Facultatea de Management, Inginerie Economica

In Agricultura si Dezvoltare Rurala

Filiala SLATINA

PROIECT

ECOLOGIE SI PROTECTIA MEDIULUI

RISTEA GHEORGHE MARINICA MIHAI DAN

ANUL II

1
 Mediul inconjurator pe intreaga planeta este intr-o stare din ce in ce mai proasta, cu
fiecare zi care trece situatia devenind mai dezastruoasa, pentru ca oamenii folosesc resursele
naturale fara discernamant si nu reusesc sa gestioneze reziduurile.
Starea generala a mediului inconjurator se deterioreaza de la zi la zi, si cu toate acestea nu
facem nici cel mai mic efort sa gasim solutii pentru evitarea diferitelor tipuri de calamitati si
pentru a impiedica disparitia multor specii de animale.
Singurii responsabili pentru situatia in care este astazi planeta si pentru aceasta poluare uriasa
cu care ne confruntam suntem noi, oamenii, iar daca am fi mai constienti cu privire la modul
in care afectam planeta, am putea sa gasim si solutii constructive cu privire la salvarea
mediului inconjurator.
Prima si cea mai extinsa problema din lume este explozia populatiei, un fenomen care are
un impact direct asupra mediului si asupra fiecarui element vital din mediul inconjurator, asa
cum sunt apa, copacii, aerul si multe alte lucruri.
Explozia populatiei cauzeaza saracie, inflatie, preturi mari pentru produsele de uz zilnic si
creaza mii de probleme care sunt extrem de greu de rezolvat.
Pe de alta parte, din pricina cresterii uriase a numarului de locuitori pe planeta, suntem
nevoiti sa distrugem resurse naturale extrem de valoroase si sa cream un impact devastator pe
intregul glob.
Din pricina lipsei din ce in ce mai accentuate a zonelor de padure, precum si a lipsei
copacilor in marile orase, cantitatea de clorofluorocarburi din aer creste de la zi la zi. Din
acest motiv temperaturile peste tot in lume cresc, ceea ce are un impact direct asupra topirii
calotei glaciare, precum si asupra ridicarii nivelului marii. In acest mod, zonele de uscat vor
intra tot mai mult sub apa, un fenomen cu un impact negativ asupra mediului inconjurator si
asupra vietii pe pamant.
Desfasurarea sau lansarea proiectelor atomice determina degajarea unor cantitati uriase de
gaze cu dioxid de carbon in mediul inconjurator, avand extrem de multe efecte daunatoare
pentru mediu, desi exista si partea buna care consta in generarea unei cantitati uriase de
energie. Chiar si cunoscand toate efectele negative, tarile dezvoltate lanseaza astfel de
proiecte, in loc sa ia masuri pentru oprirea lor.
Este de ajuns sa privim doar la amploarea si intensitatea calamitatilor naturale petrecute in
cursul acestui an, comparativ cu anul trecut, de pilda, pentru a intelege ca natura face fata din
ce in ce mai greu poluarii la care o supunem.

2
 Astazi este ceva obisnuit sa iti arunci gunoiul peste tot, insa aceste deseuri se descompun,
poluand mediul inconjurator treptat si imprastiind in mediu tot felul de agenti de poluare, un
motiv pentru care oamenii se imbolnavesc foarte usor.
Gunoiul aruncat in aer liber polueaza mediul, ca si zonele dimprejurul comunitatilor, insa
desi toata lumea cunoaste efectele negative ale deseurilor, nimeni nu face pasi imediati pentru
a salva zonele afectate de acest fenomen.
In prezent situatia reala este atat de periculoasa incat nici macar nu ne putem imagina, pentru
ca nu numai zona de uscat, ci si apele sunt extrem de poluate. Acesta este si motivul pentru
care apa marii este poluata si contine cantitati uriase de substante chimice toxice, cu un efect
daunator asupra vietii marine.
Incapacitatea de a gestiona deseurile industriale este principalul responsabil pentru aceasta
poluare masiva. Daca vom reusi sa gestionam mai judicios deseurile industriale, atunci vom
putea salva atat apele, cat si intregul mediu inconjurator.
Cu totii stim ca marea este o sursa esentiala in alimentatia oamenilor, astfel ca este o obligatie
majora sa incercam sa o salvam pe cat de repede posibil.
Pentru ca populatia globului creste foarte rapid, iar locuitorii planetei au nevoie de locuri
de munca, tarile se gandesc mai degraba la cresterea industriala, decat la salvarea mediului
inconjurator.
Desi industria joaca un rol extrem de important in cresterea economica, nu trebuie in niciun
caz sa neglijam faptul ca industrializarea excesiva are un impact negativ asupra mediului
inconjurator.
Iata de ce gestionarea adecvata a industrializarii ne poate conduce la un rezultat mai bun atat
pentru mediul inconjurator, cat si pentru economie.
Fiecare guvern ar trebui sa impuna masuri legislative care sa interzica deversarea deseurilor
industriale in rauri, canale si in apa marii, pentru ca apa este un element extrem de valoros
din mediu.
Fumurile produse in timpul diverselor procese industriale cauzeaza poluarea aerului, un
motiv pentru care este extrem de important sa intreprindem pasii adecvati astfel incat aerul sa
nu devina irespirabil.
Aparitia unor noi virusi este si ea un fenomen comun in lumea actuala. Anumiti virusi
fatali pentru fiinta umana, asa cum sunt Ebola sau Jika, au aparut in natura, ajungand apoi sa
predomine in corpul uman. Cercetatorii sunt de parere ca aceste tipuri de virus pot aparea ca
urmare a cresterii catitatii de dioxid de carbon din mediul inconjurator. Dioxidul de carbon
din aer este o urmare nefasta a faptului ca ardem fara discernamant din ce in ce mai mult

