Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International

BAILE HERCULANE
 Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International

CUPRINS

Cap. I: Considerartii generale……………………………………………pg.3

Cap.II: Analiza potentialului balneoturistic……………………………..pg.9
Cap. III: Stadiul actual de valorificare……………………….…………pg.15
Cap. IV: Propuneri privind modernizarea si dezvoltatrea turismului in Baile
Herculane……………………………………………………….……...pg.25
Concluzii ……………………………………………………………....pg.31
 Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International

CAPITOLUL I: CONSIDERATII GENERALE

1.1 Pozitie geografica si accesibilitate

Statiunea Baile Herculane este cea mai veche statiune din Romania si una dintre
cele mai vechi din lume fiind cunoscuta inca de pe vremea romanilor. Prima mentiune
dateaza din anul 153 e.n.
Statiunea, integrata in Parcul National Valea Cernei-Domogled, este situata in sud-vestul
Romaniei (Judetul Caras-Severin), pe Valea Cernei, intre Muntii Mehedinti in est si
Muntii Cernei in vest, la 41 km nord-vest de Municipiul Drobeta -Turnu Severin.
Statiunea Baile Herculane este una dintre cele mai vechi statiuni balneare ale
lumii, cu o vechime atestata documentar de peste 1848 de ani. Situata pe Valea Cernei, la
5 km de principala artera rutiera ce leaga vestul tarii de Bucuresti – D.N. 6 (E70) si calea
ferata internationala Bucuresti – Timisoara – Moravita, statiunea este accesibila si pe
calea fluviala a Dunarii, fie dinspre est : Sulina – Galati – Drobeta Turnu Severin –
Orsova, fie dinspre vest : Viena – Budapesta – Belgrad – Orsova. Aeroporturile cele mai
apropiate se afla la Caransebes si Timisoara (aeroport international).
Orasul statiune Baile Herculane este situat in sud-vestul Romaniei, la intersectia
paralelei 450 52I N cu meridianul 230 52I E, avand aceeasi pozitie cu Venetia si Nisa.

Distanta fata de cele mai importante orse din tara:

De la Pana la ... Distanta

Baile Herculane Alba Iulia 234 km
Baile Herculane Arad 239 km
Baile Herculane Bacau 552 km
Baile Herculane Baia Mare 476 km
Baile Herculane Botosani 637 km
Baile Herculane Brasov 379 km
Baile Herculane Bucuresti 400 km
Baile Herculane Craiova 174 km
Baile Herculane Constanta 626 km

1.2 Infrastructura
 Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International

Infrastructura este de două feluri: infrastructurǎ generală si infrastructurǎ turistică.

Infrastructura generală este reprezentata de reţeaua de transport comunicaţii, reţeaua
tehnico-sanitară (alimentare cu apă, energie electrică şi termică), reţeaua edilitar-urbană
(construcţii, pietonală), reţeaua comercială şi prestări servicii, reţeaua administrativă şi de
asigurare a populaţiei.
Infrastructura turistică este reprezentata de reţeaua de transport pe cablu în staţiuni
montane şi pârtie de schi, grupuri administrative gospodăreşti, reţeaua tehnico-sanitară
pentru staţiuni turistice şi obiective distractive, căi de comunicaţie.
1.3 Cadrul natural
1.3.1 Relieful
Din punct de vedere geografic, în județul Caraș-Severin se află toate cele trei
trepte clasice, predominând însă relieful muntos care ocupă 65% din teritoriu, fiind
reprezentat de Munții Banatului, Munții Țarcu, Munții Godeanu și Munții Cernei. De
aceea el poate fi considerat ca fiind un județ de munte. Relieful muntos crește în
altitudine de la vest spre est, culminând în Munții Godeanului, cu înălțimile lor de 1600-
2200 m, se ridică cu mult deasupra părții sudice a Munților Poiana Ruscă și a munților
Semenic, Almăj, Locvei, Aninei, și Dognecei, care au înălțimi cuprinse între 600 și 1400
m. Acești munți sunt separați de culoarele depresionare Bistra și Timiș-Cerna. Spre vest
se întind Dealurile Oraviței, Doclinului și Sacoș-Zagujeni, precum și o porțiune restrânsă
a Câmpiei Timișului. Cea mai mică altitudine a județului se găsește în zona localității
Drencova, fiind de cca. 76 m iar maximul se înregistrează în Vârful Gugu din munții
Godeanu la 2.291 m.
Situate în sud – vestul ţării, de o parte şi de alta a râului Cerna, Băile Herculane,
ajung până la poalele masivului Dormogled – rezervaţie naturală vestită pentru varietatea
şi bogăţia florei sale.
1.3.2 Hidrografia
Reţeaua hidrografică a zonei este dominată de prezenţa râului Cerna cu
afluenţiisăi şi de cele două lacuri de baraj artificial.
Râul Cerna îşi are izvoarele la o altitudine de 2.070 m în Munţii Godeanu şiajunge
la confluenţa cu Bela Reca la o altitudine de 118 m, ceea ce reprezintă odiferenţă de nivel
 Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International

de aproximativ 1.950 m, ceea ce determină un curs rapid şi o marefragmentare a

reliefului, conferind văii o notă sălbatică specifică.
Lacul de acumulare Herculane( sau Prisaca) s-a realizat la 12 km în amonte
destaţiunea Băile Herculane, în scopul producerii de energie electrică, a menţinerii
echilibrului apelor subterane din perimetrul staţiunii şi a alimentării cu apă a
acesteia.Lacul are o lungime de 4 km şi un volum de apă de circa 14 mil. m³.
O bogatie aparte o reprezinta apele minerale termale, sulfuroase, sodice, calcice,
magneziene. In prezent, la Herculane exista 9 izvoare naturale si 7 foraje, cu temperaturi
ale apei de 47 – 62°C si radioactivitate care le confera efecte biologic-active dintre cele
mai apreciabile.
1.3.3 Aspecte climatice
Clima este de tip depresionar, cu influente mediteraneene. Temperatura medie
anuala de 10,5°C. Precipitatiile anuale medii ating 750 mm. Ierni blande, veri racoroase,
primaveri sosite timpuriu si de scurta durata, toamne lungi. Presiunea medie atmosferica
este de 750,6 mb. Vanturile dominante sunt cele de Sud, viteza lor medie este redusa: 1,6
m/s.
Durata de strălucire a soarelui însumează o medie de 1.900 ore annual.
1.3.4 Vegetatia si fauna
Intreg cuprinsul regiunii se constituie intr-o gradina impresionanta. Un numar
mare de genuri si de specii de arbori, plante si flori daruite de natura sau cultivate de
oamenii locului se contopesc intr-un covor de vegetatie multicolora. Paduri, pasuni,
fanete, livezi si ogoare stau randuite pe treptele muntelui, prin vai si depresiuni, pe culmi
inalte si plaiuri insorite, alcatuind un vesmant bogat, frumos si original. Specifice
pajistelor montane, diversele graminee, rogozul alpin, paiusul rosu, firuta sau iarba
stanelor sunt completate cu plante cu flori. Coniferele sunt slab reprezentate in
comparatie cu foioasele. Fagul are cea mai mare extindere. Pe langa acesta cresc:
carpenul, paltinul, frasinul, mesteacanul etc. De asemenea, gorunul este des intalnit.
Datorita prezentei calcarelor, se gasesc si elemente termofile: carpinita, mojdreanul,
artarul trilobat, alunul turcesc si liliacul salbatic. Sequoia Gigantea – arbore de 30 m
 Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International

