LUCRARE DE ABSOLVIRE

denumire curs
Inspector SSM

titlul lucrare
Cercetare accidente de muncă

Lector

2022
Accident de munca – definiție

Prin accident de munca se înțelege vătămarea violentă a organismului, precum și intoxicația

acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea
îndatoririlor de serviciu și care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puțin 3 zile
calendaristice, invaliditate ori deces.

Conform Legii 319/2006, este, de asemenea, accident de munca:

*accidentul suferit de persoane aflate în vizită în întreprindere, cu permisiunea

angajatorului;

*accidentul suferit de persoanele care îndeplinesc sarcini de stat sau de interes public,
inclusiv în cadrul unor activități culturale, sportive, în țară sau în afara granițelor țării, în
timpul și din cauza îndeplinirii acestor sarcini;

*accidentul survenit în cadrul activităților cultural sportive organizate, în timpul și din cauza
îndeplinirii acestor activități;

*accidentul suferit de orice persoană ca urmare a unei acțiuni întreprinse din propria
inițiativă pentru salvarea de vieți omenești, precum și accidentul suferit în timpul
intervenției de urgență sau al pregătirii în vederea participării la aceasta, pe durata
efectuării serviciului de voluntariat organizat conform prevederilor legale;

*accidentul suferit de orice persoană, ca urmare a unei acțiuni întreprinse din proprie
inițiativă pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol care amenință avutul public și privat;

*accidentul cauzat de activități care nu au legătură cu procesul muncii, dacă se produce la

sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, în calitate de angajator, ori în alt loc
de muncă organizat de aceștia, în timpul programului de muncă, și nu se datorează culpei
exclusive a accidentatului;

*accidentul de traseu, dacă deplasarea s-a făcut în timpul și pe traseul normal de la

domiciliul lucrătorului la locul de muncă organizat de angajator și invers;

*accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei juridice sau de la adresa

persoanei fizice la locul de muncă sau de la un loc de muncă la altul, pentru îndeplinirea
unei sarcini de muncă;
*accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei juridice sau de la adresa
persoanei fizice la care este încadrată victima, ori de la orice alt loc de muncă organizat de
acestea, la o altă persoană juridică sau fizică, pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă, pe
durata normală de deplasare;

*accidentul suferit înainte sau după încetarea lucrului, dacă victima prelua sau preda
uneltele de lucru, locul de muncă, utilajul ori materialele, dacă schimba îmbrăcămintea
personală, echipamentul individual de protecție sau orice alt echipament pus la dispoziție de
angajator, dacă se afla în baie ori în spălător sau dacă se deplasa de la locul de muncă la
ieșirea din întreprindere sau unitate și invers;

*accidentul suferit în timpul pauzelor regulamentare, dacă acesta a avut loc în locuri
organizate de angajator, precum și în timpul și pe traseul normal spre și de la aceste locuri;

*accidentul suferit de lucrători ai angajatorilor români sau de persoane fizice române,

delegați pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în afara granițelor țării, pe durata și
traseul prevăzute în documentul de deplasare;

*accidentul suferit de personalul român care efectuează lucrări și servicii pe teritoriul altor
țări, în baza unor contracte, convenții sau în alte condiții prevăzute de lege, încheiate de
persoane juridice române cu parteneri străini, în timpul și din cauza îndeplinirii îndatoririlor
de serviciu;

*accidentul suferit de cei care urmează cursuri de calificare, recalificare sau perfecționare a
pregătirii profesionale, în timpul și din cauza efectuării activităților aferente stagiului de
practică;

*accidentul determinat de fenomene sau calamități naturale, cum ar fi furtună, viscol,

cutremur, inundație, alunecări de teren, trăsnet (electrocutare), dacă victima se afla în
timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu;

*dispariția unei persoane, în condițiile unui accident de muncă și în împrejurări care

îndreptățesc presupunerea decesului acesteia;

*accidentul suferit de o persoană aflată în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, ca urmare a

unei agresiuni
Accident de munca – clasificare

Accidentele de muncă se clasifică, în raport cu urmările produse și cu numărul persoanelor

accidentate, în:

a) accidente care produc incapacitate temporară de muncă de cel puțin 3 zile calendaristice;
b) accidente care produc invaliditate (prin invaliditate se înțelege pierdere parțială sau
totală a capacității de muncă, confirmată prin decizie de încadrare într-un grad de
invaliditate, emisă de organele medicale în drept);
c) accidente mortale;
d) accidente colective, când sunt accidentate cel puțin 3 persoane în același timp și din
aceeași cauză.

