghi α = 30°, având lungimea
l = 10 m. Coeficientul de frecare dintre el şi plan este μ = 0,2. La baza planului cubul loveşte un resort
de constantă elastică k = 1000 N/m. Dacă se consideră g = 10 N/kg, deformarea resortului este:
A B C D E
0,1 m 0,25 m 0,4 m 0,5 m 0,6 m
222. Alegeţi relaţia corectă:

A B C D E
1 J =1 N·1 s 1 J =1 kg·1 m 1 J = 1 N·1 m2 1 J = 1 N·1 m/s 1 J = 1 N·1 m
223. Forţa al cărei grafic este reprezentat în figura alăturată acţionează pe F(N)
direcţia axei Ox asupra unui punct material şi îl deplasează de la 2 m la 8 m 15
faţă de originea sistemului de axe. Lucrul mecanic efectuat este: 10
A B C D E
50 J 60 J 75 J 90 J 100 J
O 2 8 x(m)
224. Atunci când distanţa de la un corp de masă m la Pământ scade de la h1 la h2
( h2 < h1 << Rp), variaţia energiei potenţiale gravitaţionale a sistemului este:
A B C D E
∆Ep = mgh2 – mgh1 ∆Ep = mgh1 – mgh2 ∆Ep = mgh2 ∆Ep = mgh2 + mgh1 ∆Ep = mgh1
225. Selectează afirmaţia corectă:

A Dacă energia cinetică a unui corp creşte de două ori viteza corpului creşte de acelaşi număr de ori
B La aruncarea pe verticală a unui corp, energia potenţială a sistemului corp-Pământ se conservă
C Acceleraţia căderii libere depinde de masa corpului
D Căderea liberă a unui corp în vid se produce exclusiv sub acţiunea forţei de atracţie a Pământului
E Viteza cu care un corp revine la sol v şi viteza v0 cu care a fost aruncat pe verticală se află în relaţia v = v0
31
226. Selectează afirmaţia corectă. Două corpuri de mase diferite sunt lăsate liber, simultan, de la aceeaşi
înălţime faţă de Pământ. Corpurile ating solul:
A B C D E
cu aceeaşi la momente cu acelaşi cu aceeaşi cu aceeaşi
energie cinetică diferite impuls energie viteză
227. Un copil roteşte, în plan vertical, o bilă cu masa m = 200 g legată de un fir cu lungimea l = 50 cm.
Lucrul mecanic produs de tensiunea din fir în timpul unei rotaţii complete este:
A B C D E
0 0,5 J 0,2π J 2π J 3π N·m
Cascada 228-229:
228. Un camion aflat pe un drum orizontal, porneşte motorul şi după 10 s atinge viteza de regim v = 72 km/h.
Lucrul mecanic consumat în acest interval de timp este L = 600 kJ. Forţa de tracţiune, constantă în
modul, are valoarea:
A B C D E
3,6 kN 6 kN 8 kN 50 kN 60 MN
229. Ce putere consumă motorul pentru a menţine mişcarea în condiţiile vitezei de regim?
A B C D E
50 kW 60 kW 80 kW 86 kW 120 kW
230. Care din mărimile de mai jos NU se exprimă în J?

A energia potenţială
B lucrul mecanic
C căldura rezultată în ciocnirea plastică
D efortul unitar (F/S)
E variaţia energiei cinetice
231. Identifică formula corectă. Lucrul mecanic se calculează cu relaţia:

LF. frecare = – μmgd, la deplasarea pe o suprafaţă orizontală a unui corp de masă m, pe distanţa d, sub acţiunea
A
unei forţe exterioare, oricare ar fi orientarea acesteia
Lgreutăţii = mgh, la coborârea unui corp de masă m pe un plan înclinat de înălţime h, din vârful planului, până
B
la baza acestuia
C LF. elastice = Felastică·∆l
D Lgreutăţii = mgd, la deplasarea unui corp de masă m, pe un plan orizontal, sub acţiunea unei forţe exterioare
E Lforţei deformatoare = – kx2/2, la alungirea unui resort cu x pornind din starea deformată
232. Lucrul mecanic efectuat de greutate la căderea liberă a unui corp pe distanţa h:
A este o mărime fizică fundamentală
B depinde de forma traiectoriei
C determină creşterea energiei cinetice a corpului
D poate fi pozitiv sau negativ
E se măsoară în kg·m3/s2
233. O locomotivă dezvoltă 450 kW pentru a remorca un tren ce se deplasează cu viteza v = 54 km/h. Forţa
de tracţiune are în acest caz valoarea:
A B C D E
3·103 N 25/9 kN 25/3 kN 30 kN 3·103 kN
234. Un corp cu masa m = 4 kg este lăsat liber din vârful unui plan înclinat de lungime l = 18 m şi unghi
α = 30°. Care este valoarea lucrului mecanic al forţei de frecare (g = 10 N/kg) dacă viteza corpului la
baza planului este v = 6 m/s?
A B C D E
-144 J -14,4 J -288 J -28,8 J 288 J
32
235. Un corp este aruncat pe verticală în sus de la suprafaţa Pământului. La înălţimea de 2,5 m energia
cinetică a corpului este egală cu energia potenţială a sistemului corp-Pământ. Cu ce viteză iniţială a fost
aruncat corpul?
A B C D E
5,5 m/s 10 m/s 15 m/s 12 m/s 25 m/s
Cascada 236-238: (A – adevărat sau F – fals)

236. Lucrul mecanic:
1. poate avea valori pozitive şi negative;
2. este o mărime fizică scalară şi derivată;
3. se exprimă cu relaţia L = F × d, independent de natura forţei;
4. poate fi activ (motor) sau rezistent;
5. este o mărime fizică de stare.
A B C D E
1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
F A A F A A F A F A AA F A F F A F A F FA AA F
237. Lucrul mecanic efectuat de forţa de greutate:

1. depinde de diferenţa de nivel dintre poziţia iniţială şi finală a corpului;
2. este nul dacă vectorul greutate este perpendicular pe direcţia mişcării;
3. depinde de legea de mişcare a corpului;
4. poate fi mai mare sau mai mic decât zero;
5. la coborârea unui corp pe planul înclinat se calculează cu relaţia L = mgh, h fiind înălţimea
planului (corpul se deplasează pe toată lungimea planului).
A B C D E
1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
F A A F F F F A F A A F F A F AA F A A FA F A F
238. Energia cinetică a unui punct material:

1. este o mărime fizică de stare;
2. nu depinde de sistemul de referinţă;
3. este direct proporţională cu viteza punctului material;
4. creşte dacă punctul material se află în mişcare rectilinie uniform accelerată;
5. este constantă dacă rezultanta forţelor care acţionează asupra punctului material este zero.
A B C D E
1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
AA A F A A F F A A A F F A F F A F A A AF AA A
239. Energia potenţială a unui resort depinde de:

A B C D E
acceleraţia mărimea
pătratul constantei poziţia sa faţă de
masa resortului gravitaţională a comprimării sau
de elasticitate Pământ
locului întinderii
240. Un copil cu greutatea G1 aleargă de 3 ori mai repede decât un altul cu greutatea G2. Ce relaţie există
între greutăţile celor doi copii dacă energiile lor cinetice sunt egale?
A B C D E
G1 = G2 G1 = 2G2 G2 = 3G1 G1 = G2/9 G1 = 9G2
241. Unitatea de măsură în SI a puterii mecanice este:

A B C D E
kW W CP kWh J·s
242. Un corp are energia cinetică Ec. Ce lucru mecanic trebuie efectuat pentru a-i mări de n ori viteza?
A B C D E
Ec·n2 Ec(n –1)/n2
2 2
(n – 1)·Ec 2
Ec(n + 1)/n Ec(n + 1)
33
243. Un vagon cu masa m = 5 t se desprinde de trenul care merge cu v0 = 4 m/s. După un anumit timp el se
ciocneşte cu tamponul unui opritor, al cărui resort se comprimă cu x = 10 cm. Cunoscând constanta
elastică a resortului k = 2 MN/m, g = 10 N/kg şi coeficientul de frecare între şine şi roţile vagonului
μ = 0,01 ce distanţă a parcurs vagonul de la desprindere până la ciocnire?
A B C D E
60 m 80 m 100 m 130 m 160 m
244. Un corp lansat pe o suprafaţă orizontală cu viteza v se mişcă cu frecare, μ = 0,27. În momentul în care
corpul a parcurs distanţa x = 10 m, raportul dintre energia cinetică în acel moment şi energia cinetică
iniţială este de 1/3. Considerând g = 10 N/kg, viteza iniţială şi spaţiul parcurs până la oprire au valorile:
A B C D E
v0 = 5 m/s v0 = 9 m/s v0 = 9 m/s v0 = 10 m/s v0 = 5 m/s
x1 = 10 m x1 = 15 m x1 = 18 m x1 = 20 m x1 = 15 m
245. Un corp cu masa m = 1 kg este lansat pe o suprafaţă orizontală cu v0 = 19,6 m/s. Corpul se deplasează cu
frecare, μ = 0,1. Considerând g = 9,8 N/kg, puterea dezvoltată de corp până la oprire este:
A B C D E
9,6 W 14,5 W 19,2 W; 19,6 W 192,08 W
246. O forţă se numeşte forţă motoare dacă:

