1.

Conţinutul şi obiectivele analizei economico-financiare

Cuvântul analiză(analyse), este de origine franceză şi presupune cercetarea unui
întreg prin examinarea fiecărui element în parte.
Din multele definiţii referitoare la analiza economico-financiară, sunt câteva mai
semnificative:
- Al. Gheorghiu: Analiza este o metodă de cercetare bazată pe descompunerea
sau desfacerea unui obiect sau a unui fenomen în părţile sale componente,
în elementele sale simple (cele mai simple).
Cu ajutorul analizei omul cercetează lucrurile şi fenomenele, le descoperă
structura, le verifică, stabileşte relaţii de cauzalitate, factorii care le generează,
descoperă legile, formării şi desfăşurării lor şi pe baza acestora formulează decizii
privind activitatea în viitor”;
- elementele - reprezintă părţi componente a fenomenului studiat (profitul din
exploatare este un element component al profitului brut, cheltuielile pe articole de
calculaţie sunt elemente componente ale cheltuielilor pe un produs, etc.);
- factorul - reprezintă forţa motrice care provoacă sau determină un fenomen (în
cazul PB cantitatea, preţul, profitul unitar, etc.);
- cauzele - reprezintă fenomene care explică apariţia sau cele ce provoacă un
anumit fenomen (modul de organizare a unei secţii în cadrul unei societăţi
comerciale, o altă cauză este cererea-oferta în cazul mărfurilor, etc.). Ele apar
drept cauze finale (fig. 1.2) datorită faptului că procesul de analiză, reprezintă
inversul evoluţiei reale a fenomenului. Din punct de vedere al apariţiei şi
dezvoltării fenomenului, ele sunt cauze primare.
Antreprenoriat pentru sursă de venit
Calcule: determină profitul
Profit (pierderi) = venituri-cheltuieli
Anul 2020 Anul 2021
25000 lei 20000 lei

În anul 2021 profitul s-a diminuat (a scăzut, s-a micșorat) cu 5000 lei
5000 lei cauza diminuării
Profit (pierderi) = venituri-cheltuieli formulă de calcul
3 = 10 – 7
2=9–7
5 = 10 – 5
8 = 11 – 4, analiză
 Profit
Venit
Cheltuieli, sunt indicatori economici
Profit (pierderi) - - - Indicator rezultativ
Venituri, cheltuieli - - - Factori de influență

Fenomenul - - - Δ abaterea indicatorului rezultativ

Indicatorul Anul 2020 Anul 2021 Abaterea
absolută
Profit (pierdere) 25000 20000
-5000 lei
fenomenul

În anul 2021 profitul s-a diminuat (a scăzut, s-a micșorat) cu 5000 lei
(constatare)
 Tema 2: Metodele şi procedeele analizei economice
Metodele analizei economico-financiare (ne arată calea de cercetare a unui
fenomen ec.) :
1. – metodele calitative;
2. – metodele cantitative.
1. Metodele calitative
Metodele analizei calitative au drept scop stabilirea elementelor şi relaţiilor
structurale, a factorilor şi cauzelor care explică fenomenul, a relaţiilor de condiţionare
dintre fiecare factor(element şi fenomenul studiat), precum şi dintre factorii(elementele)
care acţionează.
2.1.1 Comparaţia presupune a alătura două fenomene, procese economice sau
două niveluri ale aceluiaşi fenomen, în scopul stabilirii asemănărilor şi deosebirilor
dintre ele, unul fiind considerat sistem de referinţă (bază de raportare). Baza de
raportare fiind considerată cea mai reprezentativă valoare, sau cea care corespunde
scopului pentru care se realizează analiza.
666 lei 2021
712 lei 2022
Comparaţia: poate fi efectuată în timp, spaţiu, mixtă (timp, spaţiu), în funcţie de
un criteriu prestabilit (plan, norme, etc.),cu caracter special (comparaţii privind alegerea
variantelor optime).
Comparaţia este o metodă calitativă, prin intermediul ei se pot efectua aprecieri
de felul, cifra de afaceri din anul N este mai mare sau mai mică decât cea din anul
N+1.Pentru determinarea valorică(exprimarea valorică a rezultatului comparării), cu cât
este mai mare, se utilizează metodele cantitative sau instrumentele analizei
economice( indicatorii, indicii, ratele, mediile, etc).
 Indicatori Anul Anul de Abaterea
precedent gestiune absolută
Anul 2020 Anul 2021 Metoda
comparației
Plan Real, efectiv
Cea dezvoltata Entitatea
entitate analizată 1-0
Baza de Ceea ce
comparație 0 comparăm 1

