Teoria Vietii Eterne - Rodney Collin
Teoria Vietii Eterne - Rodney Collin
Teoria Vietii Eterne - Rodney Collin
vieţii eterne
de
Rodney Co/lin
CUPRINS
Anexa 109
f 115
Bibliogra ia
llustraţiile 117
V
Viaţa e o liră, melodia ei e moartea.
Muritorii nemuritori şi nemuritorii muritori, trăind
moartea altcuiva şi murind viaţa altuia. Pentru că e
moarte pentru suflarea de viaţă când devine lichidă, şi e
moarte pentru acest lichid să devină solid. Dar din acest
solid se iveşte lichidul şi din acest lichid se iveşte
suflarea de viaţă.
Calea în sus şi calea în jos sunt una. Începutul şi stărşitul
sunt identice . . . Viaţa şi moartea sunt la fel şi de
c1semenea trezirea şi somnul, tânărul şi bătrânul: ultimul
schimbat devine primul şi primul ultimul.
Timpul este un copil ce se joacă �i
mişcarea e a acelui copil.
1-IERACUT: Despre Univers
VI
TÂRCîUIALA LUI NACHIKETAS CU MOARTEA
Katlza-Upanishad
Vll
I
VIAŢA ÎNTRE NAŞTERE ŞI MOARTE*
�f'-7?:'('c.yi.'i::. V I AŢA �O
l" ��'i:;.
Qi--��������---<Q
'i::.
O
cx:.f\'<c-. :'(<c-.yi. ��'i::.
QI"
0�C� -���-"'-GE�S�T�A�Jl�E�•��-�-������'-'--'-T��--<>o�
V IA Ă
,co""
c{-_f\'� ��\>.� .QPllARIE
GESTAfil.....�
"''},.6G �,J-�
ci''"'\�1
MATURIIAl];___\/-0
l'-'l'
"
1 (;. · -..:?-'cl·l:i,,(;.'
c"-'i'' �"'-\'.'-(;. sf"o'i''v-
oc;_�__g��I'� COPILĂRIE O c; MATURITATE
10 100 1000 luni /1.1n11JY.
(28.LilB) (280 zil8) (7 anl•280zilBJ (76 ani•280 zik,)
·�
� f'\..
f',.�\ 1>,.\l-'"'-'
!<'-of>':?- ""
"'-
�I'�
�(;.\l- s'<to'i'''- °'
III 20 100 200 4�0 IUOO /1111/ lr,n11r�
o 10 ,. 2)14 a. 7 u. 1, "· J' u. 76 a "'"'''
5 2 /1 ani Cerebro-spinal
6 7 ani ( Completarea
personali t{qii)
X , ani.
-
J) Sex: emo\ii crealmm.: Reproducător :;;i vag
!
I re,••
'•.�
.. •
� i
u i
... ···············•·····•······ • ...
· ·· · ·
li
12 TEORIA VIEŢII ETERNE
19
20 TEORIA VIEŢII ETERNE
..
zi mărimea sunetului devine
cca a unui adult la vf1rsta de 15
am.
Dacă, în acord cu scara
noastră logaritmică, plasăm
pc un singur cerc timpul
corpului tizic şi cel al
su netului, corespondenţa lor
cu calculul zoroastrian este
Sir t:. /\. Wallis Bud�t·: /"11e Book o/nead, pag.242-243 etc. De remarcat
de asemenea fraza: 'Îl nmusc de asemenea pc marelt! zeu în faJa 11,iri/11r căruia
a�czi hrană ccrcas;;ă', pag.JO I ( cd. engl.)