A produce mişcarea
B face un unghi de 90° cu direcţia mişcării
C face un unghi mai mare decât 90° cu direcţia mişcării
D se opune mişcării
E este perpendiculară pe direcţia mişcării
247. O forţă se numeşte forţă rezistentă dacă:

A produce mişcarea
B face un unghi mai mic decât 90° cu direcţia mişcării
C face un unghi de 90° cu direcţia mişcării
D se opune mişcării
E este perpendiculară pe direcţia mişcării
248. Care din afirmaţiile următoare este adevărată?

un joule este lucrul mecanic efectuat de o forţă de un newton al cărei punct de aplicaţie se deplasează cu un
A
metru
un joule este lucrul mecanic efectuat de o forţă al cărei punct de aplicaţie se deplasează cu un metru pe
B
suportul forţei şi în sensul ei
C
metru pe suportul forţei şi în sensul ei
D
metru pe secundă pe suportul forţei şi în sensul acesteia
E
metru pe secundă pe suportul forţei şi în sens contrar ei
249. Energia mecanică a unui sistem se defineşte ca:

A suma dintre energia cinetică şi cea potenţială
B diferenţa dintre energia cinetică şi cea potenţială
C suma dintre energia cinetică şi cea potenţială a forţelor neconservative
D suma dintre energia cinetică şi cea a forţelor de frecare
E suma dintre energia cinetică şi momentul forţei
250. Un corp este lăsat să cadă liber de la înălţimea y0 = 100 m măsurată de la sol. La ce înălţime y de la sol
energia cinetică reprezintă o fracţiune f din energia potenţială măsurată faţă de sol?
A B C D E
y = y0/f y = y0· f y = y0/(1 – f) y = y0/(1+f) y = y0·(1 – f )
34
251. Un corp de masă m = 1 kg este lansat în sus pe o suprafaţă cu frecare (μ = 0,1) înclinată faţă de
orizontală cu unghiul α = 45°, cu ajutorul unui resort elastic de constantă k = 100 N/m, ce este iniţial
comprimat faţă de poziţia de echilibru cu 0,5 m, corpul aflându-se la baza planului. Care va fi
deformarea maximă a resortului pe care o produce corpul la coborârea de pe plan (g = 10 N/kg)?
A B C D E
0,5 m 0,45 m 0,4 m 0,37 m 0,3 m
252. Două corpuri de mase m1 = 1 kg şi m2 = 2 kg sunt legate cu un fir inextensibil de lungime l = 12,5 m,
fără masă, care este trecut peste un scripete ideal astfel încât corpurile sunt la aceeaşi înălţime. Se lasă
liber sistemul. Ce viteză au corpurile când corpul 1 ajunge în dreptul scripetelui (g = 10 N/kg)?
A B C D E
3,71 m/s 4,23 m/s 5,73 m/s 6,45 m/s 7,35 m/s
253. Un avion cu masa m = 8,5 t pleacă din repaus, pe o pistă orizontală de lungime l = 800 m. Presupunând
deplasarea avionului pe pistă uniform accelerată şi ştiind că viteza la sfârşitul pistei este v = 180 km/h,
puterea medie dezvoltată de avion la parcurgerea pistei are valoarea:
A B C D E
21,33 kW 31,25 kW 233 kW 320 kW 332 kW
254. De la baza unui plan înclinat cu α = 45° se lansează în sus pe plan un corp cu viteza iniţială v0. La
revenirea corpului la baza planului, viteza este v = 3v0/4. Valoarea coeficientului de frecare este:
A B C D E
3/8 7/24 7/25 12/35 25/8
( )
255. Un corp este lansat de la baza unui plan înclinat de unghi 30° şi coeficient de frecare 1 2 3 cu viteza
iniţială v0, în sus pe plan. La revenirea la baza planului, corpul va avea o viteză v ce este o fracţiune f din
v0 de valoare:
A B C D E
f = 5,78% f = 57,8% f = 0,57% f = 8,57% f = 85,7%
256. Un dublu plan înclinat, cu unghiurile α = 30° şi β = 60° faţă de orizontală, are un scripete fix ideal în
vârful său. Peste scripete este trecut un fir cu două corpuri prinse la capete: m1 = 10 kg pe planul înclinat
de unghi α şi μ1 = 0,2 respectiv m2 pe planul înclinat de unghi β şi μ2 = 0,3. Valorile masei m2 pentru
care acest sistem este în repaus sunt:
A B C D E
4,646 kg 4,646 kg 9,412 kg 2,419 kg 3,221 kg
2,419 kg 3,221 kg 3,221 kg 13,536 kg 13,536 kg
257. Care este unitatea de măsură a lucrului mecanic L = F·d·cosα ?

A B C D E
1J=1C·1m 1W=1N·1m 1 J = 1 N ·1 m 1A=1N·1m 1W=1N·1m
258. Care este relaţia lucrului mecanic efectuat de greutatea unui corp ce se A L = Gnl = Glcosα
deplasează fără frecare pe un plan înclinat de lungime l şi înălţime h ? B L = Gtl = mglsinα = mgh
C L = mglcosα
259. Puterea este egală cu: D L = Pl∆t
A B C D E E L = Gnlsinα
L/t mv2/t F·t F·v·t L/(F·t)
260. O macara ridică uniform o piesă de masă m = 80 kg de la suprafaţa A P = m·h = 1920 kg·m
pământului la h = 24 m în timp de 10 secunde. Să se calculeze puterea B P = L/t = mgh/t = 1920 W
P necesară ridicării piesei (g = 10 N/kg). C P = L·h = 46080 J·m
D P = L·t = 192000 J·s
261. Un corp de masă m = 3 kg cade liber dintr-un punct aflat la înălţimea E P = g·h = 240 m2/s2
h = 7 m faţă de suprafaţa pământului (g = 10 N/kg). Care este energia
potenţială Ep a corpului după ce a parcurs o distanţă h1 = h/3?
A B C D E
70 J 105 J 140 J 210 J 315 J
35
262. O sferă cu masa m = 0,5 kg este prinsă de un fir de lungime l = 1 m, aflat în poziţie verticală,
realizându-se astfel un pendul. Sfera primeşte un impuls care îi imprimă o viteză iniţială v0 = 10 m/s,
g = 10 N/kg. Să se aleagă răspunsurile corecte pentru următoarele cerinţe: A) unghiul α făcut de fir cu
verticala când sfera se opreşte; B) tensiunea din fir în această poziţie; C) energia cinetică şi potenţială a
sferei pentru un unghi β = α/2.
A A) 60°; B) 5 N; C) Ec = 1,825 J; Ep = 0,525 J
B A) 30°; B) 2,5 N; C) Ec =0,675 J; Ep = 0,525 J
C A) 30°; B) 5 N; C) Ec =1,825 J; Ep = 1,825 J
D A) 60°; B) 5 N; C) Ec = 0,525 J; Ep =0,675 J
E A) 60°; B) 2,5 N; C) Ec = 1,825 J; Ep =0,675 J
263. Care va fi energia cinetică a unei săgeţi, trase dintr-un arc a cărui energie potenţială este de 40 J ?
A B C D E
39 J 40 J 41 J; 400 J 1600 J
264. Aria mărginită de curbă F = F(x), axa Ox şi coordonatele x = x1 şi x = x2

pe grafic, reprezintă: F
A energia totală a unui corp care se deplasează între x1 şi x2
B energia cinetică a unui corp asupra căruia acţionează o forţă F
C variaţia forţei în funcţie de distanţă O x1 x2 x
D lucrul mecanic efectuat de forţa F când coordonata se modifică de la x1 la x2
E puterea consumată la deplasarea corpului între coordonatele x1 şi x2
265. Un corp alunecă fără frecare, pornind din repaus, pe un plan înclinat de unghi α, de la înălţimea h.
Înălţimea planului la care cele două energii cinetică şi potenţială a corpului sunt egale, este:
A B C D E
h’ = h/12 h’ = h/8 h’ = h/4 h’ = h/3 h’ = h/2
266. Repetând lecţia despre lucrul mecanic, cinci copii fac următoarele afirmaţii. Care dintre ei greşeşte?
Dacă doresc să exprim unitatea de măsură pentru lucrul mecanic, în funcţie de unităţile de măsură în
A
Sistemul Internaţional, atunci: 1 J = 1 kg·m2·s-2.
Dacă acţionez cu o forţă constantă, perpendicular pe direcţia de deplasare a unui corp, atunci lucrul mecanic
B
efectuat de această forţă este: L = F·d.
Dacă asupra unui corp acţionează mai multe forţe, atunci lucrul mecanic total efectuat asupra corpului, se
C
obţine însumând algebric toate lucrurile mecanice efectuate de aceste forţe.
Dacă un corp se deplasează cu viteza constantă v, putem arăta că lucrul mecanic total efectuat asupra sa este
D
zero.
Dacă asupra unui corp acţionează mai multe forţe şi sub acţiunea lor corpul rămâne în repaus, lucrul
E
mecanic efectuat este nul.
267. Iată ce afirmaţii fac cei cinci copii, referitor la putere. Care greşeşte?
Deoarece sistemele mecanice pot efectua acelaşi lucru mecanic în intervale de timp diferite, pentru a le
A
compara, s-a introdus noţiunea de putere mecanică, definită prin relaţia: P = L/t.
B Unitatea de măsură pentru putere în Sistemul Internaţional se numeşte Watt.
Dacă dorim să exprimăm unitatea de măsură pentru putere în funcţie de unităţile din Sistemul Internaţional,
C
obţinem: 1m2·s3.
D Există şi o unitate de măsură ,,tolerată”, numită CP (cal putere) şi care are valoarea de 736 J/s.
E Dacă un corp se deplasează cu viteză constantă, atunci puterea dezvoltată se poate calcula cu relaţia P = F·v.
268. Referitor la randament, care din afirmaţiile următoare este corectă?

