2
        1
        0
        2
 

O ANA PANAG O REŢ

R EŢ C. M. A RMEA NU

TEHNICI
DE
SUPERÎNVĂTARE 9 

cum să îînveţi
nveţi foarte repede şi foarte bi
bine
ne  
Ediţia aVI-a
revăzută şi adăugită

 
 Coperta: Guţă Petcu

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României 

ARMEANU, C.M.
Tehnici de superînvăţare / C. M. Armeanu, Oana
Panag oreţ.. —Ed. aVI-a,
Panagoreţ aVI-a, rev. - Alexandria
Alexand ria 2009
Bibliogr.
ISBN 978-973-88707-6-5

I. Panagoreţ, Oana

169.253.6

 
 CUPRINS
P R E F A Ţ Ă   ...............................................
..................................................................
............................
.........pag.
pag. 6
INTRODUCERE...... ............ ......   ...................... pag.  pag. 8

 A. P R E G Ă T IRE
IR E A P E N T R U ÎNV
ÎN V Ă Ţ A R E
I. CONDIŢII EXTERIOARE
1. Ambientul pentru o învăţ învăţare e fic fi c ien
ie n tă ............................ pag.
 pag. 15
2. Efectele
Efect ele culorilo
culo rilorr asupra minţiiminţii .................................... pag.  pag. 18
3. Uleiuri v o la
lati
tile
le....
.........
..........
.........
.........
..........
..........
..........
.........
.........
..........
..........
.........
........
....pag.
pag. 21
4. Post
P ostura
ura în timpul
timp ul învăţării ...............................
...............................................p
................pag.
ag. 23
5. Rol
Rolul
ul mu
m u zicii
zic ii . v . ..................
 __  .................................
...................................
........................
.... pag. 27
6. Exerciţ
Exerciţii
ii pentru reeducare viz v izuu a lă...............
lă .............................. .... pag. 35
...................
7. Rolul alimente
alim entelorlor în creştere
creştereaa performanţ
perform anţelor  elor 
................ pag.
8.intelectuale
Oxigena rea........................................................
Oxi genarea creierului
creie rului ..............................
..............................................  pag. 40
........................pag.
........pag. 47
47

RELAXAREA - factor determinant 

II. RELAXAREA
al învăţării accelerate
accelerate
1. Efectele relaxării ........................... ..................... ........pag. 51
.

2. Unde cerebral
cer ebralee ..............................
..............................................
................................
....................pag.
pag. 52
3. învăţ
înv ăţarea
ar ea relaxării .................................
.................................................
..........................
..........pag.
pag. 53
53
4. Somnul şi învăţarea eficientă ........................................ pag. 56

III. PLANI
III. PLANIFI FICARE
CAREA A ÎNVĂ
ÎNVĂ Ţ Ă RII RII
1. Ritmurile interne ............... ...............
...............................
. ..............................pag.
..............pag. 61
2. Nu irosi timpul .................... ............................
. ............................pag.
.............pag. 64
3. Pauze
Pau ze de refacere
refac ere ...............................
...............................................
............................
............pag.
pag. 68
4. Orar zilnic şi săptămânal ........... ..................................... pag.
 pag. 72
5. Recapitulări periodice ........ ...............
..................................
. ............................
......... pag. 75

 
  B.PSIHOL
PSI HOLOGI
OGIAA ÎNVĂ
ÎN VĂŢĂ
ŢĂRII
RII EFICIE
EFI CIENT
NTEE
I. EMISFERE CEREBRAL
CEREBRALE E
1. Dominanta cerebrală ................. i . . . . . . . . . . . . pag. 78
.

2. Emisfera cerebrală
3. Emisfera cerebr
cer ală stângă
ebrală stângă ........
dreaptă ............................
........
.... J l ..............
p l 1......  pag
pa
pag.
g.. 8081
 pag. .

4. Echilibrarea emisferelor cerebrale ............................. pag.  pag. 83

II.INTELIGE
INTELIGENŢ NŢ A
1. Ce este intelig
inteligenţ
enţa .................................:.:.. .i........
.i........  pag.
pag.85
2. Dezvolt
Dezvoltarea
area int
inteligenţ
eligenţei ei ............
...........................
.................................. pag
................... pag.. 88
3. Aspecte
Aspe cte aale
le intelige
inteligenţ
nţei ei ............
...........................
................................... pa
.................... pag.
g. 93
4. Teste de inteligenţă ................... pag  pag.. 99

i1.n .Gândirea
REPRO
REPROGRA GRAMARMAREA
negativă sauEA MINŢ
MINŢ IIeşecului ................ pag
complexul  pag.. 11
1144
.

2. Repul
Repulsi
siaa faţ
faţă de în
învăţ
văţar
aree . ----- ---------------- - pag. 117
117 ----

3. Autosugestia.................................. ..............   .pag. 119

119 .

4. Meditaţia asupra succesului ....................................... pag.

 pag. 124

IV. TE
TEHN HNICI ICI DE CONCENTRARE
CONCENTRARE
1. Atenţia ....................................................................... pag. 127
2. Exer
Exerciţ
ciţii de con
concentr are  ___
centrare  ____  _ .  ___   _   ______pag.
 ______pa
  _
_____    g. 134
_ 

3. M ot
otiv
ivaţ ia ........ ......................... .............. .......  pa
aţia .  .  pag.
g. 13
. 1399 .....

4. Rolul
Rolul em
emoo ţii
iilo r ................
lor ............................... ................ ......pag. 146
.

C. TEHNICI DE ÎNVĂŢARE EFICIENTĂ

I. TEHNICI DE MEMORARE
1. Introducere ....................     ....
...... .. .....
......
......
....... pâ
..... pâg.
g. 149
2. Legi ale memoriei .......................   . i .......   pag. 154
3. Cree
Creează
ază legă
legături
turi într
întree informaţii ..... ....... pag. 160
4. Exemple de mnemotehn
mnemotehnici ici ......................................pag. 166

 
 II. CITIREA INTELIGENTĂ
1. Invătaţ
ăta ţe a eficie
ic ient
ntăă V. . .W
.W:'!
:'!.............. .............. pag.
.  pag. 1,72
,72,
2. Metode pentru a citi mai eficient ..............................pag. 173,

III. TEHNICI DE L LUA

UARE RE A NOTIŢ ELOR 
1. Notează ce este important;. . 4,.,,,..,.:.-------------------  pag. 186. -

2 . Foloseş
Foloseşte
te prescurtări
pre scurtări ...................................... ....... . pag’ 188
.

3. Metoda liniară şi tabloul'general .................. .......   pag.

. pag. 190
190 .

 H.  Est
Esteti
etica notiţ
otiţel
eloor . . . . . . . . . 1..... . .......................   pag. 193
.. . .

IV. SU PERÎNVĂ
PERÎNVĂ Ţ A'REA
I. Citirea-
Citirea-înimag
înimagini
ini pag. 195
2. Imaginaţia ........ .................. ...................  
. pag. 196
. 196
3. Exerciţ
Exerciţiiii pentru
pentr u dezvoltarea
dezvoltarea puterii de vizualizare
vizualizar e ... pag. 199
4. Filmul m i n t a l - t i r a j a e e . * n w : v 1 ...... «...,r!.n..pag.205
 __ 

5 » Luarea de^ngţiţe în imagini..... 1 , >■.f f y * ........,.,. „........   pag.

pag. 208,
208, .

6 . învăţar
învăţarea
ea în star
staree de transă.
transă. , ......   ......................... pa
. .  pag.
g. 2 1 0

V. CITIREA RAP RAPIDĂ IDĂ ŞI EFICIENTĂ

EFICIENTĂ
L Ce fac ochii şi mintea când citeşti?  ____
 __ ____ ___ _    pag. 212
 __   _ 
_    _ 

2 . în
înva
vaţţă să citeş
citeştiti mai reped
re pedee ...... .......... ...... ......   pag. 216
..
. .

VI. TEHNICI
VI. TEH NICI DE SUSŢINER
SUSŢ INERE E A EXAMENELOR 
1. Elemente pentru pregătirea unui examen ....... ........ pag.  pag. 222
222
2. Strategii de recapitulare ....... ................ ...........   pag.’224
.. . .

3. Co
Commporta
portarea
rea-în
-în timpu
timpull exame
examenunulu
luii i . . . . . . . .v..
.v ..,i,i....
........ pag
pag.. 226
226
4. După examen ................  ______
 ___
 _____   _______ ______ 
_  __  pag.
 pag. 233

Bibliografie . . .  __  .... ___ 

 ___ ..............................   pag. 23 5

 
  PRE
 PR E F A ŢĂ

 Mode
 M odern
rnitat
itatea
ea şi
ş i po
postm
stmod
odererni
nita
tate
teaa conc
co ncep
epţiei
ţiei  
 auto
 au toril
rilor
or   * >/

Asistăm la o construcţie încărcată de ideea revigorării gândirii

metodice în tehnologia învăţării.
Ce reprezintă, ca percepţie, modul de tratare a problemelor de
către autori a unui domeniu intitulat „tehnici de superînvăţare”?
Un prim răspuns: este o sinteză care pendulează într-o zonă
 plină de aprinse controv
controverse:
erse: cea dintre „fidelitate” faţă de clas
clasic,
ic,
de tradiţional sau de recunoaşterea acestora, pe de o parte, şi
„originalitate” lansată, rebeliune în limbaj, metodă, manieră
nonspeculativă şi practicabilitate,
Să recunoaştem că întâlnim pe de alta. şi câte ceva din
frecvent
 penetraţia tehnologicului mereu reînnoit prin educaţie, din
desecretizarea comunicării prin mijloace neconvenţionale, din
abordarea timpului prin certitudinea reperelor mai puţin supuse
hermeneuticii, din legitimarea diferenţei şi diferendului, din
delimitarea prin ruptură ca o condiţie a adecvării la viitorul
 posibil.
 posibil.
Tentează, în astfel de opţiuni, vocaţia insubordonării, a
emancipării prin construcţie când metaforică şi subiectivă, când
metafizică şi oprită pe schema-cadru, când căutătoare de sens în
dualitatea valorilor ontologice şi epistemologice, sensibile şi
determinative.
Meditaţţia, specifică
Medita speci fică întregii lucr
lucrări,
ări, co
conţ
nţine acea
ac ea puter
puteree
afirmativă ce respinge
respi nge naivi
naivitatea
tatea retori
retoricii
cii cu orice preţ
preţ..

Demersul propus este unul ştiinţific, armonizat, argumentat

 eliptic, dar coerent în cultura regulilor învăţării, dominat de
aspiraţia la legitimare a regularităţilor, de discursul metanarativ,
 bogat în dispozitive funcţionale, în prescripţii de exerciţii cu
solide valenţe pragmatice, în combinaţii de limbaje eterogene, dar
 provocatoare
 provocatoa re de neliniş
neliniştiti pozitive.
Beneficiarul - elev, cursant, profesor, antrenor, decident etc.
se înscrie astfel într-o lectură orientată spre a asigura gestionarea
unei matrici de tehnici convenţionale şi neconvenţionale, toate
focalizate pe zona lui „cum să învăţăm productiv, rapid, eficient,
stabil,l, profund”
stabi profund”..
Sau, mai sintetic spus, toate puse în slujba creşterii puterii
subiectului care învaţă caldul socialului şi recele raţionamentului,
 prin aspiraţia la excelenţă, la performanţă comensurabilă.
Participarea la reconstrucţia pozitivă a discursului pedagogic
asupra metodei
omului este unatotreuşită,
ludic, nesupus timpul cu o bună
ordinii, intuiţie căutător
ci adesea a nevoilor
şi
iubitor de entropie.
Tabloul miniatural este unul necomercial în datele lui de fond,
este unul normalizator, vizând cunoaşterea care îmbină problema
cu soluţia, utilitatea cu plăcerea, informaţia cu principiul formativ,
schimbarea-proces cu schimbarea produs, voinţa cu vocaţia,
aspiraţia la o şi mai bună şi demnă viaţă de ucenic în învăţare.

Prof. univ. dr.

IOAN NEACŞU

 
  INTR
 IN TRO
O D U C E R E 

între anii 1960-1970, savantul bulgar Gheorghi Lozanov,

doctor în psihologie
realizările în domeniulşi învăţării
parapsihologie, uimea
accelerate. îumea
Dacă, întreagă
iniţial, eleviiprin
din
cadrul institutului pe care îl conducea au reuşit să înveţe o limbă
străină într-o lună, mai târziu s-a ajuns la învăţarea regulilor de
 bază
 ba ză ale ace
acesteia
steia şi a unui vocabula
vocabularr de circ
circaa 2000 de cuvinte în
10 zile, cu câte 6 ore de studiu pe zi, pentru ca, în cele din urmă,
să se predea  înt
 într-o
r-o si
sing
nguură şe
şeddin
inţă
ţă 15 lecţii dintr-un manual de
limba franceză, cuprinzând 500 de cuvinte noi. Testele ulterioare
au reflectat rezultate excelente, chiar extraordinare (17 - vezi
Bibliografia).
în general, un om poate să înveţe prin metode clasice între 80
şi 100 de cuvinte pe zi, într-un curs intensiv. Cea mai mare şcoală
din lume axată pe învăţarea limbilor străine, şcoala Berliz, afirmă
că 200 de cuvinte învăţate în 30 de ore de curs intensiv reprezintă
un succes. Din păcate, viteza de uitare este la fel de mare ca şi cea
de învăţare
are,, iar în
învăţ
văţare
areaa se face cu un ef efort
ort intens. în cazul
metodei lui Lozanov, s-a ajuns chiar la 3000 de cuvinte, adică la
stăpânirea cursivă a vocabularului unei limbi străine în 24 de ore
de curs, iar învăţarea se făcea fără nici un fel de efort, nefiind
însoţită de oboseală sau de stres; elevii ieşeau de la cursuri
refăcuţi, energizaţi şi entuziaşti.
Lozanov ţinea capul de afiş în toate ţările blocului comunist.
Succesele
Succ esele ob
obţţinu
inute
te de el în preg pregăătirea elevilor
ele vilor au ajuajuns
ns de
domeniul
dome niul ficţ
ficţiunii.
iunii. Numai după o zi de curs, testele au arătat că

elevii îşi aminteau o mie de fraze în limbi străine, aproape

 jum
 ju m ătate din vocabularul de bază al unei limbi, la un nivel de
 reţinere de 97%. Cercetătorii occidentali au considerat aceste
realizări ca fiind propagandă comunistă. Rezultatele lui erau cu
atât mai uimitoare, cu cât nu se putea înţelege metoda folosită,
deoarece în primele publicaţii erau omise intenţionat anumite
elemente
elem ente ale metodei,
m etodei, şi anume cele ce le de yoga, datorită
dato rită situaţiei
 politice
 politi ce (în blocul comunist, yoga era privită priv ită cel puţin cu
suspic
sus piciune
iune).
). Iniţ
In iţial
ial,, cursuri
curs urile
le lui încep
începeau
eau cu tehnici
tehnic i de iniţiere
iniţiere în
Raja Yoga, exerciţii de concentrare şi de respiraţie. Când
autorit
auto rităţ
ăţile comu
co munisnistete au decla
de clarat
rat că
c ă yoga este „ostilă”
„o stilă” ţării, a fost
scoasă în mod explicit din tehnicile de superînvăţare. Mai mult
chiar, atunci când în România s-au încercat astfel de experienţe în
cadrul Institutului de cercetări psiho-pedagogice, Ceauşescu a
ordonat desfiinţarea acestui institut şi a interzis practica yoga.
Lozanov a avut ideea tehnicii respective în timp ce-şi
completa doctoratul în Ucraina. în urma cercetărilor în domeniul
sugestiei şi autosugestiei, corelate cu elemente de yoga, el a
elaborat un model complet şi integral de învăţare pe care l-a
numit sugestopedie. Ime Imediat
diat s-a înfiinţ
înfiin ţat un in
institut
stitut întreg
într eg dedicat
de dicat
sugestopediei şi grupuri de psihologi occidentali au început să
„invadeze” Sofia, constatând că se întâmpla ceva cu totul special
în obscura
ob scura Bulgarie.
Sugestopedia are acum licenţă în mulţe ţări şi stă la baza
tuturor sistemelor de învăţare rapidă. în America a fost introdusă
 prin 1970
1970 de doi colaboratori ai lui lui Lozanov care au publicpublicat at în
1979 best-sellerul „Superlearning”. Aceştia foloseau în plus
tehnici de relaxare mintală şi de vizualizare, inspirate din yoga şi
 puneau accent
acce nt pe respiraţ
resp iraţia
ia sincronizată, ca un element
elem ent cheie al
învăţării accelerate
Lozanov spunea: „Noi suntem condiţionaţi să credem că
 putem învăţa doar atât şi nu mai mult, sau doar cu această viteză,

că există anumite limite rigide pentru ceea ce putem face. Suntem

 cu toţii asaltaţi permanent, încă din clipa în care ne-am născut, de
sugestii limitatoare”. Experienţele lui au demonstrat că, practic, nu
există o limită pentru cât de mult şi cât de repede poţi învăţa.
Stările de conştiinţă superioare obţinute în anumite circumstanţe
(relaxare profundă
profund ă, meditaţie,
meditaţie, transă) arată că ; personalita
pers onalitatea
tea
umană are posibilitatea de a transcende ceea ce.în mod obişnuit
considerăm
 poate a fi foarte
„dilata” limitările
multei. oS-a
datăconstatat
ce s-a astfel că mintea
realizat se
starea de
deschidere necesară.
Dacă am face lucrurile de care suntem capabili, ne-am uimi pe
noi înşine. Cercetările modeme asupra minţii au relevat faptul că
icul omului nu are în mod real şi absolut limite. Dacă puterile
 psihicul
 psih
corpului fizic sunt limitate, iar aceste limite sunt bine cunoscute,
în cazul activităţilor psihice, graniţele sunt mult mai puţin
cunoscute.