Cercetarea Accidentelor De Muncă

Cercetarea accidentelor de muncă a arătat importanța măsurilor care vizează siguranța și

securitatea la locul de muncă, precum și ratele de accidentare în cadrul organizațiilor.
Pentru a preveni accidentele sau pentru a reduce impactul lor, sunt necesare:

*investigarea detaliată a tuturor posibilităților pentru a determina cauzele și efectele

*stabilirea instrumentelor eficiente pentru prevenirea și controlul acestora.

Cercetarea accidentelor câștigă tot mai multă popularitate ca instrument de prevenire a

accidentelor, având în vedere importanța cunoașterii factorilor cauzali ai acestor
evenimente pentru prevenirea eficientă, precum și pentru gestionarea riscurilor. Investigația
și analiza accidentelor ar trebui privite ca un mijloc de îmbunătățire a performanței în
materie de siguranță în viitor, precum și ca pe o oportunitate de învățare organizațională

Factorii care pot conduce la producerea accidentelor

Cauzele unui accident de muncă pot fi numeroase. Totuși, accidentele de muncă se produc
adesea din cauza:

*lipsei sau deficienței de planificare și organizare a companiei;

*condițiilor nesigure la locul de muncă;

*factorilor umani (elemente psihologice/ sociale/ culturale, respectiv pregătirea
organizațională).

Din moment ce natura comportamentului uman este subiectivă, cercetarea accidentelor de

muncă devine o sarcină dificilă întrucât aspectele psihosociale pot fi sau nu legate direct de
activitatea de muncă. Astfel, investigarea unui accident devine complexă și trebuie să se
bazeze pe o cantitate mai mare de informații adunate de responsabilii de siguranța și
securitatea în muncă.

De cele mai multe ori, accidentele la locul de muncă sunt determinate și de factorii
organizaționali, reflectând:

*lipsa și/ sau inadecvările privind securitatea și siguranța în muncă;

*eșecurile în managementul organizației;

*procedurile operaționale și proiectările.

Diagnostic provizoriu şi analize medicale

La solicitarea organelor care efectuează cercetarea evenimentului, unitatea sanitară care

acorda asistenta medicală de urgenta se va pronunţa în scris cu privire la diagnosticul
provizoriu, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la primirea solicitării.

Unitatea sanitară prevăzută la alin. (1) va lua măsuri pentru recoltarea imediata a probelor
de laborator, în vederea determinării alcoolemiei sau a stării de influenta a produselor ori
substanţelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora, precum şi
pentru recoltarea altor probe specifice solicitate de inspectoratul teritorial de munca,
urmând sa comunice rezultatul determinarilor specifice în termen de 5 zile lucrătoare de la
obţinerea acestora.

Cercetarea accidentelor de muncă

În urma unui accident sau vătămare profesională, trebuie efectuată cu promptitudine o

investigație pentru a se asigura că sunt obținute informații exacte. Cadrul legal care
reglementează cercetarea accidentelor de muncă este HG 1425/ 2006 (capitolul VII,
secțiunea a 2-a)
Scopul cercetării accidentelor de muncă

Investigarea accidentelor de muncă are menirea de:

*a identifica contextul și factorii care le-au declanșat;

*a stabili prevederile legale care nu au fost respectate;

*a preciza responsabilitățile și a dispozițiile care trebuie implementate pentru evitarea

situațiilor asemănătoare;

*a constata natura accidentului.