• Rivayat ,,f narab Honuazdyar,vol.l, pag.147. citat de .I. D. C. Pavry. Tlu:
lomastri,111 l>octrine o/a l-'11111re l.ife. pag. 20
SUFLETUL ÎN LUMI.'\ MOLLCULARĂ
atunci când sunt prinse prin şiretlicuri de omul crud şi apoi sunt
târâte departe de ţinutul sălbatic cc reprezintă casa lor şi se luptă
împotriva celor care le-au devenit stăpâni. Un altul ţipă, şi
ridic:111du-şi privirea în sus şi apoi coborând-o, spune: ··o tu Cer,
sursa fiintci noastre, a stelelor luminoase, a luminii nesfâr:;;ite, a
Soarelui şi a lunii, a eterului şi a aerului şi a sfintei suflări de
viaţă a Lui. cc este unicul stăpân. cel cc a împărţit casa noastră,
cât de crud este că am fost înlăturati de la lucruri atât de
splendide �i măreţe! ...
Vom fi expulzaţi din sfânta atmosferă, dintr-un loc aproape de
bolta raiului şi din viaţa binecuvântată cc am trăit-o acolo,
pentru a fi închişi în locuri joase şi jalnice ca acestea ... Ce
lucruri odioase va trebui să facem pentru a îndestula nevoile
acestui trup ce trebuie să piară atât de repede! Ochii no�tri vor
avea puţin loc pentru a primi lucruri în ci; vom vedea lucrurile
numai prin mijloacele fluidului conţinut de aceste orbite; :;;i când
vedem Cerul, străbunul nostru, restrâns la o întindere mică, nu
vom înceta să jelim. Şi chiar dacă vedem, nu vom vedea rnmplct
pentru că, vai, am fost condamnaţi la întuneric. Când auzim
bătând vânturile, rudele noastre, ar trebui să ne întristăm profund
pentru că nu respirăm la unison cu ele. Ca locuinţă, în loc de
această lume înaltă, ne aştcapt� o inimă umană, un lucru de
capacitate mică. Vai nouă! Cc am făcut să meritam o astfel de
pedeapsă'?''"
' Din 'Korc Kusmu' im;lus în f-1!'m1cli<'11, editată de Walter Scott. pag. 4 75-7
26 TEURI/\ VILTII LTLRNL
28
SP !RITUL ÎN LUMEA MOLECULARĂ 29
35
36 TEORIA VIEŢII ETERNE
_)
VI
TIMPUL ÎN LUMILE INVIZIBILE
44
TIMPUL ÎN LUMILE lNVIZIBILE 45
----
. .
un cerc mapo 1, ca '
bobinarea şi rebobinarea
filmului de cinema, sau ca
spirele cc se rotesc în
sensuri opuse din vizi
unea lui Er.
Dar este asta totul'?
51
52 TEORIA VIEŢII ETERNE
Au ajuns într-un loc uimitor în cari.: erau doufl ( iuri dcscl1isc ale
Pământului, foarte apropiate şi deasupra Im dou{t (iuri în Cer în sus. de
cealaltă parte: iar Judecătorii stfttcau între au:stc (lcschidcri şi, după cc
pronun\au scntin\a, le porunci.:au celor drepţi să o apuce pc dcsd1idcrca
din dreapta şi din sus, din Cer. .. pc cei ncdrep\i îi trimiteau pc calea cc
duci.:a în stânga jos... El privea su11ctclc cc se depărtau după ce au l<1st
judecate, unele prin Gurile Cerului. allclc prin una din (iurile
Pă1mîntului; de asemenea... privea sullctclc cc se întorc prin cclclallt:
dou[t guri, uncie urcând din Pământ. murdărite pc drum. arnpcritc dc
prai' şi allclc coborând din Cer, pure.
"
The I 'ishnu Purana. traci. engl. de H. H. Wilson. Book li. Ch. VI. Voi. 5.
p.221
VIII
JUDECATA SAU REÎNTRUPAREA
A N toate învăţăturile ideea de Judecată introduce conceptul
I de hotărâre finală pentru fiecare viaţă. Trecerea spiritului
şi sufletului prin lumi poate să-i acorde sinelui individual
destule oportunităţi noi pentru a percepe cosmosul aşa cum
este acesta, să judece natura proprie în relaţie cu această
realitate şi să-şi revizuiască atitudinea sau, în limbaj
religios, să se 'căiască' în mod corespunzător. Cât de mult
poate sinele să dobândească din aceste vieţi extrafizice
trebuie să depindă de pregătirea şi gradul său de libertate
dintr-un punct de vedere pur material. Toate acestea vor fi
subiective şi în tot acest timp soarta individuală este, aşa
cum era, într-o stare de aşteptare.