Deşi omul învaţă toată viaţa şi îşi dă seama de complexitatea

acestei activităţi, puţini sunt cei care ştiu să înveţe în mod eficient,
deoarece în şcoală nu se face o astfel de instruire, iar aceasta este
 principala
 princ ipala cauză
cau ză a rămânerii
rămânerii în urmă la învăţătură
învăţătură şi a eş
eşecului
ecului
şcolar. Este adevărat că unii dintre elevi ştiu „instinctiv” cum să
înveţe, dar sunt foarte mulţi cei care au mari probleme cu
învăţarea.
 Numărul orelor
ore lor petrecute
petr ecute la şcoală (5-6 pe zi) însumate
însu mate cu al
celor destinate pregătirii lecţiilor, depăşeşte limitele activităţii
normale
norma le chia
c hiarr pentru
pentr u adulţi,
adulţi, iar această
a ceastă situaţie
situaţie eeste
ste îngrijorătoare.
In medie, s-a constatat că activităţile şcolare la clasa a V-a ocupă
în total 49 de ore săptămânal, ajungând la clasa a VUI-a la 57 de
ore (faţă de 8x5=40, cât durează serviciul unui adult). în plus,
rezultatele
rezult atele obţinute
obţinute la examene nu reflectă eforturile investitin vestitee de

10

elevi pentru învăţare; raportul dintre durata pregătirii temelor şi

rezultatele şcolare de monstrează ineficienţa studiului.
demonstrează
 învăţământul
ământu l este
est e cel
cel mai conser
c onservator
vator sistem. Unii profesori
care se cramponează de metodele tradiţionale spunând că .au peste
20 de ani de experienţă la catedră, au de fapt un an de experienţă,
repetat de 20 de ori!
Sistemul de învăţământ tradiţional continuă să se situeze la

nivelul secolului
de învăţare. Felultrecut în se
în care ceea ce acum
face priveşte tehnicile
şcoală de predare
nu diferă şi
cu nimic
de modul cum se făcea în urmă cu o sută de ani. Lozanov numea
 boala
 bo ala provoc
pro vocatăată de metodele de predare greşite greşite ^sindromul
didactogenic”. Psihologii sunt unanim de părere că este o mare
 prăpastiee între
 prăpasti într e ceea
cee a ce se ştie acum despre funcţ
func ţionarea
ionar ea creierului
şi modul în care se predă şi se învaţă. Ministrul educaţiei din
SUA, Richard Riley, spunea în 1993 că 30% dintre elevi prezintă
abandon şcolar şi că 47% dintre americani sunt aproape
analfabeţi, în sensul că nu ştiu să scrie şi să socotească suficient de
 bine. Ziarele
Ziare le anunţau
anunţau că aceasta este „ştirea „ştirea cea mai mai
înspăimântătoare
înspăimâ ntătoare”” . în „Anuarul naţional”
naţional” pregătit de un Comitet
Comite t
guvernamen
guver namental tal de evaluare
ev aluare naţiona
naţională
lă a progresului în educaţie,
educaţie, se
arăta că dintr-un sfert de milion de elevi evaluaţi, doar 25% aveau
cunoştinţ
cunoş tinţee de matema
m atematică
tică la nivelul clasei în care se aflau.
La nivelul cercetătorilor
cer cetătorilor există o înţelegere
eleg ere aproape
aproa pe generală
gen erală
că actualele modele educative au dat greş şi de aceea nu este
suficientă o simplă „cârpire“ a metodelor de predare şi de
învăţare, ci trebuie regândit întregul sistem, astfel încât
învăţarea eficientă să devină un obiectiv al întregii activităţi
şcolare. Majoritatea profesorilor, după zeci de ani petrecuţi la
catedră, se simt epuizaţi să predea unor elevi plictisiţi, care nu
învaţă şi care chiulesc, şi se gândesc că „trebuie să existe o
modalitate mai bună”.

li

Aplicarea tehnicilor prezentate în această carte va duce la o

creştere neaşteptată a eficienţei învăţării.
 S-a demonstrat că potenţialul de învăţare al omului este enorm
şi aproape orice elev poate atinge maximum de performanţă prin
abordarea unor tehnici speciale, astfel încât învăţarea să devină o
şedinţă de superînvăţare. J
In elaborarea tehnicilor expuse în continuare, s-a ţinut cont de
cele mai noi
şi multe din descoperiri
ele au fostîn descoperite
domeniul funcţionării
şi puse la creierului
punct în uman
urma
studierii modului în care învaţă şi gândesc elevii superdotaţi,
având la bază studii şi experimente ştiinţifice îndelungate.
Lucrarea de faţă cuprinde un set de tehnici din care fiecare
 poate alege pe cele care i se potrivesc cel mai bine, iar multe
metode se pot aplica încă de la grădiniţă.
Unele tehnici duc la rezultate rapide, deşi trebuie subliniat că
nu există un medicament minune al cunoaşterii. Cartea nu este un
fel de pilulă
iar pentru magică;
unele trebuiedesăunaplici
este nevoie singur tehnicile
antrenament riguros. prezentate,
riguros.
Aşa cum prin exerciţii fizice poţi să-ţi dezvolţi muşchii, poţi
să-ţi dezvolţi şi gândirea prin anumite tehnici. Aceasta nu se
realizează în mod automat atunci când citeşti sau când înveţi, aşa
după cum nu mâncând faci muşchi. Fiecare domeniu de activitate
are tehnici specifice. Relaţ
Rela ţia dintre cel care aplică
a plică tehnici
tehnici de
învăţare şi cel care nu aplică astfel de tehnici este ca între un
karatist (de exemplu) şi un om obişnuit; al doilea nu va avea,
evident, nici o şansă într-o luptă cu primul, chiar dacă are muşchi
cu carul!
Mai sunt unii elevi care consideră că nu merită să depună
efortul necesar pentru a învăţa diferitele tehnici, gândind că se pot
descurca foarte bine cum au făcut-o până acum; cei care au folosit
însă mai mult timp tehnicile de învăţare rapidă (câteva luni) s-au
uimit pe ei înşişi şi pe cei din jur (colegi şi profesori) prin

12

rezultatele obţinute. Dacă aplici consecvent tehnicile prezentate în

continuare, vei ajunge să te trezeşti exclamând: „Eu chiar pot să
învăţ orice! ”
 Copiii au o mare aptitudine pentru
pe ntru a învăţa, chia
chiarr dacă asta nu
se manifestă uneori destul de vizibil la şcoală. Sunt unele activităţi
extraşcolare la care elevii cu rezultate slabe la învăţătură sunt
„aşi”. Oricine poate constata că unii copii consideraţi „de
needucat” au o mare capacitate de concentrare în timpul jocului
sau în cazul unei activităţi care le stârneşte interesul. Se pare că
singura cale de a-i opri pe astfel de copii să înveţe este să-i trimiţi
la şcoală! Rezultatele slabe la învăţătură ale unor elevi se datoresc
faptului că nu li s-a predat adecvat, respectiv că învăţarea a fost
abordată într-o manieră ineficientă.
In sport se vede imediat dacă cineva foloseşte o tehnică
nepotrivită. în activitatea intelectuală însă, lucrurile se desfăşoară
în interior, de aceea "rezultatele” apar mult mai târziu (sau când
este deja
de ja prea târziu).
târziu).
Majoritatea oamenilor îşi amintesc şcoala ca pe nesfârşite ore
de plictiseală punctate de momente de mare panică când deabia
aşteptau să scape din „cuşca sălilor de clasă”. Şcoala ar trebui să
abordeze învăţarea astfel încât interesul iniţial al copilului să
devină continuu, iar învăţarea să rămână uşoară şi plăcută, să nu
fie plictisitoare sau dificilă. Şi, într-adevăr, ea poate să fie una
dintre cele mai minunate experienţe, un proces uşor şi distractiv,
devenind sinonimă cu aventura şi plăcerea, un proces natural şi
fascinant aşa cum este pentru copiii din primele clase.
Datorităă experienţelor
Datorit experienţelor negative pe care majoritatea
ma joritatea oamenilo
oamenilorr
le-a avut în şcoală, s-a ajuns să se considere că a învăţa înseamnă
a îndesa ceva
cev a în cap
ca p (aşa
(aşa cum se îndoapă un curcan
curcan înainte de a fi
tăiat). Peste 90% din învăţământul actual nu face altceva decât să
stocheze
stoche ze informa
infor maţţii în creier. Cine nu-ş
nu-şii mai aduce
aduc e aminte
amin te cum
repeta de zeci de ori anumite reguli şi teoreme încercând „să le

13

 bage în cap”.
cap” . Şi apoi, câte din informaţiile
informaţiile pe car
caree le acumulezi
acumulezi la
şcoală le vei folosi în viaţă?
Organizar
Orga nizarea
ea învăţării este o problemă
prob lemă mult discutată
disc utată,, însă
în să
nerezolvată. Aceasta este mai degrabă o problemă personală, 
  pentru că este nevoie de efort propriu;
propriu; Oricât de mare ar fi ajutorul
ajutorul
 profesorului, învăţ
învăţarea este o achiziţie proprie - nu te poate învăţ învăţa
cineva, de exemplu,
exe mplu, să mergi
mergi pe bicicl
b icicletă
etă sau ssăă. înoţi
înoţi - profesorul
te poate ajuta să înveţi mai repede, dar tu eşti cel care trebuie să o
facă.
în primele clase, elevul se chinuie să scrie şi să citească, dar
mai târziu aceste deprinderi devin complet automatizate şi nU mai
reclamă nici un efort conştient. La fel şi în cazul tehnicilor de
învăţare;
are ; cu timpul
ti mpul,, element
elementele
ele învăţării eficie
efi ciente
nte vor
v or fi comple
complett
automatizate; în plus, învăţarea rapidă are un efect de bulgăre de
zăpadă; cu cât o practici mai mult, cu atât devine mai uşoară şi
mai rapidă.

 A. PREG
PR EGĂT
ĂTIR
IREA
EA P E N T R U ÎN
ÎNVV Ă ŢA
ŢARRE
 L CONDIŢ II EXTERIO
EXTERIOARE
ARE

I. Am
Ambientul
bientul ppen
entru
tru o în
învăţ
văţare
are efic
eficien
ientă
tă

In mod ideal, ar trebui să poţi învăţa oriunde, dar este bine să

îţi formezi deprinderea de a învăţa în acelaşi loc şi la ore fixe. Prin
condiţionare, respectând locul şi ora, starea de spirit
corespunzătoare se va instala automat când te aşezi la masă. Este
 bine să alegi
alegi un loc cât mai lipsit de element
elementee noi, care ar pute
puteaa să
distragă atenţia. Trebuie să îţi faci un obicei ca în fiecare zi, la
momentul
dacă este fixat, să va
posibil, te izolezi
fi numaiîntr-o cameră
ppent
entru special
ru învăţ amenajată
are. Aş
Aşaa cu
cumm aicare,
uunn
anumit loc în bancă la şcoală, trebuie ca şi acasă să ai un loc
anumit pentru studiu. Schimbarea locului de pregătire a lecţiilor
dintr-o încăpere în alta sau în locuri diferite în aceeaşi încăpere
scade randamentul. In plus, cine îşi pregăteşte lecţiile pe unde
apucă devine dezordonat.
Mediul în care
ca re înveţi, pr
prin
in cu
culorile
lorile respective, sunete, mirosur
mirosurii
de. te afectează, chiar dacă nu eşti conştient. De aceea trebuie să

«corzi o atenţie
i'i j-’onomiei locului dedeosebită
studiu. ambianţei învăţării, igienei şi
Anumiţi stimuli pot să sporească sau, din contră, să inhibe
învăţarea. încearcă să elimini toate influenţele externe
| k i lurbatoare pentru ca să poţi să atingi o stare de implicare
deplină. Ambientul nu trebuie să producă disconfort sau
15

distrageri, deoarece atunci nu te mai poţi concentra. Dacă nu sunt

realizate condiţiile optime apar oboseala şi surmenajul, orice
distragere din afară reprezentând un stimul în plus pentru creier, o
supraîncarcare.
Iată câteva elemente de care trebuie să ţii cont atunci când te
 pregăăteşti
 preg teşti pentru
pentru o şedin
şedinţţă de învă
învăţţare:
 - fa ordine pe masa de lucru, deoarece dezordinea contribuie
la distragerea
distragerea atenţiei;
- materialele folosite în timpul învăţării (cărţi, creioane,
instrumente de geometrie) trebuie puse la îndemână de la început.
Căutarea lor în timpul lucrului duce la dispersarea atenţiei şi
 pierdere
 pierde re de timp;
timp;
- aşază masa astfel încât să nu priveşti direct spre fereastră;
- ia măsuri ca pe to toată
ată durata
durata învăţării să să nu fii deranjat.
der anjat.
Primul obstacol în calea concentrării este zgomotul. Efortul
suplimentar făcut pentru a te concentra atunci când este zgomot
duce la scăderea performanţ
perfor manţelor
elor şi la obosea
oboseală lă intelectuală;
intelectuală;
' - camera să fie bine aerisită^
aerisită^ eventual
eventual ventilată
vent ilată (natural) , şi
 păstrată
 pă strată mereu curatăcurată.. Atmosfera înă înăbu
buşşitoare
itoare:: împiedică
concentrarea;
concentr area; de aceea,
aceea, dacă reste posibil,
posibi l, învaţ
învaţăă cu fereastr
fereastraa
deschisă.. Dacă
deschisă Dac ă nu, aeriseş
aerise şte camera după
d upă 1-2 ore de lucru;
- temperatura optimă penteu învăţare este* vâra, între 22 şi
de grade, iar, iama, între ;ll| şi 20 de grade Gelslus. Dacă este prea
cald, apare moleşeala şi scade randamentul, iar dacă este prea
rece, apare disconfortul; §|no<-., | g j | :■■■
- umiditatea
umiditatea prea multă
mult ă împiedi
împiedicăcă transpiraţ
transpira ţia, iar aerul uscat
■irită mucoasele. In acest caz este bine să pui pe masa de studiu o
farfurioară cu apă (vezi şi A 1.3);

-- nu învăţafiecărei
învăţa
înaintea atunci
atunci când
cşedinţe
ând eşti
eştideobosit fizic
f izic sau
învăţare, estemintal;
bine să faei câtevaJ
exerciţii de respiraţie (vezi A 1.8) şi 2-3 minute de relaxare (A II);

16

- este bine ca atunci când înveţi să fii orientat cu faţa spre

răsărit (atât exerciţiile de concentrare şi de meditaţie din yoga, cât
şi rugăciunea, se fac în acest mod);
- acordă mai multă atenţie iluminării, deoarece iluminatul
necorespunzător influenţează negativ dispoziţia de lucru (oboseşti
repede şi nu te poţi concentra bine), afectează în timp ochii şi
influenţează negativ activitatea creierului. Lumina nu trebuie să
 fie nici prea slabă, nici prea tare. Lumina strălucitoare, prea
 puter
 puternică
nică,, caşi şscade
somnolenţă i cea randamentul.
insuficie
insuficientă
ntă,, Este
obo
oboseşseşte
binete săved
vederea
erea,, pro
combini produce
duce
lumina
fluorescentă cu cea incandescentă (neon şi bec) sau cel puţin bec
mat (care dă o lumină difuză). Cea mai bună este însă lumina
naturală;
natur ală; de aceea, pe cât posibil
posibil,, lec
lecţţiil
iilee trebui
trebuiee făcute ziua;
- lumina
lumina trebuie să vin
vinăă din partea stângă,
stângă, puţp uţin
in în spate, astfel
încât să nu creeze reflexe pe hârtie, iar mâna care scrie (în acest
caz dreapta) să nu facă umbre. Dacă lumina ar veni din faţă şi ar
lovi direct în ochi, ar fi obositoare, deoarece ar impune
contractarea
sursa de luminămuşchilor
se aflăglobilor oculari
în câmpul şi ai pupilei.
vederii, ochii seîn deplasează
plus, dacă
frecvent şi automat spre ea (mişcări automate ale pupilelor care
durează cam o sutime de secundă) ceea ce influenţează negativ
sistemul nervos
nervos şi, in
i n mo
modd deosebit,
deosebit, concentrarea
concentrarea atenţ
atenţiei;
iei;
- trebuie să eviţi variaţiile de lumină pe pagină (să fie
luminată uniform);
- hârtia albă, strălucitoare oboseşte ochii. Cea mai bună este
hârtia albă, mată sau cu o tentă de crem.

2. Efectele culorilor asupra minţii

Cromatica ambienta
ambientală lă este foarte importantă, putând
putând influenţ
infl uenţaa
capacitatea de învăţare, starea de coiifort psihic (buna dispoziţie),
calitatea atenţiei, starea de oboseală intelectuală* ritmul asimilării
şi memoria. în cadrul unor experimente pedagogice, elevii cărora
 li s-au
s-au dat teme pe fiş fişee colorate
colorate au obţ
obţinttţ
inttţ performanţ
performanţee net
superioare faţă de cei care au lucrat pe hârtie albă cu scris negru.
De asemenea, s-a constatat că elevii care au crescut într-un mediu
cromatic variat, nuanţat şi armonizat, au indici de inteligenţă cu
mult superiori celor crescuţi într-un mediu acromatic.

Goethe spunea
spunea de
despre
spre culor
culorii că „acţionează
ionează asupra
asupra sufletului,
sufletului,
 putând trezi senti
sentimen
mentete dif
diferi
erite,
te, idei,
idei, emo
emoţţii, care ne adu
aducc linişte
linişte
sau, dimpotrivă, ne agită şi provoacă tristeţe”^'!
încă din antichitate se ştia că toate culorile au efecte
fiziologice şi mai ales psihologice. Cei dintâi cromoterapeuţi au
fost chinezii
numero
numeroase şi egiptenii.privire
ase referiri în papirusul Edwin Smith
la folosirea se găsesc
culorilor
culorilor pentru
tămăduirea unor boli. De exemplu, culoarea roşie era folosită
 pentru „creş
„creşterea
terea vitalităţ
vitalităţii”, portocaliul
portocaliul era recomandat
recomandat în
cazurile de impotenţă şi tulburări de dinamică sexuală fiind
considerat afrodiziac, iar cea galbenă pentru „stimularea
spiritului”.
De asemenea, s-a constatat că animale şi plante reacţionează
şi ele la culori; toată lumea ştie că taurii şi curcanii devin furioşi,
când văd culoarea roşie. Plantele se dezvoltă mai bine într-o^
ambianţă cu lumină roşie sau violetă şi, în mod paradoxal, deloc
în cea verde.
Un exemplu deosebit privind efectele culorilor asupra-
organismului
organism ului îl constituie podul londonez Blackfriers. De pe acest ,
18

 pod se aruncau
aruncau în apele Tamise
Tamiseii mulţ
mulţi oameni
oameni pentru a se
sinucide; după revopsirea lui din negrii îii: verde deschis, numărul
sinuciderilor a scă
scăzut
zut foarte mult.
Biologul canadian H. Wolfarth â constatai că în camerele1du
 pereţi roşii
roşii cresc
cresc bătă
bătăile
ile iîîfMl^^
iîîfM l^^TC
TCrisr
risraM
aMrr arteriala
arteriala ctiiar
cti iar la
nevăzători. De asemenea, a constatat că atunci când într-o şcoală
a revopsit pereţii claselor din oranj în albastru foarte deschis, iar
mochetele în gri deschis, a scăzut tensiunea arterială a ttiturctf
 elevilor, inclusiv a celor nevăzători.

Prezentăm în continuare principalele efecte ale culorilor.