inaltime, originar din America de Nord. Exista un bogat fond cinegetic: urs, mistret,
iepure, jder, vulpe, caprior, cocos de munte.
Fauna este reprezentata de broasca testoasa de uscat, scorpion, soparle, vipera
comuna si cea cu corn, ambele ocrotite prin lege. Fondul piscicol cuprinde: pastrav, lipan,
mreana de munte, scobar, clean, iar în Dunare se afla cega, nisetrul, morunul, pastruga,
somnul.
1.3.5 Natura protejata
Rezervatia Naturala Coronini-Bedina din Muntii Cernei (suprafata de 3.864 ha),
Valea Mare – rezervatie botanica la nord-est de Moldova Noua, ce adaposteste specii
mediteraneene-atlantice; Pestera Popovat pe versantul drept al Cheilor Carasului,
monument al naturii; Cheile Carsului- rezervatie complexa (floristica, geologica si
speologica); Cheile Corcoaia - rezervatie geologica (la 40 km amonte de Baile
Herculane), pe cursul superior al Cernei; Cheile Nerei- rezervatie complexa; Schitu –
rezervatie botanica pe Valea Ciclovei; Zervesti – cu narcise salbatice (langa Caransebes).
- factorii naturali terapeutici: apele minerale (clorurosodice, bicarbonatate, slab
sulfuroase, clorosodice, calcice, bromoiodurate), bioclimatul sedativ de crutare.
1.4 Cadrul socio-economic
1.4.1 Populatia
La 1 ianuarie 2006 populaţia oraşului Băile Herculane număra 6.259 persoane,în
creştere cu 4 % faţă de anul 2002, când se înregistrau 6.019 persoane. Din cei
6.259locuitori, 47,9 % erau bărbaţi şi 52,1 % femei. Populaţia oraşului Băile Herculane
reprezintă 1,9 % din totalul populaţiei judeţului Caraş-Severin şi 3,3 % din locuitorii
mediului urban.
In prezent, orasul Baile Herculane are o populatie de aproximativ 9000 de
locuitori: romani, germani, maghiari, sarbi si croati.
1.4.2 Economia
Profilul economic al orasului a fost si este turistic. Pânã în anul 1989, pe langa
turism, o buna parte a fortei de munca era ocupata si in alte domenii de activitate,cum ar
fi: constructii civile, constructii hidro, cooperatie mestesugareasca, etc., activitati care in
 Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International

momentul de fata nu se mai regasesc in economia orasului sau sunt intr-un procent
nesemnificativ.
Analiza SWOT a mediului economic
Factori pozitivi Factori negativi

Factori Puncte tari: Puncte slabe:

Interni - patrimoniul natural al vaii - nevalorificarea superioara a
Cernei oportunitatilor oferite de cadrul
- patrimoniul antropic al statiunii natural
- retea intraurbana - degradarea patrimoniului istoric
corespunzatoare in si arhitectural si nevalorificarea
telecomunicatii lui
- retele tehnico-edilitare - insuficienta dezvoltare a
dezvoltate (apa,canal,energie comunicarii si comunicatiei intre
electrica) institutiile publice
- retea comerciala si de servicii - lipsa retelei de canalizare pe
dezvoltata str.Pecinisca si Zavoiului
- privatizare avansata, initiativa - declinul activitatii
privata activa mestesugaresti
- institutii financiar-bancare - slaba reprezentare a activitatilor
- accesul la Dunare si la drumul in zootehnie, fructe de padure,
european E70 etc.
- buget local insuficient

Factori Oportunitati : Riscuri/Pericole

Externi - parteneriat public-privat - declinul economic continuu al
- utilizarea instrumentelor datoriei unor activitati economice
publice ( emisiuni de obligatiuni (constructii,
municipale si imprumuturi) ca activit.mestesugaresti)
surse atrase ale bugetelor - insuficienta resurselor bugetare
locale - necorelarea responsabilitatilor
Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International

- posibilitatea accesarii unor transmise in finantare cu

surse atrase ale bugetului resursele bugetare aferente
local(proiecte,surse private, - insuficienta fondurilor pentru
surse guvernamentale, taxe finantarea obiectivelor de
speciale) investitii
- existenta Planului Urbanistic - rata ridicata a indicelui de
General – instrument de inflatie
dezvoltare urbana - crestere economica redusa
- existenta unor planuri de - competitia regionala la surse de
reabilitare urbana si portofoliu finantare
de proiecte - schimbari rapide in legislatia
economica
- declin continuu al activitatilor
economice
 Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International

CAPITOLUL II: ANALIZA POTENTIALULUI BALNEOTURISTIC

2.1 Apele minerale

Apele minerale sunt răspândite pe mai mult de 20% din suprafaţaţării la diferite
adâncimi, având o largă gamă de proprietăţi fizico-chimice şi terapeutice în funcţie de
geneza lor.
Sunt considerate ape minerale terapeutice, apele ivite la suprafaţă dintr-o sursă
naturală sau aduse la zi prin forajeşi ale căror caracteristici fizico-chimice pot exercita
efecte farmaco-dinamice cu rol terapeutic.
În funcţie de temperatura lor naturală apele minerale pot fi reci (sub 20°C),
izoterme (34° – 37° C)şi hiperterme (peste 37°C) .
Astfel, apele minerale reci, cuprind:
- ape oligominerale (Călimăneşti, Slănic – Moldova, Băile Olăneştişi cu caracter
termal la Băile Felix, Călan, Moneasa, Geoagiu Băi, Vaţa de Jos);
- ape minerale carbogazoase (Borsec, Zizin, Covasna, Biborţeni, Vatra Dornei,
Buziaş, Lipova, Tuşnad, Borsec);
- ape minerale clorurato-sodice pure (Băile Herculane, Someşeni, Ocna Sibiu);
mixte (Slănic Moldova, Sângeorz Băi, Băltăţeşti, Malnaş Băi);
- ape minerale sulfatate (Slănic Moldova, Sărata Monteoru, Vaţa de Jos, Amara,
Ocna Şugatag, Bălţăţeşti, Băile Govora, Călimăneşti);
- ape minerale sulfuroase, unele având caracter mixt datorită componentelor
clorurate, sodice,alcaline (Băile Herculane, Călimăneşti, Băile Olăneşti, Pucioasa,
Săcele);
- ape minerale feruginoase (Lipova, Homorod, Malnaş Băi, Vâlcele, Biborţeni,
Tuşnad, Vatra Dornei);
- ape minerale arsenicale (Covasna, Saru Dornei);
- ape minerale iodurate (Băile Olăneşti, Călimăneşti,Cozia, Bazna);
- ape minerale radioactive (Băile Herculane, Sângeorz Băi, Borsec).
2.1.1 Zacamantul hidrotermal
 Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International