A 1 2 3 = 2-1
1.Profitul brut 3097695 6976249
2.Alte venituri din activitatea 3529 362026
operațională
3.Cheltuieli de distribuire 1178216 1108010
4. Cheltuieli administrative 890024 2293077

5. Alte cheltuieli din activitatea 159947 1073513

operațională
6.Profitul (pierderea) din
activitatea operațională
(Rezultatul)
6 = 1+2-3-4-5
1. Calculați Profitul (pierderea) din activitatea operațională
2. Calculați abaterea absolută (metoda comparației)
3. Identificați: Indicatorul rezultativ, Factorii de influență, Fenomenul
4. Formulați constatări/concluzii
RAO = Pb + Alte VAO + Ch de distr - Ch admin - Alte ChAO
 2.1.2 Diviziunea şi descompunerea
Diviziune conform Dicţionarului explicativ al limbi române presupune
fragmentare, împărţire, separare.
Rezultatele (modificările, abaterile faţă de un sistem de referinţă) activităţii
întreprinderii reflectate prin diferiţi indicatori economico-financiari se divid, se
descompun pentru a se aprofunda studierea lor, pentru a se localiza factorii şi cauzele
acţiunii lor în timp şi spaţiu, pentru o evaluare pertinentă a realităţii1.
Diviziunea şi descompunerea permit stabilirea factorilor, a legăturilor de
cauzalitate-efect, a elementelor componente procesului economico-financiar:
 Diviziunea în spaţiu (după locul de formare, secţie, atelier, etc.);
 Diviziune după timpul de formare (permite evidenţierea formării
rezultatului pe luni, decade, etc., sau abaterilor de la tendinţa generală de
desfăşurare în timp a fenomenului, de la ritmicitatea proiectată pentru un
anumit indicator);
 Diviziunea după elementele componente.

2.1.3 Gruparea: elementele, procesele, fenomenele studiate pot fi grupate după

anumite caracteristici pe care le considerăm importante pentru efectuarea analizei.
Gruparea constă în separarea colectivităţii în grupe omogene după o anumită
caracteristică, sau mai multe caracteristici, permiţând o mai bună analiză.
Exemplu: - Gruparea personalului într-o societate comercială pe sex, vârste, studii, etc.
Alegerea caracteristicii de grupare este în funcţie de scopul cercetării, de esenţa
fenomenului studiat, de natura colectivităţi studiate.
Apariţia şi dezvoltarea metodei grupărilor este strâns legată de necesitatea de a
ordona, ierarhiza şi sistematiza fenomenele şi faptele din natură şi societate după criterii
logice.
Marea diversitate a grupărilor necesită clasificarea lor după anumite criterii:
1. după numărul de caracteristici:
 grupări simple (după o singură caracteristică permit caracterizarea
structurii colectivităţilor, tendinţa de concentrare a fenomenelor);

Exemplu: - Gruparea întreprinderilor dintr-o anumită zonă, după profitul brut.

Tabelul 1.1
Profitul brut (mil. lei) Nr. de întreprinderi
100 – 200 10

1
 200 – 300 20
300 – 400 30

 grupări combinate se întocmesc după două sau mai multe caracteristici

care permit studierea legăturilor între fenomene.
Exemplu: - Gruparea angajaţilor după vechime şi sex conform tabelului 1.2.
Tabelul 1. 2
Vechime Bărbaţi % Femei % Total %

