APENDICELE A: CRITERIILE GENERICE AFERENTE PRINCIPIULUI DE „A NU ADUCE

PREJUDICII SEMNIFICATIVE” PENTRU ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE

I. Criterii

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza
riscurilor enumerate în tabelul din secțiunea II a prezentului apendice, prin efectuarea unei
evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a) etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în
lista din secțiunea II a prezentului apendice care pot afecta performanța activității economice
pe durata sa de viață preconizată;

(b) în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor
riscuri climatice fizice incluse în lista din secțiunea II a prezentului apendice, o evaluare a
riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice
sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c) o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității

și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a) pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se
realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b) pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de
ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii
pentru viitor320 care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel
puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile
majore.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe

orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de
analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai
recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice321, cele mai
recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă
deschisă322 sau cu plată.

În cazul activităților existente și al activităților noi care utilizează active fizice existente,
operatorul economic pune în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”), pe o

320
Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP)
stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5,
RCP6.0 și RCP8.5.
321
Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate
periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației
Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice,
https://www.ipcc.ch/reports/.
322
De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

RO 199 RO
 perioadă de până la cinci ani, care reduc cele mai importante riscuri climatice fizice
identificate care sunt semnificative pentru activitatea respectivă. În consecință, se elaborează
un plan de adaptare pentru punerea în aplicare a acestor soluții.

În cazul activităților noi și al activitățile existente care utilizează active fizice nou construite,
operatorul economic integrează, în momentul proiectării și al construcției, soluțiile de
adaptare care reduc cele mai importante riscuri climatice fizice identificate care sunt
semnificative pentru activitatea respectivă și le pune în aplicare înainte de începerea
operațiunilor.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile

climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al
patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice; acestea sunt coerente cu
strategiile și planurile de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național și iau în
calcul utilizarea soluțiilor bazate pe natură323 sau se bazează, în măsura posibilului, pe
infrastructura albastră sau pe infrastructura verde324.

II. Clasificarea pericolelor legate de climă325

Riscuri legate de Riscuri legate de Riscuri legate de Riscuri legate de

temperatură vânt ape masa solidă
Schimbarea Schimbarea Schimbarea Eroziunea costieră
temperaturii (aer, regimului vântului regimului
apă dulce, apă de precipitaților și a
mare) tipurilor de
precipitații (ploaie,
grindină,
zăpadă/gheață)
Cronice

Stresul termic Precipitații sau Degradarea solului

variabilitate
hidrologică
Variabilitatea Acidificarea Eroziunea solului
temperaturii oceanelor
Topirea Intruziunea salină Solifluxiune
permafrostului

323
Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din
punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la
consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura,
precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții
sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile
bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice
(versiunea [data adoptării]: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation_ro).
324
A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social
European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al
Europei [COM(2013) 0249 final].
325
Lista pericolelor legate de climă din acest tabel nu este exhaustivă, fiind doar o listă indicativă a celor
mai răspândite pericole care trebuie luate în considerare, ca un minim, la evaluarea riscurilor climatice
și a vulnerabilității.

RO 200 RO
 Creșterea nivelului
mării
Stresul hidric
Val de căldură Ciclon, uragan, Secetă Avalanșă
taifun
Val de frig/îngheț Furtună (inclusiv Precipitații Alunecare de teren
viscole și furtuni de abundente (ploaie,
praf și de nisip) grindină,
Acute

zăpadă/gheață)
Incendiu forestier Tornadă Inundație (costieră, Subsidență
fluvială, pluvială,
subterană)
Golirea bruscă a
lacurilor glaciare

RO 201 RO
 APENDICELE B: CRITERIILE GENERICE AFERENTE PRINCIPIULUI DE „A NU ADUCE
PREJUDICII SEMNIFICATIVE” PENTRU UTILIZAREA DURABILĂ ȘI PROTECȚIA
RESURSELOR DE APĂ ȘI A CELOR MARINE

Riscurile de degradare a mediului legate de menținerea calității apei și de evitarea stresului

hidric sunt identificate și abordate cu scopul de a atinge o stare bună a apei și un potențial
ecologic bun, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctele 22 și 23 din Regulamentul (UE)
2020/852, în conformitate cu Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a
Consiliului326 și cu un plan de gestionare a utilizării și protecției apei, elaborat în temeiul
acesteia pentru corpul sau corpurile de apă potențial afectat(e), în consultare cu părțile
interesate relevante.

În cazul în care se efectuează o evaluare a impactului asupra mediului în conformitate cu

Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului327 și aceasta include o
evaluare a impactului asupra apei în conformitate cu Directiva 2000/60/CE, nu este necesară o
evaluare suplimentară a impactului asupra apei, cu condiția ca riscurile identificate să fi fost
abordate.