Apele minerale, datorita proprietatilor fizico-chimice si a celor curative, ocupa un

loc important în categoria apelor subterane. Geneza lor este legata de prezenta unor falii
de adâncime, de existenta reliefului muntos de natura vulcanica, precum si de arealul
unor importante zacaminte de petrol, carbune, gaz metan sau sare. Cea mai mare parte a
izvoarelor minerale provine din apele vadoase, adica din precipitatiile care se infiltreaza
în scoarta terestra de unde revin la suprafata, încarcate cu o anumita cantitate de gaze,
saruri minerale iar în unele cazuri cu temperaturi mai ridicate sau chiar cu un anumit grad
de radioactivitate. În prezent se cunosc peste 500 de localitati cu câteva mii de izvoare
minerale care au o densitate cu distributie neuniforma la nivel teritorial.
Apa termala Herculane, renumita pentru proprietatile ei antiinflamatorii, calmante
si antiritante se gaseste in toate produsele Ivatherm. Ea izvoraste de la 2000 de metri, prin
peretii de roca ai muntelui intr-o zona nepoluata, fara industrie. Avind o mineralizare
medie de 2500 mg/l, ea este ideala utilizarii in produse dermocosmetice. Apa termala
herculane are un continut bogat si echilibrat in saruri minerale si oligoelemente
indispensabile vietii (Fe, Cu, Zn, Ca, Al, Mg),respecta echilibrul osmotic al celulelor si
este pura bacteriologic. Mineralele si oligoelementele au importanta majora in activarea
si mentinerea echilibrului enzimatic, in imbunatatirea metabolismului celular. Foarte
apreciata de dermatologi pentru proprietatile ei calmante, antiiritante asupra pielii
sensibile.
Izvorul termal este un izvor natural, cu temperatura apei ce depășește temperatura
medie a locului geografic fiind unul din rezultatele proceselor vulcanismului. După
conținutul apei în săruri minerale un izvor termal poate fi: 1.izvor cu apă sulfuroasă
2.izvor cu apă clorurată (clorură de sodiu) 3.izvor cu apă carbonatată 4.izvor cu ape
radioactive 5.izvor mineral cu apă rece S-ar mai putea clasifica izvoarele și după
temperatura apei, prin conținutul apei în săruri, aceste ape au un efect terapeutic asupra
organismului. Băile romane descoperite prin cercetări arheolgice dovedesc faptul că deja
în antichitate efectul apelor termale era cunoscut deja de romani. Aceste ape termale i-au
naștere la diferite adâncimi în regiunile cu activitate vulcanică, unde apa încălzită și
îmbogătita.
2.1.2 Indicatii terapeutice
 Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International

Baile Herculane a primit numele de la legenda romana a lui Hercule. Hercule si-a
vindecat ranile provocate de Hydra prin bai in ape minerale.
Indicaţii terapeutice: reumatism, spondiloză, redori articulare post traumatice,
artroză, pareze, paralizii, boli respiratorii şi cardiovasculare, afecţiuni oculare, reumatism
degenerative, diabet zaharat, boli dermatologice, tulburări endocrine, ameliorarea
durerilor de cap şi a insomniilor.
2.2 Bioclimatul zonei
Bioclima se suprapune în modul urmator:
a) bioclima sedativ-indiferenta cuprinde sectoarele de clima continental temperata si
continental moderata;
b) bioclima tonica-stimulenta cuprinde sectorul climei de munte;
c) bioclcima excitanta-solicitanta cuprinde sectorul climei de litoral maritim si de stepa.
Bioclima din statiunea Baile Herculane se incadreaza in cea de sedativ- indiferenta
Elemete caracteristice ale acestui tip de bioclimat sunt:
• valori moderate ale temperaturii aerului:
- temperatura medie anuala de 7-10°C
- temperatura medie iarna de 2-5°C
- temperatura medie vara de 17-20°C
• valori medii ale umiditatii relative (75%);
• valori medii ale duratei de stralucire a soarelui (1800-2100 ore, peste 250 ore vara);
• calm atmosferic;
• presiunea atmosferica moderata (890-920 milibari);
• precipitatii în cantitati medii.
Efecte: confort termic crescut; stres cutanat, pulmonar si bioclimatic redus; solicitare
slaba a sistemulu nervos central si vegetativ; solicitare minima a sistemului endocrin.
Indicatii
Bioclima sedativ indiferenta, bioclima de crutare, are cea mai larga indicatie de trimitere
la cura balneara, adaptarea pacientilor fiind deosebit de facila:
• cure pentru odihna;
• stari de convalescenta;
 Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International

• afectiuni reumatismale cu important potential evolutiv (poliartrita reumatoida);

• afectiuni cardio-vasculare;
• afectiuni cronice ale aparatului respirator cu rezerve functionale limitate.
De mentionat ca în climatul sedativ indiferent se gasesc doi factori terapeutici naturali cu
valoare deosebita:
-mofetele, care sînt emanatii naturale de CO2, utile în tratamentul bolilor cardio-
vasculare;
-salinele, amenajate în galeriile unor foste mine de sare, eficiente în tratamentul
afectiunilor respiratorii.
2.3 Alte resurse turistice
Potenţialul antropic al unei zone, regiuni, ţări este identic cu oferta turistică
potenţială a respectivului spaţiu geografic. Încercând o subdiviziune a potenţialului
antropic se constată că el se compune în principal din fondul cultural-istoric al zonei şi
din obiective economice care prezintă interes turistic.
2.3.1 In localitate
Staţiunea Băile Herculane dispune de un valoros potenţial antropic, rezultat
alistorie de peste 1850 de ani în acest spaţiu geografic. Numeroasele vestigii
alecivilizaţiei trecute, unele dintre ele unicate, bogăţia tradiţiilor populare, creaţia
spiritualămodernă, realizările tehno-economice contemporane – atestă evoluţia şi
continuitateavieţii pe aceste meleaguri, alcătuind un important fond cultural-istoric,
apreciat din punctde vedere turistic în plan intern şi internaţional.
Dintre componentele potenţialului turistic antropic trebuie evidenţiate,
pentruvaloarea şi atractivitatea lor vestigiile arheologice, monumentele istorice şi de artă,
instituţiile şi evenimentele cultural-artistice, arta şi tradiţia populară, construcţiile
tehnico-economice.
Obiective turistice religioase: Biserica ortodoxă (sec. al XIX-lea) si Biserica
catolică (1838).
Obiective turistice si cultural-istorice
Vestigii şi situri arheologice
 Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International

:- Situl roman, punct Zona Cazino, parc Central (apeducte, băi, tabule votive)-
Băile Romane (în hotelul Roman)
- Situl arheologic din Peştera Hoţilor.
Muzee:
- Muzeul de Istorie al staţiunii Băile Herculane - funcţionează în incinta
clădiriiCazinoului, construită în anul 1886, stil baroc.
Monumente istorice de arhitectură(clădiri care au în prezent diverse funcţiuni):
- Gara feroviară cu clădirea anexă (1886), realizată în stil baroc, cu fresce arabe
- Podul de piatră, construit peste Valea Cernei în anul 1864
- Podul din fontă, construit peste Valea Cernei în faţa Băii Neptun, sec al XX-lea
- Ansamblul de arhitectură balneară din Piaţa Hercules, sec. XVIII – al XIX-lea
- Ansamblul de arhitectură balneară I – pe str. Cerna şi în jurul Pieţei 1 Mai, sec.al
XIX-lea
- Ansamblul de arhitectură balneară II – zona cuprinsă între Baia Neptun şi
PodulRoşu, sec. al XIX-lea
- Ansamblul balnear Apollo I şi II (sec. al XVIII-lea, cu modificări în 1926), P-ţa
Hercules
- Pavilioane cu arhitectură balneară de epocă: Hotel Carol (1871), str. Cerna,
Hotel Ferdinand (1861), str. Cerna nr. 20, Hotel Cerna (1936), P-ţa 1 Mai, HotelDecebal
(1862), str. Cerna, nr. 20- Pavilion hidroterapie cu bazin termal deschis (1869), str. Cerna
nr.2
- Vila "Elisabeta" (1875)
- Vila Pavilion 12, Hotel Traian (1869), str. Cerna nr.1
- Ansamblul Cazinoului (1850 – 1900) şi Parcul Central (1862, arh. Doderer),
str.Cerna nr. 6-18- Baia Neptun (1886), str. Izvorului 3-5
- Baia romană cu basorelieful lui Hercules (sec. al XVIII-lea), la parteul
HoteluluiRoman
- Clădirea Izvorului Hygeea (sec. al XVIII-lea), str. Romană
- Clădirea administraţiei băilor (1811), P-ţa Hercules
 Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International