până la 3 ani 118 4,6% 69 6,2% 187 5,1%

între 3 - 5 ani 139 5,5% 42 3,8% 181 4,9%

între 5 - 10 ani 314 12,3% 124 11,1% 438 12,0%

între 10 - 15 ani 309 12,1% 164 14,7% 473 12,9%

între 15 - 20 ani 318 12,5% 318 28,5% 636 17,4%

peste 20 ani 1347 52,9% 397 35,6% 1744 47,7%

TOTAL 2545 100,0% 1114 100,0% 3659 100,0%

2.1.4 Generalizarea sau sintetizarea: prezentarea concluziilor, a rezultatelor sau a

elementelor esenţiale în cadrul analizei fenomenului sau procesului economic.
Sinteza este o „metodă ştiinţifică de cercetare a fenomenelor, bazată pe trecerea
de la particular la general, de la simplu la compus, pentru a se ajunge la generalizare,
îmbinarea a două sau mai multor elemente care pot forma un tot”. Pentru a uşura
analiza şi generaliza rezultatele, seriile statistice pot fi reprezentate grafic.
Într-un asemenea context, Williarn Playfair – cel care a pus la punct construcţia
primelor grafice moderne în secolul al XVIII-lea - afirma că prin utilizarea graficelor se
pot imprima în memorie în cinci minute informaţii al căror studiu prin tabele ar fi
necesitat zile întregi. Ele facilitează înţelegerea şi memorizarea, invitând la elaborarea
intuitivă a ipotezelor cu privire la legităţile specifice obiectului cercetării, cu privire la
conexiunile posibile cu alte fenomene şi procese etc.
Graficul este o imagine spaţială, cu caracter convenţional, care prin diferite
mijloace plastice de reprezentare reliefează ceea ce este caracteristic, esenţial pentru
obiectul cercetării. Tocmai datorită acestui avantaj se afirmă că un grafic simplu
valorează mai mult decât o expunere lungă. Graficul constituie o manieră simplificată
de descriere a realităţii, transpunând aspectele sate măsurabile în mărimi şi figuri
geometrice variate, acestea imprimându-se în memorie mult mai uşor decât mulţimea
datelor înscrise în tabele. De aceea, graficele sunt utilizate în analizele economico -
statistice ca un important auxiliar în prezentarea rezultatelor cercetării.
Elementele constructive ale unui grafic sunt: titlul, reţeaua, scara de reprezentare,
legenda, graficul propriu-zis, sursa datelor şi notele explicative.
Reţeaua graficului este alcătuită dintr-un sistem de linii verticale şi orizontale sau
de cercuri concentrice care ajută la construirea graficului.
Scara de reprezentare stabileşte corespondenţa dintre o unitate de măsură aleasă
pe grafic şi unitatea relativă la X (sau Y). Scările de reprezentare pot fi aritmetice,
logaritmice sau semilogaritmice.
Legenda graficului are rolul de a explica diversele simboluri, haşuri, culori
folosite pentru a facilita înţelegerea reprezentării construite.
În afara acestor elemente specifice reprezentărilor grafice, trebuie să subliniem
necesitatea prezenţei unor elemente comune şi tabelelor statistice: titlul, sursa datelor,
numerotarea, note explicative etc.
Pentru a reprezenta corect proporţiile şi rapoartele care se înregistrează între
datele statistice prin intermediul graficelor, utilizăm figuri geometrice, hărţi, diagrame
figurale etc.
Principalele tipuri de grafice statistice:
1. Diagrama prin benzi-benzile au aceeaşi lăţime, iar lungimea proporţională
cu nivelul măsurat al caracteristicii, între benzi se păstrează o distanţă
constantă.Sunt construite cu bazele pe axa ordonatelor şi despărţite prin spaţii egale.
D
Societate

 0 1000 000 2000 000 3000 000 4000 000 5000 000 6000 000 7000 000

CA

Fig. 1.1 - Diagrama prin benzi

2. Diagrama prin coloane -se construieşte sub forma unor dreptunghiuri cu
latura mare verticală . De obicei axa absciselor este axa timpului, toate
coloanele au aceeaşi lăţime, iar între ele se recomandă să se păstreze distanţe
proporţionale cu timpul.Mărimea coloanelor este direct proporţională cu indicatorul
reprezentat.
 Основной

CA
Основной

Основной
Основной Основной Основной Основной

Fig. 1.2 - Diagrama prin coloane

3. Diagramele prin figuri geometrice-volumul îmi reprezintă nivelul

caracteristicii reprezentate.

Основной

CA
Основной

Основной
Основной Основной Основной Основной

Fig. 1.3 – Diagrama prin figuri geometrice

4. Diagramele de structură - presupun un raport de proporţionalitate între

suprafaţa figurii geometrice şi totalul structurii de 100%. Un cerc complect reprezintă
volumul total al colectivităţii(sau 100%). Suprafaţa delimitată de cerc este împărţită în
„felii”. Suprafaţa feliei este proporţională cu frecvenţa relativă. Diagramele de
structură se por reprezenta şi pe alte suprafeţe sau corpuri geometrice (dreptunghi,
pătrat, etc.).

5% 5%

12%
53% 12%

12%

Fig. 1.4 – Diagrama de structură

5. Diagramele seriilor de repartiţie de frecvenţe
Pentru seriile de repartiţie de frecvenţe unidimensionale
 Histograma(pe axa absiselor este reprezentată,prin segmente de
dreaptă,mărimea intervalelor de grupare,iar pe ordonată frecvenţa),
poligonul frecvenţelor, poligonul frecvenţelor cumulate.
Poligonul frecvenţelor este definit de o linie frântă care uneşte
perpendicularele, proporţionale cu frecvenţele, ridicate din centrele grupelor
înscrise pe axa absciselor.

5
4

3
2
1

0 6 12 18 24 30 0 6 12 18
24 3
Fig.1.5 – Poligonul frecvenţelor

Pentru seriile de repartiţie de frecvenţe bidimensionale