326
Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a
unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).
În cazul activităților desfășurate în țări terțe, în conformitate cu legislația națională aplicabilă sau cu
standardele internaționale care urmăresc obiective echivalente privind starea bună a apei și potențialul
ecologic bun, prin norme procedurale și de fond echivalente, și anume un plan de gestionare a utilizării
și protecției apei elaborat în consultare cu părțile interesate relevante, care să asigure că 1) se evaluează
impactul activităților asupra stării identificate sau asupra potențialului ecologic al corpului sau
corpurilor de apă potențial afectat(e) și 2) se evită deteriorarea stării bune/potențialului ecologic bun sau
împiedicarea atingerii unei stări bune/unui potențial ecologic bun sau, în cazul în care acest lucru nu
este posibil, 3) neatingerea acestor obiective este justificată de lipsa unor alternative de mediu mai bune
care nu sunt disproporționat de costisitoare/nu sunt fezabile din punct de vedere tehnic, și că se iau toate
măsurile practice pentru a atenua impactul negativ asupra stării corpului de apă.
327
Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind
evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (JO L 26, 28.1.2012, p. 1).

RO 202 RO
 APENDICELE C: CRITERIILE GENERICE AFERENTE PRINCIPIULUI DE „A NU ADUCE
PREJUDICII SEMNIFICATIVE” PENTRU PREVENIREA ȘI CONTROLUL POLUĂRII ÎN
CEEA CE PRIVEȘTE UTILIZAREA ȘI PREZENȚA SUBSTANȚELOR CHIMICE

Activitatea nu conduce la fabricarea, introducerea pe piață sau utilizarea:

(a) ca atare, în amestecuri sau în articole, a substanțelor enumerate în anexa I sau anexa II la
Regulamentul (UE) 2019/1021 al Parlamentului European și al Consiliului328, cu excepția
cazului în care substanțele sunt prezente ca urme neintenționate de contaminant;

(b) mercurului și a compușilor mercurului, a amestecurilor acestora și a produselor cu adaos

de mercur, astfel cum sunt definite la articolul 2 din Regulamentul (UE) 2017/852 al
Parlamentului European și al Consiliului329;

(c) ca atare, în amestecuri sau în articole, a substanțelor enumerate în anexa I sau anexa II la
Regulamentul (CE) nr. 1005/2009 al Parlamentului European și al Consiliului330;

(d) ca atare, în amestecuri sau în articole, a substanțelor enumerate în anexa II la

Directiva 2011/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului331, cu excepția cazului în
care se respectă pe deplin articolul 4 alineatul (1) din directiva respectivă;

(e) ca atare, în amestecuri sau în articole, a substanțelor enumerate în anexa XVII la

Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului332, cu excepția
cazului în care se respectă pe deplin condițiile specificate în anexa respectivă;

(f) unor substanțe care, fie singure, fie în amestecuri, fie ca parte dintr-un articol, îndeplinesc
criteriile prevăzute la articolul 57 din Regulamentul (CE) 1907/2006 și sunt identificare în
conformitate cu articolul 59 alineatul (1) din regulamentul respectiv, cu excepția cazului în
care s-a dovedit că utilizarea lor este esențială pentru societate;

(g) altor substanțe care, fie singure, fie în amestecuri, fie ca parte dintr-un articol, îndeplinesc
criteriile prevăzute la articolul 57 din Regulamentul (CE) 1907/2006, cu excepția cazului în
care s-a dovedit că utilizarea lor este esențială pentru societate.

328
Regulamentul (UE) 2019/1021 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind
poluanții organici persistenți (JO L 169, 25.6.2019, p. 45).
329
Regulamentul (UE) 2017/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017 privind
mercurul și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1102/2008 (JO L 137, 24.5.2017, p. 1).
330
Regulamentul (CE) 1005/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009
privind substanțele care diminuează stratul de ozon (JO L 286, 31.10.2009, p. 1).
331
Directiva 2011/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2011 privind restricțiile de
utilizare a anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice (JO L 174, 1.7.2011,
p. 88).
332
Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006
privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de
înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de
abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al
Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE,
93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei. (JO L 396, 30.12.2006, p. 1).

RO 203 RO
 APENDICELE D: CRITERIILE GENERICE AFERENTE PRINCIPIULUI DE „A NU ADUCE
PREJUDICII SEMNIFICATIVE” PENTRU PROTECȚIA ȘI REFACEREA BIODIVERSITĂȚII
ȘI A ECOSISTEMELOR

A fost finalizată o evaluare a impactului asupra mediului sau s-a parcurs etapa de încadrare333,
în conformitate cu Directiva 2011/92/UE334.

În cazul în care a fost efectuată o evaluare a impactului asupra mediului, sunt puse în aplicare
măsurile de atenuare și compensare necesare pentru protecția mediului.