- Băile Venera (1838), str. Castanilor 35- Baia Diana (1910 cu modificări şi
refaceri în 1859 şi 1929), str. Izvorului nr. 1
- Chioşcul pentru fanfară (încep. sec. al XX-lea), str. Cerna nr. 6-8, în faţa
Cazinoului
- Statuia lui Hercules (1874), P-ţa Hercules.
Arta populară şi manifestările etnofolclorice
De-a lungul unui an calendaristic, în Staţiunea Băile Herculane se desfăşoară
diversemanifestări culturale şi turistice, cu caracter permanent, care au darul de a atrage
numeroşi vizitatori şi turişti.
Cele deja consacrate, cu tradiţie, sunt următoarele:
•Festivalul Internaţional de folclor Hercules
•Targului International de Turism Balnear
•Zilele orasului Baile Herculane
•Festivalul Pinului negru de Banat
•Festivalul Răchitei din Banat
•Zilele statiunii Baile-Herculane - "Nedeia Bailor"
•Festivalul Ţuicii
•Congresul Spiritualităţii româneşti.
2.3.2 In aria limitrofa (maxim 60 km)
Resursele naturale şi antropice reprezentative sunt:
Complexul de Mori cu ciutură de pe Valea Rudăriei (unicat mondial),
Monumentul Turismului – Rusca Montană (unicat mondial),
Muzeul de mineralogie estetică a fierului “Constantin Gruescu” – Ocna de Fier
(macla Gruescu – unicat mondial),
Teatrul din Oraviţa (1817, cel mai vechi din ţară), plimbare cu trenul pe linia
ferată Anina – Oraviţa (1863 – cea mai veche linie ferată montană din România ce
străbate 14 tunele şi 10 viaducte),
Muzee săteşti de la Gornea, Mehadica, Băuţar, Prigor (bogate colecţii de
etnografie şi arheologie),
Parcul Natural Porţile de Fier,
 Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International

Parcurile Naturale: Semenic – Cheile Caraşului, Domogled – Valea Cernei,

Cheile Nerei – Beuşniţa, etc.
Manstirea Sf. Ana
Biserica Romano-Catolica
Statuia lui Decebal
Podul lui Traian
Pestera Ponicova
Hidrocentrala Portile de Fier I

CAPITOLUL III: STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE

3.1 Formele de turism practicabile

Dezvoltarea socio-economică a oraşului Băile Herculane se datorează în mare
parte activităţilor turistice practicate de secole în această zonă. Izvoarele termale cu
proprietăţi terapeutice miraculoase şi bioclimatul de cruţare au dus la dezvoltarea
turismului balnear, iar pitoreasca aşezare, într-o vale adăpostită de munţi de o rară
frumuseţe, varietatea monumentelor de arhitectură cu o mare încărcătură istorică, au creat
cadrul favorabil dezvoltării şi a altor forme specifice de turism.
Astfel, datorită resurselor naturale şi antropice bogate şi diversificate din
aceastăzonă, turiştii pot practica o multitudine de forme de turism, ce răspunzând
cerinţelor variate ale acestora.
Dintre acestea pot fi menţionate:
a)Turismul balnear , formă de turism preponderentă, dezvoltată ca urmare
aprezenţei factorilor naturali de cură.
Factori naturali de cură:
•ape minerale hipo, mezo şi hiper termale (cu o temperaturi ce variazăîntre 38 -
60ºC) clorurosodice, bicarbonatate, calcice, bromurate,iodurate, sulfuroase şi slab
sulfatate, cu o mineralizare totală situatăîntre 0,2 – 8,5 g/l;
 Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International

•bioclimat relaxant sedativ, cu nuanţe de stimulare, tonice şi cuaeroionizare

negativă (655 – 830 ioni negativi/cm3/s), cu un coeficientde unipolaritate de 0,97 – 0,74.
Indicaţii terapeutice:
•afecţiuni reumatismale degenerative, inflamatorii şi abarticulare
•afecţiuni posttraumantice
•afecţiuni neurologice periferice
•afecţiuni metabolice şi de nutriţie
•afecţiuni asociate (ginecologice, respiratorii, otorinolaringologice,afecţiuni ale
tubului digestiv, dermatologice, cardiovasculare, boliprofesionale).
b)Turismul montan este favorizat de amplasarea staţiunii într-o zonă
atractivăpentru iubitorii muntelui. Cadrul natural al staţiunii creează mediul favorabil
practicării drumeţiei montane,susţinută de prezenţa a numeroase trasee montane
marcate din interioarul Parcului Naţional Domogled – ValeaCernei.
c)Turismul activ ia diferite forme în împrejurimile staţiuniiBăile Herculane,
respectiv:
-alpinismul se poate practica pe toată Valea Cernei; traseele se desfăşoară pe
peretele Şoimului şi Peretele de la Crucea Albă din masivul Domogled (1.180 m), pe
Peretele Grotei Haiducilor de sub Vf.Ciorici (413 m) şi Peretele Bobot din valea mijlocie
a Cernei. Baza de plecare pentru toate traseele este staţiunea.
Clima, cu influenţe mediteraneene şi altitudinea redusă a acestei zone permite
căţărarea şi în perioadele mai reci ale anului. In ultima vreme, alături de traseele alpine,
au apărut şi numeroase trasee de escaladă sportivă.
Valea Cernei are un potenţial deosebit pentru aceste sporturi extreme, acesta
aşteptând să fie valorificat;
-zborul cu parapanta se poate practica datorită condiţiilor prielnice oferite de
Munţii Cernei; zona Vârful Ouşorul este considerat a fi una dintrecele mai prielnice
pentru practicarea sporturilor aeronautice, în special a zborului cu parapanta şi delta
planul
-raftingul & canyonning & kayaking se practică pe Valea Cernei.
Există următoarele trasee prielnice pentru practicarea acestor sporturi extreme:
 Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International

•Parcurgerea canioanelor Prisacina şi Drastanic - traseu de o zi: urcare pe Valea

Prisacina (pe ultimul sector prin apă sunt şi 2-3cascade) şi coborârea pe Drastanic (6
cascade); vizitarea cheilor Tasnei (pâna la moară sunt 1 ½ ore
•Cascada Cernei - Şapte izvoare - Piscina olimpică cu apătermală;
•Pecinisca - Cheile Peciniscai - Valea Feregari - Cheile Şoimului(marcaj: cruce
galbenă, 3 1/2 - 4 ore);
•Cheile Domogledului - Crucea Alba - Vârful Domogled (1106 m)- (marcaj:
banda albastră, 8-10 ore);
•Izvorul Munk - Piscul Roşu - Grota cu aburi - Peştera lui Adam(169 m lungime)
- Grota haiducilor (143 m lungime) (marcaj: punctgalben, durata 2-3 ore);
•Valea Cernei - Cerna Sat - Cheile Corcoaiei - Izvorul Cernei(marcaj punct roşu,
durata 1 oră);
•Stânca Ghizelei - Cascada Codiu (100 m înălţime) (marcajpunct roşu, durata 2
ore);
-Mountain – bike ;se pretează bine sau foarte bine pentru toate nivelele de
dificultate, de la trasee uşoare pe drumuri auto forestiere până la lungi ture de creastă pe
poteci mai accidentate şi cu diferenţe de nivel ridicate;
- alte sporturi extreme: tiroliana şi rapel; tiroliana se poate practica peste canionul
Tasnei. Există posibilitate şi de rapel/căţărare pe cascada Vânturătoarea şi coborârea ei în
rapel (70 m).
d) Turism itinerant şi cultural este favorizat de prezenţa a numeroase
monumente istorice, de arhitectură, vestigii arheologice, monumente de for public,
memoriale, muzee, atât pe raza localităţii, cât şi în împrejurimi ce stimulează interesul
turiştilor pentru cunoaştere, îmbogăţire spirituală, relaxare.
e) Alte forme de turism:
•turism speologic – se poate practica datorită prezenţei a numeroase peşteri
(Peştera lui Şerban, Peştera Mare de la Soromişte (192 m lungime), Peştera de la
Despicătură, Peştera lui Adam, Peştera Hoţilor, Peştera cu Aburi ş.a.) şi a unor temerari
speologi dornici de noi descoperiri şi aventură;
 Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International