Când are loc cercetarea accidentelor?

Activitatea de investigare a accidentelor produse la locul de muncă are loc după

comunicarea acestora la Inspectoratul Teritorial de Muncă, ținând cont de prevederile art.
29, alin (1).

Starea de fapt la locul accidentului

Angajatorul va lua măsurile necesare pentru a nu se modifica starea de fapt rezultată din
producerea evenimentului, pana la primirea acordului din partea organelor care efectuează
cercetarea, cu excepţia cazurilor în care menţinerea acestei stări ar genera producerea altor
evenimente, ar agrava starea accidentatilor sau ar pune în pericol viata lucrătorilor şi a
celorlalţi participanţi la procesul muncii.

În situaţia în care este necesar sa se modifice starea de fapt rezultată din producerea
evenimentului, se vor face, după posibilităţi, schite sau fotografii ale locului unde s-a produs,
se vor identifica şi se vor ridica orice obiecte care conţin sau poarta o urma a evenimentului;
obiectele vor fi predate organelor care efectuează cercetarea şi vor constitui probe în
cercetarea evenimentului.

Pentru orice modificare a stării de fapt rezultată din producerea evenimentului, angajatorul
sau reprezentantul sau legal va consemna pe propria răspundere, într-un proces-verbal,
toate modificările efectuate după producerea evenimentului.

Cine efectuează cercetarea accidentelor de muncă?

În cazul evenimentelor care determină incapacitatea temporară de muncă, investigația va fi
efectuată de compania angajatoare la care a avut loc accidentul. Inspectoratul Teritorial de
Muncă intervine în cazul în care:

*evenimentul s-a soldat cu afectarea integrității personalului;

*victimele sunt cetățenii străini;

*cetățeni străini sunt implicați în accident.

Crearea comisiei de cercetare

Compania unde a avut loc evenimentul, are datoria de a întocmi o comisie responsabilă de
investigarea accidentului. Aceasta va fi construită din cel puțin 3 persoane, dintre care 1
persoană trebuie să aibă funcția de:

*muncitor nominalizat;

*reprezentant ssm intern;

*reprezentant ssm extern;

În cazul în care angajatorul se ocupă de siguranța și securitatea în muncă, este interzisă

participarea în cadrul comisiei de investigare. În acest sens, acesta este nevoit să contacteze
un serviciu extern de ssm.

Dacă accidentul a afectat angajați ai altor companii, comisia va include și persoane

desemnate prin decizia scris a celorlalte companii.

În cazul unui accident rutier, angajatorul care asigură transportul este responsabil de
efectuarea cercetării evenimentului conform prevederilor în vigoare. Dacă evenimentul a
avut loc în afara unității și angajatorul nu este implicat, această cercetare se va efectua
ținând cont de termenii legali.

Dacă din diverse motive, angajatorul nu are angajați specializați sau suficienți pentru
asigurarea unei investigații eficiente, acesta are datoria de solicita serviciile unei companii
specializate în prevenirea și protecția în muncă.
Ce presupune cercetarea la locul accidentului?

După producerea unui accident de circulație pe drumuri publice, la care au participat

persoane în scop de serviciu, comisia creată de angajator și ITM-ul (sau Inspecția muncii) va
solicita de la Poliția Rutieră următoarele documente:

*un exemplar al Procesului-verbal de investigare la fața locului;

*alte documente indispensabile cercetării: copii la declarații, foi de parcurs, ordine de

deplasare, schițe.

Poliția Rutieră trebuie să trimită aceste acte în maxim 5 zile lucrătoare de la cererea acestor
instituții.

Având aceste documente care atestă realizarea sarcinilor de muncă, instituțiile desemnate
pot iniția cercetarea accidentului ținând cont de legislația în vigoare. Conform
legii, drepturile organelor împuternicite să realizeze investigația sunt:

*să obțină declarații scrise;

*să rețină sau să ceară reținerea dovezilor indispensabile cercetării.