Pentru siturile/operațiunile situate în zone sensibile din punctul de vedere al biodiversității sau
în apropierea acestor zone (inclusiv rețeaua Natura 2000 de zone protejate, siturile care fac
parte din patrimoniul mondial UNESCO și principalele zone de biodiversitate, precum și alte
zone protejate), a fost efectuată o evaluare corespunzătoare335, după caz, și pe baza
concluziilor acesteia sunt puse în aplicare măsurile de atenuare necesare336.

APENDICELE E: SPECIFICAȚIILE TEHNICE337 PENTRU APARATELE CONSUMATOARE DE APĂ

1. Debitul se înregistrează la presiunea standard de referință de 3 -0/+ 0,2 bari sau de 0,1 -
0/+0,02 pentru produsele limitate la presiune joasă.

2. Debitul la presiunea inferioară de 1,5 -0/+ 0,2 bari este ≥ 60 % din debitul maxim
disponibil.

333
Procedura prin care autoritatea competentă stabilește dacă proiectele enumerate în anexa II la
Directiva 2011/92/UE trebuie să facă obiectul unei evaluări a impactului asupra mediului [astfel cum se
prevede la articolul 4 alineatul (2) din directiva menționată].
334
În cazul activităților din țările terțe, în conformitate cu legislația națională aplicabilă sau cu standardele
internaționale echivalente care impun obligația de a finaliza o evaluare a impactului sau de a parcurge
etapa de încadrare, de exemplu, Standardul de performanță nr. 1 al Corporației Financiare Internaționale
(IFC): evaluarea și gestionarea riscurilor sociale și de mediu.
335
În conformitate cu Directivele 2009/147/CE și 92/43/CEE. În cazul activităților localizate în țări terțe,
în conformitate cu legislația națională aplicabilă sau cu standardele internaționale echivalente care au
drept obiectiv conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică și care impun
obligația de a efectua (1) o procedură de încadrare pentru a determina dacă, pentru o activitate dată, este
necesară o evaluare adecvată a impactului posibil asupra habitatelor și speciilor protejate; (2) respectiva
evaluare adecvată în cazul în care în etapa de încadrare se determină necesitatea evaluării, de exemplu
Standardul de performanță nr. 6 al Corporației Financiare Internaționale (IFC): Conservarea
biodiversității și gestionarea durabilă a resurselor naturale vii.
336
Măsurile respective au fost identificate pentru a se asigura că proiectul, planul sau activitatea nu va avea
efecte semnificative asupra obiectivelor de conservare a zonei protejate.
337
Trimiterea la standardele UE este disponibilă la nivelul UE pentru a evalua specificațiile tehnice ale
produselor: EN 200 „Robinetărie sanitară. Robinete simple și de amestec pentru sisteme de alimentare
tip 1 și tip 2. Specificații tehnice generale”; EN 816 „Robinetărie sanitară. Robinete cu închidere
automată PN 10”; EN 817 „Robinetărie sanitară. Robinete de amestec mecanice (PN 10). Specificații
tehnice generale”; EN 1111 „Robinetărie sanitară. Robinete de amestec, cu termostat (PN 10).
Specificații tehnice generale”; EN 1112 „Robinetărie sanitară. Dușuri pentru instalații sanitare pentru
sisteme de alimentare cu apă de tip 1 și tip 2. Specificații tehnice generale”;·EN 1113 „Robinetărie
sanitară. Furtunuri flexibile de duș pentru robinetărie sanitară pentru sisteme de alimentare cu apă de
tip 1 și tip 2. Specificații tehnice generale”, inclusiv o metodă de testare a rezistenței la flexarea
furtunului;·EN 1287 „Robinetărie sanitară. Robinete de amestec, termostatate, de joasă presiune.
Specificații tehnice generale”;·EN 15091 „Robinetărie sanitară. Robinet sanitar cu deschidere și
închidere electronică”.

RO 204 RO
 3. Pentru dușurile cu robinet de amestec, temperatura de referință este de 38 ± 1 ̊C.

4. În cazul în care debitul trebuie să fie mai mic de 6 L/min, acesta respectă regula stabilită la
punctul 2.

5. Pentru robinete, se urmează procedura descrisă în clauza 10.2.3 din standardul EN 200, cu
următoarele excepții:

(a) pentru robinetele care nu sunt limitate doar la presiuni joase: se aplică o presiune de 3 -0/+
0,2 bari atât la alimentarea cu apă caldă, cât și la cea cu apă rece, alternativ;

(b) pentru robinetele care sunt limitate doar la presiuni joase: se aplică o presiune de 0,4 -
0/+0,02 bari atât la alimentarea cu apă caldă, cât și la cea cu apă rece și se deschide complet
controlul debitului.

RO 205 RO