Valorificarea Potentialului Balnear in Statiunea Baile Herculane
Valorificarea Potentialului Balnear in Statiunea Baile Herculane
Valorificarea Potentialului Balnear in Statiunea Baile Herculane
BAILE HERCULANE
Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International
CUPRINS
1.2 Infrastructura
Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International
inaltime, originar din America de Nord. Exista un bogat fond cinegetic: urs, mistret,
iepure, jder, vulpe, caprior, cocos de munte.
Fauna este reprezentata de broasca testoasa de uscat, scorpion, soparle, vipera
comuna si cea cu corn, ambele ocrotite prin lege. Fondul piscicol cuprinde: pastrav, lipan,
mreana de munte, scobar, clean, iar în Dunare se afla cega, nisetrul, morunul, pastruga,
somnul.
1.3.5 Natura protejata
Rezervatia Naturala Coronini-Bedina din Muntii Cernei (suprafata de 3.864 ha),
Valea Mare – rezervatie botanica la nord-est de Moldova Noua, ce adaposteste specii
mediteraneene-atlantice; Pestera Popovat pe versantul drept al Cheilor Carasului,
monument al naturii; Cheile Carsului- rezervatie complexa (floristica, geologica si
speologica); Cheile Corcoaia - rezervatie geologica (la 40 km amonte de Baile
Herculane), pe cursul superior al Cernei; Cheile Nerei- rezervatie complexa; Schitu –
rezervatie botanica pe Valea Ciclovei; Zervesti – cu narcise salbatice (langa Caransebes).
- factorii naturali terapeutici: apele minerale (clorurosodice, bicarbonatate, slab
sulfuroase, clorosodice, calcice, bromoiodurate), bioclimatul sedativ de crutare.
1.4 Cadrul socio-economic
1.4.1 Populatia
La 1 ianuarie 2006 populaţia oraşului Băile Herculane număra 6.259 persoane,în
creştere cu 4 % faţă de anul 2002, când se înregistrau 6.019 persoane. Din cei
6.259locuitori, 47,9 % erau bărbaţi şi 52,1 % femei. Populaţia oraşului Băile Herculane
reprezintă 1,9 % din totalul populaţiei judeţului Caraş-Severin şi 3,3 % din locuitorii
mediului urban.
In prezent, orasul Baile Herculane are o populatie de aproximativ 9000 de
locuitori: romani, germani, maghiari, sarbi si croati.
1.4.2 Economia
Profilul economic al orasului a fost si este turistic. Pânã în anul 1989, pe langa
turism, o buna parte a fortei de munca era ocupata si in alte domenii de activitate,cum ar
fi: constructii civile, constructii hidro, cooperatie mestesugareasca, etc., activitati care in
Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International
momentul de fata nu se mai regasesc in economia orasului sau sunt intr-un procent
nesemnificativ.
Analiza SWOT a mediului economic
Factori pozitivi Factori negativi
Apele minerale sunt răspândite pe mai mult de 20% din suprafaţaţării la diferite
adâncimi, având o largă gamă de proprietăţi fizico-chimice şi terapeutice în funcţie de
geneza lor.
Sunt considerate ape minerale terapeutice, apele ivite la suprafaţă dintr-o sursă
naturală sau aduse la zi prin forajeşi ale căror caracteristici fizico-chimice pot exercita
efecte farmaco-dinamice cu rol terapeutic.
În funcţie de temperatura lor naturală apele minerale pot fi reci (sub 20°C),
izoterme (34° – 37° C)şi hiperterme (peste 37°C) .
Astfel, apele minerale reci, cuprind:
- ape oligominerale (Călimăneşti, Slănic – Moldova, Băile Olăneştişi cu caracter
termal la Băile Felix, Călan, Moneasa, Geoagiu Băi, Vaţa de Jos);
- ape minerale carbogazoase (Borsec, Zizin, Covasna, Biborţeni, Vatra Dornei,
Buziaş, Lipova, Tuşnad, Borsec);
- ape minerale clorurato-sodice pure (Băile Herculane, Someşeni, Ocna Sibiu);
mixte (Slănic Moldova, Sângeorz Băi, Băltăţeşti, Malnaş Băi);
- ape minerale sulfatate (Slănic Moldova, Sărata Monteoru, Vaţa de Jos, Amara,
Ocna Şugatag, Bălţăţeşti, Băile Govora, Călimăneşti);
- ape minerale sulfuroase, unele având caracter mixt datorită componentelor
clorurate, sodice,alcaline (Băile Herculane, Călimăneşti, Băile Olăneşti, Pucioasa,
Săcele);
- ape minerale feruginoase (Lipova, Homorod, Malnaş Băi, Vâlcele, Biborţeni,
Tuşnad, Vatra Dornei);
- ape minerale arsenicale (Covasna, Saru Dornei);
- ape minerale iodurate (Băile Olăneşti, Călimăneşti,Cozia, Bazna);
- ape minerale radioactive (Băile Herculane, Sângeorz Băi, Borsec).