*să ceară sau să analizeze orice document al angajatorului;

Toate costurile generate de aceste activități vor fi acoperite de compania în care s-a produs
accidentul.

Există situații în care este necesară prezența unor specialiști care să realizeze evaluări
tehnice. Acestea vor fi incluse în dosarul de cercetare al accidentului. Chiar și în acest caz,
costurile generate de expertize vor fi acoperite de firma la care a avut loc acel eveniment.

Cercetarea accidentului de muncă care s-a soldat cu incapacitate temporară de muncă va

avea o durată de maximum 10 zile lucrătoare de la momentul în care a avut loc, exceptând
următoarele situații:

*obținerea de dovezi;

*realizarea de evaluări;

*determinări de noxe.
Pentru aceste cazuri, se poate obține o prelungire a duratei de cercetare printr-o solicitare
scrisă și justificată către ITM.

De asemnea, dacă între timp se ivește invaliditatea dovedită prin decizie sau decesul, ITM va
include în dosar un Proces-verbal nou de cercetare. Acest document va fi întocmit în maxim
10 zile lucrătoare din momentul în care ITM primește decizia de includere într-un grad de
handicap sau certificatul de stabilire medico-legală.

Invaliditate evidentă va fi evaluată de ITM aferent, ca accident care a condus la incapacitate

temporară de muncă, ținându-se cont de efectele generate ulterior ți de prevederile legale.
Sunt excluse cazurile în care sunt solicitate dovezi suplimentare. Pentru acest lucru, ITM
poate cere de la Inspecția Muncii extinderea perioadei de cercetare.

În urma unui eveniment care s-a soldat cu deces, invaliditate adeverită ulterior, cu accidente
colective sau cu dispariția unor persoane, cercetarea poate fi finalizată în maxim 15 zile de la
momentul producerii, exceptând cazurile:

*emiterea certificatului medico-legal

*eliberarea raportului de evaluare/ constatare medico-legală

*obținerea de dovezi

*realizarea de evaluări

Similar cazului anterior, durata poate fi extinsă printr-o cerere scrisă și dovedită depusă la
Inspecția Muncii.

Documente necesare la dosarul de cercetare

Dosarul de cercetare a evenimentelor include următoarele elemente:

A. Documente și acte originale

*inventarul documentelor din dosar;

*procesul-verbal de cercetare;
*nota de constatare la locul accidentului – acest document este întocmit de Inspectorul de
muncă sau de lucrătorul ssm desemnat (intern sau extern, după caz), imediat după iscarea
evenimentului. Acest act va fi semnat și de către angajator. Documentul va include detalii
despre:

*starea persoanei accidentate;

*echipamentul individual de protecție existent sau inexistent;

*situația echipamentelor de muncă;

*starea de funcționare a instrumentelor de protecție;

*bararea și semnarea fișei de instruire individuală;

*obținerea de documente sau dovezi;

orice alt semn care ar putea identifica factorii și contextul producerii evenimentului.

Nota nu va fi completată dacă locul evenimentului încă prezintă un grad de pericol ridicat și
critic de accidentare. Din acest motiv, inspectorii de muncă nu au acces la acea zonă pentru
a efectua această constatare.

3.1. Nota de constatare la locul accidentului, completată de alte structuri de cercetare

avizate în prezența reprezentanților ITM și care substituie nota menționată anterior.

4. Schițe și fotografii care fac referire la accidentul produs;

5. Declarațiile persoanelor accidentate (în situațiile evenimentelor soldate cu incapacitate

temporară de muncă sau invaliditate);

6. Declarațiile martorilor și ale altor persoane care pot ajuta la identificarea

contextului și factorilor care au favorizat producerea accidentului;

B. Copii după documente și acte

*Copii ale documentelor menite să clarifice contextul și factorii care au determinat

evenimentul;

*Copii ale certificatului constatator sau ale autorizațiilor de desfășurare a activității

angajatorului;
*Copii ale listei de stabilire a riscurilor profesionale și ale fișei de aptitudini, completate
conform legislației;

*Copii ale C.I.M-urilor persoanelor accidentate;

*Copii ale fișelor de instruire individuală în domeniul SSM ale persoanelor vătămate. În

situația decesului, acestea vor fi anexate în original.

