PROGRAMĂ

PENTRU DISCIPLINA OPȚIONALĂ

Denumirea opţionalului:  Matematică prin… joc

Tipul: opțional integrat la nivelul ariilor curriculare:

* Matematică și științe ale naturii

* Limbă  și comunicare

* Tehnologii

*Educație fizică, sport și sănătate

Clasa :   a III-a   și   a IV-a

Durata: doi ani școlari

Număr de ore pe săptamână: 1 oră

NOTĂ DE PREZENTARE

Matematica este o știință adânc ancorată în realitatea noastră de zi cu zi și de aceea este atât de
necesar ca elevii să înțeleagă acest lucru și, mai ales, să accepte că matematică trebuie și poate fi
învățată dacă i se acordă timp și atenție.

           Alegerea acestui opțional a avut la bază înclinația spre activități matematice de care au dat
dovadă mulți copii din clasă. În aceste ore, teme din programa de matematică, dar și altele pe
care învățătorii, dar și elevii le propun, pot fi abordate din unghiuri diferite, totul desfășurându-se
ca o “joacă”, dar o joacă serioasă, în care toți vor fi antrenați și toți vor fi câștigători, nu numai că
se vor amuza, dar mai ales pentru că vor învața lucruri noi, făcând corelații inter și
transdisciplinare.
Acest opțional își propune să-i învețe pe elevi să se aplece mai mult asupra datelor problemei, să
observe orice amănunt ,să stabilească legătură dintre ipoteza și concluzie, să emită judecați ,să
sesizeze calea optimă , corectă și rapidă de rezolvare, să le stimuleze interesul

             Numeroasele corelații întra-, inter- și transdisciplinare vor face ca temele, subiectele
propuse spre rezolvare să poată fi abordate din unghiuri diferite, să se desfăsoare sub formă de
joc, astfel încât elevii să se implice cu plăcere în găsirea soluțiilor.

            Strategiile adoptate vor imprima activităților o notă de divertisment, îi vor antrena pe toți
elevii în competiții de grup ale minții, vor ajuta la realizarea unei comunicări eficiente în cadrul
grupului, să lucreze cu plăcere, cu pasiune, iar nota de umor care învăluie discret unele texte –
problemă, vor ajuta copilul să-și învingă teama de necunoscut. Pornind de la „creativitate şi
modernitate” în lumea educaţiei, ne propunem să evidenţiem metode moderne de predare-
învăţare-evaluare, prin activităţi flexibile, cum ar fi jocul didactic.

            În fiecare oră, elevii vor avea coli, culori, foarfece și vor compune ei înșiși exerciții,
probleme practice și teoretice pe care le vor da spre rezolvare colegilor, deoarece este știut faptul
că imaginația copiilor este inepuizabilă, fiind necesar doar ca aceasta să fie “provocată” pentru a
se dezlănțui și pentru a oferi adevărate spectacole de inteligență.

            Pentru ca totul să se termine într-o atmosferă constructivă, dar și veselă în același timp, la
sfârșitul fiecărei ore, copiii vor vota cine a fost cel mai activ elev și acesta va primi un ecuson
inscripționat cu una din formulele: “Istețul clasei”, “Cel mai bun matematician”, “Campion la
matematică” (aceste ecusoane putând fi  realizate de către școlari la orele de abilități practice).

            Astfel, prin intermediul acestor amuzamente matematice, pot fi deschise încet, dar sigur,
porți spre matematica serioasă, fără de care realitatea complexă a zilelor noastre este de
neconceput.

COMPETENȚE GENERALE:

1. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic

2. Dezvoltarea capacităţii de explorare/investigare şi rezolvare de probleme

3. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte

variate

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE:

Competente specifice Exemple de activităţi de învăţare
1.1 Identificarea şi utilizarea conceptelor - exersarea limbajului matematic specific prin
matematice şi a limbajului matematic în verbalizarea „paşilor” realizaţi în efectuarea şi verificarea
situaţii diverse; unor exerciţii diverse;

  - recunoaşterea poziţiilor relative ale unor obiecte în

spaţiu, în raport cu sine  şi  cu repere fixe date în jocuri de
mișcare

- identificarea,   citirea şi scrierea numerelor naturale în

jocuri logice și de perspicacitate

- interpretarea unor aspecte matematice din viaţa

cotidiană;

- concursuri;
1.2 Aplicarea operaţiilor aritmetice şi a - efectuarea de exerciţii de calcul mintal;
proprietăţilor acestora în contexte variate;
- aplicarea proprietăţilor operaţiilor matematice;
 
- realizarea de analogii, scheme, grafice;

- completarea simbolurilor matematice într-o egalitate sau

inegalitate;

- construirea de coloane şi linii de cifre pentru a

obţine pătrate magice;

- efectuarea de succesiuni de calcule mintale cu numere

mici pe principiul preluării ştafetei;