- Roşul este o culoare foarte caldă, stimulează sistemul
nervos şi circulaţia sângelui, creşte pulsul şi tensiunea arterială,
ridică tonusul muscular, activează respiraţia, stimulează pofta de
mâncare, ameliorează metabolismul şi stimulează ficatul. Este
stimulator general: excită, irită, creează nelinişte, însufleţire.
Roşu aprins generează emoţie şi furie. Nuanţele de roşu
închis afectează buna dispoziţie, perturbă sistemul nervos şi duce
la greşeli frecvenţe. Accente uşoare de roşu conduc însă la vigoare
şi vitalitate. Roşu cu nuanţe de maro este o culoare negativă,
descurajantă. Roşul deschis (roz) are efect sedativ (calmcază
durerile), creează
creează o ambian
ambianţţă optimi
optimistă
stă şi
şi odihnitoare.
- Portocal
Portocaliuliul este )oS
)oSjj culoare
culoar e caldă,
cal dă, plăcută, nu cr creează
eează
disconfort, încurajează răbdarea, accelerează pulsul, t6riifică
iparatul respirator, combate spasmele, stimulează atenţia, are
 prop
 pr oprie
rietă
tăţţi dinamiz
dinamizant
ante,
e, fixează
fixează calciu
calciull în oase,
oase, favorizeaz
favorizeazăă
lecreţia gastrică şi digestia, generează optimism, veselie, inspiră
dcitindere, este stimulator emotiv.
- Galbenul stimulează sistemul^hervds şi munca intelectuală
tiltrcţinând starea de vigilenţă, sporeşte capacitatea de concentrare
■ Ate tennţiei,
iei, întăreş
î ntăreşte
te memo
memoriaria şi' este calmant
calmant al psihonev
psihonevrozelor
rozelor..
Hfaiulează nervul optic îmbunătăţind vederea, influenţează

funcţionarea normală a sistemului cardiovascular şi aparatului

digestiv, creşte tonusul muscular şi secreţiile ficatului, stomacului
şi pancreasului, fiind recomandat
recomandat în indigestie. Generează căldură căldură,,
intimitate, satisfacţie, dinamism. Este. culoarea cea mai veselă.
■ - Verdel
Verdelee facilit
fac iliteaz
eazăă decone
deconectarea
ctarea nervo
nervoasă
asă şi imaginaţia,
imaginaţia,
dilată vasele de sânge, mai ales pe cele de calibru mic, scade
te
tensi
nsiun
unea
ea arterială
arterială,,,, genere
er ează. liiai
liiaişşţey bună
bu nă :dispozi
dispoziţţie,
ie, confort,
confort,
relaxare, meditaţie,
meditaţie, contemplare,
contemplare, echilibru. Este Este o culoare rece,
r ece,
  plăcută,, ca
 plăcută calm
lmăă. Verde
Verde deschis is.;.; ; este
este şedaţ
edaţiv, xşi relaxant
relaxant fiind
fiind
recomandat pentru combaterea emoţiilor negative. Verde murdar,
cu nuanţe
nuanţe închise, prov
p rovoac
oacăă nelinişte..
nelinişte.. ,
- Albastrul favorizează dezvoltarea proceselor de inhibiţie şi
încetinirea ritmului activităţii, inspiră, destindere, scade presiunea
sanguină
sangui nă şi
şi tonusu
tonusull mus
muscular
cular,, calmează
calmează respiraţ
respiraţia, şi
şi pulsul.
pulsul. Este o
culoare, foarte rece, odihnitoare, liniştitoare, având, efect sedativ.
Albastru foarte deschis; este indicat în cazul (durerilor de, cap.: i’i ,
Albastrul poate să fie electrizant sau liniştitor,, fiind una dintre
cele mai contradictorii culori. în exces, provoacă nostalgie şi chiar
depres
dep resie.
 purtatăie.,mult
,îmbrăcă
muîmblt răcămin
mintea
timp tea albast
duce
duc alb
e laastră
răobos
ob,în nuanţ
nu
osealanţe
ealăă, eindiges
în
închise
ind chise .(sauconsti
igestie,
tie, cea
co violet)
viole
nstipaţ t)
paţie,
mergân
mer gândd ppân
ânăă la sţări
sţări depre
depresive
sive^-.,.
^-.,.
Lumina nocturnă de albastru-deschis are efect relaxant, fiind
eficientă în venirea somnului. Nuanţele deschise de albastru sunt
ideale
ideale pentru
pentru lenjeria
lenjeria de ,noapte. Albastru co com
m binat,
bin at, c u : alb
generea
gene rează
ză linişte
linişte şi relaxare.
relaxare. J
- Violetul .eşt.e o culoare rece, neliniştitoare, descurajatoare,,
generea
gene rează
ză aspect
aspectee contradictorii,
contradictorii, ..(optimi sm-nostalgie,
sm-nostalgi e, de
exemplu).
exemp lu). Violet-deschîs este plăcut, liniştitor,
liniştitor,
- Albul inspiră puritate, răceală, dă senzaţia de linişte.
- Maro este sedativ, echilibrant (mai ales în tonuri nu prea
închise). Maro-cacao eşţe,o culoare liniştitoare, potrivită pentru-;
decor(mobilă).

W 

- Negru
Negrull generea
gene rează
ză sta
stare
re de tritristeţ
steţe,
e, neliniş
nelinişte*
te* depresie.
depresie. Prin
Pri n
contr
on tras
ast,t,::evide
evidenţ
nţiază
iază jeelela
jeelelalte
lte eulori
eulori.... Nuanţ
Nuanţelelee 4© maro şi negru
negr u
sunt la limita
limit a miei
miei căderi
căderi nervoase.

Sala de studiu trebuie.să fie cât mai stimulatoare din punct de

vedere vizual, dar fără să distragă atenţia. Atunci când înveţi, este
 bine să creez
cre ezi;i; un fond uşor
uşor . excitant.
excitant. Pentru
Pentru aceast
aceasta,
a, foloseşte
foloseşte
culori vii, care încântă privirii, dar nu prea intense şi în nici un
caz „şterse” sau „murdare”. Un rol foarte important îl are faţa de
 masă pentru care cea mai potrivită culoare este galben, apoi
 portocaliu sşu
sşu verde
verde (ş (şii niciodată în :a
:alb
lb deoarec
deoarecee scade
scade ritmul
ritmul
oricărei activităţi). Din păcate, în foarte multe şcoli se folosesc
feţe de masă roşii (probabil o rămăşiţă de la regimul comunist)
sau,
sau, în cel mai feri
f ericii
cii ea
eaz,
z, albastru
albastru..
Cromatica pereţilor trebuie să fie de asemenea adecvată. De
exemplu, dacă în camera de dormit trebuie să predomine albastrul
şi verdele foarte deschis {niciodată rfgu)* în camera de lucru se
recomandă,, oran
recomandă oranjj uf, galbenul sau tonurile
tonurile de crem care
îmbunătăţţesc randamentul
îmbunătă randamentul muncii intelectuale.

lt 3. Ule
Uleiu
iuri
ri vol
volati
atile
le
, Ana
Anatomi
tomiaa ne înv
învaţ
aţăă că în fosel
foselee nazal
nazalee se află niş
nişte terminaţii
terminaţii
nervoase foarte sensibile care pot percepe prezenţa unor substanţe
chiar în concentraţie moleculară. în plus, din fiecare nară pleacă
rmaificaţ
rmaificaţii nervoase
nervo ase care inerv
inervează
ează întregul
între gul corp
cor p (ramuri
(ramu ri ale
llmpaticului
ikll)C( ioneazăşiaromoterapia
parasimpaticului). Pe bazaa fost
şi, de asemenea, acestor conexiuni
pusă la punct o
fwnurfi a medicinii numită reflexoterapia endonazală, ceva
 pitniAnător
 pitniAnă tor acup
acupunc
uncturi
turii.i.

Simţul olfactiv
Simţul olfac tiv rrepre
eprezintă
zintă cea
ce a mai vech
vechee rădă
r ădăcină
cină a vieţii
vieţii
emoţionale,
emoţ ionale, deoarece
deoare ce în cazul omului primitiv
prim itiv miros
mirosul
ul avea
ave a o
importanţă capitală pentru supravieţuire. Aceasta face ca mirosul
să fie simţul cu cel mai mare impact asupra minţii. Oricine ştie că
este imposibil
im posibil să înveţ
înveţii într-o cam
cameră
eră unde miroase urât; unu n astfel
de miros pur şi simplu blochează gândirea. Dar şi invers este
adevărat S-a stabilit că difuzia anumitor esenţe în Sala de clasă
sau în camera de studiu influenţează starea mintală, stimulează
gârutirea şi creează o stare de receptivitate. într-un experiment s-a
dat la trei grupe de elevi să scrie un şir de cuvinte, grupa A în
 condiţii normale,
condiţii norm ale, iar grupele
grup ele B şi C în timp
tim p ce se difuz
difuzaa o aromă.
aromă.
Deşi nu li s-a cerut să memoreze, peste două zile s-a verificat câte
reţinuseră. Grupa A a reţinut foarte puţine, grupa B ceva mai
multe, iar grupa C, la care s-a difuzat aceeaşi aromă şi în timpul
reproducerii,
reproduce rii, a reţinut
reţinut majo
majoritate
ritateaa cuvintelor. S-a stabilit astfel
astfe l că
este bine să asociezi diferite arome cu fiecare materie, difuzând
arome sau subliniind materialele cu diferite culori care au anumite
arome. Nu este neapărat nevoie să reproduci mirosul atunci când
eştiti verific
eş ver ificat,
at, ppoţ
oţii numa
nu maii să ţi-1
i-1 imagin
ima ginezi
ezi.. Miro
M irosu
sull est
estee si
simţ
mţul
ul ccare
are
trezeşte
„să dai unîn modul
ghiont”celmemoriei.
mai directSeamintirile legate de nu
pare că evocarea el, ajutându-te
depinde de
natura aromei, ci de folosirea aceleiaş
aceleiaşii arome la reproducere, ca în
cazul învăţării.
De aceea, atunci când înveţi, este bine să pui pe masă o
farfurioară
farfurioa ră cu apă în care ai turnat câteva
c âteva pic
picăături dintr-o esen
esenţţă
naturală plăcut mirositoare. Alege un miros preferat, al unei flori
sau al unui fruct. Astfel de esenţe se găsesc într-o gamă variată la
magazinele naturiste sub formă de uleiuri volatile:
- lavanda şi lămâia generează calm şi armonie;
- vanilia, coriandrul şi tămâia favorizează concentrarea şi
activitatea intelectuală;

22

-
reculegere.orhideea
orhid eea şi ambra favorizea
favo rizează
ză starea de interiorizare
interio rizare şi de
De asemenea, masajul cu anumite uleiuri volatile favorizează
concentrarea. Se masează fruntea, tâmplele, după urechi şi ceafa.
C. Drapea
Dra peauu (21) : recom
rec omand
andăă pentru fricţ
fric ţionare
ionar e un amestec
ames tec din
următoarele uleiuri: coriandru, cimbru, pin, mentă, rozmarin şi
nucă
nu că tămâio
tămâioas
asăă. Dacă
ac ă nu le găseşti
găseşti pe toat
toate,
e, poţi
poţi ‘‘să
să folos
f oloseş
eştiti
numai o parte din ele.

4. Postura în timpul învăţării

 Poziţia corpului atunci când înveţi are o mare influenţă asupra
concentrării şi atenţiei, ceea ce s-a demonstrat prin diverse teste
kineziologice. Orice altă poziţie decât cea corectă diminuează 
 performanţ
 perform anţele
ele intelectuale,
intelectuale , deoarece diferitele tensiuni la nivelul
nivelul
muşchilor şi articulaţiilor sunt transmise prin intermediul nervilor,
la creier, sub formă de impulsuri nervoase ceea ce constituie o
sursă de distragere; „bombardat” astfel, creierul nu se mai poate
concentra bine asupra învăţării.

Dacă priveşti o clasă de elevi, rămâi uimit de modul în care

siau în bănci; aproape nici un elev nu stă corect, majoritatea
adoptă tot felul de poziţii, care de care mai ciudate,:spunând că
a$u le este mai comod. Efectele zecilor de mii de ore de stat în
 poziţ
 po ziţii incorecte fac să le fie foarte dificil să adopte şi să menţină
menţină
un timp mai îndelungat poziţia corectă. Din păcate, foarte puţini
 profesori şi părinţ
 profesori părinţi încearcă
încea rcă să corecteze
corec teze poziţia
poziţia elevilor
elevil or pe scaun,
iera ce afectează negativ atât rezultatele la învăţătură, cât şi alura
 j jiii ncra
ncrală
lă a corpului. Priviţi cum merg copiii pe stradă; stradă; la
Majoritatea se constată de timpuriu deviaţii ale coloanei. Pe de altă
Mite, cine nu apreciază o persoană care merge cu capul şi cu

23

 bustul drepte, în echilibr

echilibruu perfect, maiestuos,
maiestuo s, care
car e parcă
par că alunecă
alune că
 prin aer? în plus, felul în care merge un om spune foarte multe
despre temperamentul său, deoarece atât poziţiile, cât şi mersul,
sunt asociate atitudinii. Cel căruia i s-au înecat toate corăbiile,
care este lipsit de încredere, parcă îşi târăşte picioarele. Scoate
 pieptul înaînainte
inte şi ridi
ridică
că bărbia atunci când
cân d mergi şi va spori
încrederea în tine; fă o încercare şi te vei convinge.
Poziţia incorectă duce la dereglări ale tonusului postural
(contracţii în diferite zone) şi la deviaţii ale coloanei. Aceste
deviaţiiii se po
deviaţ pott dat
datora
ora şi unor deforma
deformaţţii ale picioar
pic ioarelor
elor (platfus
( platfus sau
 picioare
 picioa re strâmbe).
Pentru a verifica dacă ai un defect de postură întinde braţele în
 faţă cu cele patru degete strânse în pumn şi degetul mare de la
fiecare mâna orientat în sus. Apropie degetele mari cam la cinci
centimetri unul de altul şi priveşte printre ele (deci fără să le
fixezi) un punct în depărtare. Vei vedea patru degete (dacă te uiţi
la ele, vei vedea numai două). Apropie degetele mari unul de altul
 pânăă când deg
 pân degetele
etele din mijloc se suprapun, astfel încât
încâ t să vezi trei
degete. Păstrând în câmpul vizual trei degete (deci privind în
depărtare) apro
apropie
pie de
degete
getele
le de nas. DDacă
acă nu poţi
poţi să păstrezi
păstrezi în
câmpul vizual trei
trei degete până când ajung
a jung la nas, ai o problemă de
 postur
 pos turăă ((21).
21).
Cel care are un defect de postură simte un disconfort când stă
mult timp în picioare, este agitat, nu poate să stea liniştit în bancă
sau pe scaun, se mişcă, balansează scaunul, bate din picior, profită
inconştient de orice pretext pentru a se ridica de pe scaun sau se
tolăneşte pe masă. De aceea este catalogat ca neastâmpărat.
Defectele de postură pot să ducă la dureri de cap (migrene sau
nevralgii) şi de spate, la dificultăţi de concentrare şi la oboseală în
timpul cititului.
Pentr
Pe ntruu a-
a-ţţi ccor
orec
ecta
ta post
postur
uraa şşii a înv
învăţ
ăţa ssăă mergi corect,
core ct, fă zilnic
zilni c
următorul exerciţ
exerc iţiu: pune pe ca capp o carte groasă
gro asă (sau alt obiect) şi

24

mergi .prin casă. Obiectul respectiv, trebuie să fie destul de greu

(fetele de la ţară cărau ulcioarele de apă pe cap) ceea ce face să se
adopte automat poziţia corectă a întregii coloane şi, un mers lin. în
trecut feteLe din înalta societate erau obligate să facă zilnic acest
exerciţiu.

S-a dovedit ca învăţarea în fotoliu sau în pat nu este eficientă.

Bineînţeles că Lotusul (vezi 7) ar fi poziţia cea mai indicată, dar
întrucât este destul de dificilă sau chiar imposibilă pentru
majoritatea oamenilor, se poate alege orice altă poziţie stând
direct pe sol cu picioarele încrucişate sau puse sub bazin, poziţii
care frânează circulaţia spre picioare sporind fluxul sanguin spre
creier şi închid circuitul energetic al corpului stimulând forţele
  persona le. Dar
 personale. Da r cum nici
nici aceste poziţii (care sunt folosite în yoga
 penţru
 penţru exerciţ
exer ciţiile
iile de concentrare)
concentra re) nu sunt comodcomodee pentru
majoritatea, rămâne statul pe scaun.
Pentru poziţia corectă, atât pe sol, cât şi pe scaun, trebuie în
 primul rând să aşezi
aşezi bazinul bine.
bine. Imaginează-ţ
Imaginează-ţi că bazinul este un

castron
împinge umplut cu apă
uşor bazinul (de şi
în faţă fapt, oaseleca lui
în spate au această
şi când ai vrea săformă),
verşi
 puţină apă înainte
înain te şi înapoi din castron. Repetând
Repetâ nd de câteva
câte va ori
ori
mişcarea de balansare a bazinului înainte şi înapoi, vei descoperi
 poziţia corec
co rectătă care permite destinderea
destinder ea musculaturii
musculat urii spatelui (este
 puţin în faţ
faţăă). Redresează
Redre sează apoi bine spatele, astfel
astfel încât
înc ât trunchiul
să fie perfect
per fect vertical,-
vertical,- ceafa dreaptă,
dreaptă, capul în echilibru
e chilibru în
 prelungirea coloanei,
coloane i, iar nasul să fie pe verticala buricului. Umerii
sunt destinşi, paraleli cu solul şi cad în mod firesc, mâinile libere
yi relaxate
 pentru sunt puse
a preveni pe masa de
deformările studiu, cu
coloanei, saucoatele aşezate
sunt puse pe simetric
coapse,
clnur deasupra genunchilor, ca în statuile egiptene (remarcă în
HCSlc statui poziţia perfect dreaptă a spatelui şi a capului).
 Nppmcle nu trebuie să fie sprijinit de spătar,
 N spătar, ci va fi drept, dar nu

rigid, tară contact (majoritatea profesorilor recomandă elevilor să

ţină spatele rezemat de spătarul scaunului, ceea ce nu este corect,
deşi este mai bine decât cu spatele curbat). Picioarele sunt cu
ambele tălpi pe sol, puţin depărtate. Gura va fi închisă, buzele în
contact, dar nu strânge, dinţii se ating, vârful limbii este în contact
cu cerul gurii. . ■  Â
învăţ
înv ăţare
areaa treb
tr ebui
uie'
e'să
să se facă la masă şşi;i; nli în pat (cum s-au
obişnuit unii elevi) deoarece, prin asociaţii la nivelul sistemului
nervos, patul induce somnolenţă şi deci o lentoare în activitatea
intelectuală. Masa de iucru trebuie să aibă o înălţime adecvată
înălţimii
la şcoală tale.
foarteDacă acest
rar se lucru
poate, maieste
ales(relativ)
când înuşor de realizat
aceeaşi acasă,
clasă învăţă
şi elevi mici, şi mari (dimineaţa unii, şi după-amiaza alţii). Când
  poziţia este incomodă, senzaţ
 poziţia senzaţia
ia se transmi
transmite
te în mod incon
inconşştien
tientt şi
automat de la corp la creier, iar mintea va fi distrasă de disconfort,
învăţarea, fiind un act interior, nu poate fi îndeplinită decât atunci
când coipul este destins, bine echilibrat şi, după aceea, uitat, iar
creierul, ţinut într-o stare de receptivitate specială.
înainte de a începe să înveţi relaxează cu grijă corpul (vezi
cap A. II.3). Parcurge-I în întregime, şi vezi dacă există vreo
tensiune. Fii atent
din tensiuni ia muşchii
(tensiunile faciali,
mintale deoarece mai
se reflectă ei acumulează 90%
ales la nivelul
feţei).
Poziţia corectă trebuie verificată periodic şi menţinută
 permanent, nu numai în timp ce în înveţ
veţi,i, ci şi ori de câte ori,stai pe
scaun şi, de asemenea, când mergi. Dacă la început va fi nevoie de
 puţin
 puţin „efort
„efort”” ,- cu timpul ea. va deveni ceea ce este: cea mai
confortabilă poziţie, care permite un efort intelectual
(concentrare şi atenţie) îndelungat. La mulţi copii, această poziţie
(corectă) produce dureri de spate sau disconfort, dar tocmai ei
trebuie să persevereze până ce vă deveni comodă.