2.1.1 Zacamantul hidrotermal
Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International
Baile Herculane a primit numele de la legenda romana a lui Hercule. Hercule si-a
vindecat ranile provocate de Hydra prin bai in ape minerale.
Indicaţii terapeutice: reumatism, spondiloză, redori articulare post traumatice,
artroză, pareze, paralizii, boli respiratorii şi cardiovasculare, afecţiuni oculare, reumatism
degenerative, diabet zaharat, boli dermatologice, tulburări endocrine, ameliorarea
durerilor de cap şi a insomniilor.
2.2 Bioclimatul zonei
Bioclima se suprapune în modul urmator:
a) bioclima sedativ-indiferenta cuprinde sectoarele de clima continental temperata si
continental moderata;
b) bioclima tonica-stimulenta cuprinde sectorul climei de munte;
c) bioclcima excitanta-solicitanta cuprinde sectorul climei de litoral maritim si de stepa.
Bioclima din statiunea Baile Herculane se incadreaza in cea de sedativ- indiferenta
Elemete caracteristice ale acestui tip de bioclimat sunt:
• valori moderate ale temperaturii aerului:
- temperatura medie anuala de 7-10°C
- temperatura medie iarna de 2-5°C
- temperatura medie vara de 17-20°C
• valori medii ale umiditatii relative (75%);
• valori medii ale duratei de stralucire a soarelui (1800-2100 ore, peste 250 ore vara);
• calm atmosferic;
• presiunea atmosferica moderata (890-920 milibari);
• precipitatii în cantitati medii.
Efecte: confort termic crescut; stres cutanat, pulmonar si bioclimatic redus; solicitare
slaba a sistemulu nervos central si vegetativ; solicitare minima a sistemului endocrin.
Indicatii
Bioclima sedativ indiferenta, bioclima de crutare, are cea mai larga indicatie de trimitere
la cura balneara, adaptarea pacientilor fiind deosebit de facila:
• cure pentru odihna;
• stari de convalescenta;
Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International
:- Situl roman, punct Zona Cazino, parc Central (apeducte, băi, tabule votive)-
Băile Romane (în hotelul Roman)
- Situl arheologic din Peştera Hoţilor.
Muzee:
- Muzeul de Istorie al staţiunii Băile Herculane - funcţionează în incinta
clădiriiCazinoului, construită în anul 1886, stil baroc.
Monumente istorice de arhitectură(clădiri care au în prezent diverse funcţiuni):
- Gara feroviară cu clădirea anexă (1886), realizată în stil baroc, cu fresce arabe
- Podul de piatră, construit peste Valea Cernei în anul 1864
- Podul din fontă, construit peste Valea Cernei în faţa Băii Neptun, sec al XX-lea
- Ansamblul de arhitectură balneară din Piaţa Hercules, sec. XVIII – al XIX-lea
- Ansamblul de arhitectură balneară I – pe str. Cerna şi în jurul Pieţei 1 Mai, sec.al
XIX-lea
- Ansamblul de arhitectură balneară II – zona cuprinsă între Baia Neptun şi
PodulRoşu, sec. al XIX-lea
- Ansamblul balnear Apollo I şi II (sec. al XVIII-lea, cu modificări în 1926), P-ţa
Hercules
- Pavilioane cu arhitectură balneară de epocă: Hotel Carol (1871), str. Cerna,
Hotel Ferdinand (1861), str. Cerna nr. 20, Hotel Cerna (1936), P-ţa 1 Mai, HotelDecebal
(1862), str. Cerna, nr. 20- Pavilion hidroterapie cu bazin termal deschis (1869), str. Cerna
nr.2
- Vila "Elisabeta" (1875)
- Vila Pavilion 12, Hotel Traian (1869), str. Cerna nr.1
- Ansamblul Cazinoului (1850 – 1900) şi Parcul Central (1862, arh. Doderer),
str.Cerna nr. 6-18- Baia Neptun (1886), str. Izvorului 3-5
- Baia romană cu basorelieful lui Hercules (sec. al XVIII-lea), la parteul
HoteluluiRoman
- Clădirea Izvorului Hygeea (sec. al XVIII-lea), str. Romană
- Clădirea administraţiei băilor (1811), P-ţa Hercules
Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International
- Băile Venera (1838), str. Castanilor 35- Baia Diana (1910 cu modificări şi
refaceri în 1859 şi 1929), str. Izvorului nr. 1
- Chioşcul pentru fanfară (încep. sec. al XX-lea), str. Cerna nr. 6-8, în faţa
Cazinoului
- Statuia lui Hercules (1874), P-ţa Hercules.