- exerciţii de aflare a pătratului unui număr

- exerciţii de stabilire a corespondenţei între fracţii

ordinare, zecimale şi procente;

- jocuri matematice.
1.3 Rezolvarea şi formularea de probleme, - identificarea soluţiilor şi a etapelor ce trebuie parcurse
utilizând achiziţiile matematice; pentru rezolvarea unor probleme;

  - probleme simple de logică;

  - elaborarea unor demersuri originale de rezolvare a unor

situaţii problemă;
 
- identificarea şi aplicarea unor reguli şi scheme pentru
 efectuarea operaţiilor matematice;

- recunoaşterea situaţiilor concrete şi înţelegerea corectă a

mesajelor;

-identificarea algoritmului de rezolvare a unor probleme

cu conținut experențial;

-jocuri de logică matematică;

-punerea în scenă a unor probleme/situații problematice

care folosesc operatorii logici ,,și, sau, nu” în concursuri
și jocuri matematice.

 
2.1 Exploararea /investigarea  unor - exerciţii de interpretare a datelor;
situaţii problemă reale sau modelate,
integrând achiziţiile matematice şi cele din - activităţi de dezvoltare a capacităţii de explorare;
alte domenii. 
- identificarea informaţiilor esenţiale în rezolvarea
  problemelor şi utilizarea lor corectă;

- exerciții de  nuanţare a laturii distractive a matematicii

prin introducerea unor personaje preferate din desenele
animate, prin jocuri și reprezentări pesonale;

- extragerea informaţiilor necesare dintr-o bază de date;

- rezolvarea unor probleme atipice;

- clasificarea corpurilor dintr-un mediu, în vii și nevii și

înregistrarea concluziilor într-o diagramă Venn;

-corelarea competențelor de matematică cu cele de

comunicare în limba română, de muzică și mișcare, de
arte vizuale și abilități plastice, TIC;

- identificarea şi aplicarea unor reguli şi scheme pentru

efectuarea operaţiilor matematice;

- recunoaşterea situaţiilor concrete şi înţelegerea corectă a

mesajelor.

 
2.2. Crearea unor probleme pornind de la - recunoaşterea situaţiilor concrete şi înţelegerea corectă a
situaţii concrete mesajelor;
  - complicarea unor probleme prin introducerea unor date
suplimentare;
 
- compuneri de probleme după o expresie numerică dată/
  de la expresii simbolice date;

-  compunerea de enunţuri logice, folosind informaţii din

viaţa cotidiană.

- compunerea unor probleme cu soluţii multiple;

- formularea unor întrebări diferite, pornind de la un enunţ

dat.
  - justificarea soluţiilor la care s-a recurs în rezolvarea unei
probleme;
3.1. Manifestarea interesului în
propunerea unor modalităţi proprii de - exerciţii de compararea a variantelor alternative de
rezolvare a problemelor din diverse rezolvare a unei probleme şi de identificarea acelei mai
domenii rapide rezolvări;

  -  exerciţii de comparare a variantelor alternative de

rezolvare a unei probleme şi deciderea celei mai eficiente;
 
- rezolvări de probleme cu mai multe soluţii;
 
- formarea deprinderii de a recurge la concepte
matematice în abordarea unor situaţii cotidiene sau pentru
rezolvarea unor probleme practice;

- exprimarea clară a propriei păreri;

3.2. Manifestarea disponibilității în a - justificarea soluţiilor la care s-a recurs în rezolvarea unei
descoperi cheia, paşii logici în rezolvarea probleme;
situaţiilor problemă
- exerciţii de compararea a variantelor alternative de
rezolvare a unei probleme şi de identificarea acelei mai
rapide rezolvări;

- rezolvarea unor exerciţii – joc în care obiectele

( desenele) sunt asociate unui număr natural;

- exerciţii – joc de tip competiţie, având caracter de

ştafetă;

- soluţionarea problemelor simple sau a situaţiilor –

 problemă, utilizând corect fapte numerice şi relaţii între
mărimi date.

            CONȚINUTURI:

1.      Ne jucăm cu numere!

-          formare, citire, scriere, comparare, ordonare, rotunjire

-          scrierea numerelor cu cifrele romane

2.      Operaţii cu numere naturale:

-          adunarea şi scăderea numerelor naturale

-          terminologia specifică: termen, sumă, descăzut, scăzător, diferenţă, „cu atât mai mult”,
„cu atât mai puţin”

-          înmulţirea şi împărţirea numerelor naturale

-          terminologia specifică: factor, produs, deîmpărţit, împărţitor, „de atâtea ori mai mult”, „de
atâtea ori mai puţin”

-          evidenţierea unor proprietăţi ale adunării şi înmulţirii (comutativitate, asociativitate,

element neutru) cu ajutorul obiectelor şi al reprezentărilor, fără a folosi terminologia ordinea
efectuării operaţiilor

3.      Fracţii:

-          noţiunea de fracţie, fracţii egale, reprezentări prin desene

-          fracţii echiunitare, subunitare, supraunitare

-          compararea fracţiilor

-          adunarea şi scăderea fracţiilor cu acelaşi numitor

-          aflarea unei fracţii dintr-un întreg

-          desene

4.      Probleme pentru copii isteţi

-          probleme de atenţie, de intuiţie;

-          probleme – exerciţii; probleme – întrebări;

-          probleme distractive în proză şi versuri;

-          probleme prin analogie.