3
petrol, precum si extem de valoroasele paduri ale lumii.
Un alt motiv pentru care organismul uman este afectat de virusuri este reprezentat si de
substantele chimice toxice din alimentatie, provenite in mare parte din ingrasamintele pe care
le folosim in mod curent in agricultura.
Intre anii 2014-2016, virusul Ebola a luat mii de vieti umane in Africa, in urma izbucnirii
unei adevarate epidemii, iar acum ne confruntam cu o pandemie globala din cauza noului
virus Covid-19.
Distrugerea padurilor este si ea printre motivele principale ale aparitiei a tot soiul de
probleme de mediu.
Defrisarea este punctul de pornire pentru cresterea nivelului de dioxid de carbon din mediul
inconjurator, iar acest nivel ridicat de dioxid de carbon este cel care creaza dezastrele naturale
la care asistam in fiecare an, in intreaga lume. In prezent numarul de dezastre creste simtitor,
acestea aducand distrugeri ireparabile naturii, pierderi de vieti omenesti si pierderi economice
in tarile afectate.
Spalarea rezidurilor depozitate pe sol datorita precipitatiilor drept in râuri. Mari cantitati
de reziduri fecaloid-menajere din orasele canalizate se revarsa in apele curgatoare.
Detergentii sintetici, insecticidele altereaza calitatea apei, afectând, pâna la urma, si fauna
acvatica. Substantele chimice nocive se pot infiltra in sol, ajungând pâna la pânza de apa
subterana. Poluarea apei marilor si oceanelor se face prin varsarea pacurei de pe nave
maritime (1l de petrol compromite 2 ml. de apa).
In bazinele de oxidare, numite si bazine biologice (naturale sau artificiale), activitatea
bacteriilor si algelor se interconditioneaza. Sub actiunea bacteriilor aerobe, substantele
organice complexe se descompun in CO2, H2O, NH3 etc. Produsele obtinute vor fi utilizate
de catre alge in procesul de fotosinteza. Oxigenul eliberat este preluat de bacteriile aerobe
pentru oxidarea altor substante organice complexe din bazin.
Pentru a preveni poluarea aerului atmosferic se recomanda:
· Dotarea marilor intreprinderi industriale, a exploatarilor miniere subterane cu dispozitive,
care epureaza si neutralizeaza substantele poluante (exhaustoare cu filtre etc.);
· Amplasarea noilor obiective industriale in afara zonelor de locuit;
Pentru controlul tehnic al vehiculelor, serviciul de circulatie dispune de analizatoare de gaze,
filmetru si sonometru;
· Amplasarea in locuri speciale a rampelor de gunoi si transportul acestuia cu autovehicule
inchise;
· Realizarea unei perdele vegetale de protectie, in jurul unor intreprinderi industriale,

4
raspunzatoare de poluarea aerului atmosferic;
· Plantarea de arbori si arbusti, extinderea parcurilor etc.;
· Suprainaltarea cosurilor, la unitatile care genereaza mari cantitati de fum si gaze etc.

Impotriva poluarii aerului de catre autovehicule se preconizeaza: folosirea turbinelor cu

gaz, a unui combustibil combinat (benzina si gaz nepoluant) si extinderea automobilului
electric.
Se estimeaza ca in mari si oceane, diversate, anual, circa 5 mln. tone de titei, iar o tona se
raspândeste pe o suprafata de minimum 12 km2. In aceste conditii, pelicula de hidrocarburi
afecteaza procesul de evaporare, având consecinte directe asupra climei, acesta constituind
una dintre cauzele majore, care determina seceta in anumite zone.