*Concluziile din raportul de constatare medico-legală, în situația decesului;

*Copie după decizia judecătorească care atestă decesul, în situația victimelor dispărute;

*Copie după certificatele de concediu medical, în situația evenimentului soldat cu

incapacitate temporară de muncă.

*Copie după hotărârea de includere într-un grad de handicap, în situația evenimentului

urmat de invaliditate.

*Copii ale documentelor furnizate de unitățile medicale care au oferit asistență persoanelor

vătămate (inclusiv cea de urgență, în care sunt menționate ora consultației și diagnosticul
primit).

*Copie după Procesul-verbal de cercetare la locul accidentului, întocmit de Poliția Rutieră (în
situația evenimentelor de circulație pe drumurile publice).

Documente suplimentare pentru dosarul de cercetare

Uneori, dosarul de cercetare mai poate conține și alte documente:

*Copie a autorizației de desfășurare a unei activități care are nevoie de atestat;

*Copie după diplomă, adeverință sau certificat de calificare a persoanei vătămate;

*Documente de expertiză tehnică, completate odată cu cercetarea accidentului;

*Documente care să dovedească locul, ora și data producerii accidentului, respectiv

prezența accidentatului la acel eveniment.

*Acte care să justifice că victima se afla în interes de serviciu;

*Corespondența cu alte unități privind obținerea documentelor cerute pentru întocmirea

dosarului;
*Adresele de extindere a duratei cercetării;

*Documentul medical furnizat de unitatea care a asigurat asistență de urgență, în care este 
menționat diagnosticul la internare, respectiv externare;

*Procesul-verbal întocmit după producerea accidentului;

*Formularul pentru consemnarea evenimentului (FIAM);

Criteriile de validare a dosarului de cercetare

Întocmirea dosarului care privește cercetarea accidentelor de muncă trebuie să respecte o

serie de criterii pentru ca acesta să fie valid. Astfel, acesta trebuie să îndeplinească
următoarele reguli:

*Numerotarea filelor dosarului, semnarea lor de către Inspectorul/ membrii comisiei de

cercetare și ștampilarea de către inspectorat/ angajator.

*Consemnarea în opis a numărului total de file pe care dosarul de cercetare îl

conține și numărul de foi pe care orice act din anexă îl are.

*Identificarea oricărui document (exclus Procesul-verbal de cercetare) ca anexă în dosarul

de cercetare.

*Bararea paginilor și spațiilor albe.

*Adăugarea de explicații la schițele referitoare la accident (anexate la dosar).

*Adăugarea de explicații la fotografii clare privind accidentul produs;

*Inserarea formularului pentru declarație, întocmit ținând cont de modelul specificat în

anexa nr. 14.

*Includerea formei tehnoredactate a declarațiilor pentru evitarea confuziilor. Aceste

documente trebuie să ateste conformitatea cu originalele și să fie semnate de inspectorul/
membrii comisiei de cercetare.

Întocmirea dosarului de cercetare a accidentelor de muncă

Dosarul de cercetare a evenimentului se va alcătui în:

a. singur exemplar:

*incapacitate temporară de muncă – dosarul va rămâne în arhivele angajatorului care ia în

evidență respectivul eveniment.

*evenimentele periculoase – dosarul va rămâne la ITM-ul care a realizat cercetarea;

b. 2 exemplare:

*invaliditate constată prin decizie, deces sau accidente colective – dosarul original va
transmis către instituțiile de urmărire penală, în timp ce un exemplar va fi păstrat la ITM-ul
care a realizat cercetarea.

*invaliditate evidentă – dosarul original va fi trimis șa ITM, iar celălalt exemplar va rămâne la
angajatorul care include evenimentul în evidență.