5.      Elemente intuitive de geometrie

-          figuri geometrice: punct, segment, poligoane, unghi, drepte paralele

-          patrulatere speciale: dreptunghi, romb, pătrat, trapez

-          geometrie….cu chibrituri

-          pătratul TANGRAM

6.      Măsurări folosind etaloane neconvenţionale

-          unităţi de măsură: metru, litrul, kilogramul, ora, minutul, ziua, monede, bancnote, etc.

MODALITĂŢI DE EVALUARE:

1.        METODE TRADIŢIONALE:

a.    probe scrise si orale (evaluare sumativă şi formativă) la sfârşitul unităţilor de învăţare şi în

finalul unor lecţii;

b.    probe practice;

c.    teste docimologice.
 

2.        METODE ALTERNATIVE:

a.    observaţia sistematică a comportamentului elevului;

b.    investigaţia;

c.    portofoliul – pe parcursul unităţilor de învăţare;

d.   autoevaluarea;

e.    postere

f.     ,,Clubul înțelepților”

g.    Proiect ,,Cărticică de sărbătoare”

h.    Mape tematice

i.      Dramatizări ,,La cumpărături”, ,,Pe șantier”, ,,La Zoo”, ,,Micul om de știință”      

SUGESTII METODOLOGICE:

            Se va urmări în mod sistematic realizarea de conexiuni între toate disciplinele prevăzute
în schema orară a clasei, creând contexte semnificative de învăţare pentru viaţa reală. Elevul va
învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa armonioasă la
această etapă de vârstă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare.

            Această etapă de şcolaritate reprezintă un moment important pentru stimularea

flexibilităţii gândirii, precum şi a creativităţii elevului. În acest sens, se va insista pe stimularea şi
păstrarea interesului elevului pentru această disciplină şi pe dezvoltarea încrederii în sine. Ca
metodă, jocul didactic va fi încă prezent, asigurând contextul pentru participarea activă,
individuală şi în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei. Accentul se va pune
atât pe spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor, cât şi pe rigurozitatea ştiinţifică a acestora.
Prin reluări succesive, antrenament mental, utilizarea suporturilor concrete şi a reprezentărilor
grafice, elevul ajunge să se corecteze singur, pe măsură ce noţiunile devin înţelese şi
interiorizate. Activitatea didactică se va desfăşura într-o interacţiune permanentă elev - profesor,
astfel încât să răspundă intereselor beneficiarilor. Elevii vor fi stimulaţi să întrebe, să intervină,
să aibă iniţiativă, să exprime idei şi opinii despre ceea ce învaţă.

            Rezultatele evaluării vor fi formulate prin raportare la competenţele specifice, evitându-
se comparaţiile între elevi. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea
strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă ale
elevilor. În evaluare se poate pune accent şi pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a
competenţelor dobândite de către elevi în contexte nonformale sau informale. Rezultatele
elevilor vor fi înregistrate, comunicate şi discutate cu părinţii.

            În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul

fiecărui elev.

BIBLIOGRAFIE:

1. Pârâială, Viorica, Pârâială, Dumitru, „Matematica – manual pentru clasa a IV – a”, Editura
Aramis, Bucureşti, 2004

2. Peneş, Marcela, Culegere de matematică clasele III – IV”, Editura, Ana 2000, Bucureşti, 2004

3. Maior, Aurel, Blaga, Vasile, - „Culegere de matematică – clasele II – IV”,  Editura Aramis,
Bucureşti, 2004

4. Petrică, Ion - „Matematică – Probleme pentru clasele I – IV”, Editura Petrion, Bucureşti, 1996

5. „Matematica distractivă – clasa a IV – a”, coord. Nicolae, Alina, Editura Aramis, Bucureşti,
2000

6. Peneş, Marcela - „Caiet de vacanţă – clasa a IV – a”, Editura Ana 2000, Bucureşti, 2004

7. Waters, V., „Poveşti raţionale pentru copii”, Editura ASCR, Cluj- Napoca, 2003

8. Jurcă, A., Sânpălean, M., Monce, I., „Ne jucăm, rezolvăm, învăţăm…”, Editura Hiperbola,
Turda, 2001

 
Permalink