Cauzele, care pot determina degradarea solului, sunt:

· Exploatarea nerationala, prin monoculturi, epuizeaza solul;
· Folosirea incorecta a ingrasamintelor chimice, a pesticidelor si erbicidelor afecteaza masa
organica din sol, ii altereaza structura etc.;
· Toti factorii poluanti din apa, atmosfera, ajungând in sol, modifica mecanismele interne,
fertilitatea solului;
· Lipsa unor lucrari de combaterea eroziunii solului;
· Folosirea nerationala a irigatiilor duce la degradarea solului;
· Taierea padurilor;
· Aruncarea pe sol a unor reziduuri industriale, ce contin substante toxice (Hg, Pb).
Pentru a preveni poluarea solului, citam:
· Studierea fiecarui tip de sol;
· Folosirea rationala a irigatiilor, pesticidelor nepoluante, erbicidelor selectionate;
· Utilizarea ingrasamintelor specifice in cantitati adecvate;
· Efectuarea unor lucrari de prevenire si combatere a eroziunii;
· Combaterea alunecarilor de teren, indiguiri, regularizari pe maluri;
· Plantarea perdelelor verzi, care absorb unii poluanti.

Pamantul este casa noastra. Daca noi nu o vom proteja,nu va mai fi timp si viata nu va mai
exista. Omul si societatea umana fac parte integranta din biosfera si depind strans de resursele
ei. Proctectia biosferei este de o importanta capitala pentru umanitate.

5
In perioada 2007-2013, in zona noastra s-a desfasurat un proiect care presupunea investiții
pentru îmbunătățirea proceselor de captare, tratare și distribuție a apei potabile și pentru
colectarea și epurarea apelor uzate în zonele acoperite de operatorul regional SC Compania
de Apă Olt SA, în conformitate cu Directivele Uniunii Europene în sectorul de apă și apă
uzată.
Obiectivul general al Proiectului îl constituia îmbunătăţirea calităţii mediului şi a standardelor
de viaţă ale locuitorilor din zona de dezvoltare a Proiectului, care include oraşele Slatina,
Scorniceşti, Drăgăneşti-Olt, Piatra-Olt şi Potcoava. Proiectul reprezintă primul pas în cadrul
reabilitării generale a infrastructurii de alimentare cu apă şi canalizare din regiunea
localităţilor menţionate mai sus. Populaţia inclusă în aria Proiectului este de aproximativ
116.000 locuitori. Obiectivele specifice ale Proiectului au fost:
• Construcţia/modernizarea surselor de apă captată;
• Construcţia/reabilitarea staţiilor de tratare de apă potabilă;
• Extinderea/reabilitarea reţelelor de apă potabilă;
• Extinderea /reabilitarea reţelelor de colectare a apei uzate;
• Construcţia /reabilitarea staţiilor de epurare;
• Construcţia/reabilitarea instalaţiilor de tratare a nămolului;
• Achiziţionarea de debitmetre de zonă şi echipamente mobile pentru detectarea
pierderilor din reţea, software și echipamente pentru GIS (sistem informatic
geografic) și modelare hidraulică, echipament de inspectare a conductelor de
canalizare, sistem SCADA (dispozitiv computerizat de monitorizare şi gestionare
a situaţiilor din teren) etc.
Dintre beneficiile importante pe care le-a adus Proiectul cofinanţat din Fondul de Coeziune al
Uniunii Europene amintim:
1. Îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei care trăieşte în zona de deservire, prin
asigurarea accesului la servicii sigure și eficiente de apă potabilă şi canalizare;
2. Asigurarea furnizării de apă potabilă, corespunzătoare din punct de vedere
calitativ și cantitativ standardelor UE, după implementarea Proiectului, pentru
toată populaţia din aglomerările Slatina, Scorniceşti, Drăgăneşti-Olt, Piatra-Olt şi
Potcoava;
3. Creşterea gradului de acoperire a populaţiei cu servicii de alimentare cu apă şi
canalizare până la 100% în localitățile Slatina, Scorniceşti, Drăgăneşti-Olt, PiatraOlt şi
Potcoava;
4. Oportunitatea utilizării în agricultură a nămolului provenit din epurarea apelor

6
uzate, ca agent de regenerare a solului şi fertilizant, asigurând protecţia
mediului ambiant şi a integrităţii sănătăţii umane şi reducând costurile de
finanţare a activităţilor agricole.
5. Îmbunătăţirea condiţiilor igienice şi a stării de sănătate a populaţiei din regiunea
deservită de operatorul regional, prin furnizarea unei ape potabile de calitate
europeană, contribuind direct la reducerea riscului de boli, în special la copii;
6. Evitarea deversării directe a apelor uzate în apa de suprafaţă (râul Olt) şi
reducerea exfiltraţiilor de apă uzată prin evacuarea şi tratarea apei uzate conform
normelor europene;
7. Realizarea de economii pentru utilizatori prin reducerea frecvenței de apariție a
avariilor în zonele în care starea fizica a rețelei de distribuție a apei este
deteriorată;
8. Crearea directă de noi locuri de muncă în timpul fazei de construcţie.