26

Atunci când înveţi, cartea şi caietul trebuie astfel ţinute încât

 priv irea să cad
 privirea cadăă perpendic
perp endicular
ular pe mijlocul paginii, iar distanţa
distanţa de
la ochi la partea superioară a paginii să fie egală cu cea faţă de
marginea inferioară, ceea ce^ necesită ca masa să fie înclinată la
aproximativ 30 de grade faţă de planul orizontal (cu ajutorul unui
suport). In timpul c itititituu lui.
lu i. şi scrisului trebuie respectată'
resp ectată' cu
stricteţe distanţa de 30-40 de centimetri între ochi şi carte sau
caiet. Această poziţie este cea mai avantajoasă pentru ochi
(previne Oboseala ochilor şi defectele de vedere) şi pentru coloana
vertebrală.

5. Rolul muzicii
 Cercetările din ultimii ani au scos în evidenţă faptul că
urechea
urec hea jo
joaa c ă uunn rol cheie în funcţ
fu ncţionare
ionareaa creierului. Francezul
Alfred Tomatis, un eminent specialist al urechii, ă ajuns la
concluzia uimitoare că urechea nu este făcută numai pentru pen tru auz,
auz, ci
are, în plus, rolul de a „energiza -creierul”. Ascultând sunete cu
frecvenţe între 5000 şi 8000 de hertzi, celulele cerebrale se
reîncarcă la fel ca o baterie. Muzica lui Mozart (şi în genera! '
muzica barocă şi cea gregoriană) conţine cel mai mare număr de
sunete cu această frecvenţă (spectrul cântecelor păsărilor se
situează tot în jurul frecvenţei de 5000 de Hz.), iar muzica rock
iele mai puţine. Sunetele de frecvenţe joase, cum ar fi al
aparatelor electrocasnice (încălzitoare electrice, televizoare,
UMCtttor de păr, calculatoare), al traficului, ca şi unele piese rock
iviluc potenţialul electric al celulelor creierului ceea ce se
■Mini festă prin oboseală, epuizare şi stres. Transmisiile puternice
ule Imnurilor de radio şi televiziune, cablurile electrice de
U'iinlime înaltă şi, în general, câmpurile electromagnetice din toate

oraşele mari creează o adevărată poluare electromagnetică şi

 produc un fel de înceţoş
înceţoşare
are a minţii şi a memoriei.
memoriei.
Orientalii au înţeles de mult că sunetele au o mare putere (se
ştie acum că un sunet poate sparge un pahar) şi au făcut cercetări
în acest domeniu timp de mii de ani creând mantrele, adică sunete
care produc anumite vibraţii în minte, antrenând în acelaşi timp o
modificare de conştiinţă. Mantra se sprijină,,pş/magia sunetului şi
 pe forţ
forţaa de vibraţie în psihpsihicul
icul omului.
omului. Lâ început, muzica, în
specia] cea indiană, (la fel şi dansul) a fost folosită pentru
meditaţ
medi taţie.
ie. Pentru
Pentru aartiş
rtişti,
ti, aceasta
a ceasta cre
creaa o stare de med
meditaţ
itaţie
ie foart
foartee
 profundă,, iar audienţa se afla şi ea tot în med
 profundă meditaţ
itaţie. O astfel
astfel de
muzică este ca o mantra şi este folosită pentru a genera o stare
 psihofizicăă adecvată concentr
 psihofizic concentrăării şi relaxării.
relaxării.
De fapt,^ toate culturile antice au dezvoltat acorduri muzicale
speciale care să inducă relaxarea sau modificarea stărilor de
 conştiinţă. Filozofia ermetică, care a reprezentat gloria vechiului
Egipt, considera .că tot ceea ce există în Univers are o anumită
frecvenţă de vibraţie şi, datorită rezonanţei armonice, există o
corespondenţă între toate lucrurile. Filozofii antici considerau
muzica o punte spre conştiinţă şi au elaborat un" „canon sacru”

cuprinzând diferiteşi armonii,

folosite în muzică intervale
în arhitectură pentruşia intra
proporţii care erau
în rezonanţă cu
anumite
anum ite for
forţţe - din Univers. Aceste reţetereţete de rezon
rezonanţ
anţăă s-au
transmis de-a llungul
ungul secolelor
se colelor prin difer
diferitele
itele societăţi secrete.
Şamanii, muzicienii indieni şi asiatici cunoşteau metode muzicale
 pentru extindere
extindereaa minţii, controlul
controlul durerii,*
ii,* muzica folosită în
tehnicile de iluminare etc.

Cercetările efectuate pe la mijlocul secolului trecut au arătat

că muzica barocă, de exemplu, stimulează creşterea plantelor şi a
recoltelor cu până
lapte la vaci. la 60%,
Fiecare tip de creşte
muzicăproducţia de ouă
a fost testat la găini şi De
de cercetători. de

28

exemplu, Dan Carlson din Minnesota a stabilit că frecvenţele care

energizează
de tratament plantele;au
cu astfel de5000 de hertzi.
muzică Plantele
au creascut cu care
pesteau700%
beneficiat
şi au
intrat în Cartea Recordurilor! De asemenea, muzica propusă de
Carlson a făcut să crească productivitatea solurilor sărăcite de
douăzeci şi cinci de ori.
La om, ritmul muzicii influenţează undele cerebrale, aspect
constatat prin analiza electroencefalogramei. Simplul fapt de a
asculta anumite melodii antrenează creierul spre unde alfa şi teta
influenţând stările psihice (vezi cap A.II.2), deoarece atât creierul,
cât şi inima au tendinţa să urmărească ritmul muzicii; un ritm lent
de 56-64 bătăi pe minut calmează mintea, duce la încetinirea
 bătăilor
 bătă ilor inimii, face să scadă presiunea arterial
arterialăă, iar respiraţia
devine mai lentă şi mai regulată. De' asemenea, s-au constatat
efecte devastatoare ale muzicii rock asupra plantelor, iar, la om,
undele cerebrale „o iau razna”.
 S a demonstrat că muzica influenţează chiar digestia.
Ascultând muzică barocă atunci când mănânci, mesteci mai încet
şi digeri mai bine. Cei care ascultă muzică rock atunci când

mănâncă,
 pen tru caremestecă
 pentru m ulţi serepede
mulţ îngraşăăşi). nu digeră bine (acesta este şi motivul
îngraş
Efectele muzicii baroce lente sunt similare exerciţiilor de
meditaţie şi relaxare. Se pare că muzicienii barocului erau iniţiaţi
iii efectele psihice şi fiziologice ale muzicii. De aceea Lozanov se
întreba dacă nu cumva Bach şi alţi compozitori din acea perioadă
erau familiarizaţi cu Raja Yoga. Ei foloseau adesea muzica în
HUOpuri psihofiziologice. De exemplu, Bach a compus pentru
( itntele Kaiserling, reprezentatul diplomatic al Rusiei la Viena,

i urc suferea
llllcrişţe de insomnii,
(Variaţiunile o muzică specială care l-a scăpat de
Goldberg).
Muzica, făcând mintea să se detaşeze de lumea fizică şi de
ftlmiuri, impresionează în mod direct subconştientul. Einstein a

29

fost pasion
pa sionat
at de vioară
vioară,, la care a cânt
cântat
at toată
toa tă viaţa. El spun
spunea
ea că
atât
şi semuzica, cât şi activitatea
completează creatoare
una pe cealaltă”. „se nasc
Atunci cânddinajungea
aceeaşiîntr-un
sursă
 punctt mort sau atinge
 punc atingeaa un moment
mome nt dificil, el se ref
refugia
ugia în muzică,
iar în acele momentfe soluţia îi apărea limpede.
S-a stabilit că anumite armonii generează energii specifice
care acţionează asupra omului; unele sporşsâ facultăţile mintale,
în timp ce altele obosesc creând chiar nervozitate. Tonalităţile
înalte specifice instru
instrumentelor
mentelor cu coarde şi de suflat (vioară
(vioară,, harfă,
flaut, oboi, violă, pian) au acţiune relaxantă şi, în acelaşi timp,
stimulentă pentru creier. Aceste instrumente cu timbru foarte
 boga
 bogatt antre
zonele antrenea
nează
pro funde
profunde zăalestă
stări
ri de conce
concentrare
creierului, ntrare deşi m
o astfel receptiv
receptivitate.
muzică itate.teşte
uzică liniş
linişteş Ating
Atingând
te ânda
minte
mintea
şi deschide drumul spre subconştient.
în fosta Uniune Sovietică şi în Bulgaria s-au făcut cercetări
timp de decenii asupra meloterapiei. în timp ce îşi pregătea teza
de doctorat la Universitatea Harkov din Ucraina despre utilizarea
 controlată a sugestiei, Lozanov a observat că în spitale şi sanatorii
se folosea muzică specială pentru calmarea durerilor (Beethoven -
Simfonia pastorală nr. 6; F. Chopin - Concertul nr. 1 în mi minor;
Mendelson-Bartholdy - Simfonia italiană; Ceaikovski - Simfonia
nr. 6). Lozanov a început să testeze efectele diferitelor genuri de
muz ică asup
muzică asupra ra învăţării, ob
obţţinând rez
rezultate
ultate uimitoare
uimitoare,, mmuzic
uzicaa fiind
elementul cel mai important al metodei lui.
Sovieticii au descoperit de mult frecvenţele care influenţează
emoţiile, memoria şi, în general, funcţionarea creierului, fiind
 primii care au cons construit
truit aş
aşaa numi
numitele
tele „maş
„maşiniini ale minţ
min ţii” care
sporesc IQ-ul, întăresc memoria şi amplifică starea de concentrare
(de exemplu: Stimulatorul electro-cranian, Minteascop etc). etc).
Mai apoi, cercetătorii americani Lynn Cooper şi Milton
Erickson' au stabilit că simplul fapt de a asculta un metronom cu
60 de bătă
bătăii ppee minut antrenea
antrenează ză starea alfa, ia
iarr la Universita
Universitatea
tea di
dinn
30

Iowa s-a ajuns să se mărească capacitatea de reţinere a

info
in form
rmaţ
aţiiiilor
lor cu 26% şi viteza
vit eza de învăţ
în văţare cu 24%
2 4% numai ascultân
ascul tândd
muzică barocă. Cercetătorii de la Universitatea California au
stabilit că, prin simpla ascultare a unei anumite muzici în timpul
testelor de intelige
inteligenţ
nţăă, se obţ
obţin 8 - 9 puncte
puncte mai
mai mult decât
decât lala
testarea fără muzică, demonstrând astfel că ascultarea regulată a
muzicii poate să mărească IQ-ul. De asemenea, psihologii au
constatat că cei care învaţă să cânte de la o vârstă fragedă au
tendinţa să depăşească media de inteligenţă. Muzica are un rol
foarte important în învăţare putând spori receptivitatea şi

capacitatea de concentrare.
să dispară durerile Ea este stresul,
de cap, elimină miraculos de la
ajută relaxantă făcând
concentrare şi
vizuali
viz ualiza
zare
re şi deschid
desc hidee conş
con ştiinţ
tiin ţa interioară
interi oară accesând
accesâ nd cele mai
înalte octave ale minţii. Ritmul special al muzicii acţionează
asupra creierului în mod imperceptibil şi te aduce în starea optimă
 pentru concentrare
conce ntrare şî învăţare
învăţare învingând
înving ând plictiseala.
plictiseal a. Muzica
Muzic a
deschide un canal de comunicare cu subconştientul şi armonizează
emisferele cerebrale. Ascultând mai mult timp muzică cu
 frecvenţ
frecvenţe înalte,
înalte , creierul
cre ierul se încarcă
înca rcă cu energie, iar mintea
min tea se
ascute.
Atunci când înveţi, este bine deci să asculţi o muzică cu ritm
lent, constant, monoton, cu o structură melodică non-distructivă.
 Nuu folosi muzică
 N muz ică vocală, deoarece textul melodiei tinde să
Interfereze, cu materialul de învăţat. Fragmentele lente de muzică
instrumentală barocă, redate de instrumente cu coarde, duc la cele
ihiii  hune rezultate. Trebuie evitate tempourile contrastante. Caută
Wi'|iuni de adagio, larghetto sau largo ale concertelor
»limpezitorilor de muzică barocă şi selecţionează-le pe acelea cu
UM i ii in de 60 ded e bă
b ătăi pe minut,
min ut, care
car e perm
p ermitit ating
ati ngere
ereaa unei
unei stări
stări
 p
 pro
rol'l'uuiKlc
iKlc de calm şi rreceptivitate.
eceptivitate. Această muzică te ajută să înveţi
înveţi
Itliil repede şi mai bine, 6u o graţie şi o uşurinţă pe care nu le-ai

31

crez ut posibile,
crezut posibile , dâdând
nd rezultate mai bu bune
ne dec
decât ât orice învăţ
învăţare
inundată de cafele.
Muzica se poate asculta oricând, în timpul orelor (dacă sunt
de acord
acor d profeso
profesorii),
rii), în timpul act activităţ
ivităţilor zilnice, câ când
nd
trebăluieşti prin casă*, când dormi, când mergi pe jos sau cu
maşina (s-a constatat că ascultând astfel de muzică, şoferii se
descurcă mai bine în trafic). , - . !'•/
Muzica se ascultă în surdină (să se audă-încetişor, ca fundal),
în unele experimente s-a constatat că elevii, mai ales cei mai mici,
întrebaţţi ulterio
întreba ulterior,
r, nici nu au con
conşştientiz
tientizat
at că se auzea muzică
mu zică în
timp ce răs
r ăspundeau
pundeau la diferite test
teste.
e.

nu-i înpoate
cazultranspune
elevilor care
de laprezintă
început un nivel ridicat
în starea optimădedestres, muzica
învăţare şi
îşi pierde efectul după 15 minute. De aceea, pentru a produce
 beneficii
 benefi cii de lunlungă
gă durată, trebuie ascultată
asculta tă o perioadă
perio adă mai
mai
îndelungată. S-a constatat că sunt necesare cam o sută de ore de
„terapie” prin sunet (adică să asculţi muzică în mod regulat timp
de cel puţin patru săptămâni) pentru condiţionarea urechii,
 ener gizarea
energiza rea ccreieru
reierului
lui şi limpezirea minţii. Dup
D upăă aceea subiecţii
subiecţii
ajung să-şi inducă- singuri ritmul undelor cerebrale, fără ajutorul
muzicii.

Pentr u învăţ
Pentru învăţare
are se recom
recomand
andăă muzica
muz ica barocă
baro că (începutul
secolului al XVIII-lea) care are o structură ^complexă, dar
echilibrată, o textură bogată şi un ritm consistent, aproape
matematic: Vivaldi, Telemann, Corelli, Haendel, Haydn, Mozart,
J. S. Bach (ultimul se pare că are muzica cea mai „intelectuală”
având armoniile foarte bine ;structurat
structurate),
e), cântecele gregoriene,
 precum
 precu m şi unele piese de Schumann, Schubert, Bizet, Beethoven.
Este vorba de secţ
secţiunea
iunea tempo-ului lent din concertele baroce -
mişcarea largo sau andante cu un tempo de pauză între 55 şi 65 de
 bătă
 bă tăii pe minut. Acea
Această
stă muz
muzică
ică „matema
„m atematic”
tic” de lentă,
lentă, liniştitoare,
liniştitoare,

senină,
seni nă, reda
redafâ
fâuu:d
:dfe',in
fe',in!^W
!^Wiln
ilnbh
bhtă
tălfi!
lfi!11- ^ !. 66af
aftife
tife 'ptfbdiic l u n e t e
 bogate în armonii de frecvenţ
frecvenţăă înalt
înaltăă în ritm dde; e;pp âtru
ât rupătr
pătrim
imi,i, duce
la o ststar
aree d e ’rei
reiăăxâ
xâffe
ffeîî ââff
ffeenxă (s
(spr
pree iMoâebîf
iMoâebîfee de rriuzS
rriuzScăcă al
alămu
ămurrilo
ilor
zornăitoare care te calea pe nervi). Dacă nu *âi iistfeî’de- muzică,
 poţii să
 poţ săifoloseş
ifoloseştiti ururii riie
riietton
ttonOmOm[bâ
[bâre?
re?M b â tă de 60 de bH pe rrim rrimut
ut..
Efecte foarte benefice are muzica cântăreţului indian Ia’sitar
Ravi Shankar (sitarul 'are şapte edrzi de cântat şi d^iiâsprezecfe sau
mai multei corzi de re rezo
zonananţ
nţă)..
ă).. Se ppot
ot folosi şi ri ritm
tmuu ri
ri‘‘asiati
asiaticece
specificee (de exem
specific exemplu, plu, mtizfcâ hind hinduis
uist:t:,iVilambitâ’
,iVilambitâ’^^ 1acordurile •
senzuale ale-lui Kitaro în „Silk Roadv'( „Chiria” lui Vanghelis sau
muzica lui Steven Halpem, mai'ales'albumulSpectral Suite”
făcut special pentru mărirâaputerii de concentrare la elevi. Acesta
din urmă are şi site pe Internet (www.StevenHalpem.com
(www.StevenHalpem.com)) cu
muzică
muz ică pen
pentr
tru1
u1‘rela
re laxa
xarere şşii pe
pent
ntru
ru sup
superî
erînvăţ
nvăţareare..
Ascultâ
Asc ultând
nd o astfel de m mujz
ujzică
ică,, info
informa
rmaţţiile su suni
ni’’asim
asimilat
ilatee ca în
starea de hipnoză (vezi şi G. IV. 6). Efectul produs de muzică nu ,
depinde de gusturile elevului (faptul că îi plac:sau nu genurile
icspective), deşi cu timpul va deveni plăcut să o asculte, de aceea
nici 11li trebuie urmărită melodicitatea.
 Este bine ca muzica să fie .ascultată în că
căşşti (transmit m
mai
ai bine
ui mul) sau folosind două difuzoare - fiecâre orientat*-spre câte "o
llivclic. în acest caz sunetul' perceput este virtual, adică este o
■Mltrucţie a creierului,sedeoarece î® percepţie sunt implicate
 pib
 p ib o lc emisfere
emisfere-- cereb
cerebrale,'
rale,' cee
ceeaa ce le face' dec decii să lucreze
fWpitHiiiA (ducând la armonizarea lor -SVezi B.I.4).