•turism de congrese şi reuniuni este susţinut şi de existenţa în cadrul unor

structuri de cazare din staţiunea unor spaţii cu facilităţi pentru reuniuni. Aceasta este o
formă de turism în plină ascensiune, iar dezvoltarea şipromovarea sa conduce la
atenuarea sezonalităţii din staţiune;
•turismul de odihnă şi recreareeste favorizat de bioclimatul relaxant sedativ, de
cadrul natural deosebit, peisajul de excepţie, mediul nepoluat. Această formă de turism se
adresează celor veniţi pentru sejur în toate anotimpurile, pentru cură de aer şi repunere în
formă. În prezent această formă de turism se practică mai ales în sezonul cald;
•turismul de vânătoare şi de pescuit sportiv are ca premise fondurile de
vânătoare şi amenajările specifice pentru desfăşurarea lui existente în zonă (cabane de
vânătoare, foişoare), precum şi existenţa de fonduri piscicole valoroase din râul Cerna şi
lacurile de acumulare;
•turismul ştiinţific, o formă de turism în ascensiune datorită prezenţei Parcului
Naţional Domogled – Valea Cernei şi a importanţei, din ce în ce mai mare, care se acordă
protecţiei mediului înconjurător şi a ariilor protejate, mai ales după aderarea României la
UE - de când acest acest lucru adevenit obligativitate pentru ţările membre;
•turismul de evenimente– în oraşul Băile Herculane au devenit tradiţie o serie de
evenimente culturale, turistice sau de altă natură care reunesc numerosi vizitatori şi
turişti, dornici de cunoaştere, comunicare, distracţie sau relaxare.
3.2 Structurile turistice
3.2.1 Structuri turistice de primire
Baza tehnico-materiala a turismului, numita generic si structuri de
primireturistice, cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseste turismul
pentrurealizarea functiilor sale economice si sociale. In acest context sunt luate in vedere
atat mijloacele materiale specifice turismului, cat si cele comune, apartinand altor ramuri.
Structura de primire turistica reprezinta orice constructie si amenajare destinata,
prin proiectare si executie, cazarii turistilor, servirii mesei pentru turisti, agrementului,
transportului special destinat turistilor, tratamentului balnear pentru turisti, impreuna cu
serviciile aferente.
 Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International

Numărul actual de camere este de 2228 pentru 4222 de locuri în stațiunea

balneara Băile Herculane.
Unități de cazare clasificate (Hotel , Pensiune, Vila, Motel, Camere de închiriat, Popas,
Bungalow în Băile Herculane): Adriana, Afrodita, Ambasador, Andreea, Anghelina,
Argus, Belvedere, Cardinal, Casa Anadam, Casa Codruta, Casa Crinuta,Casa Lorabella,
Casa Maria, Cerna, Charisma, Claudia, Dacia, Diana, Domogled, El Plazza, Elite,
Ferdinand, Floare de Colt, Flora, Florarilor, Geta, Gorjanul, Hercules, L’Rossa, La Dolce
Vita, Magic, Minerva, Orhideea, Paradis, Perla Neagra , Pinul Negru, Roman, etc.
In prezent, in statiune exista 14 hoteluri, 6 vile turistice si 24 alte tipuri de
structuri de primire turistice.
3.2.2 Structuri turistice de alimentatie pentru turism
Alături de structurile de primire turistică, la nivelul staţiunii Băile Herculane
existăşi unităţi de alimentaţie pentru turism, precum: restaurante clasice, baruri, bufete,
discobaruri etc. Majoritatea unităţilor hoteliere şi nu numai, dispun de spaţii proprii
pentruservirea mesei de către turişti, în funcţie de capacitatea de primire a fiecărei unităţi.
Structurile de alimentaţie contribuie la conturarea profilului staţiunii şi la creşterea puterii
de atracţie a acesteia. Conform Autorităţii Naţionale pentru Turism, în luna februarie
2006 funcţionau în staţiunea Băile Herculane 32 unităţi de alimentaţie, de tip restaurant
clasic, bar de zi, bar de noapte, bufet-bar, disco-bar sau restaurant berărie,clasificate la 4,
3, 2, 1 stele.
Cele 32 unităţi de alimentaţie au în total 5.020 locuri la mese, distribuite astfel:
- 136 de 1 stea (2,7 %),
- 3.956 de 2 stele (78,8 %),
- 574 de 3 stele (11,4 %),
- 354 de 4 stele (7,1 %).
3.2.3 Structuri turistice de tratament
Desfăşurarea activităţilor de tratament balnear şi a celor profilactice este legatăî n
mod direct nu doar de existenţa factorilor naturali terapeutici, ci şi
d e p r e z e n ţ a structurilor  specifice  tratamentului, care  se  constituie  ca  elemente
definitorii  alestaţiunilor balneoturistice. În majoritatea cazurilor, structurile de tratament
 Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International

din localităţilec a r e d i s p u n d e f a c t o r i n a t u r a l i t e r a p e u t i c i s u n t a m p l a s a t e
î n c a d r u l u n o r u n i t ă ţ i d e cazare, respectiv hoteluri şi vile turistice.Instalaţiile de
tratament au un conţinut eterogen, determinat de specificitatea afecţiunilor şi
profilul staţiunii. La nivelul staţiunii Băile Herculane există 4 baze mari det r a t a m e n t ,
aparţinând SC.SIND România, SC.Hercules.SA, Hotel Cerna
ş i   S C . CAMELYSA PRODCOM.SRL. Principalele tipuri de proceduri aplicate la
nivelul staţiunii Băile Herculane sunt u r m ă t o a r e l e : hidroterapie,
electroterapie, masaj, recuperare funcţională, cultură fizică medicală, acupunctură
etc.
3.2.4 Structuri turistice de agrement
Agrementul reprezintă pentru o parte dintre turişti principalul
motiv pentrudeplasarea într-o staţiune. De aceea, structurile de
p r i m i r e t u r i s t i c e c u f u n c ţ i u n i d e agrement devin o componentă importantă şi
bine definită în cadrul activităţii de turism,întrucât presupune realizarea scopului
fundamental al vacanţei – odihnă, recreere şi distracţie, evadarea din cotidian.
Aceste echipamente au devenit indispensabile pentrurealizarea unui turism de sejur
modern şi în special pentru atragerea unor segmente totmai mari de turişti. Multiplele
mijloace de recreare  şi divertisment – restaurant, baruri, terase de vară, bazine
de înot cu apă termală, saună, masaj, biliard etc. – precum şi posibilităţile de drumeţie şi
excursii în staţiune şi pe valea Cernei, constituie o atracţie în plus pentru vizitatorii
oraşului staţiune balneară Băile Herculane.
Structurile turistice de agrement pentru turism la nivelul staţiunii Băile Herculane sunt
reprezentate de:
Casa de cultură cu sală de spectacole de 360 locuri
Cinematograful, cu o capacitate de 350 locuri
Sala de spectacole din incinta hotelului Dacia, cu o capacitate de 300 locuri
Sala de bowling, biliard şi jocuri mecanice
Muzeul de istorie, găzduit la ultimul nivel în clădirea Cazinoului
Terenul de fotbal din zona Pecinişca
 Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International