  Autoritatile mai reusesc sa implementeze astfel de proiecte, insa noi oamenii ar trebui sa
fim constienti si sa contribuim. Pentru a salva mediul ambiant, de care depindem cu totii,
consider ca omenirea poate lua masuri concrete cum ar fi:
1. Reducerea consumului de energie. Specia umana va ajunge, curand, la 7 miliarde
de indivizi si consumul insatiabil de energie joaca un rol major in distrugerea
mediului. Un pas important pentru salvarea sa ar fi reducerea semnificativa a
consumului energetic. La nivel personal acest lucru s-ar putea traduce, in principal,
prin evitarea risipei de curent electric si de combustibil.
2. Folosirea energiei alternative, curate, sustenabile. Acest lucru ar insemna mai
multe panouri solare, centrale eoliene, evitarea combustibililor fosili. Daca nu se
poate renunta la un consum energetic ridicat, atunci energia sa fie „verde".
3. Conservarea apei. Fara H2O nu exista viata si, in acest moment, Australia si zone
intinse din Asia si Africa trec printr-o seceta acuta. Apa trebuie considerata o resursa
limitata. O buna metoda de a reduce consumul ei ar fi instalarea de aparate
WaterSense, pentru limitarea cantitatilor de apa la toaleta si dusuri. Astfel de solutii
pot reduce consumul apei cu pana la 30%.
4. Folosirea de echipamente etichetate Energy Saver sau Eco Friendly. Frigiderele,
care consuma constant energie electrica, sunt un exemplu excelent de candidat la
„imbunatatire". Aparatele vechi, cu un consum gandit pentru alte norme energetice,
trebuie inlocuite cu cele din noua generatie, mult mai economicoase. In afara

7
 de protejarea mediului printr-un consum mai redus, acestea ar putea ajuta si la
economii banesti.
5. Cei trei „R" , adica Reducere, Refolosire si Reciclare au devenit mantra secolului
XXI, fiind posibila imbunatatirea calitatii vietii a aplicarea celor trei R. Milioane si
milioane de tone de gunoi produse in tarile industrializate sunt reciclate anual,
recuperandu-se materii prime si degajand orasele de gunoaiele care ar deborda altfel
pe strazi (Neapole face exceptie). Deseurile ajung sa fie refolosite dupa tratarea lor si
repunerea in circuitul economic sub „alta forma".
6. Conduceti mai putin si mai destept. Automobilele nu numai ca va usuca la buzunar
cu orice plin facut, dar sunt principali factori de emisie pentru bioxidul de carbon din
atmosfera si a numerosi agenti poluanti. Sunt, asadar, de vina pentru atacarea directa a
mediului. Pentru reducerea deplasarilor cu masina personala, folositi transportul in
comun ori de cate ori este posibil si daca va permiteti, cumparati-va un automobil
hibrid.
7.  Plantati copaci si impotriviti-va defrisarilor. Una dintre metodele cele mai bune
pentru reducerea bioxidului de carbon din atmosfera este plantarea de copaci. Ei
contribuie la reciclarea aerului, eliminand oxigen si consumand bioxidul de carbon.
Pierderea padurilor si in special a celor tropicale, reduce dramatic sansele noastre de a
respira un aer mai curat.

Gandhi spunea, cu mare intelepciune, ca: „trebuie sa fiti voi schimbarea pe care o vreti
in lume", cu alte cuvinte, fiecare trebuie sa-si asume o anumita responsabilitate individuala
in protejarea mediului ambiant. Mediul nu poate fi salvat de un grup de activisti ai cauzei
ecologiste, nici macar de cativa lideri politici hotarati, ci numai prin actiunile colective.
Fiecare individ ar trebui sa se considere „soldat" in slujba mediului ambiant, singurul care
face planeta Pamant locuibila.
Pentru a ne salva pe noi insine si planeta pe care traim ar trebui sa salvam mediul
inconjurator, astfel incat sa putem salva si generatiile viitoare. Daca temperaturile la nivel
mondial continua sa creasa asa cum se intampla in acest moment, atunci zona de uscat va
ajunge treptat sub nivelul marii. Iata de ce ar trebui sa ne trezim, inainte ca situatia sa scape
de sub control.