*incapacitate temporară de muncă sau evenimente periculoase (unde sunt implicate

infracțiuni) – dosarul original va fi trimis instituțiilor de urmărire penală.

c. 3 exemplare:

*accidentele cercetate de Inspecția Muncii – dosarul original va ajunge la instituțiile de

urmărire penală, în timp ce un exemplar va fi păstrat de Inspecția Muncii, iar altul de ITM-ul
aferent zonei în care a avut loc accidentul;

d. mai multe exemplare:

*invaliditate temporară de muncă pentru angajații altor companii – dosarul original va fi

păstrat de firma care ia în evenimentul în evidență, iar restul dosarelor vor fi transmise
respectivilor angajatori.

Precizări referitoare la P.V. de cercetare

La capitolul privind “numele persoanelor şi în ce calitate efectuează cercetarea

evenimentului” se vor indica, de asemenea, prevederile legale potrivit cărora persoanele
sunt îndreptăţite sa efectueze cercetarea, precum şi numele angajatorului şi ale persoanelor
care au participat din partea organelor competente la primele cercetări.
La capitolul privind “perioada de timp şi locul în care s-a efectuat cercetarea” se vor indica,
de asemenea, motivele pentru care s-a solicitat prelungirea termenului de cercetare.

La capitolul privind “data şi ora producerii evenimentului” se va indica, de asemenea, data

decesului, pentru cazul în care s-a produs un eveniment şi ulterior a survenit decesul
victimelor implicate în acest eveniment

În capitolul prevăzut “datele de identificare a angajatorului la care s-a produs evenimentul”

se vor indica, de asemenea, datele de identificare ale angajatorilor la care sunt/au fost
angajate victimele, numele reprezentanţilor legali ai angajatorilor, numărul documentului
prin care s-a certificat autorizarea de funcţionare din punct de vedere al securităţii şi
sănătăţii în munca, adresa punctului de lucru.

În capitolul prevăzut” datele de identificare a accidentatului/accidentatilor” se vor indica,

de asemenea, următoarele: numele, prenumele, cetăţenia, varsta, starea civilă, numărul de
copii minori, domiciliul, locul de munca la care este încadrat, profesia de baza, ocupaţia în
momentul accidentarii, vechimea în munca, în funcţie sau în meserie şi la locul de munca,
data efectuării ultimului instructaj în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca, iar pentru
persoanele care, în momentul accidentarii, desfasurau o activitate pentru care este
necesară autorizare, se va face referire şi la aceasta.

Capitolul prevăzut la “descrierea detaliată a locului, echipamentului de munca, a

împrejurărilor şi modului în care s-a produs evenimentul” va conţine următoarele
subcapitole:

a) descrierea detaliată a locului producerii evenimentului;

b) descrierea detaliată a echipamentului de munca;

c) descrierea detaliată a împrejurărilor;

d) descrierea detaliată a modului în care s-a produs evenimentul.

În capitolele prevăzute la art. 128 lit. k)-m) se va face trimitere la reglementările legale în
vigoare incalcate, cu redarea integrala a textului acestora.
Denumirea capitolului prevăzut la art. 128 lit. o) se va schimba în "Propuneri pentru
sancţiuni administrative şi disciplinare", în cazul accidentelor cercetate de către comisia
numita de angajator.

Capitolele prevăzute la art. 128 lit. w) şi x) se vor regasi în procesul-verbal de cercetare

numai pentru evenimentele cercetate de către inspectoratul teritorial de munca sau
Inspecţia Muncii, conform competentelor.

În cazul accidentelor cu ITM, procesul-verbal de cercetare se va încheia cu capitolul prevăzut

la art. 128 lit. w), care va fi numit "Viza angajatorului".

În situaţiile în care din cercetare rezulta ca accidentul nu întruneşte condiţiile pentru a fi

încadrat ca accident de munca, se va face aceasta menţiune la capitolele procesului-verbal
de cercetare prevăzute la art. 128 lit. q) şi r) şi se vor dispune măsurile care trebuie luate de
angajator pentru prevenirea unor cazuri asemănătoare.