Terenul de tenis de la Hotel Tierna şi mese pentru tenis de

m a s ă , existente în cadrul mai multor structuri de cazare
Grădină de vară
Scenă în aer liber în Parcul Central
Ştranduri termale, din care unul situat la circa 5,5 km de staţiune, pe Valea
Cernei
Trasee turistice marcate, în Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei
P a r c u r i   ş i   s c u a r u r i amenajate: Parcul Central în faţaCazinoului,  Parcul
Vicol  şi Scuarul Hercules.
Piscine  acoperite,  piscine în  aer liber  sau  ştranduri  cu  apă termală,în
cadrul unităţilor:
•Hotel Roman
•Hotel Diana
•Hotel Afrodita
•Hotel Minerva
•Hotel Hercules
•Hotel Sara’s Sons
•Piscina Hercules.
•Hotel Cerna: (1 ştrand 480 m3)
•„7 Izvoare” (1 ştrand termal de 648 m3).
În staţiune se organizează excursii la Porţile de Fier, Orşova, Drobeta
TurnuSeverin, Croaziere pe Dunăre cu vaporul Danubius. De asemenea, se pot face
drumeţii montane la: Cascada Cernei, Şapte Izvoare, Cheile Pecinişcăi, Cheile
Domogledului,C r u c e a A l b ă , V â r f u l D o m o g l e d ( 1 1 0 6 m ) , G r o t a c u
A b u r i , P e ş t e r a l u i A d a m , G r o t a Haiducilor, Cascada Codiu etc. Staţiunea
Băile Herculane oferă şi posibilităţi pentru practicarea pescuitului sportiv şi
vânătorii, speologiei.
 3.3 Circulatia turistica
3.3.1 Nr. sosiri
 Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International

În intervalul 2008-2010, numărul total al turiştilo r a

c u n o s c u t o e v o l u ţ i e descendentă cauzată în special de promovarea
necorespunzătoare a staţiunii, dereducerea numărului de bilete de
t r a t a m e n t s u b v e n ţ i o n a t e d e s t a t , d e p r o b l e m e l e existente la nivelul celor
mai importante companii de turism prezente în Herculane etc.
Evoluţia numărului de turişti români în această perioadă se înscrie în tendinţele
înregistrate de sosirile totale. Astfel numărul sosirilor de turişti
r o m â n i a s c ă z u t î n perioada analizată cu 10 %, iar cel al străinilor cu 60 %,
ajungând la 2.050 persoane în anul 2010.
În ceea ce priveşte structura sosirilor de turişti, se poate observa din graficul de m a i j o s
că în marea lor majoritate sunt români, respectiv o medie pentru
p e r i o a d a analizată de 95,4 %, în timp ce turiştii străini deţin o pondere de doar 4,6 %
din sosiriletotale. Privind tot în structură, se mai poate observa faptul că ponderea
turiştilor străini în total sosiri a înregistrat o scădere continuă, de la 6,35 % în
anul 2008 la 3,0 % în 2 0 1 0 . P r a c t i c , p o n d e r e a m a r e a t u r i ş t i l o r r o m â n i
a m a r c a t o t e n d i n ţ ă g e n e r a l ă d e creştere pe seama pierderii de turişti străini
cazaţi în structurile de primire din staţiune.

80000
70000
60000
50000
total turisti
40000
turisti romani
30000 turisti straini
20000
10000
0
2008 2009 2010
 Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International

Cei mai mulţi turişti străini provin din Germania, 24,5 % din totalul
sosirilor. Cuponderi mai mici, sub 20 %, se situează Ungaria (18,7 %), Italia
(9,7 %), RepublicaMoldova (6,2 %), Ucraina (5,6 %), Austria (4,5 %), SUA
(4,4 %), Israel (3,7 %), Franţa( 3 , 2 % ) . Î n c a t e g o r i a a l t e ţ ă r i , c u u n
p r o c e n t d e 1 9 , 6 % , i n t r ă R e g a t u l U n i t a l M a r i i Britanii, Danemarca,
Spania, Canada, Olanda, Elveţia, Republica Cehă, Siria, Serbia, S u e d i a ,
Belgia, Grecia, Australia, Africa de Sud, Croaţia, Federaţia Rusă,
C h i n a , Japonia, Egipt etc., din fiecare ţară menţionată sosind sub 50 de turişti.Băile
Herculane este cea mai importantă destinaţie turistică din judeţul Caraş
-Severin şi a doua staţiune balneară din România, după Băile Felix, ca număr de
sosiri,atrăgând în medie 68 % din totalul turiştilor sosiţi în judeţ.

3.3.2 Nr innoptari
În ceea ce priveşte numărul de înnoptări, conform datelor furnizate de
Institutul Naţional de Statistică şi de Direcţia Judeţeană de Statistică,
ponderea înnoptărilor efectuate în staţiunea Băile Herculane este de circa 90 % din
numărul total de înnoptărir e a l i z a t e de turişti în judeţul Caraş -
Severin. Ponderea mai mare a î n n o p t ă r i l o r   efectuate în Băile
Herculane se explică prin durata medie ridicată a sejurului, lucru caracteristic de
altfel staţiunilor balneare, cu profil de tratament.
Indicatorul înnoptări nu are aceeaşi evoluţie ca cea a
sosirilor, în c a z u l înnoptărilor fiind mult mai fluctuantă, cu
c r e ş t e r i ş i d e s c r e ş t e r i r e p e t a t e . P e r t o t a l , scăderea numărului de înnoptări
este mai pronunţată decât cea a sosirilor, media anilor 2008 - 2010 fiind de - 4,8 %.
Această descreştere s-a produs pe fondul scăderii calităţii serviciilor prestate la nivel de
staţiune şi a lipsei unei strategii de marketing, eficientă şi c o e r e n t ă , p e t e r m e n
l u n g . S c ă d e r e a n u m ă r u l u i d e î n n o p t ă r i c o m p a r a t i v c u c e a a sosirilor
se explică printr-o reducere mai accentuată a duratei de şedere a
turiştilor români (-7,8 %), dar şi printr-o scădere a înnoptărilor efectuate de străini (-7,9
%).
 Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International

800000
700000
600000
500000
total turisti
400000
turisti romani
300000 turisti straini
200000
100000
0
2008 2009 2010

3.3.3 Durata medie a sejurului

Un alt indicator important pentru activitatea turistică din Băile Herculane
estereprezentat de durata medie a sejurului. În cazul staţiunii, durata medie a sejurului
înperioada 2002 - 2006 a fost de 11,0 zile / turist, ceva mai ridicată în cazul turiştilor
români, de 11,3 zile / turist şi de doar 4,8 zile / turist pentru străini. De remarcat, că 2007
a fost anul care a marcat cea mai mare durată a sejurului, de 11,7 zile / turist, (12zile /
turist-român şi respectiv 5,4 zile / turist-străin). Scăderea duratei medii a sejurului este
foarte pronunţată pentru turiştii străini, aceasta reducându-se practic la jumătate
înperioada analizată, respectiv la 3,3 zile/turist, ceea ce indică faptul că străinii nu
sosescîn staţiune pentru efectuarea de tratamente balneare, ci au alte motive (circuite
culturale, turism montan).
 Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International

12

10

8
Dsj mediu
6
Dsj romani
4 Dsj straini

0
2008 2009 2010

3.3.4 Densitatea circulatiei turistice

Densitatea circulaţiei turistice exprimă legătura dintre circulaţia turistică
şipopulaţia unei destinaţii turistice.
Densitatea circulatiei turistice este de 0.085 in anul 2008., 0.104 in 2009 si 0.093
in anul 2010.