Apoi, când cercul s-a întors încă o dată spre debutul vieţii
fizice, se apropie din ce în ce mai mult momentul în care
totul se coagulează, cristalizează, ia formă statică. Putem
compara spiritul în lumea electronică cu starea de abur iar
sufletul în lumea moleculară cu starea de apă. Tot timpul
temperatura scade, procesele cresc din ce în ce mai lent.
Brusc, într-un moment cunoscut exact în fizică are loc
îngheţarea, adică lichidul este înzestrat cu formă. Această
formă depinde de situaţia în care se află apa în momentul
îngheţării, fie într-un vas, o ţeavă sau în stropii de pe
parbriz. Dar, o dată îngheţată, "întrupată", nu se mai poate
schimba nimic decât reîncălzind-o la o temperatură mai
marc - adică, până când gheaţa piere din nou. Momentul
îngheţării poate fi privit ca "judecată" pentru apă.
Pentru sinelc individual o astfel de judecată va fi
cristalizarea sa într-un anumit tip de corp fizic. Pentru că
astfel înzestrat, maniera sa de percepţie, posibilităţile sale,
probabil că întreaga sa soartă vor fi determinată de 'tipul'
acestui trup - temperat, impulsiv, sanguin, sensibil, cu de
fecte sau oricum. Acum, embriologia modernă, zbătându-se
să descopere punctul de unde devin incipiente aceste
caracteristici fundamentale, este împinsă înapoi chiar spre
momentul concepţiei. Ni se spune că deja în acel moment
cromozomii, împreună cu sutele de gene ce formează
60
JUDECATA SAU REÎNTRUPAREA 61
*
7he 7heory o}Celestial lnfluence, Cap. 12
W. Y .. Evans-Wentz: Carteu tihelanâ a morţilor
Miturile lui Platon
62 TEORIA VIEŢII ETERNE
"Oricine ale cărui fapte bune sunt cu trei grame mai multe decât
păcate, se duce în Rai; oricine ale cărui păcate sunt mai multe, se duce
în Iad; iar la cei care sunt egale. rămâne în Hamistikan până la viitorul
corp sau la reînviere".-
-:-
W. Y. Evans-Wentz: Carteu tihewrui a morţilor
El Greco in ··Martiriul Sf Mauriţiu'', în Escorial, 1580-4
* Ab. vezi Sir E. A. Wallis Budge. The Egiptian Book of !he Dead. p. Ix
St'. Luca. xix.11
JUDEC ATA SAU REÎNTRUPARE A 67
68
RECURENŢA ÎN LUME A ORG AN I CĂ 69
\
RECURENŢA ÎN LUME A ORG AN IC Ă 75
Acum, în acelaşi Loc din care vine fiecare Suflet (se scrie în mitul
lui Phaedrus), ea nu s-a reîntors decât după trecerea a zece mii de de
ani; pentru că mai devreme nici un Suflet nu este înzestrat cu aripi,
salvează Sufletul celui care caută fără înşelătorii Adevărata
Înţelepciune, sau şi-a iubit Aproapele în legăturile Înţelepciunii.
Sulletele unor astfel de oameni fiind înzestrate cu aripi când s-au scurs
de trei ori o mie de ani, dacă au ales această viată de trei ori la rând, se
înalţă atunci.t
77
78 TEORIA VIEŢII ETERNE
,:, Această problemă este foarte bine tratată în The Land o/Dreams, de J. G.
Sime.