A Randamentul poate avea şi valori mai mari de 100%, dacă am reuşi să înlăturăm complet frecările.
B Ungerea mecanismelor simple, duce la scăderea randamentului.
C Dacă vrem să îmbunătăţim randamentul unui sistem, atunci trebuie să creştem lucrul mecanic consumat.
D Întotdeauna, lucrul mecanic util este mai mic decât lucrul mecanic consumat.
E Mecanismele simple au un randament cu atât mai bun, cu cât coeficienţii de frecare au valori mai mari.
36
269. Diferenţa de nivel între două etaje este de 3 m. Scara care uneşte etajele are trepte cu înălţimea de 25
cm. Un om cu m = 75 kg urcă pe această scară. Care din afirmaţiile de mai jos, NU este corectă?
A Scara are 12 trepte.
B Energia potenţială a omului pe treapta a 10-a este: Ep = 1875 J.
C Când coboară 10 trepte, energia potenţială a omului, devine Ep = -1875 J.
D Când coboară trei trepte energia potenţială scade cu : Ep = 562,5 J.
Variaţia energiei potenţiale la ridicarea pe scară, este egală şi de semn contrar cu variaţia energiei potenţiale
E
la coborârea pe scară.
270. Asupra unui corp de masă m = 20 kg acţionează o forţă care se

modifică cu distanţa parcursă, conform graficului. Forţa este orientată F(N)
în direcţia şi în sensul deplasării, g = 10 N/kg, μ = 0,25. Care din 100 C
afirmaţii NU este corectă?
A Lucrul mecanic efectuat de forţă pentru a deplasa corpul este: L = 3000 J A B
50
B Pe porţiunea AB corpul se deplasează uniform
C Lucrul mecanic efectuat de forţa de frecare pe tot traseul, este:│Lf│= 2500 J
D În punctul B viteza corpului este nulă O
30 50 x(m)
Lucrul mecanic total efectuat de forţele care acţionează asupra corpului, este:
E
Ltot = 500 J.
Cascada 271-274:
271. Un corp este lansat pe verticală, de jos în sus, cu viteza iniţială v0. Presupunem că nu există frecare cu
aerul. Valoarea energiei cinetice în starea iniţială - la sol, Ec,sol este:
A B C D E
mv02 mv02 3mv02 3mv02
0
4 2 2 8
272. Valoarea energiei cinetice în starea finală – la înălţimea maximă, Ec la H max este:
A B C D E
2 2 2
mv 0 mv 0 3mv 0 3mv02
0
4 2 2 8
273. Valoarea energiei potenţiale la înălţimea maximă atinsă de corp, E p la H max este:
A B C D E
2 2 2
mv 0 mv 0 3mv 0 3mv02
0
4 2 2 8
274. Valoarea energiei totale la mijlocul traseului, ET este:

A B C D E
2 2 2
mv 0 mv 0 3mv 0 3mv02
0
4 2 2 8
275. Sub acţiunea unei forţe F1 = 60 N, un resort se alungeşte cu x1. Dacă se aplică o forţă F2 = 80 N, resortul
se alungeşte suplimentar cu x2 = 2 cm. Care din următoarele expresii permite calculul lucrului mecanic
efectuat suplimentar pentru alungire?
A B C D E
F2 − F1 2 F2 + F1 2 2 F2 − F1 F2 + F1 F2 − F1
L= ⋅ x2 L= ⋅ x2 L= ⋅ x2 L= ⋅ x2 L= ⋅ x2
2 2 2 2 2
276. Un corp este lansat pe verticală, de jos în sus, cu viteza v0. Nu există frecare cu aerul. Ajuns la o
înălţime oarecare, el revine la sol. Variaţia energiei cinetice a corpului între cele două stări este:
A B C D E
2 2 2
∆Ec = 0 ∆Ec = mv0 / 4 ∆Ec = mv0 / 2 ∆Ec = mv0 ∆Ec = 2mv02
37
277. O minge cu masa m = 0,2 kg cade de la înălţimea de 3 m într-o groapă adâncă de 2 m (g = 10 N/kg).
Care afirmaţie NU este corectă?
A Energia potenţială a mingii, la nivelul solului, este nulă.
B Energia cinetică a mingii, când ajunge pe fundul gropii, este 10 J.
C Energia cinetică a mingii, la nivelul solului, este zero.
Pentru a ieşi din groapă, după ciocnirea perfect elastică cu solul, mingea are nevoie de o energie cel puţin
D
egală cu 4 J.
E Energia potenţială a mingii, pe fundul gropii, este Ep = -4 J.
278. Un corp cade liber de la o înălţime oarecare h, atingând solul cu o viteză v = 8/9 v0, mai mică decât
viteza v0 pe care ar fi avut-o dacă nu ar fi existat frecările cu aerul. Ce fracţiune din energia iniţială a
corpului reprezintă energia pierdută datorită frecării?
A B C D E
1/2 17/81 64/81 17/64 8/9
279. Un corp de masă m prins de un fir inextensibil de lungime l, este O

ridicat la acelaşi nivel cu punctul de suspensie O (vezi figura). Când
trece prin poziţia verticală, el întâlneşte în O1 (OO1 = l/4) un cui. l/4
Înălţimea la care se va ridica din nou corpul, exprimată faţă de
O1
poziţia de echilibru (punctul M), precum şi unghiul format de fir cu
verticala, sunt respectiv:
A B C D E
l/2 l l/4 l/2 l
cosα = 1/4 cosα = 1/2 cos α = 3/4 cos α = -1/2 cosα = -1/3
M
280. Graficul din figură arată dependenţa energiei potenţiale şi cinetice Ec;Ep (J)
cu înălţimea, în cazul unui corp aruncat vertical de jos în sus
(g = 10 N/kg). Ce valoare are masa corpului şi cu ce viteză iniţială a
fost aruncat? 4
A B C D E
0,1 kg 1 kg 2,4 kg 2
0,2 kg 0,5 kg
4 m/s 2 m/s 4 5 m/s 2 5 m/s 3 5 m/s
O 2
h (m) 4
Cascada 281-283:
281. Un corp cu masa m = 0,1 kg este lansat de la baza unui plan înclinat de jos în sus cu viteza v0 = 5 m/s
paralelă cu planul înclinat. Lucrul mecanic efectuat de forţa de frecare la urcarea corpului este │L│=
0,25 J (g = 10 N/kg). La ce înălţime maximă urcă corpul pe plan?
A B C D E
1m 6m 9,8 m 10 m 12 m
282. Cu ce viteză revine corpul la baza planului înclinat?