I i.i ii ru pies
piesee rrecoma
ecomandate
ndate (17
(17,2
,211 ,4
,43)
3)
I S llu
lluch
ch::
• mu ci lu lull în so
soll m
mininor
or pen
pentr
truu flau
flautt şşii coar
coarde
de ((la
larg
rgbb )'
* *Mit t-i iul pen pentr
truu hhar
arpă
pă în Sol Min inoor ((la
larg
rgo)
o)
i "in i nul m Do minor pentru violoncel şi orchestră
Mn|i'
n|i'iiii îîsslilinn în so
soll

33

Largo din Concertul în Mi minor pentru clavecin

Partida pentru coarde
coard e în Sol
maj or BWV 975 largo pentru clavecin
, Concertul în Do major
L.v. Beethoven:
Concertul nr. 5 în Mi bemol major pentru pian şi orchestră,
op. 73 I ’ l;,';,
Concertul pentru vioară şi orchestră în Re major, op. 61
Corelli:
Sarabanda (largo) din Concertul nr. 7 în Re Minor
Preludiu (largo) Sarabanda din Concertul nr. 8 în Mi Minor
Preludiu din Concertul nr. 9 în La Major (larg
(largo)
o)
Concerto Grosso op.6, nr. 3, 5, 8, 9
Concerto Grosso op.4,10, 11, 12
Sarabanda din Concertul nr. 10 în Fa Major (largo)
G.F. Handel:
Concertul nr. 1 în Fa
Concertul nr. 3 în Re, muzică pentru focurile de artificii
regale
Concertul nr. 1 în Si Major op. 3 (largo) (freamătul pădurii şi
izvoarelor)
 Concerto Grosso op.3, nr. 1, 2, 3, 5
Water Music
J. Haydn:
Simfonia nr. 67 în Fa major
Simfonia nr. 69 în Si major
Concertul
Conce rtul nr. 1 în Do m
major
ajor pentru vioar
vioarăă şi coarde
Concertul nr. 2 în Sol major pentru vioară şi coarde
Simfonia nr. 68 în Do major
Mozart:
Sonata pentru două piane
piane în Fa
F a Major
Sonata pentru două piane în Re major (K.448)

Simfoniile Haffner şi Praga

34

Concertul nr. 18 pentru pian şi orchestră în Si bemol major

Concertele pentru vioară nr. 1, 2, 3, 4 şi 5
Simfoniile de
Cvartetele nf.coarde
29, 32, 39,40, Simfonia Concertante
Vivaldi:
Largo din Iama (din Cele patru anotimpuri)
LargO din Concertul în Re major pentru chitară şi coarde
Largo din Concertul în Do major pentru mandolină, coarde şi
clavecin
Cinci concerte pentru flaut şi orchestră de cameră
Concert
Conc ert în Do pentru flaut, RV
RV.. 444
Concert în Do pentru oboi, RV. 449

6. Exerciţii pentru reeducare vizuală

Cum învăţarea implică în general citirea, tehnicile de învăţare
accelerată nu sunt eficiente dacă ochii nu funcţionează bine. Din
 păcat
 păcatee mulţ
mulţii elevi au pro
problem
blemee cu ochii. Simptomele defe
defectelo
ctelorr de
vedere sunt: vederea tulbure sau tremurată a textului, înclinarea
 Clipului sau răsucirea feţei pentru a putea citi, clipirea frecventă,
Ifln
Iflnii mare
marea, a, pleo
pleoape
ape inflamate, dureri de cap după ce a citit ma maii
mu li, incapacitatea de a se concentra atunci când citeşte, vorbitul
Iu i impui orelor. Cel care are un defect de convergenţă oboseşte
ftpcdc când citeşte, mai ales dacă trebuie să schimbe des privirea
II Iu tablă la caiet. De aceea se trezeşte adesea privind spre
PlItnNtră (pentru a odihni Ochii) şi are instinctiv tendinţa să Se
Hţr/c iii ultimele bănci.
I Ictcroforia înseamnă că ochii nu sunt centraţi; atunci când
■ i K l un punct, un ochi priveş priveşte
te pe lângă el (mai
(mai sus, mai jos
jo s sau
Mllv
lviiiiilil)) Dacă este vvorb
orbaa de o dep
deplas
lasar
aree pe ver
vertic
ticală,
ală, atunci când
cân d
tfllfţil, un ochi urmăreşte un rând, iar celălalt priveşte rândul de

sus sau pe cel de jos! Omul care are un astfel de defect, are
tendinţa să dea capul într-o parte atunci când priveşte, iar când se
grăbeşte
cei poate
doi ochi nu să rateze
sunt o treaptă
îndreptaţi de spre
exact la scară, de punct,
acelaşi exemplu. Dacăa
pentru
vedea clar, creierul este obligat să anuleze imaginea care vine de
la un ochi. De aceea cititul provoacă repede: oboseală sau chiar
durere
dure re de cap. ■/
Motricitatea oculară înseamnă mişcarea ochilor. Factorii care
 producc tulburări de motricitate
 produ motricita te oculară
ocula ră (ochii nu se mişcă
mişcă
armonios, simetric) pot fi: o lovitură la cap, unele boli infecţioase
(de exemplu, varicela, rubeola, hepatita), unele medicamente,
ochelarii care nu sunt bine
bin e centraţi şi probleme
problem e legate de postură
postu ră
(picioare
(picioa
Este re plate foarte
o legătură sau strâmbe, coloana
coloafuncţionarea
strânsă între na vertebrală
verteb ralăochilor
cu deviaţ
deviaţii
ii etc.).
şi postură,
de aceea un defect al uneia va influenţa negativ şi pe cealaltă.
Atunci când citeşti, pupilele trebuie să fie la mijlocul globilor
oculari; poziţiile cu capul aplecat într-o parte fac ca un ochi să fie
mai sus şi altul mai jos
jo s faţă
faţă de poziţ
pozi ţia normală.

Adesea problemele elevilor legate de citit au dispărut după ce

au folosit ochelari, prin urmare, cei care manifestă unul din
 simptomele de mai sus este bine să consulte un specialist. Dacă
 porţi ochelari, pune-i în permanenţ
perma nenţăă (nu sporadic) şi verifică-i
 periodi c la oftalmolog.
 periodic oftalmo log. Pentru a verifica dacă ochelarii pe care îi
 porţii sunt bine
 porţ bin e centraţi,
centraţi, fă câte un punct (cu pixul)
pixu l) exact
exac t în
mijlocul fiecărei lentile, apoi pune-i la ochi şi priveşte într-o
oglindă pentru a constata dacă punctele „cad” exact în mijlocul
 pupilelor.. Nu folosi ochelari care nu ţi-au fost recomand
 pupilelor recomandaţ aţii de un
optician calificat; ochelarii „împrumutaţi” fac mai mult rău decâl
 bine.
înainte de a începe să înveţi, verifică dacă ochii funcţionează
 bine, făcând exerciţ
exer ciţiile
iile descrise în continuare. Exerciţ
Exerc iţiile
iile pentru

ochi, redând supleţea muşchilor oculari, vor face să dispară

eventualele dureri de cap care apar frecvent la unii elevi, după ce
citesc mai mult.
Exerciţiul 1. Pentru a verifica convergenţa ochilor trebuie să
te ajute
a jute cineva.
cine va. Ia un creion, ţin
ine-
e-11 în faţ
f aţaa ochilo
och ilorr cu mân
m ânaa întins
înt insăă
(la 30-40 de centimetri), priveşte-i vârful şi apoi apropieri uşor de
ochi pe direcţia nasului, până la aproximativ un centimetru.
Repetă de trei ori. Cel care te asistă, va constata dacă, în timpul
mişcării de apropiere a creionului, ochii se duc simetric spre
interior. Dacă nu, sau dacă un ochi are tendinţa să se destindă şi să
revină
rev ină spre centru,
cent ru, ai defect
defec t de convergenţ
conve rgenţăă. în lipsa unei persoane
pers oane
care să te asiste, dacă nu poţi să priveşti circa cinci secunde vârful
creionului aflat la un centimetru de rădăcina nasului înseamnă că
ochiii nu funcţ
ochi func ţionează
ione ază bine. Dacă
Da că ppupilele
upilele rămân
rămân în centru imobile,
vei vedea două creioane. în acest caz, un ochi (sau amândoi) este
hipoconvergent.

Exerc iţiile de reeduca

Exerciţ reeducarere vizuală,
vizuală, prezentate în continuare,
 practicate
 practicate timp de câteva
cât eva săptă
săptămâni
mâni pot rezolva
rezolv a problemele
problem ele de
convergenţă. Fă fiecare exerciţiu de 2-3 ori pe zi, timp de
aproximativ un minut. După fiecare exerciţiu priveşte câteva
licun
lic unde
de în depărtare
depărtare pentru a relaxa ochii.
ochii.
 Kxerciţiul 2. Ţ ine creionul
creio nul în faţ
fa ţa ochiului hipoco
hip oconver
nvergent
gent şi
ipropie-l lent de ochiul sănătos. Aceasta va face ca ochiul sănătos
in i amână nemişcat şi numai cel bolnav să execute mişcări spre
lnli'imi. De asemenea, este bine să acoperi periodic ochiul sănătos
(ifAli’vn ore pe zi) pentru a-1 face să lucreze şi pe cel „bolnav”.
l'Acrciţiul 3. Pentru verificarea şi corectarea defectului de
Miltui' pc verticală (21). Ia un carton cu dimensiunile 10x20
MlIlniL-iii şi trasează câte o linie de o parte şi de alta, la acelaşi
■ ||>
|| > Din cin
cinci
ci în cinci
cinci centimetri
centimetri pe fiecare lin
linie,
ie, fă câte un cerc
cerc
■M illiimciml de circa un centimetru, de o parte şi de alta, astfel

37

o  ------- o ------- o -------o

Fig. 1
încât centrele lor să coincidă. Pentru asta fă câte o gaură cu acul în
centrul fiecărui cerc. Este bine ca cercurile să fie colorate diferit,
de exemplu primul (de pe o parte şi de pe cealaltă) roşu, al doilea
verde etc.
Aşază cartonul vertical pe nas, cu liniile orizontale exact la
înălţimea ochilor, astfel încât fiecare ochi să privească pe câte p
faţă. Pentr
Pentruu ccaa un ochi să nu va
vadă
dă pe ce
cealalt
alaltăă parte a cartonului,
este bine să decupezi forma nasului ca în figura 1. Priveşte mai
întâi primul cerc (fiecare ochi va privi cercul de pe partea lui)
 pânăă cân
 pân cândd îl vezi clar, apoi pe al doilea şi aaşşa mai departe.
Dacă ochii nu funcţionează bine, cele două linii nu vor fi
văzute la aceeaşi înălţime, ceea ce înseamnă că este vorba de
 heteroforie.
Exerciţiul 4 are rolul de a reda supleţea muşchilor implicaţi
în acomodarea vederii pentru aproâpe-departe. Ţine un deget la
10-20 de centimetri de ochi şi fixează-1 cu privirea până când îl
vezi clar, apoi priveşte un obiect aflat în depărtare (peste 5 metri).
Repetă exerciţiul de aproximativ 10 ori într-un ritm destul de
rapid (timpul neces
necesar
ar pentru a vedea cla
clar).
r).

La nivelul ochilor sunt şase muşchi care au rolul de a mişca

 pupilele
 pupil ele în diferi
diferite
te direcţ
direcţii,
ii, dar, de obicei, ei sunt foarte puţ
puţin
in

folosiţi. Atunci când trebuie să priveşti la stânga; de exemplu; s-a

format reflexul să întorci capul în direcţia resnectivă. deşi ai putea
să vezi la fel de bine menţinând capul fix şi deplasând numai
 pupilele.
 pupile le. Şi, cum orice muşchi
muşchi care nu funcţion
funcţioneaz
eazăă se atrof
a trofiază
iază şi
şi
muşchii ochilor, nefiind folosiţi, îşi pierd cu timpul supleţea.
Pentru a redobândi supleţea muşchilor oculari trebuie să faci
exerciţiile 5, 6 şi 7. De asemenea, aceste exerciţii este bine să Ie
faci de fiecare dată înainte de a începe să citeşti, pentru a pune în
acţiune toţi muşchii ochilor.
Exerciţiul 5. Roteşte ochii (deci priveşte circular, astfel încât
ochii să descrie câte un cerc pe extremitatea întregii orbite) mai
întâi în sensul acelor de ceas de 5-6 ori, apoi în sens invers. O
rotire va dura aproximativ o secundă.
Exerciţiul 6. Priveşte câte 5-10 secunde în direcţiile pe care
acţionează cei 6 muşchi, deci sus, jos, dreapta, stânga şi pe
direcţiile celor două diagonale ca în figura 2. Repetă exerciţiul de
2-3 ori pe zi, timp de cel puţin o săptămână. Dacă simţi durere
înseamnă că muşchii au început deja să se atrofieze şi, mai ales
iitnnci, ai nevoie de acest exerciţiu.
 Fig-2
1'AiTciţ
1'AiTc iţiuI 7.
7. Ţ ine mâna
mâ na drea
d reaptă
ptă cu cotul pe masa,
ma sa, astfel încât
i'liil uiătător să fie în fata ochilor. Priveşti degetul în timp ce

39

mişti rapid capul la stânga şi la dreapta de cel puţin 10 ori. Ochii

rămân deci orientaţi spre deget şi numai capul se mişcă.
Exerciţiul 8. închide ochii şi strânge puternic pleoapele până
ce auzi un fel de pârâit! Repetă de 2-3 ori. .
Exerciţiul 9. Ţine ochii închişi şi masează-i uşor cu degetele
arătător şi mijlociu de la fiecare mână, descriind mişcări circulare
într-un sens şi în celălalt. Dacă simţi că pupilele nu se mişcă uşor
însea
îns eamn
mnăă că muşchii
muşchii sunt tensionaţ
tension aţii şi ■trebuie
trebu ie să insişti
insişti cu
exerciţiile prezentate.
Exerciţiul 10. Palming: freacă puternic podul palmelor una de
alta până ce simţi că s-au încălzit şi apoi pune-le pe ochi. Căldura
şi magnetismul
magnetism ul mâinilor
mâi nilor sunt excelente
excelent e pentru buna funcţ
funcţionare
ionare a

ochilor.
Exerciţiile 8, 9 şi 10 este bine să le faci de fiecare dată după
ce ai citit mai mult. De asemenea, pentru a odihni ochii în timpul
lucrul
lucrului,
ui, es
este
te bine
bine ccaa după
după 20 - 30 de m minut
inutee să priveş
priveşti
ti 2 - 4
minute pe fereastră în depărtare.
Pentru fiecare din exerciţiile de mai sus, spatele trebuie să fie
 perfect
 perf ect drept, iar capul, în echilibru, în vârfu
vârfull coloanei vertebrale.

7. Rolul alimentelor în creşterea performanţelor  

intelectuale
 După cum se ştie, rezistenţa fizică, imunitatea, starea de
atenţie, coeficientul de inteligenţă, memoria, chiar şi dispoziţia pot
fi afectate de ceea ce mănânci. Dacă vei ţine cont de normele unei
alimentaţii raţionale, sănătoase şi echilibrate, vei observa pe zi cei
trece o mărire a capacităţii de concentrare, o limpezire şi claritate!
a gândirii.
Produsele naturale oferă tot ceea ce este necesar pentru m  
dezvoltare sănătoasă, dar majoritatea copiilor au o alimentafB

defe ctuo
defect uoasă,
asă, sărac
săracăă în eelem
lement
entee esfen
esfenţţiăle
iăle şşii cu
c u exces
exc es de zahăr.
Copiii cu probleme de comportament, cu dificultăţi la învăţătură;
turbulen
turb ulenţţi, cu aten
atenţţie sc
scăzut
ăzută,-'
ă,-'ca
care
re'^
'^bb ises
is escc rkpi
rkpid,1
d,1'au
'au în general
carenţe în anumite vitamine (D, B) şi în unele microelernente (Ca,
P, Mg, K, Fe) care se găsesc în alimentele naturale.

Cap acitatea
Capacit atea de concconcentrare
entrare işi'
işi' biiha 'funcţ
'funcţionare
ionare a creierului
sunt asigu
asigurate
rate de enzim
enzimee şi vitamine diri’ diri’complex
complex ui B. D Doze
oze mari
de vitamina
vitam ina B mă măresc
resc coefic
coeficientul
ientul de inteligen
inteligenţţă: vitamin
vita minaa B l
creşşte pe
cre perfo
rform
rmananţţel
elee int
intele
electu
ctuale,
ale, B6 îmb îmbun
unătă
ătăţţeş
eşte
te fu
func
ncţţiile
mintalei B12 spo sporeş
reşte
te ca
capac
pacita
itatea
tea de ^înVînVăţare:
re: Efe s e -găs
-găsee sc mai
ales în alge
al ge şşii în ge germe
rmenii
nii de’
de’sgr
sgrâu.
âu. ;Li
Lips
psa'
a' de vvitaitamin
minee din
: co
compl
mplexu
exull B are ccaa ef efect
ectee princ
principali
ipali pipier
erde
deri
ri frec
frecven
vente
te alalee
memoriei^ momente de confuziei depresie, -lipsă de concentrare,
mergând pânăpân ă la declinul funcţ
fun cţiilor
iilor intelectuale.
Un fol deosebit în învăţare îl arelecitiriâ; :In :eanse găseşte
colina, o vitamină din complexul B, din care1creierul fabrică
I MCflilcolina, unul dintre neufotrahsmiţătdni cei mai importanţi.
| U i/olvân
i/ol vândd dep
depozitele
ozitele de grăsi
grăsimi
mi de pe ar arte
teit^
it^le
leei
eifi
fihă
hă m
men
eniţ
iţin
inee uunn
M idi  normal de sânge spre creier. De âbeeă/Ie'eitmâ, câte mai este
I lllimllfl şi pilula memoriei, „practic' te face mâr deştept”, după cum
i jiHmifl dr. Christian Gillin de la Institutul Naţional de Sănătate
Mlllllllfl din S.U.A., putând să mărească IQ-ul şi capacitatea de
i MM MU IIJU
II JU’’C. ........... dîJlî O'IJjJinotfl fîfîUvi O .U'îîflO i

> I <v
<vnm
nmaa este recoman
recomandată
dată mâi ales în ttimpi
impii!
i! exam
examenelor.
enelor. Se
 ■ pf
pfţţli'
li'lil'
lil'/n
/n eeffl sunt nec
necesa
esare
re 7700 ddee rniligrarrie de lec
lecitin
itinăă pe zi. E
Eaa
Kpi!|p|i/
Kp i!|p|i/flfl creierul în doudouăăzeci de minţ minţite;
ite; iar efectul dudurea
rează
ză
| | mmi  m i i i 'I ore. Este bine să iei leciti'năc'ud oră şi jumătate înâinte
!t '   ?f  J 6 i i l ş . h J j i i i i.:.: i  \ip:
 \i p:

 j Iii lilp
ilplt*
lt* ţii pr
prod
odus
usee din
di n lapt
la ptee se găs
găseşte
eşte am
amin
indd ac
acid
idul
ul

■ p
iil
iiliilni
 pHHiilniilnf
lnililnfi
ln illi i’ltit! ccur
lii’l i in e care
cure au unse roloobţ
bţine
mine jo rî nînc r eînvăţ
a jor înivăţar
e r are,
nore
norepine
e, mpinefrina
e m frina
ra re şşii
o rare

41

concentrare. De asemenea, în cerealele integrale şi în boabele de

soia se găseşte acidul glutamic care poate să sporească IQ-ul cu
 pânn ă la
 pâ l a 17 pu
punc
ncte.
te. C re
reie
ieru
rull nu po
poate
ate as
asim
imililaa decâ
de câtt două
do uă su
subs
bsta
tanţ
nţe,
e,
glucoză şi glutamină, de aceea, pentru ca să funcţioneze mai bine,
se recomandă 1-4 grame de L-glutamină.
Un adevărat tonic pentru creier îl constituie extractul din
frunze de ginkgo care sporeşte fluxul de sânge spre creier
amplificând memoria, puterea de concentrare şi calitatea gândirii.
Se recomand
recom andăă câte 120 de miligrame pe zi, timp de trei
trei luni.