82 TEORIA VIEŢII ETERNE
senzaţiile, când este adus în contact cu aerul exterior este imediat privat
de cunoaştere intelectuală.*
* The Vishnu l'urana. trad. de H. H. Wilson. Book VI, Cap.V. Voi. 5, p. 204
* Miturile lui !'/aton
M E M O R I A Î N L U M I L E I N V I Z IB I L E 83
86
S E P A R A R E A P R I N SU F E R 1 N Ţ Ă 87
Boli ...
Dar tind să mă înfrumuseţeze enorm...
Daruri folosesc ca să împodobesc semnele perfecţiunii mele ...
Această boală, care mi se potriveşte atât de bine...
Aş putea transfera, dar nu este nevoie să o fac.*
95
96 TEORIA VIEŢII ETERNE
Isus când strigă din nou cu voce tare îşi dădu duhul. Şi văzu că vălul
templului (timpului) fu rupt în două de sus până jos; şi pământul s-a
cutremurat şi stâncile s-au despicat; şi mormintele s-au deschis; şi multe
trupuri ale sfinţilor adormiţi s-au ridicat, şi au ieşit din morminte după
învierea Lui, şi s-au dus în oraşul sfânt şi s-au arătat multora.t
* * *
Despre învăţătorul meu pot numai să spun că şi ci a
produs o piesă pentru prietenii săi, în care ei şi-au jucat
rolurile fără intenţie dar în mod perfect, şi a cărui subiect a
fost propria moarte. Pe tăcute el le-a transmis instrucţiuni în
inimile lor, unii recunoscând asta, alţii nu. Şi el a putut să
TRANSFIGURAREA 107
109
110 TEORIA VIEŢII ETERNE
Texte originale
Eneida - Virgiliu.
Apocnphal New Testament: trad. de Montague Rhodes
James. Oxford, 1945.
Biblia - Vechiul şi Noul Testament.
Bhagavadgita - The Song of God, trad. de Swâmi
Prabhavananda şi Christopher Isherwood, Londra, 1947 .
Book of the Craji of Pving: trad. de Frances M. M. Cornper,
Londra, 1917.
Buddha: "The Book of the Great Decease", trad. de T. W. şi
C. A. F. Cornper. Londra, 1917.
Divina comedie a lui Dante Alighieri.
Egipt: Cartea morţilor.
Heaven and Hei! a lui Swedenborg: trad. de Rev. James
Robson Rendcll. Londra, 1937.
Heraclit - Despre Univers.
Hermetica: trad. de Walter Scott. Oxford, 1924.
Miturile lui Platon.
Cartea tibetană a morţilor.
Milarepa - Marele yoghin tibetan.
Yoga tibetană şi doctrinele secrete.
Upanishade - The Ten Principal: trad. de Shree Purohit
Swârni şi W. B. Yeats.
Vishnu Purana : trad. de H. H. Wilson şi Fitzgerald Hali,
Londra, 1864.
Zoroastrian Doctrine of Future Li(e de Jal Dastur Cursetji
Pavry, New York, 1929.
Cărţi moderne
Adams, W. Marsham - The House of Hidden Places. Londra,
1895
Brahmacari, Srimad Vivekaprasada - Un catehism Samkhya
Bredius, A. (editor) - Picturile lui Rembrandt
Budge, Sir E. A. Wallis - Egyptian ldeas of The Future Life.
Londra, 1900.
Flammarion, Camille - Moartea şi misterele ei.
Ibsen, Henrik - Peer G1•11t.
Kondakov, Nikodim Pavlovich - The Russian Icon, trad. de
Ellis H. Minns. Oxford, 1927.
Ouspensky, P. D. - A New Model of the Universe. Londra,
1934.
Ouspensky, P. D. - Strange Life of Ivan Osokin. New York,
1947.
Phaidon Press - The Paintings of El Greco. Londra, 1938.
Sime, J. G. - The Land of Dreams. Toronto, 1940.
115