Lucrarea de Laborator Nr. 2 Studiul Teodolitului 4T30
Lucrarea de Laborator Nr. 2 Studiul Teodolitului 4T30
Lucrarea de Laborator Nr. 2 Studiul Teodolitului 4T30
1
1.2. Aprecierea valorii diviziunii gradației limbului și preciziei dispozitivului de lectură
60 60 l 5
l= = =5 min . ; t= = =0,5 min .
n 12 n 12
unde:
l – valoarea unei diviziuni a gradației limbului;
n – numărul de diviziuni a dispozitivului de lectură, ce se conțin într-un grad a scării limbului;
t – precizia lecturii microscopului cu reper.
1.3 Efectuați citirea lucrărilor la microscopul teodolitului 4T30.
Reprezentați grafic pe figura 2, lecturile citite.
Figura 3
2.3 Îndepliniți verificarea și reglarea teodolitului.
a) Axa nivelei torice a alidadei cercului orizontal trebuie să fie perpendiculară pe axa verticală a
aparatului (verificarea nivelei).
Rezultatul îndeplinirii verificării (adică arcul de
deviere a bulei cu aer a nivelei de la punctul zero)
îl prezentați în figura 4.
Figura 4
2
b) Axa de vizare a lunetei trebuie să fie perpendiculară pe axa orizontală a teodolitului. Eroarea
de colimație în teodolitele optice se calculează din 2 reprize, adică prin rotirea limbului la 180°
între reprize. Datele obținute se scriu în tabelul 1.
Model C 1=
4
1 179 44,5 359 42,0 359 39,0 179 37,0 ( 163° 28,0 −343 ° 26,5 +180 ° ) +(343° 20,0' −163 ° 18,5
' '
C 2=
2 163 28,0 343 26,5 343 20,0 163 18,5 4
∆ C=C 1−C 2=+1 ,1 −( + 0.8 )=+0,3
' ' '
Rezultatul măsurării
1 284 16 104 16 104 16 284 15
C 1=¿
2 269 55 89 55 89 55 269 54
( 284 ° 16 ' −104 ° 16' +180 ° ) +(104 ° 16 ' −284 ° 15' −180 °)
4
'
=0,25
C 2=¿
( 269 ° 55' −89 ° 55' + 180° ) +(89 ° 55 ' −269° 54' −180°)
4
'
=0,25
1. Pentru a exclude erorile în lecturile pe cercul orizontal eroarea de colimație se determină (de
două ori) pentru două puncte diferite, diferența admisibila fiind
C = C1 – C2
2. Verificarea și reglarea după punctele 2.3 și 2.3 b, descrieți pe o pagină adăugătoare și anexați
la formularul dat:
a) Axa orizontală de rotație a lunetei trebuie să fie perpendiculară pe axa verticală a aparatului;
b) firele reticulare trebuie să ocupe o poziție corectă (o grupă din ele e necesar să fie orizontală,
iar alta – paralelă cu axa de rotație a teodolitului)
3
5 CS 95 47,0 315 17,8
4 CD 292 45,5
16 57,0
5 CD 275 49,5
Schema măsurării
Rezultatele măsurării
unghiului orizontal
2 CS 262° 44
'
302° 09
'
14° 23
'
1 CD 97° 07
'
14° 24
'
2 CD 82° 43
'
3.2. Aflați azimutul magnetic a direcțiilor la punctele care formează unghiul orizontal
3.2.1 Instalați busola la teodolit. Instalați în poziția CS, Suprapunem indexul zero al limbului și
a alidadei cercului orizontal.
3.2.2 Deblocați limbul și rotiți-l până când acul magnetic va coincide cu reperul zero al
busolei. Blocați limbul.
3.2.3 Deblocați alidada. Orientați luneta spre punctul (B) și citiți lectura pe cercul orizontal
care va fi azimutul magnetic (Am) a direcției date (AB), figura 5.
Rezultatele le înscrieți în tabelul 2.
4
Rezultatele măsurării
1 2° 27
'
-2° 26
'
0 0,5 2° 27,5
'
0° 0,5
'
' ' '
2 2° 42 -2° 41 0 0,5 2° 42,5
4.3 Măsurați distanța de la instrument până la punctul dat cu ajutorul stadimetrului cu fire
reticulare (D) și cu ruleta de măsurare (d).
Lecturile pe miră după firele reticulare ale stadimetrului le
reprezentați pe figura 6.
Formula după care se determină distanța cu ajutorul
stadimetrului cu fire reticulare este:
D = K·l+C =
unde:
K = 100 – coeficientul stadimetrului.
l = n2 – n1 , - numărul de diviziuni centimetrice cuprins între
firele reticulare ale stadimetrului, calculat ca diferența lecturilor
n1 și n2
Figura 6 C = 0 – constantă adițională.