Instinctele alimentare ale copiilor sunt distruse în mare parte

de ignoranţa părinţilor. Copiii nu pot să facă deosebirea între ce
este bun şi ce este plăcut, de aceea este nevoie de o intervenţie
inteligentă din partea adulţilor pentru a le asigura o alimentaţie
sănătoasă.
Iată în continuare câteva dintre principalele reguli de
alimentaţie raţională (7):
- Pentru a obţ
ob ţine performanţ
performan ţe intelectuale,
intele ctuale, hrana
h rana trebuie
trebu ie să ffie
ie
 b
 baz
azat
atăă pe pro
pr o duse
du se natu
na tural
rale,
e, cât
câ t mai
m ai puţ
pu ţin po
polu
luat
atee chimi
ch imic.
c.
- Primul
Prim ul lucru pe careca re trebuie
trebui e să îl faci dimineaţ
dimin eaţa,a, este
e ste să
s ă bei
un pahar de apă pe stomacul gol. Aceasta trece imediat în intestin,
iar de aici în sânge şi apoi în vezică, realizând o adevărată
„spălare” intemă.
- Pentru o bună
bu nă hidratare trebuie să bei circa doi lit
litri
ri de apă
ap ă pe
zi. Apa nu se bea însă în timpul mesei, pentru a nu dilua sucul
 gastric, ceea ce ar încetini digestia (o jumătate de oră înainte şi
după masă). Senzaţia de sete după ce ai mâncat este falsă şi sc
datoreşte excitării papilelor gustative. Este suficient să clăteşti
 bine
 bi ne gu
gura
ra cu ap
apăă şi
şi acea
ac east
stăă senz
se nzaţ aţie
ie va disp
di spărea.
ărea. Bine
Bi neîn
înţţel es că cea 
eles
mai bună este apa naturală de izvor sau din fântână, consumaţii
 proa
 pr oasp
spătă,
ătă, de
deoa
oare
rece
ce prop
pr oprie
rietăţ
tăţililee ei ele
elect
ctric
ricee (prân
(p rânic
ice)
e) se picul
pic ul
după câteva ore de depozitare. Evită apa de la robinet, iar dacă nu

42

se poate, foloseşte un filtru pentru purificare. Nu exagera cu apele

carbogazoase; în nici un caz apa minerală sau sifonul nu se
consum
con sumăă dimine
dimineaţ
aţaa pe stomacul go
gol.l.

- ăS-aim
ac ordă
acord constatat
impo rtanţţăcămicu
portan majoritatea
micului
lui dejun. elevilor
Ac cu probleme
Aceasta
easta afe
afecte
cteazăşcolare
ază atenţ nu
atenţia,
ia,
conc
co ncenentra
trarea
rea şşii m
mem
emoria
oria şşii m
măreş
ăreşte
te ten
tendinţ
dinţaa spre ag agresivita
resivitate.
te.
- O masă încărcată şi complicată solicită intens tubul digestiv.
Se ştie că digestia reprezintă cea mai grea muncă pentru corp,
acaparând peste 60% din energia nervoasă disponibilă, ceea ce-1
face pe om inapt pentru vreo activitate fizică sau psihică intensă.
Tocmai de aceea nu trebuie să te apuci de învăţat imediat după ce
.11 terminat de mâncat.
- Seara trebuie să consumi alimente uşor digerabile pentru a
nu pune la mun m uncăcă stomac
stomacul ul pe timpu
timpull nonopţ
pţiiii ((tu
tu dormi şi eell
munceşte!). Fructele se digeră cel mai uşor; de aceea, după ora 21,
nu trebuie să consumi altceva decât fructe.
I )acă după 8 ore de somn te trezeşti obosit, este pentru că pe
timpul nopţii nopţii stomstomacul
acul mu muncenceşşte să dig digere
ere co comb
mbinainaţţii
uii om
ompatib
patibile
ile de alimen
alimente.te. Se ştie ccăă dige digestia
stia ccon onsum
sumăă foarte
umilii energie nervoasă. Dacă în stomac se află alimente
Hi' O
Oinpu
inputibi
tibile,
le, di
dige
gestia
stia ppoat
oatee ssăă dur
durez
ezee într
întree 8 şşii 14 ore, în tim
timpp ce
lllgi
lll gi itueu
itueu alim
alimentelor
entelor com
combinate
binate corect du durează
rează 3-4 ore.
I *i- asem
asemenea
enea,, la micul dejun treb trebuie
uie ccon
onsum
sumate ate aalim
limen
ente
te uuşşor
■ f lV H 'l th i l c .

< ii  cât alimentele sunt masticate mai mult, cu atât vor fi
HKi'Mlr mai uşor, reducând astfel munca stomacului.
 Miulu consumul de grăsimi de origine animală. Foloseşte
Vegetale obţinute prin presare la rece. Preferă mai ales
■ l Bi
BitM
tMgginoa
inoasse (seminţe de dovleac, floarea-s
floarea-soarelui,
oarelui, nuc
nucii

! * Hi mjii’i  (fi orele de masă. După o masă nu trebuie să mănânci  

p i l 1tiin |i ilr f >4 ore.

43

- Nu facefac e aalte
lte aactivi
ctivităţ
tăţi aţ
aţunci
unci câ
când
nd eş
eşti
ti la mas
masăă (cititul
ziarului,
ziaru lui, privitul la televizor, ddiscuţ
iscuţii
ii etc.).
- Folosirea în exclusivitate a unei hrane preparate prin

încălzire
 bu
 bucăta
cătarr estduce
este
e nalatura,
natu distrugerea
ra, iar
ia r hra naprincipalelor
hrana tre
trebu
buie
ie co
conselemente.
nsum atăă peCel
umat câttmai
câ po bun
posib
sibil
il
nedenaturată. Evită prăjirea şi, în general, tratarea termică, atunci
când nu este absolut necesar, deoarece temperatura distruge
enzimele, vitaminele, face alimentele greu digerabile şi. în plus, le
schimbă
schim bă com
compoz
poziţiţia.
ia.
- Consumă zilnic crudităţi, respectiv alimente cu un conţinut
mare de apă, adică fructe şi legume proaspete sau seminţe
încolţ
înc olţite;
ite; aceste
acesteaa trebuie să reprez
reprezinte
inte apro
aproxima
ximativ
tiv o treime din
totaiul alimentelor. Pe de altă parte, la aceeaşi masă nu trebuie să
consum
con sumii - şi legu
legumeme şi fructe crud crude,
e, deo
deoarec
arecee asim
asimila
ilarea
rea lor
necesită o floră microbiană diferită, ceea ce ar antrena grave
 prob
 pr oble
lem
m e de sănăta
sănătatete,, me
merg
rgân
ândd ppân
ânăă la ccan
ance
cerr int
intestin
estinal.
al.
Fructele se mănâncă pe stomacul gol, deoarece zaharurile pe
care le con
conţţin nnuu sunt ddige
igerate
rate în stom
stomac,
ac, ci în intest
intestinul
inul subţ
subţire.
ire.
Dacă în stomac se află deja alte alimente, fructele rămân acolo şi
încep să fermenteze.
- Se cunoaşte că principala hrană a creierului o constituie
zaharurile simple, dar consumul de dulciuri nu sporeşte activităţile
intelectuale, ci mai degrabă le reduce. Consumul exagerat de
zahăr favorizează un comportament hiperactiv, reduce timpul de
atenţie efectivă, se fac mai multe greşeli, apare fenomenul de
absenteism psihic. Copiii care consumă mult zahăr au dificultăţi la
învăţare. Profesorii au observat că după sărbători, când copiii
 con sumăă mu
consum multe
lte ddulciuri,
ulciuri, scad rezulta
rezultatele
tele la învăţ
învăţătură
ătură.. Zahărul
trece direct în sânge fără a fi digerat, ducând la o secreţie sporită
de insulină. Aceasta antrenează o hipoglicemie, ceea ce
 pred
 pr edis
ispu
pune
ne la so
somn
mnol
olen
enţţă, red
reduc
ucân
ândd ate
atenţ
nţia
ia şi co
conc
ncen
entra
trarea
rea.. De
aceea, ca o primă reformă în domeniul alimentar, trebuie redus la

44

min imum
minimu m consumul
consum ul de- zahăzah ăr sub formă
form ă de dulciuri sau sucuri sucuri
numite pompos „băuturi răcoritoare” (care sunt mai degrabă apă
îndulcită cu adaosuri de diferite chimicale). Alimentele care
conţţin glucide
con glu cide în diferite . asociaţii
asociaţii - cereale, legume, legum e, fructe
fruc te -
necesitând digerare, fac ca zaharurile pe care le conţin să treacă
lent în sânge, fiind livrate lent, dar continuu, creierului. în, locul
 proo d u s el
 pr eloo r de co
cofe
fetărie,
tărie, pref
pr efer
erăă fruct
fru ctele
ele,, iar
ia r în locul
locu l băutu
bău turil
rilor
or
îndulcite
îndu lcite cu zahăr
zah ăr sau alţi înlocuitori,
înlo cuitori, consumă
consu mă sucuri
sucuri naturale.
- Un element
elem ent foarte important,
important, este combinarea
com binarea eficientă
eficien tă a
alimentelor.
Fiecare aliment este digerat în mod diferit. Alimentele care
conţin amidon (de exemplu, pâinea şi cartofii) au nevoie de un
mediu digestiv alcalin care este furnizat încă din gură de o enzimă
numită ptialina.
ptialina. Alimentele
Alimen tele care conţin conţin pproteine
roteine (de exemplu,
carnea şi produsele lactate), au nevoie de un mediu acid (acid
elorhidric care activează pepsina). Este clar că în acelaşi timp în
stomac, nu poate să existe şi mediu alcalin şi acid (se
neutralizează). Deci, dacă la aceeaşi masă consumi şi proteine şi
amidon,
amid on, digestia
d igestia es
este
te îngreuna
îngre unată tă sau chiar blocată.
blocată. Şi astfel,
astfel, apar
lulburărBi digestive. Evită amestecul de amidon şi proteine la
lli'ooaşi masă, mai ales carne cu cartofi. Carnea trebuie consumată
numai cu salată sau cu legume fierte.
• Ali
Alime
ment
ntuul ccaare se cons
consumă
umă în cea cea mai mar mare cant
cantiitate
ate eesste
■Jfflul sub formă de pâine albă. în coaja bobului de grâu se află
fto
ftoftlc
ftlc ‘■)()% din el elem
emee nt
ntel
elee esen
es enţţia
iale
le,, ori tocm
to cmai
ai acea
ac east
staa es
este
te
iiiiCliiiuată” în procesul de panificaţie. De aceea, în locul pâinii
"IU , este hi ne să consumi pâine neagră sau, şi mai bine, graham.
 In perioada
perioa da exame
exa mene
nelor
lor şi
şi în alte situaţii
situaţii de efo
efort
rt intelectual
intelectu al
i m Ih I,  se- recomandă grâu încolţit, polen şi alge, deoarece
*..... Hule lor componente acţionează sinergie. Ele conţin, printre
fONlbf, care este un element esenţial pentru buna
Momire a creierului; acid folie, care măreşte capacitatea de

45

concentrare; acid glutamic, care îmbunătăţeşte coeficientul de

inteligenţă, având acţiune tonică asupra sistemului nervos şi
măreşte pragul de excitabilitate al celulelor nervoase, atenuând

ob oseal
obosea.ala.
a. încolţit. -Pentru germinare
Grâu . se! alege grâul şi se pune la
înmui
înm uiat
at în apă
ap ă călduţ
căldu ţă care s e ■schi
sc himm bă, dim
dimin
inea
eaţţa şi seara
limpezindu-1 bine. Vara încolţeşte cam în cloUă zile, iar iama în 4
zile. Se consumă când embrionul are 1-2 milimetri, simplu sau cu
diferite adaosuri (de exemplu miere, mere răzuite etc.), câte 1-2
linguri dimineaţa, pe stomacul gol. După ce a încolţit, este bine -să
îl dai prin maşina de tocat şi să îl păstrezi în frigider.
Germenii de grâu conţ
conţin
in octacosanol
oc tacosanol carcaree este reco
recoman
mandat
dat în
aproape toate bolile sistemului nervos central.

func b.
funcţ . Polenul
 bţiona
ionare conţine
conţ ine elemente
re a sistemului nervos. foa
foarte
rte foarte
Este
E ste importante
importan
bo te pent
bogat
gat pentru
în ru buna
enzime,
vitamine, oligoelemente. Aduce foarte multe elemente necesare
organismului, dar deficitare în alimentaţia obişnuită. Polenul ajută
la creşterea
creşterea perform
perf ormanţ
anţelo
elorr intelectuale,
intelectua le, com
combate
bate obosea
obosealala fiz
fizică
ică şşii
 psihică
 psih ică şi este un reechilibra
reechilibrant.
nt. Se ia câte o linguriţ
linguriţăă cu 30 de
minute înainte de masa de dimineaţă şi de prânz, în cure de câte o
lună, pauză trei luni, de trei Ori pe an. La copiii sub 10 ani se dă
câte 0 jumătate' de linguriţă. Se poate consuma simplu sau
amestecatt cu miere.
amesteca ,
c. Algele marine conţin aproape toate elementele de care
avem nevoie. Ele sunt foarte bogate în minerale, în vitamine şi
conţin toţi aminoacizii esenţiali cu rol determinant în funcţionarea
sistemului nervos. Stimulează memoria, concentrarea şi activitatea
intelec
inte lectua
tuală
lă înde
îndelunga
lungată,
tă, ajută la creş creştere
tereaa perfor
performanţ
manţelor
elor
 intelectuale, înlătură stresul şi oboseala. Ar trebui să nu lipseascfi
din alimentaţie. Se.găsesc în magazinele naturiste şi în farmacii,
ca spirulină (sau sub alte forme).

46

- în perioa
perioadele
dele de efort intelectual se recoman
recomandă dă revitalizantul
Hercules
Hercu les care se gă găseş
seşte
te la magazinele natu
naturiste
riste sau
sa u îl poţ
poţii prepara
singur. Conţine cătină, polen şi miere în părţi egale. Fructele de
cătină şi polenul le macini cu râşniţa de cafea şi le amesteci apoi
cu miere. înlătură stresul şi oboseala intelectuală, stimulează
memoria
mem oria şşii sistemul imunitar, ajuajută
tă la buna irigare a creierului. Se
iau 1-3 linguriţ
linguriţee pe zi după du pă mese. SSearaeara poate să pro produc
ducăă
insomnii. Se poate folosi şi ceai sau tinctură din cătină. Ea
îndepărte
înd epărteazăază sstare
tareaa de somsomnolenţ
nolenţăă, fiind mai ex excita
citantă
ntă decât
cafeaua (dar nu este dăunătoare).
- Pe
Pentmntm a spori memmemoria
oria şi performanţ
performanţeleele intelect
intelectuale,
uale, Elen
Elenaa
 Nîţăă Ibrian
 Nîţ Ibria n (28) reco
re comm an
andă
dă un ceai din cătin
cătinăă alb
albăă de râu
râu,, măceş
măceşe,e,
traista ciobanu
ciob anului lui şi mătase de po porum
rumb.b. Se ame
amestestecă
că toat
toatee în pă
părţ
rţii
egale. Două linguri de amestec mărunţit (fără măceşe) se pun în
500 de mililitri de apă la macerat, 8 ore. Se fierb apoi 500 de
mililitri de apă şi se adaugă măceşele bine mărunţite, se lasă la
licit 5 minute şi apoi se amestecă cu plantele macerate. Se lasă 10
minute, apoi se strecoară. Se fac cure de trei săptămâni cu câte 2-3
(Tini pe zi.

H. Oxig
Oxigenar
enarea
ea crei
creierul
erului
ui

Se ştie de mult că respiraţia corectă reprezintă o condiţie de 

Im/i! pentru sănătate deoarece ea influenţează circulaţia sângelui,  
•lt <i aportul de oxigen şi substanţe hrănitoare la fiecare celulă. Se  
rtlim
tlimnni «A nu există
exis tă alimen
alimentt sau tabletă de vitamine
vitami ne care să facă
fac ă 
M i mult decât uunn exerciţiu de respiraţ
respiraţie
ie ccorectă.
orectă. De asemenea,
asemen ea, 
||th» flupiruţie şi atenţie este o legătură strânsă. încearcă să citeşti 
 pvti ilupii un efort fizic intens; nu vei putea până ce nu se 
ŞgMltiil/eji/fi respiraţia. S-a constatat că, atunci când respiri rapid,  

| |9fl(Jln|a să vorbeşti în propoziţii scurte, căci nu te poţi

47

concentra prea
p rea mmult
ult asupra unu unuii subi
subiect.
ect. în schimb, respiraţ
respiraţia
ia
lentă te face să gândeşti mai profund şi să foloseşti propoziţii mai
lungi.
Creierul este cel mai mare consumator de oxigen; deşi
cântăreşte 2% din' greutatea corpului, el foloseşte 20-30% din
oxigenul care ajunge în sânge, de aceea funcţionarea lui, respectiv
claritatea gândirii, este afectată în primul rând de cantitatea de
oxigen din sânge. Creşterea fluxului de sânge oxigenat spre creier
determină două lucruri: activează zonele „mai leneşe” care
 primesc
 prime sc de obicei mai puţin sânge şi încet încetineş
ineşte
te procesul
proce sul de
îmbătrânire a celulelor nervoase. în mod normal, anumite celule
sunt hrănite mai puţpuţin
in decât altele. Acestea
Ace stea sunt tocmai celulele
celule le pe
care le folosim mai puţin şi de aceea ele vor fi primele care vor
muri.
Tocmai de aceea, exerciţiile de respiraţie profundă, sporind
cantitate
cant itateaa de oxigen ce ajunge la creier, îl fac să s ă funcţionez
funcţionezee mai
 bine. în plus, respir
respiraţ
aţia
ia lentă
lentă,, ritmic
ritmicăă, cu pa
paU
Uze pe gol, regle
reglează
ază
 bătăile
 bătă ile inim
inimii,
ii, face să încet
încetinea
inească
scă ritmul cerebral şi agita agitaţţia
mintală, favorizân
favor izândd relaxarea. Pentr
Pentruu aceasta, resp
respiraţ
iraţia
ia trebuie să
fie uniformă, lungă, continuă şi curgătoare ca un oftat adânc şi
senzual. Nu este prea uşor să înveţi, sau mai bine zis, să reînveţi
să respiri corect. Tehnica este descrisă pe larg în*;,Yoga, o
necesitate...”(7).