Comisia de cercetare a unui eveniment numita de angajator poate face propuneri de

sancţiuni disciplinare şi/sau administrative, pe care le va mentiona în procesul-verbal de
cercetare.

În cazul în care accidentul de munca s-a produs la un angajator, altul decât cel care îl
înregistrează, un exemplar din procesul-verbal de cercetare va fi trimis şi acestuia.

În cazul în care angajatorul la care se înregistrează accidentul de munca isi are sediul,
domiciliul sau resedinta pe teritoriul altui judeţ decât cel pe raza căruia s-a produs
accidentul, se va trimite un exemplar din procesul-verbal de cercetare inspectoratului
teritorial de munca pe raza căruia are sediul, domiciliul sau resedinta angajatorul.

În cazul evenimentelor care nu au fost comunicate şi cercetate, dar persoana vătămată

prezintă un certificat medical cu cod "accident de munca", angajatorul care şi-a asumat
atribuţiile în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca/lucrătorul desemnat/serviciul intern
de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie va solicita acesteia o
declaraţie scrisă privind modul şi împrejurările în care s-a produs evenimentul.

Model proces verbal de cercetare accident de muncă

*DATA INCHEIERII PROCESULUI VERBAL

*NUMELE PERSOANELOR SI IN CE CALITATE EFECTUEAZA CERCETAREA EVENIMENTULUI

In conformitate cu prevederile art. 29. alin (1). lit. a), din Legea securitatii si sanatatii in
munca nr. 319/2006, ale art. 116. alin. (1), (2) si (3) din Normele Metodologice de aplicare a
prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, aprobate prin H.G. nr.
1425/2006, modificate si completate cu prevederile H.G. nr. 955/2010, H.G. nr. 1242/2011;
H.G. nr. 767/2016 si ale Deciziei nr. ..../19.01.2017 (Anexa 1) a reprezentantului legal al
societatii, cercetarea evenimentului se efectueaza de catre o comisie alcatuita din urmatorii:

1. Preşedinte: ". . . . ." - administrator

2. Membru: " . . . . . ."-ing.

3. Membru: ". . . . . ." specialist SSM -serviciu extern

*PERIOADA DE TIMP ŞI LOCUL IN CARE S-A EFECTUAT CERCETAREA;

Cercetarea a fost efectuata in perioada 19.01.2017 - 08.02.2017 la locul producerii

evenimentului si la punctul de lucru al S.C. " . . . . . . . " S.R.L. din Jud. . . . ., Str.. . . . . . ,
nr. . . . ..

*OBIECTUL CERCETĂRII;

Cercetarea a avut ca obiect stabilirea imprejurarilor si cauzelor reale care au condus la

producerea evenimentului in care a fost implicat Dl. X, a reglementarilor legale in vigoare
care au fost incalcate, a masurilor ce se impun pentru prevenirea altor evenimente similare
a persoanelor care se fac raspunzatoare de nerespectarea normelor de securitate si
sanatate in munca si a sanctiunilor aplicate acestora, precum si stabilirea caracterului
accidentului in conformitate cu prevederile "Normelor Metodologice privind comunicarea si
cercetarea evenimentelor, inregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a incidentelor
periculoase, semnalarea, cercetarea, declararea si raportarea bolilor profesionale!", norme
aprobate prin H.G. nr. 1425/2006, modificata si completata cu H.G nr. 955/2010, H.G. nr.
1242/2011; H.G. nr. 767/2016 .

*DATA SI ORA PRODUCERII EVENIMENTULUI;

*LOCUL PRODUCERII EVENIMENTULUI

În hala de producţie din sediul societăţii S.C. ". . . . . . " S.R.L., în . . . . . . Str. . . . . . . ., nr. . . . . .,
Jud. . . . ...

*DATELE DE IDENTIFICARE ALE ANGAJATORULUI LA CARE S-A PRODUS EVENIMENTUL,

NUMELE REPREZENTANTULUI SAU LEGAL (Anexa 14)

Denumirea societatii: S.C.." . . . . ." SRL

Adresa societatii: - sediul social: Jud.. . . . , Str. . . . ., nr. . . . ..