Arta populară şi manifestările etnofolclorice
De-a lungul unui an calendaristic, în Staţiunea Băile Herculane se desfăşoară
diversemanifestări culturale şi turistice, cu caracter permanent, care au darul de a atrage
numeroşi vizitatori şi turişti.
Cele deja consacrate, cu tradiţie, sunt următoarele:
•Festivalul Internaţional de folclor Hercules
•Targului International de Turism Balnear
•Zilele orasului Baile Herculane
•Festivalul Pinului negru de Banat
•Festivalul Răchitei din Banat
•Zilele statiunii Baile-Herculane - "Nedeia Bailor"
•Festivalul Ţuicii
•Congresul Spiritualităţii româneşti.
2.3.2 In aria limitrofa (maxim 60 km)
Resursele naturale şi antropice reprezentative sunt:
Complexul de Mori cu ciutură de pe Valea Rudăriei (unicat mondial),
Monumentul Turismului – Rusca Montană (unicat mondial),
Muzeul de mineralogie estetică a fierului “Constantin Gruescu” – Ocna de Fier
(macla Gruescu – unicat mondial),
Teatrul din Oraviţa (1817, cel mai vechi din ţară), plimbare cu trenul pe linia
ferată Anina – Oraviţa (1863 – cea mai veche linie ferată montană din România ce
străbate 14 tunele şi 10 viaducte),
Muzee săteşti de la Gornea, Mehadica, Băuţar, Prigor (bogate colecţii de
etnografie şi arheologie),
Parcul Natural Porţile de Fier,
Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International
din localităţilec a r e d i s p u n d e f a c t o r i n a t u r a l i t e r a p e u t i c i s u n t a m p l a s a t e
î n c a d r u l u n o r u n i t ă ţ i d e cazare, respectiv hoteluri şi vile turistice.Instalaţiile de
tratament au un conţinut eterogen, determinat de specificitatea afecţiunilor şi
profilul staţiunii. La nivelul staţiunii Băile Herculane există 4 baze mari det r a t a m e n t ,
aparţinând SC.SIND România, SC.Hercules.SA, Hotel Cerna
ş i S C . CAMELYSA PRODCOM.SRL. Principalele tipuri de proceduri aplicate la
nivelul staţiunii Băile Herculane sunt u r m ă t o a r e l e : hidroterapie,
electroterapie, masaj, recuperare funcţională, cultură fizică medicală, acupunctură
etc.
3.2.4 Structuri turistice de agrement
Agrementul reprezintă pentru o parte dintre turişti principalul
motiv pentrudeplasarea într-o staţiune. De aceea, structurile de
p r i m i r e t u r i s t i c e c u f u n c ţ i u n i d e agrement devin o componentă importantă şi
bine definită în cadrul activităţii de turism,întrucât presupune realizarea scopului
fundamental al vacanţei – odihnă, recreere şi distracţie, evadarea din cotidian.
Aceste echipamente au devenit indispensabile pentrurealizarea unui turism de sejur
modern şi în special pentru atragerea unor segmente totmai mari de turişti. Multiplele
mijloace de recreare şi divertisment – restaurant, baruri, terase de vară, bazine
de înot cu apă termală, saună, masaj, biliard etc. – precum şi posibilităţile de drumeţie şi
excursii în staţiune şi pe valea Cernei, constituie o atracţie în plus pentru vizitatorii
oraşului staţiune balneară Băile Herculane.