0.12

0.1

0.08

0.06
Dct
0.04

0.02

0
2008 2009 2010

CAPITOLUL IV: PROPUNERI PRIVIND MODERNIZAREA SI

DEZVOLTAREA TURISMULUI IN STATIUNEA BAILE
HERCULANE
 Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International

4.1 Stratedii de dezvolatre a turismului in domeniul infrastructurii generale si

specifice
OBIECTIVELE STRATEGIEI LOCALE DE DEZVOLTARE
1. OBIECTIVELE GENERALE
Obiectivele principale ale dezvoltarii orasului Baile Herculane , sunt urmatoarele:
* dezvoltarea infrastructurii de baza si asigurarea accesului neîngradit al populatiei si
consumatorilor industriali la aceasta infrastructura (apa - canalizare, electricitate,
transport, telefonie, internet, gaze naturale);
* accesul la locuinte;
* protectia mediului ;
* reducerea saraciei ;
* regenerare urbana (regenerarea capitalului natural, în special a terenurilor precum
si reabilitarea urbana prin refacerea si dezvoltarea centrului istoric, a clãdirilor aflate
în patrimoniu si redezvoltarea cladirilor prin fatadism si a functiunilor de baza sau
redefinirea acestor functiuni).
* dezvoltarea economica – prin amenajarea si dotarea cu utilitati a unor terenuri,
situate în apropierea orasului, si acordarea unor facilitati în vederea atragerii si
sustinerii agentilor economici;
* dezvoltarea serviciilor publice
Tinând cont de conditiile specifice ale zonei, în subsidiar obiectivelor generale,
orasul Baile Herculane îsi propune si îsi asuma totodata responsabilitatea fata de
hinderland-ul rural, fata de persoanele defavorizate si pentru convietuirea etniilor.
Principiile de management urban în aplicarea celor cinci obiective sunt conforme
principiilor dezvoltarii durabile ale Raportului ,,Orase Europene Durabile” si a
Declaratiei de la Bremen din 1997 – în spiritul Tratatului de la Amsterdam.
Având în vedere ca o asezare urbana nu este un sistem închis, iar reali zarea celor
cinci obiective generale se întemeiaza pe aplicarea unui management care sa
conduca la dezvoltare si / sau regenerare urbana, politicile, planificarea strategica
urbana, precum si realizarea programelor si proiectelor se vor face cu respectarea
 Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International

urmatoarelor principii :
- Dezvoltare durabilã, astfel încât pe termen lung sa se produca schimbari majore de
cultura si atitudine în ceea ce priveste utilizarea resurselor de catre populatie si
operatorii economici;
-Întarirea capacitatii institutionale: prin management eficient, definirea si
restructurarea serviciilor publice în raport cu resursele financiare actuale, cu
obiectivele dezvoltarii durabile, precum si cu doleantele si cerintele comunitatii ;
- Crearea unei retele de comunicatii în scopul schimbului de inforrmatii între
municipalitati cu privire la utilizarea celor mai bune practici (în management urban
sau management de proiect);
- Realizarea programelor si proiectelor prin parteneriat public-privat ;
- Realizarea acelor programe si proiecte pe care sectorul privat nu le poate finanta;
- Integrarea politicilor atât pe orizontalã, pentru a se realiza un efect sinergic
simultan între
sectoare, cât si pe verticalã, având în vedere corelarea si integrarea politicilor de
dezvoltare a orasului cu politicile de dezvoltare ale judetului si ale regiunii din care
face parte;
- Managementul resurselor, ce presupune integrarea fluxurilor de resurse
energetice, materiale, financiare si umane într-un ciclu natural ;
- Utilizarea mecanismelor de piata pentru a atinge tinta durabilitatii, respectiv
emiterea de reglementãri pentru eco-taxe si functionarea utilitatilor publice în sistem
de piata, evaluarea investitiilor dupa criterii de mediu, luarea în considerare a
problemelor de mediu la întocmirea bugetului local;
- Descentralizarea managementului în sectorul energetic;
- Caracterul durabil al arhitecturii, în temeiul caruia se stabilesc reguli privitoare la
materialele de constructii, design-ul unei clãdiri, bioclimatul, densitatea cladirilor întrun
areal, orientarea spatiala a clãdirilor, ,,structuri verzi” în jurul cladirilor,
microclimat, eficienta energetica;
-Realizarea unui program sau proiect fara a afecta cultura unei comunitati, ori pentru
a recupera mostenirea cultural si / sau traditiile întregii comunitãti locale;
 Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International

- Fixarea regulilor de utilizare rationala a terenurilor pentru toate proiectele de

dezvoltare în baza planului de urbanism general, ca instrument de planificare
spatial;
-Analiza capacitatii tehnice de executie;
-Evaluarea eficientei utilizarii resurselor financiare si umane;
- Evaluarea viabilitãtii financiare a unui program sau proiect prin prisma veniturilor
fiscale obtinute;
-Identificarea nevoilor comunitatii locale si a prioritatilor acesteia; corespondenta
între lansarea unui program sau proiect si nevoile comunitatii ;
-Evaluarea nevoilor comunitatilor sarace si a capacitatii municipalitatii de a asigura
accesul acestora la locuinta, locuri de munca si serviciile publice de baza;
- Protectia mediului;
- Realizarea unui program sau proiect în parteneriat cu sectorul privat, ori realizarea
unui program sau proiect de catre sectorul privat, pentru a transfera costurile unei
investitii, daca exista oportunitatea de a obtine profituri viitoare;
- Asigurarea publicarii informatiilor cu impact în investitii (informatii topografice,
informatii statistice privind economia locala si regionala, regulamentul de urbanism,
planul de urbanism general si planurile de urbanism zonal).
- Vor fi proiectate în mod generos spatiile pietonale si de circulatie cu bicicleta;
-Terenurile naturale - forestiere, cu vegetatie florala sau cu luciu de apã vor fi
pastrate pe cât posibil sau integrate în parcuri;
-Comunitatile vor respecta regulile de conservare a resurselor si de reducere a
deseurilor;
- Comunitãtile vor utiliza în mod rational resursele de apa;
-Orientarea strazilor si plasamentul cladirilor vor contribui la cresterea eficientei
energetice.
2. OBIECTIVE SPECIFICE
2.1. RESURSE NATURALE
2.1.1. Mediul natural
Obiective:
 Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International

• Stabilirea unei zone de protectie peisagistica si ecologica pe malurile raului Cerna;

* Amenajarea cursului intavilan al raului Cerna pentru practicarea sporturilor nautice
si a cursului extravilan pentru practicarea sporturilor nautice extreme (rafting)
• Gospodarirea durabilã a padurilor si înfiintarea de noi plantatii;
2.1.2. Mediul construit
2.1.2.1. Infrastructura
Obiective:
* Reabilitarea si extinderea retelei de canalizare menajera si pluvialã ;
* Identificarea si eliminarea deversarilor de apa menajera fara epurare în raul Cerna
sau în stratul de apa freatica;
* Constructia unei noi statii de epurare (Program ISPA)
* Canalizare menajera pe str.Pecinisca
* Reabilitarea si modernizarea drumului de acces in statiune si a strazilor
* Refacere trama stradala – oras Baile Herculane
* Separarea functionala a categoriilor de trafic, prin devierea circulatiei auto din
zona centrala a orasului ;
* Reabilitare drum de legatura DJ367D
* Modernizare str.Izvorului
* Modernizare str.Vicol
* Reabilitare retele apa oras Baile Herculane
* Extinderea iluminatului public pe portiunea cuprinsa intre cimitir Pecinisca –
Decantor- Pod de legatura cu E70
* Amenajare canalizare in zona Decantor Vechi (Fca.de apa plata-Pod Gara CFRstr.
Siminicea)
* Modernizarea retelelor de transport a energiei termice si a apelor menajere
(Program SAMTID)
* Retehnologizarea Uzinei de trateare a apei potabile
2.1.2.2. Constructii, terenuri
Obiective:
* Rabilitarea spatiilor publice din centrul istoric al orasului
 Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International