A B C D E
3,2 m/s 3,9 m/s 4,5 m/s 15 m/s 17 m/s
283. Ce valoare are coeficientul de frecare dintre corp şi planul înclinat dacă unghiul planului este α = 30°
A B C D E
0,144 0,288 0,333 0,414 0,5
284. O forţă având direcţia şi sensul axei Ox deplasează un corp de-a lungul F(N)
acestei axe. Modul în care variază forţa în funcţie de poziţia corpului pe
axă este arătat în graficul din figura alăturată. Lucrul mecanic efectuat de
forţă este L = 25 J. Valoarea maximă a forţei ce acţionează asupra
corpului este:
A B C D E
5N 5,25 N 10 N 20 N 25 N O 2 3 4 x(m)
38
285. O piatră de masă m este lansată pe verticală în sus, dintr-un punct aflat la
înălţimea h0 deasupra solului cu viteza v0 = 40 m/s. Se neglijează A
frecările. Graficul din figura alăturată reprezintă dependenţa energiei sale
cinetice de înălţimea faţă de Pământ (g = 10 N/kg). Stabileşte valoarea de
adevăr a următoarelor afirmaţii: h
1. Înălţimea maximă la care se ridică piatra este de 90 m;
α
2. Energia mecanică finală a pietrei este de 90 J;
3. Masa pietrei este m = 0,1 kg; B
4. Înălţimea h0 de la care este lansată piatra este de 20 m;
5. Viteza cu care piatra ajunge la Pământ este vf = 42,4 m/s.
A B C D E
1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
AA F F A A F F A A A F F A F AA A F A AF A F A
286. Două resorturi cu constantele elastice k1 şi k2 sunt legate în serie şi susţin un corp de masă m. Care este
raportul dintre energiile potenţiale ale resorturilor?
A B C D E
E1 k2 E1 k1 E1 k 2
E1 k 2
= = = 1
= 2
E1k1 = E2k2
E2 k1 E2 k2 E2 k 2
2
E2 k 1
2
287. Pe un plan înclinat cu α = 30° alunecă cu frecare un corp, coeficientul de Ec(J)

frecare fiind μ = 0,2. Corpul îşi continuă mişcarea fără frecare în plan 90
vertical pe un semicerc de raza R = 1 m, care porneşte de la baza planului,
ca în figură. Ştiind că în punctul A corpul are viteză nulă, înălţimea h a
planului înclinat are valoarea:
A B C D E
2m 3m 3,5 m; 4m 5m O 90 h(m)
288. Fie ansamblul de corpuri din figură, unde m1 = 4 kg, m2 = 10 kg, g = 10 m/s2, h = 2,5 m şi α = 30°.
Coeficientul de frecare dintre corpul de masă m1 şi plan este μ = 1 2 3 . La momentul t = 0 sistemul se
lasă liber. Se neglijează dimensiunile corpurilor în raport cu distanţele parcurse. Ce valoare are energia
cinetică a corpului de masă m1 la baza planului, dacă în
momentul în care m2 atinge planul orizontal, firul ce leagă cele
două corpuri se rupe? m1
A B C D E m2
45 J 67,5 J 85 J 87,5 J 91,6 J α h
289. Un corp cu masa m = 1 kg alunecă în timp de 2 s pe un plan înclinat cu l = 4 m şi α = 30°, pornind din
repaus din vârful planului înclinat. Lucrul mecanic al forţei de frecare în timpul coborârii corpului pe
planul înclinat şi randamentul planului au valorile:
A B C D E
L = -22,4 J L = -22,4 J L = -12 J L = 12 J L = 22,4 J
η = 0,68 η = 0,42 η = 0,62 η = 0,50 η = 0,42
290. Un autocamion de 4 t merge pe o şosea orizontală cu v = 30 km/h. Coeficientul de frecare dintre roţi şi
şosea este μ = 0,2. Energia cinetică a autocamionului şi lucrul mecanic efectuat de autocamion într-o oră
sunt:
A B C D E
Ec = 125,5 kJ Ec = 138,8 kJ Ec = 250 kJ Ec = 125000 W Ec = 254,3 kJ
L = 1,27 GJ L = 240 MJ L = 1,27·108 J L = 1,27·108 J L = 2,54·108 J
291. Cu ajutorul unei instalaţii mecanice de randament 75% este ridicat uniform un obiect cu greutatea 500 N
la înălţimea de 4 m. Lucrul mecanic util şi cel consumat au valorile respectiv:
A B C D E
800 J şi 2666 J 1000 J şi 2540 J 1800 J şi 900 J 2000 J şi 1600 J 2000 J şi 2666 J
39
292. Un motor cu puterea consumată 20 CP şi randamentul 80% acţionează o instalaţie care poate ridica în
8 minute un volum de 500 dm3 de Fe. Se cunoaşte densitatea fierului de 7,8 g/cm3. Lucrul mecanic util
şi înălţimea la care este ridicat corpul sunt respectiv:
A B C D E
3 MJ şi 80 m 4 MJ şi 125 m 5,6 MJ şi 144 m 5,6 MJ şi 150 m 8 MJ şi 144 m
293. Un corp cu masa de 200 kg este ridicat uniform la înălţimea de 15 m cu ajutorul unui scripete compus
alcătuit dintr-un scripete mobil cu randamentul 80% şi unul fix cu randamentul 90%. Lucrul mecanic
consumat al fiecărui scripete are respectiv valorile:
A B C D E
28 kJ şi 41,6 kJ 29 kJ şi 33 kJ 37,5 kJ şi 40 kJ 37,5 kJ şi 41,6 kJ 44 kJ şi 50 kJ
294. O maşină cu masa de 25 t urcă uniform o pantă cu o diferenţă de nivel de 8 m la fiecare 100 m. Puterea
maşinii este de 400 CP, coeficientul de frecare este 0,2 iar timpul de urcare este de 2 min 10 sec. Forţa
de tracţiune a motorului, viteza maşinii şi lungimea pantei au respectiv valorile:
A B C D E
48 kN, 69 kN, 69 kN, 82 kN, 90 kN,
5,6 m/s şi 480 m 3 m/s şi 600m 4,2 m/s şi 547 m 6 m/s şi 550 m 7,4 m/s şi 300 m
295. Pe o masă înaltă de 1,5 m se mişcă uniform, cu viteza de 1,5 m/s un corp cu masa de 200 g. Energia
totală a sistemului corp-Pământ, dacă se ia ca nivel de referinţă masa, respectiv podeaua, are valorile:
A B C D E
0,225 J şi 4 J 0,225 J şi 3,225 J 0,45 J şi 1,75 J 0,5 J şi 2,5 J 0,75 J şi 3,225 J
296. Un tren cu masa de 300 t se deplasează cu viteza de 108 km/h pe un drum orizontal şi rectiliniu.
Mecanicul frânează, forţa de rezistenţă fiind de 150 kN. Energia cinetică iniţială a trenului şi spaţiul
parcurs de acesta până la oprire sunt:
A B C D E
135 MJ şi 800 m 135 MJ şi 900 m 175 MJ şi 700 m 200 MJ şi 600 m 420 MJ şi 900 m
297. Un corp cade vertical de la înălţimea de 40 m. Înălţimea de la care trebuie să cadă un alt corp, pentru ca
viteza primului corp la atingerea solului să fie de 2 ori mai mare decât viteza celui de-al doilea corp la
sol, are valoarea:
A B C D E
10 m 12 m 15 m 16 m 20 m
298. Un corp care se deplasează pe un plan orizontal cu viteza de 10 m/s, urcă pe un plan înclinat (fără
frecare), cu unghiul de înclinare 30°. Distanţa străbătută de corp până la oprirea pe pantă:
A B C D E
6m 8m 10 m 12 m 15 m
299. La capetele unui fir inextensibil, trecut peste un scripete fix, sunt prinse două corpuri de mase m1 = 5 kg
şi m2 = 8 kg. Corpul al doilea se află mai sus decât primul cu 2 m. Vitezele corpurilor în momentul în
care acestea se află la acelaşi nivel are valoarea:
A B C D E
1,8 m/s 2,15 m/s 3 m/s 3,2 m/s 4,18 m/s
Cascada 300-303:
300. Un corp de masă m = 4 kg se mişcă uniform pe o suprafaţă orizontală pe distanţa de 2 m sub acţiunea
unei forţe constante F, orientată sub unghiul α = 45° cu orizontala. Coeficientul de frecare dintre corp şi
suprafaţă este μ = 0,2. Lucrul mecanic efectuat de forţa de greutate este:
A B C D E
0J 0,5 J 1,5 J 2J 3J
301. Lucrul mecanic al forţei de reacţiune a suportului este:

A B C D E
0J 0,5 J 1,5 J 2J 3J
40
302. Lucrul mecanic al forţei de frecare este:
A B C D E
14 J 12 J -10 J -12,5 J -13,3 J
303. Lucrul mecanic al forţei F este:

A B C D E
8J 10 J 12,5 J 13,3 J 14 J
304. Un corp de masă 2 kg alunecă din vârful unui plan înclinat cu înălţimea de 1,5 m şi lungimea de
10,11 m şi îşi continuă mişcarea pe un plan orizontal până la oprire. Coeficientul de frecare pe întregul
parcurs este 0,1. Considerând g = N/kg, energia cinetică la baza planului şi distanţa parcursă până la
oprire pe orizontală au respectiv valorile:
A B C D E
25 J şi 11 m 28 J şi 8 m 28 J şi 14 m 30 J şi 10 m 33 J şi 14 m
Cascada 305-306:
305. Pentru un resort deformat se cunosc: în momentul când alungirea este 8 cm, forţa elastică este F1 = 40
N, iar în momentul în care alungirea este 5 cm, forţa elastică este F2. Lucrul mecanic efectuat de forţa
elastică în intervalul considerat este:
A B C D E
0,5 J 0,975 J 1J 1,25 J 2J
306. Lucrul mecanic efectuat de forţa elastică pentru a aduce resortul din starea 1 respectiv 2 în stare
nedeformată este:
A B C D E
2,5 J şi 1,75 J 2,5 J şi 0,625 J 2 J şi 1 J 1,6 J şi 1,75 J 1,6 J şi 0,625 J
Cascada 307-309:
307. Un camion cu masa de 5 t urcă uniform o şosea lungă de 12 km ce are o diferenţă de nivel egală cu
200 m. Camionul transportă o încărcătură cu masa de 2,5 t iar forţa de frecare este de 450 N. Forţa de
tracţiune a motorului este:
A B C D E
800 N 1000 N 1700 N 2400 N 3000 N
308. Lucrul mecanic efectuat de motorul camionului are valoarea:

A B C D E
16 MJ 18,7 MJ 20,4 MJ 30 MJ 31,2 MJ
309. Puterea consumată dacă panta a fost urcată cu viteza de 54 km/h, are valoarea:
A B C D E
18 kW 25,5 kW 30 kW 35,4 kW 42 kW
Cascada 310-311:
310. Un cărucior cu masa de 5 kg începe să coboare o pantă de înălţime 2,5 m cu viteza iniţială 2 m/s. Se
neglijează frecările. Viteza cu care corpul ajunge la baza pantei este:
A B C D E
5,8 m/s 6 m/s 7,3 m/s 8 m/s 9,2 m/s
311. Dacă la baza primei pante, corpul întâlneşte o altă pantă, înălţimea până la care urcă acest cărucior este:
A B C D E
2m 2,7 m 3m 4,2 m 6m
312. Se dau mărimile fizice: energia, randamentul, puterea mecanică, A energia - Watt
lucrul mecanic, şi unităţile de măsură: Joule, Watt, Newton, metru şi B puterea mecanică – metru
kilogram. Asocierea corectă mărime fizică - unitate de măsură este: C puterea mecanică - Newton
D lucrul mecanic – Joule
E randamentul - kilogram
41
313. Aruncăm o minge de jos în sus cu o anumită viteză. În timpul urcării mingii energia ___(1)___ se
transformă în ___(2)___a sistemului corp-Pământ. În spaţiile rămase libere trebuie scris:
A B C D E
(1) mecanică (1) cinetică (1) cinetică (1) potenţială (1) potenţială
(2) potenţială (2) potenţială (2) potenţială gravitaţională elastică
elastică gravitaţională elastică (2) cinetică (2) mecanică
314. Un plan înclinat cu înălţimea h = 30cm şi lungimea l = 1m, are randamentul 75%. Coeficientul de
frecare la alunecare dintre corp şi plan are valoarea:
A B C D E
0,1 0,25 0,3 0,5 0,75
315. Lucrul mecanic efectuat pe porţiunea x = 27 m, de forţa a F(N)

cărei variaţie cu distanţa este prezentată în figura alăturată,
are valoarea:
A B C D E 20
225 J 325 J 335 J 350 J 365 J x(m)
25
316. Pentru a alungi un resort elastic cu 2 cm, se aplică o forţă 0 10 20 27
deformatoare F = 2 N. Lucrul mecanic efectuat de forţa F -15
are valoarea:
A B C D E
2 mJ 20 mJ 40 mJ 2J 4J
317. Puterea motorului unei maşini variază în funcţie de timp ca P(kW)

în figură. Lucrul mecanic efectuat de motor în 80 s este:
A B C D E 25
1,75 kJ 2,25 kJ 1,75 MJ 2,25 MJ 3,5 MJ
t(s)
318. Un corp este lansat, de jos în sus, de-a lungul unui plan 0
60 80
înclinat, cu o viteză iniţială v0 de n ori mai mare decât viteza
cu care el va reveni la baza planului înclinat. Randamentul
planului înclinat este:
A B C D E
n −1
2
2n 2
2n 2
n +1
2
n −12
2n 2 n2 − 1 n2 + 1 2n 2 n2 + 1
319. Un corp este aruncat cu aceeaşi viteză iniţială pe un plan înclinat şi pe o suprafaţă orizontală cu acelaşi
coeficient de frecare ca şi planul înclinat de unghi α cunoscut. Ştiind că distanţa parcursă de corp de jos
în sus, de-a lungul planului înclinat, este de patru ori mai mică decât distanţa parcursă pe orizontală,
valoarea calculată pentru randamentul planului înclinat este:
A B C D E
sin α sin α cos α cos α cos α
η =1− η =1+ η= η = 1+ η =1−
4 4 4 4 4
320. Cunoscând că în poziţia cea mai de sus a unui plan înclinat un corp are energia potenţială Ep şi că la
revenirea la baza planului înclinat are o energie cinetică Ec, valoarea randamentului planului înclinat
este:
A B C D E
Ep/(2Ep – Ec) Ep/Ec (Ec + Ep )/Ep (Ec + Ep )/Ec 1
321. Un plan înclinat are randamentul η cunoscut. Un corp lansat de jos în sus, de-a lungul acestui plan
înclinat, cu viteza v0, revine în punctul de lansare cu viteza v egală cu:
A B C D E
v0 v0
v0 η − 1 v0 2η − 1 v0 2η + 1
η −1 2η − 1
42
Cascada 322-324:
322. Un corp cu masa de 300 kg este ridicat uniform la înălţimea de 60 m cu ajutorul unui scripete compus
dintr-un scripete fix şi doi scripeţi mobili de randament 95% fiecare. Forţa activă a sistemului are
valoarea:
A B C D E
550 N 600 N 738 N 874 N 915 N
323. Lucrul mecanic util este:

A B C D E
125 kJ 180 kJ 200 kJ 215 kJ 300 kJ
324. Lucrul mecanic consumat este aproximativ:

A B C D E
210 kJ 290 kJ 300 kJ 340 kJ 415 kJ
325. Randamentul mecanic este raportul dintre lucrul mecanic ___(1)___ şi lucrul mecanic ___(2)___. El are
întotdeauna o valoare ___(3)___ şi este o mărime fizică ___(4)___. Cu cât forţele de frecare sunt mai
mari, cu atât randamentul mecanic este mai ___(5)___. Spaţiile libere trebuie completate cu:
A B C D E
(1) util (1) consumat (1) util (1) util (1) consumat
(2) consumat (2) util (2) consumat (2) consumat (2) util
(3) subunitară (3) supraunitară (3) supraunitară (3) subunitară (3) subunitară
(4) fundamentală (4) adimensională (4) fundamentală (4) adimensională (4) fundamentală
(5) mare (5) mare (5) mic (5) mic (5) mare
L.A.
326. Un plan înclinat cu înălţimea h = 30cm şi lungimea l = 1m, are randamentul 75%. Coeficientul de
frecare la alunecare dintre corp şi plan are valoarea:
A B C D E
0,1 0,25 0,3 0,5 0,75
L.A.
327. Pentru a ridica o găleată cu apă cu ajutorul unui scripete fix se aplică o forţă activă de 150 N. Găleata
are masa de 1,5 kg şi capacitatea de 10 L (ρ = 1000 kg/m3 şi g = 10 N/ kg). Randamentul scripetelui are
valoarea:
A B C D E
0,17 0,25 0,5 0,67 0,77
L.A
328. Alegeţi afirmaţia greşită:

A B C D E
η = Lutil/Lconsumat η = Putilă/Pconsumată η = Factivă/Fconsumată η<1 η < 100%
329. Pentru a ridica un bloc de piatră cu masa de 70 kg, se poate folosi o pârghie de genul I. Raportul braţelor
pârghiei este 1/4, iar forţa activă are modulul F = 100 N. Randamentul pârghiei este (g = 10 N/kg):
A B C D E
14% 28% 51% 57% 70%
L.A
Cascada 330-331:
330. O pârghie de genul III, de greutate neglijabilă şi randament η = 80%, are la mijlocul ei
fixat un resort de constantă elastică k. La capătul liber al pârghiei se află un corp de
masă m = 1 kg (g = 10 N/kg). Forţa elastică ce apare în resort astfel încât pârghia să
rămână orizontală are valoarea:
A B C D E
0,5 N 2,5 N 5N 20N 25N
L.A
331. Cunoscând valoarea constantei k = 100 N/m, la echilibru resortul:

A B C D E
este alungit este comprimat este alungit este comprimat este alungit
cu Δl = 25 cm cu Δl = 25 cm cu Δl = 20 cm cu Δl = 20 cm cu Δl = 2,5 cm
43
Cascada 332-333:
332. Scripetele fix din figură are randamentul 80%, iar omul are masa m = 60 kg
(g = 10 N/kg). Dacă G = 100 N, forţa cu care omul apasă asupra solului are
valoarea:
A B C D E
520 N 500 N 475 N 400 N 350 N
333. Dacă scripetele fix se înlocuieşte cu un scripete compus de acelaşi randament,

forţa de apăsare exercitată de om asupra solului devine:
A B C D E
520 N 500 N 475 N 400 N 350 N
L.A
334. Un scripete compus este format dintr-un scripete fix, de randament 80% şi un scripete mobil de
randament 60%. Randamentul scripetelui compus are valoarea:
A B C D E
48% 60% 70% 80% 140%
L.A
335. Să se determine puterea mecanică necesară pentru a ridica un corp cu masa de 8,5 kg la etajul 4 al unui
bloc, în timp de 12 secunde, ştiind că se foloseşte un scripete compus cu randamentul η = 85%, iar
distanţa dintre 2 etaje consecutive ale blocului este de 3 m (g = 10 N/kg).
A B C D E
10 W 85 W 100 W 115 W 120 W
OJF, Argeş, 1985 L.A
2
336. Presiunea exercitată de un corp pe o suprafaţă S = 100 cm , datorită propriei greutăţi, este p = 20 kPa.
Corpul se suspendă de cârligul unui scripete mobil de randament η = 75%. Forţa activă ce ridică acest
corp cu viteză constantă are modulul:
A B C D E
100 N 133 N 200 N 266 N 266 kN
L.A
337. Folosind o pârghie de genul I trebuie ridicat un bloc de beton de masă m = 100 kg (g = 10 N/kg). Ştiind
că braţul forţei rezistente reprezintă 0,4 din braţul forţei active şi că randamentul pârghiei este de 80%,
forţa activă necesară are modulul:
A B C D E
32 N 100 N 320 N 800 N 2000 N
L.A
338. Un corp cu masa de 2 kg este împins cu viteză constantă, în sus, pe un plan înclinat de randament 75%
(g = 10 N/kg). Ştiind că planul înclinat are lungimea de 8 m şi înălţimea de 4 m, forţa de frecare dintre
corp şi plan are modulul:
A B C D E
7,5 N 8,3 N 10 N 13,3 N 20 N
L.A
339. Cu un troliu electric, prin intermediul unui fir trecut peste un scripete fix, se ridică un corp cu masa de
230 kg, la 15 m înălţime (g = 10 N/kg). Ştiind că troliul are puterea P = 2 kW şi că ridicarea durează
2 minute, randamentul dispozitivului are valoarea:
A B C D E
14,3% 24,3% 33% 75% 86%
L.A
Cascada 340-341:
340. Un corp cu greutatea G = 100 N trebuie ridicat la înălţimea h = 1,5 m
pe un plan înclinat de lungime l = 4,5 m ce are în vârf un scripete fix,
ca în figură. Planul înclinat are randamentul η1 = 80%, iar scripetele
fix are randamentul η2 = 90%. Randamentul sistemului plan-scripete
are valoarea:
A B C D E
72% 80% 85% 90% 170%
341. Forţa F ce asigură ridicarea uniformă a corpului pe plan are modulul:

44
A B C D E
33,3 N 46,3 N 80 N 100 N 216 N
L.A
342. Un vagonet cu minereu, având masa de 2 tone, este ridicat uniform cu un ascensor pe verticală, la
suprafaţă, în 50 s (g = 10 N/kg). Motorul ascensorului are o putere de 2 kW, iar randamentul instalaţiei
este de 80%. Înălţimea la care a fost ridicat vagonetul are valoarea:
A B C D E
40 m 50 m 62,5 m 500 m 625 m
L.A
Cascada 343-344:
343. Se consideră sistemul din figură pentru care se cunosc
constanta elastică a resortului k = 10 N/m, AB = 4OA, pârghia
nu are greutate, iar scripetele fix are randamentul η = 80%.
Pentru a echilibra sistemul se agaţă de scripetele fix un corp de
masă m = 100 g (g = 10 N/kg). Alegeţi afirmaţia corectă:
A la echilibru resortul este alungit de o forţă elastică F = 1 N

B la echilibru resortul este alungit de o forţă elastică F = 0,25 N
C la echilibru resortul este alungit de o forţă elastică F = 0,2 N
D la echilibru resortul este comprimat de o forţă elastică F = 1 N
344. Deformarea resortului are E la echilibru resortul este comprimat de o forţă elastică F = 0,8 N
valoarea:
A B C D E
2 cm 2,5 cm 4 cm 8 cm 10 cm
L.A
Cascada 345-346:
345. Pentru a urca uniform un corp cu greutatea
G = 300 N, la înălţimea h = 4 m, se utilizează
sistemul din figură. Raportul OA/OB = 2/3, iar
randamentele elementelor au valorile:
ηPârghie = 80%, ηScripete = 90%, ηPlan = 50%.
Dacă lungimea planului înclinat este l = 15 m,
forţa ce acţionează în punctul A are modulul:
A B C D E
36 N 57,1 N 108 N 177,7 N 300 N
346. Forţa F, necesară pentru ridicarea corpului are valoarea:

A B C D E
47,58 N 148 N 177,7 N 250 N 266,5 N
L.A
347. Forţa F, necesară pentru ridicarea unui corp de greutate G = 700 N cu ajutorul unui palan format din
patru scripeţi, dacă randamentul sistemului este η = 8%, are valoarea:
A B C D E
218,75 N 175 N 145,8 N 140 N 109,37 N
L.A
Cascada 348-349:
348. Un sistem format din trei scripeţi este folosit pentru a cupla corpurile de
mase m1 şi m2. Dacă scripeţii ar fi ideali, atunci sistemul ar fi în echilibru
pentru:
A B C D E
m1 = m2 m1 = 2m2 m1 = m2/2 m1 = 3m2 m1 = m2/3
ONF, 1996 L.A
349. Dacă sistemul de scripeţi are randamentul η = 0,8 în ambele sensuri,
raportul m1/m2, pentru care sistemul rămâne în echilibru, este:
A B C D E
m1/m2 = 2 0,6 ≥ m1/m2 ≤ 1,6 1,6 ≥ m1/m2 ≤ 2,5 0,6 ≥ m1/m2 ≤ 2,5 2 ≥ m1/m2 ≤ 2,5
45
350. Pe un plan înclinat cu lungimea l = 30 m şi înălţimea h = 6 m, este ridicată uniform o ladă cu masa
m = 100 kg (g = 10 N/kg). Dacă forţa de ridicare, paralelă cu planul, este F = 500 N, randamentul
planului înclinat are valoarea:
A B C D E
4% 40% 60% 75% 80%
L.A
46
Grila de răspunsuri cap. 4. LUCRUL MECANIC ŞI ENERGIA MECANICĂ
Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.

217 C 244 B 271 C 298 C 325 D
218 D 245 A 272 A 299 B 326 A
219 D 246 A 273 C 300 A 327 E
220 C 247 D 274 C 301 A 328 C
221 D 248 C 275 D 302 E 329 D
222 E 249 A 276 A 303 D 330 E
223 C 250 D 277 C 304 C 331 A
224 A 251 B 278 B 305 B 332 C
225 D 252 D 279 E 306 E 333 E
226 E 253 E 280 C 307 C 334 A
227 A 254 C 281 A 308 C 335 C
228 B 255 B 282 B 309 B 336 B
229 E 256 C 283 A 310 C 337 C
230 D 257 C 284 C 311 B 338 D
231 B 258 B 285 D 312 D 339 A
232 C 259 A 286 A 313 B 340 A
233 D 260 B 287 B 314 A 341 B
234 C 261 C 288 E 315 C 342 A
235 B 262 E 289 C 316 B 343 C
236 C 263 B 290 B 317 C 344 A
237 D 264 D 291 E 318 D 345 D
238 B 265 E 292 C 319 E 346 B
239 C 266 B 293 D 320 A 347 E
240 D 267 C 294 C 321 D 348 B
241 B 268 D 295 B 322 D 349 C
242 C 269 C 296 B 323 B 350 B
243 A 270 D 297 A 324 A
47
FENOMENE TERMICE
351. Echilibrul termic se atinge atunci când toate corpurile au:

A B C D E
aceeaşi masă aceeaşi densitate aceeaşi temperatură mase diferite temperaturi diferite
352. Temperatura de 0 ºC reprezintă:

A temperatura de topire a gheţii sau temperatura de solidificare a apei
B temperatura de fierbere a apei
C temperatura amestecului de apă şi gheaţă
D temperatura punctului triplu al apei
E temperatura amestecului de apă pură şi gheaţă, care se topeşte, aflat la presiunea atmosferică normală
353. Fenomenul de difuzie se datorează:

A distanţelor mici dintre molecule
B interacţiunii dintre molecule
C dimensiunilor mici ale moleculelor;
D mişcării moleculelor
E forţelor exterioare care acţionează asupra corpurilor
354. Una dintre proprietăţile următoare nu este specifică mişcării de agitaţie termică:
A Depinde de volumul ocupat de substanţă.
B Există indiferent de starea de agregare a substanţei.
C Este permanentă.
D Este dezordonată.
E Depinde de temperatură.
355. În Sistemul Internaţional (SI), temperatura unui corp se măsoară în:

A B C D E
grade Celsius grade Fahrenheit Calorie Kelvin Joule
356. Temperatura unui corp se măsoară cu:

A B C D E
calorimetrul manometrul termometrul rezistenţa barometrul
357. Pentru a afla temperatura apei, Andrei introduce rezervorul termometrului în vas şi îl scoate imediat. A
procedat corect?
A Nu, pentru că nu a introdus tot termometrul în apă.
B Nu, pentru că l-a ţinut un timp prea scurt.
C Nu, pentru că vasul era prea adânc.
D Nu, pentru că a ţinut partea de lângă rezervor, cu mâna.
E Da.
358. Relaţia de legătură dintre valoarea temperaturii exprimată în Kelvin (T) şi valoarea temperaturii
exprimată în grade Celsius (t) este:
A B C D E
T ( K ) = t ( °C ) + 273 T ( K ) = t ( °C ) + 273 ,16 T ( K ) = t ( °C ) − 273 ,15 T ( K ) = t ( °C ) + 373 ,15 T ( K ) = t ( °C ) + 273 ,15
359. Relaţia de legătură dintre valoarea temperaturii exprimată în grade Fahrenheit şi valoarea temperaturii
exprimată în grade Celsius este:
A B C D E
9 5 9
t ( ° F ) = ( °C ) + 32 T ( K ) = t ( °C ) + 273 ,15 t ( ° F ) = ( °C ) + 32 t ( ° F ) = ( °C ) − 32 t ( ° F ) = t ( °C ) + T ( K )
5 9 5
48
360. Unitatea de măsură în SI pentru măsurarea căldurii este:
A B C D E
Kelvin Calorie Joule Newton Watt
361. Un termometru greşit etalonat indică -8 ºC, dacă este introdus într-un amestec de apă cu gheaţă şi
112 ºC dacă este introdus în vaporii de apă care fierbe la presiune atmosferică normală. Ce indică
termometrul când temperatura reală este de 24 ºC?
A B C D E
36,8 ºC 20,8 ºC 18,4 ºC 34,4 ºC 22,4 ºC
362. Care din următoarele afirmaţii referitoare la căldură, NU este corectă?

A Este o măsură a schimbului de energie, la scară microscopică, între sistem şi mediu
B Este o mărime fizică de proces
C Este o mărime fizică de stare
D Trece, întotdeauna de la un corp mai cald la unul mai rece
E Este aceeaşi atunci când încălzim un corp cu Δtº, sau îl răcim cu acelaşi Δtº
363. Care din afirmaţiile de mai jos NU este corectă?

A Căldura se poate transmite prin conducţie, convecţie şi prin radiaţie
B Conducţia termică înseamnă transmiterea căldurii prin curenţi
C Corpurile lichide sau gazele conduc slab căldura
D Prin lichide şi prin gaze, căldura se transmite prin convecţie
E Curenţii se formează, în interiorul substanţei, datorită diferenţei de densitate între diferitele straturi
364. Căldura specifică a unei substanţe este dată de relaţia:

A B C D E
Q Q Q Q Q
c= a 2 + b2 c=m c= c= C=
Δt Δt Δm m ⋅ Δt Δt
365. Unitatea de măsură în SI pentru capacitatea calorică este:

A B C D E
Joule Watt J/Kg J/K J/kgK
366. Capacitatea calorică a unei substanţe este dată de relaţia:

A B C D E
Q Q Q Q Q
C=m c= C= C= C=
Δt Δt Δm ΔT m ⋅ Δt
367. Unitatea de măsură în SI pentru căldura specifică este:

A B C D E
Joule Watt J/Kg J/K J/kgK
368. Care din afirmaţiile următoare NU este corectă în legătură cu relaţia Q = m·c·Δt:
A m este masa de substanţă care primeşte sau cedează căldură.
B c reprezintă capacitatea calorică.
C Δt reprezintă intervalul de temperatură.
D Q reprezintă cantitatea de căldură primită sau cedată de corp.
E Toate afirmaţiile de mai sus sunt greşite.
369. Temperatura finală a unui amestec format din două mase egale de apă, cu temperaturile iniţiale t1 > t2,
este:
A B C D E
t +t t −t t +t t −t
θ= 1 2 θ= 1 2 θ= 1 2 θ= 1 2 θ = t1 − t2
2 2 4 4
49
370. Într-un calorimetru se amestecă 30 kg de apă la temperatura de 25 ºC cu 20 kg apă la temperatura de
90 ºC. Temperatura de echilibru a apei din calorimetru, după atingerea echilibrului termic, va fi:
A B C D E
60 ºC 51 ºC 45 ºC 21 ºC 80 ºC
371. Într-un calorimetru din alamă cu masa de 1,5 kg (calamă = 384,6 J/kgK), în care se află o bucată de fier
cu masa m1 = 0,5 kg, la temperatura t1 = 80 ºC, se toarnă m2 = 0,5 kg de apă la temperatura t2 = 20 ºC.
Se cunosc cfier = 497 J/kgK şi capă = 4180 J/kgK. Temperatura de echilibru din calorimetru va fi:
A B C D E
37 ºC 0,044 ºC 41 ºC 62 ºC 32 ºC
372. Într-un calorimetru având capacitatea calorică C se află m0 grame de apă la temperatura t1 = 20 ºC. În
calorimetru se introduce un corp cu masa m şi temperatura t2 = 80 ºC. În care din graficele de mai jos
este corect figurat schimbul de căldură dintre corpuri?
A B C D E
t ºC t ºC
t ºC 20 ºC t ºC 80 ºC t ºC
80 ºC 20 ºC 20 ºC
θ θ
θ θ θ
80 ºC
20 ºC
20 ºC 80 ºC 80 ºC
373. Într-un calorimetru cu capacitatea calorică C se află o masă m1 de apă la temperatura t1. Se introduce în
calorimetru un corp cu masa m2 şi temperatura iniţială t2 > t1. La stabilirea echilibrului termic,
temperatura sistemului este θ. Căldura specifică, necunoscută, a corpului este dată de relaţia:
A B C D E
( m1 ⋅ ca + C ) (θ − t1 ) ( m1 ⋅ ca + C ) (θ − t1 ) m1 ⋅ ca + C ⋅ (θ − t1 ) m1 ⋅ ca ( t1 + t2 ) − Ct1 m1 ⋅ ca ( t1 + t2 )
cx = cx = cx = cx = cx =
(t 2 − θ ) ⋅ m2 (t 2 − θ ) ⋅ m2 2 ( t2 − θ ) ⋅ m2 m1ca + C 2m1ca + C
374. Unitatea de măsură pentru capacitatea calorică, exprimată în funcţie de unităţile de măsură
fundamentale în SI, este:
A B C D E
m kg ⋅ m 2 m2 kg ⋅ m 2 kg ⋅ m
s⋅K s2 ⋅ K s2 ⋅ K K s2
375. Puterea calorică a unui combustibil este:

A B C D E
Q Q Q
q= q= q= q =Q⋅m q = Q ⋅ Δt
m ⋅ Δt Δt m
376. Mărimea fizică care se măsoară în J/kgK este:

A B C D E
puterea calorică capacitatea calorică căldura molară căldura specifică căldura latentă
377. Unitatea de măsură pentru puterea calorică, în Sistemul Internaţional, este:

A B C D E
J/K J/kgK J/s J/kg J⋅s/kg
378. Puterea calorică a lemnului este q = 12,54 MJ/kg. Cantitatea de căldură dezvoltată de 15 kg de lemne
care ard complet este:
A B C D E
836 J 188,1 KJ 188,1 J 0,8364 MJ 188,1 MJ
50
379. Cantitatea de gaz metan (q = 33,44 MJ/kg) necesară încălzirii a 100 kg de apă (capă = 4180 J/kgK) de la
12 ºC la 40 ºC, cu un boiler de randament 70%, este:
A B C D E
2 kg 4,081 kg 10 kg 0,5 kg 5 kg
380. Cantitatea de căldură degajată prin arderea unui kilogram de benzină cu puterea calorică de
45,98 MJ/kg, într-o instalaţie cu randamentul de 40%, este:
A B C D E
18,392 KJ 18,392 MJ 18392 J 114,95 MJ 114,95 KJ
381. Un autoturism de putere 37 kW are un rezervor de 16 kg de benzină (q = 45,98 MJ/kg). Randamentul

autoturismului este de 30%. Drumul pe care-l poate parcurge autoturismul cu benzina din rezervor când
se deplasează cu viteza de 54 km/h este:
A B C D E
89,47 km 89,47 m 55 km 110 km 95 km
382. Care din afirmaţiile de mai jos NU este corectă?