Probabil puţini ştiu că respiraţia acţionează asupra circulaţiei

sângelui, mai ales la nivelul creierului. Pentru a te convinge, este
suficient să expiri de 2-3 ori puternic pe gură, ca şi când ai sufla
 praful (deci cu buzbuzele
ele strânse). Du
Dupăpă câte
câteva
va secunde vei ameţi
(mai ales dacă stai în picioare). Când sufli puternic, se creează
 presiunee la nivel
 presiun nivelul
ul plămânilor, ccare
are va împinge
împin ge sângele spre creier
 (este ca atunci când stai în cap). Creierul, neobişnuit cu un flux
sporit de sânge, va reacţiona dând senzaţia de ameţeală. Pe baza

48

acestor constatări, yoghinii au pus‘la purtct un exerciţiu spccial de

respira
res piraţţie - ! numit
nu mit KAPA
KA PALALABH
BHATATII (7)ţ  < care; --:î:înn traducere^
traduc ere^
înseamnă
însea mnă ^purificarea
^purificarea craniului”.
•Este vorba de o serie de respiraţii foarte scurte în care faza

activă
expiraţ
expi este
raţie. expiraţia,
ie. Se realiz inspiraţia
re alizeaz
eazăă astfelfiind pasivă şi durând
o^J,hiperVentilaţ ie’\ dublu
ie’\ faţă
•deoarec
deoa recee de:
se
creează un adevărat vârtej de aer în plămâni. In plUs,- 'contracţia
 puternic
 pute rnicăă a muscula
mus culaturii
turii abdomina
abdo minale,
le, necesa
ne cesară
ră acestor
ace stor expiraţii
expiraţii
scurte, creează o suprapresiune, ceea ce depliază toate alveolele
 pulmonare,
 pulmon are, deci inclusiv pe cele care în mod normal nu sunt
folosite.
Exerciţiul se execută în picioare şi începe printr-o inspiraţie
amplă. La sfârşitul ei, toracele este bombat şi va rămâne astfel tot
timpul exerciţ
timpul exe rciţiului,
iului, iar abdomenul
abdo menul este „umflat”/
„umflat”/FF ă o contracţie
contracţie
scurtă (circa o secundă
secund ă sau chiar
chia r mai puţin) a musculat
musculaturiiurii
abdominale, ceea ce va face ca aerul să iasă cu putere din plămâni
(cu atunci când sufli puternic nasul). Relaxează apoi musculatura
abdominală, ceea ce va face ca în plămâni să intre aer în mod
 pasiv, apoi expiră
exp iră din nou puternic şi aşa aşa mai departe. Atât
Inspiraţia cât şi expiraţia se fac pe nas. La început vei face serii de
1(1 15 rafale, sporind progresiv numărul de rafale pentru o
inspiraţ
inspiraţie completă.
completă. Elemen
Elementul
tul important
import ant nu este
e ste viteza de
Mecuţie, adică numărul de expulzări, ci forţa fiecărei expiraţii. Se
Im de regulă 2-4 serii,
ser ii, odihnâ
odih nându-
ndu-te
te câte puţin
puţin după
du pă fiecare
fiec are.. Este
Viu ha de un exerciţiu de respiraţie destul de dur şi nu trebuie să
l§H agere zi cu practicarea lui de la început. Dacă simţi ameţeală, te
BUŞII. I’rin antrenament, arterele carotide vor fi pregătite să
(MtniniMâ un flux sporit de sânge. Cei care au afecţiuni
Hlnioitnic, de orice fel, înainte de a practica acest exerciţiu, vor
i|Hii*ttlia mai întâi un specialist.
 49

Datorită hipervenţilaţiei care se realizează, în plămâni va fi un

surplus de oxigen eare se transmite prin sânge la fiecare celulă a
corpului, ceea ce intensifică şşii stimulează toate procesele celulare,
având loc o revitalizare a organismului. Circulaţia sanguină esfe

accelerată
accele
se rată înlatotnivelul
creează corpul.plămânilor,
îînn timpul expiraţ
expiraţiei,
sângeleiei,este
ddatori
atorită
tă presiun
împins presiunii
(maiii ales)
care
spre creier, care se dilată astfel puţin, iar ţn inspiraţie coboară în
 plămâni (este „aspir
„aspirat”
at” dato
datorită
rită presiu
presiunii
nii mai scăscăzute),
zute), ceea ce
duce la o uşoară contracţie a creierului şi, datorită puterii
expiraţiei şi ritmului sporit, are loc un adevărat masaj al 
creierului (dilatări şi contractări), o curăţare şi o hrănire a lui,
ceea ce va duce
d uce la stimularea proceselor intelect
intelectuale.
uale.
Drenajul sporit îndepărtează în acelaşi timp toxinele din
creier, cele care în mod normal scad reactivitatea celulelor
nervoase, făcând ca procesul de îmbătrânire a acestor celule să fie
încetinit.

Pen tru spori

Pentru sporirea
rea fluxulu
fluxuluii de sânge rspre creiecreierr şi, implicit,
creşterea
creş terea performan
performanţţelor in intelec
telectual
tuale^de
e^deoseb
osebit it de utile sunt, de
asemenea, asanele din yoga, mai ales poziţiile inversate sau cu
 picioare
 pic ioarele
le ridi
ridicate:
cate: stând în cap, lu
lumânare
mânareaa şşii plugul (7).
 50

II. RELAXAR EA -  fa

RELAXAREA  fact
ctor
or determinant
determina nt al învăţării 
accelerate,

1. Efectele relaxării
Capacita tea de învăţare eeste
Capacitatea ste afectată pu
puternic,
ternic, dacă la nivel
fizic sau psihic; există tensiuni; se cunoaşte efectul lor asupra
stărilor psihice, de exemplu, în timpul examenelor, când „tracul”
 blochează
 blochea ză m
mecanism
ecanismele
ele memo
memoriei
riei (lucrurile bine ştiute sunt uitate
complet
compl et şi or
orice
ice înce
încerc
rcare
are de a ţi le re
reaminti
aminti nu face dec
decât
ât să te
îndepă
înde părteze
rteze şşii mai mult
mu lt de eele).
le).
Primul scop al relaxării este de a elimina tensiunile de la toate

nivelurile.
ia
iar învăţarea
r mintea în stare de este optimă atuncialertă
receptivitate-(„în când
”). corpul este relaxat,
alertă”).
S-a stabilit că o stare prealabilă de relaxare permite să se
înveţe mult mai reped r epedee decât
de cât în mod
mo d obişnuit.
obişnuit. Aşa-
Aşa-cu
cum m af
afirma
irma
I ,ozanov, o dată ce ai învăţat să îţi deschizi mintea, capacitatea de.
a memora şi şi de a-ţi rereamin
amintiti pa
pare
re aproape
aproa pe neli
nelimitată.
mitată.
Relaxarea este folosită, pentru a atinge „stări de conştiinţă
modificată”, care măresc capacitatea de înţelegere şi de asimilare
ii mfo
mformaţ
rmaţiilor,
iilor, fi
fiaar* prin antre
ant renaname
ment
nt mai înd
îndelu
elunga
ngat,t, se obţ
obţine
ine
gcccsul la stările
Iilei Ic sunt libere de
să supraconştimţă.
ocupe tot câmpulLa cel relaxatceea
conştiinţei, fizicceşideschide
psihic,
t'itlm gândirii creative, deoarece ideile îi vin limpede şi fulgerător
1(1 n im ic .

Kctaxarea proprofu
fund
ndăă re
reali
alize
zeaz
azăă o decup
decuplar
laree parţialâw
ialâw,, a
•ini|mili>r şi, în acelaşi timp,,j3 mai mare acuitate mintală, vizual#
■ umilii vă, iar reacţiile sunt mai rapide. învăţarea pe fond de
MMjHiic este ideală, obţinându-se o eficienţă foarte mare. Creierul
Ulmul esle foarte receptiv la informaţii, favorabil imaginaţiei,,şi
 fl

gândirii creatoare;
cre atoare; în astfel de mome
m omente
nte se descoperă
descope ră uşor
uşor soluţii
la cele mai dificile probleme.
înainte de a începe o şedinţă de învăţare, trebuie să creezi o
stare de maximă receptivitate. Pentru aceasta, fă câteva minute de
relaxare fizică şi psihică, pregătind astfel mintea pentru o învăţare
eficientă. I

2. Unde cerebrale

Se cunoaşte că există patru stări de activitate cerebrală

corespu
cor espunzătoare
nzătoare unor un or planuri diferite
dife rite ale conştiinţ
conştiinţeiei (determina
(dete rminate te
de activitatea
ac tivitatea desfăşurată),
desfăşurată), care sunt caractericara cterizate
zate prin frecven
fre cvenţţa
undelor cerebrale:
cerebrale:
1. Undele beta, care au frecvenţa între 13 şi 35 Hz, apar în
starea de veghe normală, de activitate care nu te absoarbe
complet. Ele există în cea mai mare parte a zilei. Starea beta este
caracterizată prin gânduri scurte de natură diversă care se succed
cu rapiditate constituind un fel de „bruiaj mintal”, un permanent
„zgomot
„zgo mot de fond”fo nd” care face ca c a eficienţ
eficie nţaa învăţării
învăţării să fi fiee 'fo a rt
rtee
redusă.
2. Undele alfa cu frecvenţa de 8-12 Hz apar în vis (noaptea
sau când visezi ziua cu ochii deschişi), în stare de relaxare, de
reverie sau când eşti atât de absorbit de o anumită activitate, încât
 pierzi
 pie rzi noţ
no ţiu
iune
neaa timpu
tim pului
lui.. în stare
sta reaa alfa,
alfa , cr
creie
eierul
rul este
est e acţ
ac ţiv într-u
înt r-unn
mod foarte eficient, fără să necesite efort psihic. Dacă starea alfa
este indu
i ndusăsă în mod
mo d conştient,
conştient, este e ste foarte
fo arte bună
b ună pentru
pen tru învăţare,
deoarece
deoar ece activităţ
ac tivităţile intelectuale
intelec tuale suntsu nt mult
mu lt mai intense,
inte nse, fiind
accelerate gândirea şi judecata. Este o stare de mare receptivitate
 psihic
 psi hică.ă. S-a
S- a stabi
sta bilit
lit că elevii
ele vii super
sup erdodotaţ
taţii acţ
ac ţio
ione
neaz
azăă mai
ma i ales
ale s în
domeniul undelor alfa. alfa.
 52

3.  Undele teta au între 4 şi 8 Hz şi se întâlnesc de obicei în

activităţile subconştientului. Apăr în faza somnului lent (5-10
minute
min ute de la adormire). Starea teta se obţine obţine îînn mo
modd conş
conştient
tient prin
antrenament mai îndelungat, fiind specifică meditaţiei şi relaxării
 prof
 pr ofun
unde
de.. E ste
st e şi mai e fi
ficc ie
ienn tă din pu
punc
nctt de ve
vededere
re in
inte
telec
lectua
tual.l. în
această
aceas tă stare, mintea devine' 'foarte limpede, funcţ funcţionând
ionând
înţelegerea intuitivă. Ideile apar cu uşurinţă, asişti tu însuţi la
activitatea părţii subconştiente a minţii, cea de unde izvorăsc toate
ideile şi unde se duc toate informaţiile.
4.  Undele delta au între 1 şi 4 Hz şi sunt caracteristice
somnului profund.

Tehnicile mintale simple expuse în continuare operează direct

asupra
asup ra minţ
cerebraleminţii
şi iiactivarea
prin înce
încetin
tinire
ireaa aritmu
specifică ritmului
lui şemisfere
ambelor i activit
activităăîn
ţii scara
un
unde
delor
lor
de
frecvenţă alfa şi chiar teta. Cu cât te apropii mai mult de starea
specifică meditaţiei, caracterizată de frecvenţa joasă a undelor
t crcbrale, cu atât învăţarea va fi mai eficientă.

3. învăţa
înv ăţarea
rea relaxării (7)

In timpul relaxării este bine să foloseşti o muzică barocă cu

ulm de 56-60 de bătăi pe minut, care favorizează destinderea
t n Ierului şi inducerea stării alfa (vezi cap.A.1.5).
I*iu
I*iunnii viz
vizaţ
aţii în rel
relax
axar
aree su
suntnt mu
muşşch chiiii striaţ
striaţii ccar
aree re
repr
prez
ezin
intă
tă
felu
fe lul?
l? M)% din m mas
asaa corp
corpulu
ului.i. Ei sun
suntt în lleg egătur
ăturăă cu scoscoararţţa
i m Im ala  prin do douăuă ca
categ
tegori
oriii de nenerv
rvi;i; pe de o pa parte
rte,, cei sen
senzitiv
zitivii
► hm liaiiNinit informaţ
informaţii ii la creier, iar, pe ddee aaltă ltă parte, nervii
IMimI prin care vin comenzile de la creier. în permanenţă, la
tyMliI V Vininee un ccururen
entt nenerv
rvos
os,, cacare re îi m en enţţin
inee în st star
aree de
MtHi (l (lee slab
slabăă (tonus). Influx
Influxul ul nervo
nervoss ne neces
cesar
ar ccontrac
ontracţţiei nu
llMli titicc mărimea muş muşchchiuiulu
lui,i, ci num
numai ai ddee nunum m ărul llor,
or, fi
fiin
indd
 53

necesar acelaşi influx, atât pentru contracţia unui mic muşchi al

degetelor, cât şi pentru unul mare de la picioare.
Relaxarea se poate obţine în mod voluntar prin comandă
verbală (un fel de autosugestie) şi duce la deconectarea nervilor
motori care,
ca re, astfelţ nu mai trimit
trim it informaţii
informaţii la creier
creie r şi
şi acesta
ac esta nu
mai Relaxarea
este „bombardat” cu impulsuri
se învaţă în poziţiaprovenind
Shavasâna,de culcat
la muşchi.
pe spate pe
un suport dur
d ur - o pătură pusă
pusă.. direct pe podea
po dea de exemplu
exe mplu - deci
deci nu
în pat. Picioarele sunt depărtate la circa 30 de centimetri, mâinile
întinse pe lângă corp cu palmele în sus, gura şi ochii închise. Se
începee prin a lua cunoş
încep cun oştinţ
tinţăă de fiecare parte a corpului,
comandând în acelaşi timp (verbal) muşchilor să se relaxeze.
Concentrează-te în regiunea respectivă astfel încât să percepi
senzaţiile de contact (cu îmbrăcămintea, cu podeaua) şi repetă
mintal de 2-3 ori „Relaxează-te!”. La început se poate să nu
 percepi nirnic, dar munca
munc a se desfăşoară
desfăşoară în interior
interio r şi
şi rezultatele
rezulta tele nu
vor întârzia să apară. Parcurge corpul cu gândirea de jos în sus,
începând mai întâi cu piciorul drept, comandând pe rând să se
relaxeze degetelor, tălpii, gambei, coapsei, apoi treci la celălalt
 piciorr la fel, fă turul bazinului, treci la abdomen şi torace, fă
 picio
ocolul trunchiului, treci pe suprafaţa spatelui, ajungând astfel la
muşchii gâtului şi ai feţei asupra cărora trebuie să insişti mai mult.
Comandă să se relaxeze bărbiei, buzelor, obrajilor, muşchilor
nasului, ai ochilor, ai frunţii, treci la pielea capului. Mergi apoi cu
gândirea la mâna dreaptă, comandând să se relaxeze pe rând
dege telor,
degetelo r, palmei
pal mei,, antebraţ
ant ebraţului,
ului, braţului
braţului şi umerilor
um erilor,, apoi treci la
cealaltă mână şi continuă din nou cu muşchii gâtului şi ai capului.
Repetă a doua oară întreaga secvenţă şi eventual chiar a treia oară,
făcând acum un număr mai mic de comenzi mintale. A treia oară
nu mai insişti pe segmente, ci comanzi să se relaxeze unor
 porţiuni
 porţiuni mai mari: picior
picio r drept în întregime,
întregim e, picior
picio r stâng, bazin,
trunchi, gât, cap şi mâini.
 

La înce
în cepu
putt poţi să aluneci
aluneci în somn. Acesta este un „inciden
„inc identt
tehnic” ce trebuie
tre buie evitat, deoarece scopul relaxării este -tocmai
-tocmai
acela de a obţine o stare de conştiinţă lucidă.
Relaxarea poate să reuşească foarte bine în timp cc faci bailt
căci acolo nu sunt şanse să fii deranjat/-.iar apa dă' senzaţii
minunate, amplificând
Efectele destinderea
relaxării se pot simţimusculară
uneori deşi calmând
la prima mintea.
şedinţă,
alteori după mai multe zile, depinzând de gradul de interiorizare.
Atunci când eşti' relativ obosit- senzaţiile sunt mai puternice. Poţi
să percepi o senzaţie de greutate, mai ales în mâini şi în picioare,
 pe care le simţi m oi''ş
oi'' şi grele, sau să pierzi ‘senzaţia
senzaţia de contur
corporal, poate să apară un3fel de toropeală-şi să pierzi legătura cu
realitatea fizică. Vei percepe bătăile inimii şi propagarea lor în tot
corpul sau o căldură l'a nivelul plexului solar, care se răspândeşte
în corp.
Pentru a-ţi da d a seama de eficac
efi cacitate
itateaa exerciţiulu
exerciţiului,i, relaxea
rela xează,ză, de
exemplu, numai partea dreaptă a corpului şi apoi compară
senzaţiile care vin de la cele două părţi.
După mai multe zile de antrenament, atunci când ai stăpânit
hlnc tehnica, vei începe să înveli relaxarea fulger, carc se poate
 practic
 pra cticaa orieâiid şi în orice poziţie. poziţie. Simpla
Simp la inte
in terr ior
io r iza
iz a r e în
■ Meritele
eritele regiuni
regiun i cu o imagine
imagi ne mintală
min tală de relaxare,
relax are, eu algtulgtu fără
Coma
Co mandă ndă verba
verbală,
lă, v8:
v8: face să Obţfifi’’: stare
stareaa de rela
re laxa
xarere în "cât
"câtevevaa
iecunde.
Relaxarea
Rela xarea corpului se 'încheie
'înc heie cu relaxarea
relaxare a centrului
centrulu i de
Winiundă, a creierului. Pentru aceasta, te interiorizezi' m! cutia
MMitiiină şi încerci să percepi creierul moale şi destins*,
■ RţNiidAnd
iidAnduH uH în acela
acelaşşi timp
timp,, mintal
mintal,, să se relaxe
relaxeze.
ze. Rela
Relaxarxarea
ea
■liftului antrenează deconectarea întregului organism şi, îii
WN|I Ii mp, o vigilenţă mintală.
 f fii  litru ca relaxarea să devină mai profundă, încearcă să creezi
I H p |l|lnn o mintală de calm şi pace,' de liniş
li nişte
te şi de relaxa
rela xare,
re,
 55

imaginându-ţi un peisaj care poate genera o astfel de. stare:

răsăritul sau apusul soarelui, un lac liniştit în care se oglindeşte
soarele etc. Imaginile relaxante pot fi însoţite de o muzică
adecvată, liniştitoare. Sunt indicate, în mod deosebit, înregistrările
care cuprind sunpte din natură, ceea ce va antrena o liniştire a
gândirii şi te vei cufunda ,în imaginea respectivă de linişte şi pace.
învaţă relaxarea şi fă-o zilnic, preferabil la aceeaşi oră. Atunci
când vei stăpâni bine tehnica, starea de relaxare, respectiv de
 pred
 pr edom
omin
inan
anţţă a un
unde
delo
lorr alf
alfaa (sau teta
teta)) se va re
real
aliz
izaa d up
upăă nu
numa
maii
câteva secunde.
înainte de a începe să înveţi,, să rezolvi o problemă sau
înaintea unei testări, fă mai întâi o scurtă relaxare pentru a induce
starea mintală cea mai propi
propice.ce.