Structurile turistice de agrement pentru turism la nivelul staţiunii Băile Herculane sunt
reprezentate de:
Casa de cultură cu sală de spectacole de 360 locuri
Cinematograful, cu o capacitate de 350 locuri
Sala de spectacole din incinta hotelului Dacia, cu o capacitate de 300 locuri
Sala de bowling, biliard şi jocuri mecanice
Muzeul de istorie, găzduit la ultimul nivel în clădirea Cazinoului
Terenul de fotbal din zona Pecinişca
Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International
80000
70000
60000
50000
total turisti
40000
turisti romani
30000 turisti straini
20000
10000
0
2008 2009 2010
Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International
Cei mai mulţi turişti străini provin din Germania, 24,5 % din totalul
sosirilor. Cuponderi mai mici, sub 20 %, se situează Ungaria (18,7 %), Italia
(9,7 %), RepublicaMoldova (6,2 %), Ucraina (5,6 %), Austria (4,5 %), SUA
(4,4 %), Israel (3,7 %), Franţa( 3 , 2 % ) . Î n c a t e g o r i a a l t e ţ ă r i , c u u n
p r o c e n t d e 1 9 , 6 % , i n t r ă R e g a t u l U n i t a l M a r i i Britanii, Danemarca,
Spania, Canada, Olanda, Elveţia, Republica Cehă, Siria, Serbia, S u e d i a ,
Belgia, Grecia, Australia, Africa de Sud, Croaţia, Federaţia Rusă,
C h i n a , Japonia, Egipt etc., din fiecare ţară menţionată sosind sub 50 de turişti.Băile
Herculane este cea mai importantă destinaţie turistică din judeţul Caraş
-Severin şi a doua staţiune balneară din România, după Băile Felix, ca număr de
sosiri,atrăgând în medie 68 % din totalul turiştilor sosiţi în judeţ.
3.3.2 Nr innoptari
În ceea ce priveşte numărul de înnoptări, conform datelor furnizate de
Institutul Naţional de Statistică şi de Direcţia Judeţeană de Statistică,
ponderea înnoptărilor efectuate în staţiunea Băile Herculane este de circa 90 % din
numărul total de înnoptărir e a l i z a t e de turişti în judeţul Caraş -
Severin. Ponderea mai mare a î n n o p t ă r i l o r efectuate în Băile
Herculane se explică prin durata medie ridicată a sejurului, lucru caracteristic de
altfel staţiunilor balneare, cu profil de tratament.
Indicatorul înnoptări nu are aceeaşi evoluţie ca cea a
sosirilor, în c a z u l înnoptărilor fiind mult mai fluctuantă, cu
c r e ş t e r i ş i d e s c r e ş t e r i r e p e t a t e . P e r t o t a l , scăderea numărului de înnoptări
este mai pronunţată decât cea a sosirilor, media anilor 2008 - 2010 fiind de - 4,8 %.
Această descreştere s-a produs pe fondul scăderii calităţii serviciilor prestate la nivel de
staţiune şi a lipsei unei strategii de marketing, eficientă şi c o e r e n t ă , p e t e r m e n
l u n g . S c ă d e r e a n u m ă r u l u i d e î n n o p t ă r i c o m p a r a t i v c u c e a a sosirilor
se explică printr-o reducere mai accentuată a duratei de şedere a
turiştilor români (-7,8 %), dar şi printr-o scădere a înnoptărilor efectuate de străini (-7,9
%).
Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International
800000
700000
600000
500000
total turisti
400000
turisti romani
300000 turisti straini
200000
100000
0
2008 2009 2010
12
10
8
Dsj mediu
6
Dsj romani
4 Dsj straini
0
2008 2009 2010
0.12
0.1
0.08
0.06
Dct
0.04
0.02
0
2008 2009 2010
urmatoarelor principii :
- Dezvoltare durabilã, astfel încât pe termen lung sa se produca schimbari majore de
cultura si atitudine în ceea ce priveste utilizarea resurselor de catre populatie si
operatorii economici;
-Întarirea capacitatii institutionale: prin management eficient, definirea si
restructurarea serviciilor publice în raport cu resursele financiare actuale, cu
obiectivele dezvoltarii durabile, precum si cu doleantele si cerintele comunitatii ;
- Crearea unei retele de comunicatii în scopul schimbului de inforrmatii între
municipalitati cu privire la utilizarea celor mai bune practici (în management urban
sau management de proiect);
- Realizarea programelor si proiectelor prin parteneriat public-privat ;
- Realizarea acelor programe si proiecte pe care sectorul privat nu le poate finanta;
- Integrarea politicilor atât pe orizontalã, pentru a se realiza un efect sinergic
simultan între
sectoare, cât si pe verticalã, având în vedere corelarea si integrarea politicilor de
dezvoltare a orasului cu politicile de dezvoltare ale judetului si ale regiunii din care
face parte;
- Managementul resurselor, ce presupune integrarea fluxurilor de resurse
energetice, materiale, financiare si umane într-un ciclu natural ;
- Utilizarea mecanismelor de piata pentru a atinge tinta durabilitatii, respectiv
emiterea de reglementãri pentru eco-taxe si functionarea utilitatilor publice în sistem
de piata, evaluarea investitiilor dupa criterii de mediu, luarea în considerare a
problemelor de mediu la întocmirea bugetului local;
- Descentralizarea managementului în sectorul energetic;
- Caracterul durabil al arhitecturii, în temeiul caruia se stabilesc reguli privitoare la
materialele de constructii, design-ul unei clãdiri, bioclimatul, densitatea cladirilor întrun
areal, orientarea spatiala a clãdirilor, ,,structuri verzi” în jurul cladirilor,
microclimat, eficienta energetica;
-Realizarea unui program sau proiect fara a afecta cultura unei comunitati, ori pentru
a recupera mostenirea cultural si / sau traditiile întregii comunitãti locale;
Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International
Obiective:
• Introducerea monitorizarii la principalele surse emitente de poluanti atmosferici în
vederea stabilirii masurilor de reducere a aportului acestora la poluarea aerului ;
• Îmbunatatirea retelei si a sistemului de circulatie rutier în scopul reducerii aportului
traficului rutier la poluarea aerului ;
• Realizarea unui studiu privind posibilitatea înfiintarii unor fâsii verzi de-a lungul
principalelor cai rutiere pentru protectia populatiei împotriva factorilor poluanti
atmosferici, rezultati ca urmare a circulatiei rutiere.