* Stabilirea zonelor de protectie pentru monumentele si ansamblurile de arhitectura

cuprinse în lista Ministerului Culturii si Cultelor;
* Construirea unui bloc de locuinte cu 38 apartamente , pentru tineri, in zona Fca.de
paine
* Construirea unui bloc social cu 19 apartamente
* Amenajarea unui cartier de vile pentru tineri ( P+1 ), in zona Pod IGO – Pod
Pecinisca
* Mansardare blocuri zona Piata Pecinisca in vederea obtinerii de noi spatii de locuit
* Consolidare si refacere fatade blocuri
* Reparatii capitale la cladirile aflate in proprietatea Primariei
* Valorificarea terenurilor neproductive;
2.1.2.3. Zone verzi
Obiective:
• Reamenajarea parcurilor si a spatiilor verzi ;
• Împadurirea terenurilor degradate;
• Organizarea spatiilor verzi plantate în noile ansambluri de locuit.
2.1.2.4. Salubrizare
Obiective:
• Constructia unei gropi de gunoi ecologice;
• Introducerea colectarii selective a deseurilor menajere la punctele de colectare din
oras, si asigurarea refolosirii acestora;
• Eliminarea depozarii ilegale de deseuri în albia si pe malurile raului Cerna;
• Curatirea canalelor de deseuri solide.
2.1.3. Factori de mediu
2.1.3.1. Apa
Obiective:
* Alimentare cu apa ;
• Preluarea de catre Consiliul Local a izvoarelor de apa termala, delimitarea
perimetrului de protectie sanitara si hidrogeologic al acestora ;
2.1.3.2. Aerul
 Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International

Obiective:
• Introducerea monitorizarii la principalele surse emitente de poluanti atmosferici în
vederea stabilirii masurilor de reducere a aportului acestora la poluarea aerului ;
• Îmbunatatirea retelei si a sistemului de circulatie rutier în scopul reducerii aportului
traficului rutier la poluarea aerului ;
• Realizarea unui studiu privind posibilitatea înfiintarii unor fâsii verzi de-a lungul
principalelor cai rutiere pentru protectia populatiei împotriva factorilor poluanti
atmosferici, rezultati ca urmare a circulatiei rutiere.
• Eliminarea traficului rutier greu din orasul Baile Herculane, prin devierea circulatiei
pe DN67D
• Îmbunatatirea calitatii drumurilor pe întreg teritoriul orasului pentru a reduce
poluarea aerului cu pulberi .
4.2 Propuneri
Dezvoltarea activităţii de turism în staţiunea Băile Herculane este
favorizată deurmătoarele elemente:
•Existenţa de zăcăminte de apă termominerală, practic inepuizabile, de marecomplexitate
fizico-chimică, mineralogică şi cu o valoare terapeutică unanimrecunoscută;
•bioclimatul sedativ de cruţare, cu nuanţe de stimulare şi cu o
aeroionizarenegativă, benefică tonifierii şi "repunerii în formă" a organismului uman;
•cadrul natural de mare valoare peisagistică, ştiinţifică şi de recreere,
carepermite o diversificare a ofertei turistice;
•prezenţa Parcului Naţional Domogled - Valea Cernei care concentrează întrelimitele
sale peisaje, forme de relief spectaculoase, ecosisteme floristice şi faunistice de
mare valoare ştiinţifică şi cu recunoaştere mondială;
•accesibilitatea facilă, pe căi de comunicaţie rutiere şi feroviare şi
apropiereade cele navale-fluviale, pe Dunăre;
•e x i s t e n ţ a d e s t r u c t u r i d e p r i m i r e t u r i s t i c e ( c a z a r e , a l i m e n t a ţ i e ,
tratamentbalnear şi agrement) variate ca structură (cu precădere
h o t e l i e r ă ) ş i c u posibilităţi de modernizare şi ridicare a categoriei de confort;
 Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International

•tradiţia  balneară  bimilenară  şi  valoarea  arhitecturală  deosebită

aansamblurilor urbanistice existente, ce crează o atmosferă ambientală
deepocă istorică;
•potenţial uman bine pregătit şi cu experienţă profesională;apropierea de alte zone
turistice renumite şi de mare atractivitate pentru fluxurileturistice internaţionale: Porţile
de Fier, Timişoara-Arad, Haţeg-Retezat, Semenic-Muntele Mic, Oltenia de Nord.
CONCLUZII

Staţiunea Băile Herculane este cea mai veche staţiune din România şi una dintre cele mai
vechi din lume fiind cunoscută încă de pe vremea romanilor. Prima mentiune datează
din anul 153 e.n. Statiunea este recomandată pentru tratamentul
durerilor reumatismale degenerative, al bolilor inflamatorii sau subarticulare, al bolilor
sistemuluinervos periferic, precum si pentru tratamentul unor boli ginecologice,
respiratorii, ORL, dermatologice, obezitate etc.). Valea Cernei în sine constituie o
atractie deosebita pentru vizitatorii orasului statiune balneara Băile Herculane.În
prezent, în împrejurimile staţiunii Băile Herculane sunt cunoscute 16 izvoarecu apă
termominerala, insirate de-a lungul Cernei pe o lungime de aproape 4 km. Au fost executate
mai multe foraje hidrogeologice astfel obtinandu-se sporuri importante dedebite (peste 4000 m3 in
24 de ore). În toate cazurile de tratament cu ioni negativi s-a constatat o ameliorare a
starii generale a organismului. Se reglează hipertensiunea, t u l b u r a r i l e
endocrine iar durerile de cap si insomniile sunt pozitiv influentate
d e aeroionizarea staţiunii. Pe baza întregului material documentar bibliographic se pot
prezenta principalele argumente care justifică dezvoltarea turismului în această zonă turistică de
excepţie:
• Zona staţiunii Băile Herculane cuprinde un foarte interesant fenomen
geologic,falia Cernei, la care se asociază o originală conformaţie geografică;
•Extinderea mare a calcarelor, care generează ecosisteme cu echilibru fragil şi care necesită măsuri
specifice de conservare şi de protecţie;
 Universitatea Romano-Americana; Facultatea de Turism Intern si International

•Existenţa arealului pinului negru de Banat, specie endemică, renumită

pentrurezistenţa ei şi prin adaptarea ecologică;
•Zonă cu optim de răspândire a fagului, realizând aici printre cele mai
frumoasearboreturi din Europa;
•O mare  bogăţie floristică cu prezenţa a numeroase endemisme;
•O mare bogăţie faunistică, excelând prin lepidoptere (fluturi);
•Extinderea tuturor acestor aspecte pe o mare suprafaţă şi continuitate;
•Valoarea peisagistică remarcabilă datorită a patru elemente majore ale peisajului:
-roca de natură calcaroasă cu toate originalităţile ei morfosculpturale;
-gradul mare de răspândire cu specii floristice valoroase;
-apa râului Cerna şi a principalilor afluenţi, nepoluată şi plină de dinamism
însectoarele de chei;
-prezenţa apelor minerale cu mare valoare terapeutică;
•Funcţiile turistice sunt variate, formele de turism cele mai relevante fiind:
turismulbalnear, turismul de odihnă şi recreere, cel cu valenţe de cunoaştere
ştiinţifică şieducaţie ecologică, de drumeţii montane şi sporturi extreme