Înaintarea dosarului de cercetare a accidentelor de muncă

Este necesară trimiterea dosarului către ITM-ul aferent zonei în care s-a produs accidentul
pentru a examina și aviza dosarul realizat de comisia de cercetare a angajatorului. Acest
lucru trebuie să se realizeze în maxim 5 zile lucrătoare de la terminarea cercetării.

Are loc analizarea și avizarea dosarului de către ITM. Dosarul va fi înapoiat în maxim 7
zile lucrătoare de când a fost primit.

Dacă cercetarea nu a fost realizată conform legislației, ITM va scrie măsurile pentru ca
Procesul-Verbal să fie refăcut, respectiv dosarul să fie completat. Astfel, comisia de
cercetare este nevoită să rezolve aceste situații în maxim 5 zile lucrătoare de când a primit
dosarul.

În situația unei incapacități temporare de muncă sau a unor evenimente periculoase (unde
sunt implicate infracțiuni), ITM va trimite dosarul original către o instituție de urmărire
penală, chiar după ce a primit avizul.

Pentru dosarul original de cercetare realizat de ITM, legislația prevede că avizarea va fi

realizată de Inspecția Muncii în maxim 5 zile lucrătoare după terminarea cercetării. După
primirea avizului din partea Inspecției Muncii, ITM poate înainta dosarul către instituția de
urmărire penală. În situația dosarului întocmit de comisia instituită de Inspecția Muncii, este
necesar avizul Inspectorului General de Stat.

Dacă vorbim despre dosarul de cercetare aferent dispariției unor persoane (determinată de

un accident/ context care implică decesul), atunci acesta se va păstra la ITM-ul care a
realizat cercetarea până când se eliberează o decizie judecătorească care declară decesul.
După ce a fost completat și cu acest act, dosarul va fi trimis către Inspecția Muncii pentru a
primi avizul.

Inspecția Muncii are obligația de aviza și restitui dosarele realizate de ITM în maxim 10 zile
lucrătoare de când le-a primit.

Dacă această instituție descoperă că cercetarea nu a fost realizată conform legislației, poate
solicita completarea dosarului și adăugarea unui Proces-verbal nou aferent cercetării. Prin
urmare, ITM realizează din nou Procesul-verbal și completează dosarul ținând cont de
solicitările Inspecției Muncii, în maxim 5 zile lucrătoare de când se află în posesia acestui
dosar. Apoi, dosarul și Procesul-verbal nou vor trimise către instituția de urmărire penală.

Dosarul de cercetare aferent unui accident soldat cu invaliditate (transmis la instituția de

urmărire penală) se înaintează către ITM-ul care a realizat cercetarea pentru ca dosarul și
noul Proces-verbal să fie completat dacă intervine decesul (confirmat de un act medico-
legal). Dosarul revine în posesia ITM-ului în maxim 10 zile lucrătoare de la solicitare. ITM va
completa dosarul și Procesul-verbal nou în maxim 5 zile lucrătoare de când l-a primit.
Acestea vor fi avizate de către Inspecția Muncii, care ulterior le va înapoia ITM-ului în maxim
10 zile. După primirea avizului Inspecției Muncii, dosarul va ajunge și în posesia organelor de
urmărire penală.

Accidente de muncă înregistrate în anul 2020

Concluzii

Este important de remarcat faptul că accidentele sunt doar vârful aisbergului, iar înțelegerea
cauzei care le determină devine esențială pentru prevenirea lor. Nu este suficient doar să
înveți despre accidentele deja întâmplate, ci este necesar a se studia și micile incidente, care
sunt considerate a fi o altă sursă de învățare eficientă și de prevenire a accidentelor. Prin
urmare, siguranța la locul de muncă ar trebui privită ca pe o investiție pentru organizație.

Bibliografie:
www.easyssm.ro

www.law-parteners.ro

www.legea5.ro

www.inspectiamuncii.ro