• Eliminarea traficului rutier greu din orasul Baile Herculane, prin devierea circulatiei
pe DN67D
• Îmbunatatirea calitatii drumurilor pe întreg teritoriul orasului pentru a reduce
poluarea aerului cu pulberi .
4.2 Propuneri
Dezvoltarea activităţii de turism în staţiunea Băile Herculane este
favorizată deurmătoarele elemente:
•Existenţa de zăcăminte de apă termominerală, practic inepuizabile, de marecomplexitate
fizico-chimică, mineralogică şi cu o valoare terapeutică unanimrecunoscută;
•bioclimatul sedativ de cruţare, cu nuanţe de stimulare şi cu o
aeroionizarenegativă, benefică tonifierii şi "repunerii în formă" a organismului uman;
•cadrul natural de mare valoare peisagistică, ştiinţifică şi de recreere,
carepermite o diversificare a ofertei turistice;
•prezenţa Parcului Naţional Domogled - Valea Cernei care concentrează întrelimitele
sale peisaje, forme de relief spectaculoase, ecosisteme floristice şi faunistice de
mare valoare ştiinţifică şi cu recunoaştere mondială;
•accesibilitatea facilă, pe căi de comunicaţie rutiere şi feroviare şi
apropiereade cele navale-fluviale, pe Dunăre;
•e x i s t e n ţ a d e s t r u c t u r i d e p r i m i r e t u r i s t i c e ( c a z a r e , a l i m e n t a ţ i e ,
tratamentbalnear şi agrement) variate ca structură (cu precădere
h o t e l i e r ă ) ş i c u posibilităţi de modernizare şi ridicare a categoriei de confort;
Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International
Staţiunea Băile Herculane este cea mai veche staţiune din România şi una dintre cele mai
vechi din lume fiind cunoscută încă de pe vremea romanilor. Prima mentiune datează
din anul 153 e.n. Statiunea este recomandată pentru tratamentul
durerilor reumatismale degenerative, al bolilor inflamatorii sau subarticulare, al bolilor
sistemuluinervos periferic, precum si pentru tratamentul unor boli ginecologice,
respiratorii, ORL, dermatologice, obezitate etc.). Valea Cernei în sine constituie o
atractie deosebita pentru vizitatorii orasului statiune balneara Băile Herculane.În
prezent, în împrejurimile staţiunii Băile Herculane sunt cunoscute 16 izvoarecu apă
termominerala, insirate de-a lungul Cernei pe o lungime de aproape 4 km. Au fost executate
mai multe foraje hidrogeologice astfel obtinandu-se sporuri importante dedebite (peste 4000 m3 in
24 de ore). În toate cazurile de tratament cu ioni negativi s-a constatat o ameliorare a
starii generale a organismului. Se reglează hipertensiunea, t u l b u r a r i l e
endocrine iar durerile de cap si insomniile sunt pozitiv influentate
d e aeroionizarea staţiunii. Pe baza întregului material documentar bibliographic se pot
prezenta principalele argumente care justifică dezvoltarea turismului în această zonă turistică de
excepţie:
• Zona staţiunii Băile Herculane cuprinde un foarte interesant fenomen
geologic,falia Cernei, la care se asociază o originală conformaţie geografică;
•Extinderea mare a calcarelor, care generează ecosisteme cu echilibru fragil şi care necesită măsuri
specifice de conservare şi de protecţie;
Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International