Qcedat
A Randamentul motoarelor termice se exprimă prin relaţia: η = 1 −
Q primit
B Randamentul motoarelor termice este o mărime adimensională
C Lucrul mecanic efectuat de motor este mai mic decât căldura primită
Lucrul mecanic şi căldura sunt forme ale schimbului de energie dintre sistem şi mediu, dar nu au aceeaşi
D
unitate de măsură
E Lucrul mecanic efectuat de motor se poate exprima prin relaţia: L = Qprimit − Qcedat
383. Una din afirmaţiile de mai jos nu reprezintă un timp de funcţionare al unui motor cu aprindere prin
scânteie:
A B C D E
aprinderea şi
compresia evacuarea admisia dilatarea
detenta
384. O bucată de plumb (cplumb = 125 J/kgK) este lăsată să cadă de la înălţimea de 100 m. În condiţiile în care
întreaga energie mecanică se transformă în căldură, bucata de plumb se încălzeşte cu:
A B C D E
8 ºC 0,12 ºC 16 ºC 4 ºC Nu se poate calcula
385. La ce înălţime s-ar putea ridica un om, având masa mom = 70 kg, dacă ar putea transforma în lucru
mecanic căldura degajată prin răcirea ceaiului dintr-un pahar? Se cunosc: mceai = 250 g, Δt = 80 ºC,
capă = 4180 J/kgK, g = 10 N/kg.
A B C D E
11,942 m 119,42 m 1194,2 m 8m 80 m
386. Valoarea energetică a untului este de aproximativ 25116 kJ/kg. Dacă toată această energie ar putea fi
transformată complet în lucru mecanic, cât unt ar fi necesar pentru a permite unui excursionist cu masa
m = 80 kg să urce de la altitudinea 2070 m la 4196 m?
A B C D E
1 kg 6,7 kg 67,7 g 500 g 50 g
387. Un glonţ din plumb (cplumb = 125 J/kgK) intră cu viteza v = 400 m/s într-un corp gros. Ce se va întâmpla
cu glontele ştiind că energia cinetică se transformă în căldură, că temperatura lui iniţială este de 20 ºC,
iar temperatura de topire este de 327 ºC?
A B C D E
Nu se topeşte, dar Se topeşte Va avea aceeaşi
Se răceşte Rămâne în corp
se încălzeşte (tfinală = 660 ºC) temperatură
51
Grila de răspunsuri cap. 5. FENOMENE TERMICE
Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.

351 C 359 A 367 E 375 C 383 E
352 E 360 C 368 B 376 D 384 A
353 D 361 B 369 A 377 D 385 B
354 A 362 C 370 B 378 E 386 C
355 D 363 B 371 A 379 D 387 B
356 C 364 D 372 A 380 B
357 B 365 D 373 A 381 A
358 E 366 D 374 B 382 D
52
Bibliografie:
1. Margareta Ailincăi, Liviu Rădulescu, Probleme întrebări de fizică pentru clasele VI-VIII, Editura
Didactică şi Pedagogică, 1968;
2. Mihail Sandu, Emanuel Nichita, Tudorel Stefan, Probleme de fizică pentru gimnaziu, Editura Didactică şi
Pedagogică, 1982;
3. A. Hristev, D. Borsan, D. Manda, M. Sandu, L. Georgescu, N. Gherbanovschi, Probleme de fizică pentru
clasele a IX-a si a X-a, Editura Didactică şi Pedagogică, 1983;
4. D. Frunzescu, A. Cetăţeanu, Culegere probleme de fizică, cl. VI-VIII, vol. I, Editura Sibila, 1993;
5. Ion Enache, Ioana Enache, Fizică, culegere de probleme si teme de laborator pentru clasele VII-
VIII, Editura Vlasie, 1993;
6. Caiete de fizică nr. 13, Editura „Stefan Procopiu”, 1993;
7. Florin Anton, Caiete de fizică nr. 14/15, Editura „Stefan Procopiu”, 1994;
8. Florin Anton, Caiete de fizică nr. 22/23, Editura „Stefan Procopiu”, 1995;
9. Rodica Luca, Probleme de fizică pentru gimnaziu, Editura Institutul European, 1996;
10. Teste grilă pentru admiterea in facultăţi; Editura Teora, 1997;
11. Doina Turcitu, Magda Panaghianu, Viorica Pop, Mihaela Iancu, Cristiana Stoica, Stelian Ursu,
Fizică, manual pentru clasa aVII-a, Editura Radical, 1999;
12. Christopher Clark, George Enescu, Mircea Nistor, Mircea Rusu, Fizică, manual pentru clasa a
VII-a, Editura All, 1999;
13. Andrei Petrescu, Adriana Ghiţă, Mircea Fronescu, Fizică, manual pentru clasa a VII-a, Editura
All, 1999;
14. Constantin Corega, Dorel Haralamb, Seryl Talparu, Culegere de probleme - clasa a VI-a, Editura Teora,
2002;
15. Liliana Alexandru, Iuliana Anton, Valeria Anghel, Teste grilă fizică, Editura Panfilius, 2003;
16. Rodica Luca, Rodica Perjoiu, Emilian Bogatu, Bac 2003 Fizică, Editura Polirom, 2003;
17. Constantin Mantea, Mihaela Garabet, Manual pentru clasa a IX-a, Editura All, 2004;
18. Ana Maria Nechifor, Probleme de fizică pentru gimnaziu, Editura Casa cărţii de ştiinţă, 2004;
19. Doina Turcitu, Magda Panaghianu, Viorica Pop; Fizică - culegere de probleme de clasa a VI-a, Editura
Radical, 2004;
20. Florin Măceşanu, Probleme de fizică pentru gimnaziu, Editura Corint, 2004;
21. Doina Turcitu, Viorica Pop, Magda Panaghianu, Aurelia Vlad, Fizică, culegere de probleme,
clasa aVII-a, Editura Radical, 2004;
53
Cuprins:
Lumină şi sunet enunţuri pag. 1

răspunsuri pag. 10
Forţa – mărime vectorială enunţuri pag. 11

răspunsuri pag. 19
Echilibrul mecanic enunţuri pag. 20

răspunsuri pag. 30
Lucrul mecanic şi energia mecanică enunţuri pag. 31

răspunsuri pag. 47
Fenomene termice enunţuri pag. 48

răspunsuri pag. 52
54

Grant07 V - Finala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grant07 V - Finala

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grant07 V - Finala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LUMINĂ ŞI SUNET

1. Care dintre următoarele corpuri nu poate fi considerat sursă de lumină?

2. Care dintre următoarele corpuri poate fi considerat sursă de lumină naturală?

5. Eclipsa totală de Lună se produce atunci când:

6. Eclipsa totală de Soare va fi observată în regiunile de pe Pământ situate:

7. Reflexia luminii implică:

8. Despre fenomenul de reflexie se poate afirma:

9. Suprafaţa mată este o suprafaţă:

11. Indicele de refracţie absolut al unui mediu:

12. Prima lege a reflexiei afirmă că:

13. Din legea refracţiei se deduce că:

14. Fenomenul de reflexie totală:

15. Despre unghiul limită se poate afirma:

23. Stabileşte valoarea de adevăr a următoarelor propoziţii şi găseşte varianta corectă:

41. Stabileşte valoarea de adevăr a următoarelor propoziţii şi găseşte varianta corectă:

53. Nu este element al unei oglinzi sferice:

56. O lentilă plan-convexă arată astfel:

61. Dioptria este:

68. Fie o lentilă la care se cunosc:

70. Curcubeul se produce în urma:

72. Prelucrarea informaţiei vizuale are loc în:

76. „Efectul de seră” se datorează faptului că:

Grila de răspunsuri cap. 1. LUMINĂ ŞI SUNET

Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.

84. Alegeţi varianta corectă, folosind metoda grafică:

88. Fie trei forţe egale ca valoare, F1 = F2 = F3 = 10 N, care formează între

93. Care din următoarele afirmaţii este adevărată?

95. Viteza unui corp, ca mărime vectorială, se notează cu:

96. Unitatea de măsură în SI pentru forţă este:

98. Dacă α = 90º suma celor doi vectori are valoarea:

100. Două forţe concurente au rezultanta 0 dacă:

104. O mărime vectorială a:

105. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă?

110. Care din următoarele afirmaţii este adevărată?

113. Greutatea unui corp, ca mărime vectorială, se notează cu:

114. Pentru a determina rezultanta a două forţe concurente:

116. Forţa este: A mărime scalară

120. Care din următoarele afirmaţii este adevărată?

122. Care din următoarele afirmaţii este falsă?

127. Un resort elastic ideal se alungeşte cu 3 cm, atunci când

128. Un corp de masă m = 2 kg se află pe o suprafaţă orizontală. Corpul pleacă din K

5 cm 10 cm 22,5 cm 21,8 cm 20,7 cm

129. Un corp sprijinit pe o suprafaţă orizontală este agăţat de un

138. Corpurile din figură, de mase m1 = 100 g, m2 = 50 g şi, respectiv

139. Pe o bandă rulantă, în repaus faţă de Pământ, se află un

Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.

143. Un corp solid se

144. Alegeţi afirmaţia corectă:

145. Asupra discului din figură acţionează forţele de module F1 = 20 N, respectiv

146. Momentul forţei F (F = 15 N) în raport cu punctul O

147. Alegeţi afirmaţia corectă:

150. Asupra barei din figură, de lungime l = 20 cm, acţionează

156. Considerăm două discuri omogene de aceeaşi

160. În timp ce tăiem pâinea cu cuţitul, cuţitul se comportă ca:

163. Dispozitivul descris poate fi utilizat ca: A un scripete

166. O bară cu greutatea neglijabilă se sprijină în A şi B pe două

168. Dacă L01 = 2m, L02 are valoarea:

172. Dacă G = 63 N, atunci fiecare resort este alungit la echilibru cu:

179. Pentru sistemul ideal din figură se ştie că