4. Somnul
Som nul şi învăţarea eficientă
eficientă
 Nu maii fap
 Numa faptul
tul c ă som
somnu
null oc
ocup
upăă o tre
treim
imee din viaţ
vi aţaa om
omulu
uluii ne
face să credem că este o funcţfuncţieie deosebit
deo sebit de imimpo
portantă
rtantă pentru
organism. Dacă un om poate trăi peste o lună fără hrană, 2-3 zile
de nesomn duc la tulburări psihice; se ştie că, dacă nu dormi bine,
a doua zi „nu eşti bun de nimic’’,,
S-a constatat că durata somnului este, în general, cu 1-2 ore
mai mică decât normal. Necesarul de somn este: pentru copiii de 7
ani - 12 ore de somn, între 8 şi 10 ani - 11 ore şi jumătate, pentru
11 ani - 11 ore, pentru 12 ani - 10 ore şi jumătate, pentru 13 ani -
10 ore, pentru 14 şi 15 ani - 9 ore şi jumătate, pentru 16 - 18 ani -
9 ore de somn; 80-90% dintre tineri dorm însă mai puţin decât
normele optime. C Cauza
auza principală a durat
duratei
ei de somn reduse se afl
aflăă
în organizarea de
defectuoasă
fectuoasă a timpului liber.
Durata şi calitaţea somnului influenţează randamentul şcolar.
Pentru elevii de liceu care au în general ore dimineaţa şi care au o

56
 

oră de trezire „matinală” (65% se trezesc în jurul orei 6, iar 65%

se culcă după ora 23), durata somnului este redusă substanţial. Or,
aceste ore de somn pierdute în timpul săptămânii nu se pot
recupera la sfârşit (sâmbăta şi duminica), aşa cum face
majoritatea.

mult,Cuceea
c ât ceînve
cât înveţ ţi mai
este m
mult,
ult, cu
şi necesar, atâ
atâtt simţ
deoarece simţi
i nnev
evoia
memoria oiadesălungă
dormi mai
durată
lucrează intens în timpul somnului. Activitatea celulelor nervoase
nu scade în timpul somnului, ci, paradoxal, creşte. în urma acestor
constatări s-a încercat (şi se mai încearcă) învăţarea în timpul
somnului. Tehnica era folosită mult în blocul sovietic. Deoarece
legătura cu subconştientul este mai bună seara la adormire şi
dimineaţa la trezire* în unele şcoli din Rusia se transmiteau în
dormitoare,
dormito are, prin difuzoare
difuzoare,, lec
lecţţii în timpul aacesto
cestorr faze
faze-cheie.
-cheie. Au
fost însă şi eşecuri, deoarece învăţarea în somn necesită o
organizare complicată.

Iată câteva reguli legate de somn:

- Nu înc
încer
erca
ca să înv
înveţ
eţii no
noap
aptea
tea şi să dormi ziua. Sun Suntt unii tineri
tim *e mân mândresc
dresc cu faptu
faptull că nu ţin co cont
nt de orele de so somn
mn pe care
|9 reduc mult apelând la cafea sau alte stimulente. Aceasta va
■ tic
ticnn i o st stare
are de apati
apatiee pentru ziua urmăurmătoare.
toare. „Lupta” cu somnu somnull
|0 u greşeală gravă mai ales pentru cei care sunt în criză de timp
M dadatoretorează
ază absenţ
absenţeiei plan
planificării.
ificării. En
Energ
ergiza
izante
ntelele tari, ddeş
eşii of
oferă
eră
HIViil un suport pentru activitatea intelectuală, nu fac altceva
■Al sil mascheze efectele oboselii eliminând barierele naturale
I |»ioiee|ie şi ducând astfel la epuizare şi la dezechilibre
HMbmmi*. In plus, nopţile albe reduc rezistenţa organismului, dând
MtNllnliialc crescută faţă de boli.
Mtil|i elevi (mai ales din clasele mai mari) sunt atraşi de
 p t t ' t i i învă
învăţţării no
noap
aptea
tea,, sim
simtt c ă atun
atunci
ci înv
în v aţ
aţăă ma
maii bine*
bine* dadarr a

«•'» • vii  li, în mod sigur, „ratată”. Cei care învaţă noaptea,
57
 

afirmând că atunci este mai multă linişte, îşi formează un bioritm

invers
inve rs dev
devenenind
ind mai lucizi noap noaptea
tea şşii mai lenţi sau chi chiar
ar
somnoroş
som noroşii zziua.
iua. Şi cum exaexame
menel
nelee se susţin ziuziuaa (dimi
(diminea
neaţţa)
„nocturnii”
„noc turnii” nu se vor afla înt
într-o
r-o formă prea bună
bună..
- Respectă orele de somn; nerespectarea ritmurilor biologice
afectează grav sănătatea şi capacităţile intelectuale. Este bine să te
culci şi să te trezeşti la aceeaşi oră (incluşi'V în wekend); în acest
fel, atât adormirea, cât şi trezirea devin ahtomatisme şi nu trebuie
să te mai forţezi.
- Somnul cel mai odihnitor este între orele 22 şi 24, deci ai
grijă să te culci „d„devrem
evreme”.
e”.
- Mulţi cred că somnul de dimineaţă este „cel mai dulce”
rămânând până târziu în pat, dar somnul după ce a răsărit soarele
nu mai este odihnitor; cel care se trezeşte mai târziu nu se simte
„în formă”, ci, mai degrabă „moleşit”. întreaga lume vie se
trezeşte de mii de ani o dată cu răsăritul soarelui, iar acest ritm
este codat în gene.
gene.
- Masa de seară trebuie să fie cât mai uşoară. înainte cu
aproximativ două ore de a te culca nu trebuie să mai bei sau să
mai mănânci.
- înainte de culcare, trebuie să eviţi activităţile foarte
solicitante
solicita nte (film
(filme,
e, romane, discuţii aprinse etc.); de aseme
asemenea,
nea, nu
trebuie să te culci nervos sau cu o stare de nemulţumire.
- înain
îna inte
te cu cel puţ
puţin
in o jumătate de oră de culca culcare
re nu mai
învăţa.

-- Seara
îna intefăde
înainte puţină gimnastică
a te culca, sauteunbine
aeriseş
aeriseşte duşdormitorul
călduţ! (dacă
(dac ă nu poţ
poţii
să dormi cu fereastra deschisă). în camerele neaerisite este o
concentraţie mare de bioxid de carbon şi tocmai de aceea tei
trezeşti dimineaţa obosit, fără chef de muncă sau chiar cu dureri
de cap.
 

- Trebuie să dormi pe un pat tare cu capul spre nord. Se ştie că

în jurul; corpului există un câmp electromagnetic (aura) care
interacţionează cu câmpul magnetic al pământului şi dacă cele
două câmpuri nu sunt aliniate, cel mai puternic il va perturba pe
cel mai slab.
- Cel care are o sănătate bună adoarme repede, iar somnul este
 prof
 pr ofun
und.
d. El se va trezi bin binee disp
di spus
us,, plin
pl in de optim
op timisism
m şi dina
di namm ism.
ism .
Dacă
Da că ttee odih
odihneşneştiti raţiona
raţional,l, resp
respectâ
ectândnd cerin
cerinţţele uunui
nui somn
so mn core
corect,
ct,
vei simţi zilnic „pofta de învăţare” şi te vei trezi în fiecare
dimine
dim ineaţ
aţăă vi
vioi
oi şi
şi plin de bun bunăă disp
dispoziţ
oziţie.
ie. Cel care
ca re nu do
doarm
armee bine,
se trezeşte dimineaţa mai obosit decât la culcare.
- Când vrei să adormi, nu trebuie să te mai preocupe vreo
 prob
 pr oblelemă,
mă, căci ziuazi ua de m âineâin e te v a aş
aşte
tepta
pta,, la loc
locul
ul ei, să le rezo
re zolvi
lvi
 pe toat
to ate,
e, iar
ia r efic
ef icie
ienn ţa' va fi m u l t : mai mare
ma re dudupăpă o n oaoapp te de

odihnă.
Insomnia este un semn de dezechilibru psihosomatic,
constituin
con stituindd un sem
semnal
nal ddee ala
alarm
rmăă care tr trebu
ebuie
ie să te determ
dete rmine
ine să îţi
ivvizuiestii mod
ivvizuiest modulul de viaţă
viaţă. UnaU na din cau cauze
ze este tend
te ndin
inţţa de a
I>clrece prea mult timp încercând să adormi. Dacă mergi la culcare
înainte ca necesitatea somnului să fie resimţită de corp şi te întinzi
iii  pat păstr
păs trân
ândd în minte
mi nte toate
to ate n ec
ecaz
azuu rile
ri le şi prob
pr oble
lemm el
elee de pest
pe stee zi,
rci zad
 încerci
 înce zadarn
arnic
ic siT; ador
adormi,
mi, deo
deoarec
arecee corpcorpul
ul nu va coo coope
pera
ra cu
ttccastă dorinţă artificială. Când corpul resimte necesitatea
Bmnului! se va relaxa, mintea se va linişti şi vei adormi fără să te
■brto/i.
ii în nic nicii un caz nu trebtrebuie
uie să foloseş
foloseşti
ti som
somnifere
nifere,, deoar
deoarece
ece
|t t c n scad performanţ
perform anţele
ele iintelect
ntelectuale,
uale, somnu
somnull medicam
medicamentosentos
H R d altă altă structură
structură decât ccel
el natural
natural..
I'cnlru a adormi mai repede, trebuie să încetineşti dialogul
■ tr lu r . Cr Creează
eează tonuri ssomn
omnoroase
oroase însoţ
însoţite
ite ddee căscat
căscat şişi te veveii
M l Imediat Imediat somnoros
somnoros.. ConşConştientizează
tientizează apoi respiraţrespiraţia,
ia,
■ |flf
|f lf tir
ti r 1..ie-o
ie-o cu atenţ
atenţie,
ie, fii aten
atentt la ppauauza
za dintre
d intre insp
inspiraţ
iraţie
ie şi

59
 

expiraţie, urmăreşte apoi expiraţia şi pauza care urmează. încearcă

să prelungeşti puţin reţinerea cu plămânii goi, căci s-a constatat că
acesta este intervalul în care omul adoarme, deoarece acestei
 poziţiiii îi corespunde
 poziţ core spunde relaxarea
relaxa rea cutiei toracice. Golirea profundă
profu ndă a
 plămânilor, urm urmată
ată de suspendarea
suspend area respiraţiei
respiraţiei cu plămânii goi,
este un adevărat somnifer. Respiră în acest mod de câteva ori*
 prelungin
 prelu ngindd puţin
puţin durata
dura ta reţinerii
reţinerii la sfârşitul
sfârşitul expiraţiei,
expiraţiei, ceea ce va
face să aluneci uşor în braţele dulci ale somnului!
Imaginează-ţi că respiri într-un aer călduţde culoare galbenă,
când inspiri imaginează-ţi că un astfel de curent urcă prin piciorul
stâng ajungând la trunchi, până la gât şi coborând apoi prin
 piciorul drept. Imaginează-ţi că eşti eşti întins pe nisipul fierbinte
fierb inte al
unei plaje şi auzi murmurul mării, imaginează-ţi că valurile se
ridică şi se revarsă pe nisipul auriu al minţii tale!
O altă
alt ă tehnic
teh nicăă de meditaţ
med itaţie
ie pentru
pen tru a adormi este să vizualizezi
vizuali zezi
culorile curcubeului, mai întâi roşu, apoi portocaliu, galben, verde,
albastru, indigo şi violet.
- Nu este bine să foloseşti ceasul deşteptător pentru a te trezi.
Trezirea trebuie să se facă într-un mod „blând”. Trezirea rapidă,
„sărirea” din pat este dăunătoare. Trezeşte-te încet şi întinde-te de
câteva ori înainte de a te ridica din pat. Dacă te trezeşte altcineva,
roagă-1 să o facă într-un mod liniştit, să nu te zgâlţâie. De modul
în care te trezeşti şi în care îţi începi dimineaţa depind, de regulă,
dispoziţia şi cheful de muncă pentru toată ziua.
- Ziua trebuie începută într-un mod organizat,, plăcut şi
relaxat, deoarece gândurile şi emoţiile care apar la trezire dau
tonul zilei, determinând starea în care te vei afla toată ziua.
Tocmai de aceea societăţile tradiţionale foloseau anumite ritualuri
dimineaţa. Stabileşte-ţi propria rutină de dimineaţă (din care să nu
lipsească gimnastica de înviorare) pentru a te predispune să fii la
înălţime toată ziua.

60
 

III. PLANIFICAREA ÎNVĂŢĂRII

Un element foarte important pentru orice activitate,; este

 pla
 planifi
nificar
carea
învăţare, ea
cândşi şi
org
organiza
laanizarea
ce rea muncii vei
discipline - cât timp cesă aiacorzi
învăţa, pentru
de gând să
realizezi în fiecare şedinţă de studiu - şi să organizezi munca în
aşaa fel, îînc
aş ncât
ât să poţ
poţii atinge obiec
obiective
tivele
le pe ccare
are ţţii le
le-ai
-ai propus.

1. Ritmurile interne
Omul este programat genetic să funcţioneze după anumite
cicluri care guvernează atât activităţile fiziologice, cât şi mintale.
Timp de zeci de mii de ani, omul a trăit în strânsă armonie cu
Mimurile naturii, sculându-se o dată cu răsăritul soarelui şi
dormind noaptea. Civilizaţia actuală ignoră însă ritmurile
 biologi
 bio logice.
ce. Progr
Programele
amele iraţ
iraţionale
ionale de activitate şi desincro
desincroniză
nizările
rile
mii venite în majoritatea ritmurilor reprezintă ceea ce se numeşte
uluvs, ale cărui şimptome încep cu oboseala fizică şi, mai ales,
lliiniulă, pierderea puterii de; concentrare* iritabilitate etc. Dacă
imcn Ic   simptome sunt ignorate, se ajunge la dezordini mult mai
 pililV
 p VC, la bo
bolili de in
inimă'sau
imă'sau ale sistemulu
sistemuluii nervos.

Uxislă ritmuri zilnice, .săptămânale şi anuale. Perioadele de

Ittpm Ilule de muncă sporită trebuie să fie folosite efectiv pentru
|VA|mv, în timp ce scăderea puterii de muncă în cursul zilei,
■HlAniilnii şi anului trebuie folosită pentru activităţii recreative şi

61
 

în timpul anului, capacitatea de muncă intelectuală este mai

mare toamna, la începutul iernii şi la sfârşitul primăverii.
în cursul săptămânii,
săptămânii, capacitatea
capacita tea de învăţare este mai redu
redusă
să
lunea şi sâmbăta, creşte de luni până miercuri şi începe să scadă
de joi până
pân ă sâmbătă.
sâmbătă. Aceste variaţii tre
trebuie
buie avute în vedere
ve dere în
 planific
 pla nificarea
area muncii şi stabilirea
stabilir ea orarului, ; deoarece nedozarea
nedo zarea
 pro
 progresi
gresiv-cre
genereaz
gen v-crescân
erează scândă
ă stări
stări dedă şieală
apoişi surmenaj.
oboseală
obos progresi
surmenaj.v-dese
v-deserescândă
■' rescândă a efortului

Fig. 3
Evolu ia capacită ii de
de învă are (în
(în procente) pe
pe parcursul unei zile

Performanţele cele mai mari urmează (ca o regulă generală)

curba temperaturii corpului (minimă între 3 şi 6 şi cu scăderi
accelerate după ora 21). Cercetările psihologice şi cronobiologicc
au arătat că maximul activităţii intelectuale este între orele 9*13,
scade
sca de într
întree orel
or elee 13 şi
şi 15 şi
şi începe
înce pe să creasc
cre ascăă după
du pă circ
circaa o oră
or ă şi
 jumătate
 jum ătate de la masa de prânz, atingând un nou maxim între orele

62
 

16 şi 20 (40). în funcţfunc ţie de aceste

ace ste date
dat e trebuie
trebu ie să alegi momentul
 potriv
 po trivitit pen
pentru
tru şedinţa
edinţa de învăţare, astfel încât
înc ât să coincid
coin cidăă cu
 perioa
 per ioada
da de vâr
v ârff a bioritm
bioritmului
ului propriu.
în afara variaţiilor normale ale capacităţii de lucru, se pot
 produce
 prod uce modificări
mod ificări datorită
dato rită unor
un or fkctori
fkctori interni
intern i sau externi.
Factorii care produc oboseală; reducând capacitatea de lucru, sunt:
eforturi prea
pr ea mari, îndelun
înde lungate
gate şi monotone,
mono tone, regim
regi m de viaţ
vi aţăă
dezordonat, somn puţin, lipsă de mişcare în aer liber, condiţii
necorespunzătoare 'în camera de lucru, tensiune în familie, boli
etc. In plus, persoane
pers oanelele intro
in trover
vertite
tite ;;sunt mai active, obţ ob ţinând
inân d
 performanţ
 perfor manţee mai bune, dimineaţa.
dimineaţa. Ele prefer
pre ferăă să lucreze
lucre ze diminea
dim ineaţţa
devreme şi să se culce, de asemenea, devreme. Cele extravertite
sunt mai active după-amiaza, se culcă mai târziu şi le place să
doarmă mult.
O regu
re gulă
lă este să studiezi
studi ezi înain
în aintete de a te cul
culca
ca şi să acţione
acţionezi
zi
după ce te-ai trezit, deoarece memoria de scurtă durată este mai
 paf
 p afor
ormm an
antă
tă dimine
dimineaţaţa,
a, iar cea de lungă durată dura tă după-amiaza
dup ă-amiaza şi
«cura. Dimineaţa, la trezire, creierul lucrează mult mai bine mai
nlrs la nivelul „înţelegerii”. De aceea, elementele care solicită mai
mult gândirea se rezolvă mai bine dimineaţa, mai ales dacă în
(Hurii precedentă ai pregătit bine elementele de teorie legate de
|Mt»hlcma respectivă. Memorarea este însă mai eficientă seara.
Cecit co se învaţă după-amiaza şi seara se reţine mai bine decât
wm cc se învaţă dimineaţa, somnul având un efect de întărire şi
Urnire asupra informaţiilor obţinute în starea de veghe.
► |)c asem
asemeneenea,
a, s-a st
stabi
abilit
lit că
că dacă testestarea
tarea se face
face imediat
imediat,, este
este
■HI avantajoasă învăţarea de dimineaţa, iar dacă testarea se face
H|til i' perioadă mai îndelungată, este mai eficientă învăţarea de

63
 

2. Nu
Nu irosi timpul!
timpu l!
Di ferenţ
Difer enţaa dintre
dint re succes şi eş e şec provine
provin e din acţiunil
acţiunilee zilnice
zilnic e
care, de regulă,
re gulă, sunt uşor
uşor de. efectuat
efec tuat,, dar
d ar tot la fel de uşor
uşor de
neefectuat. Tocmai obiceiurile zilnice te pot duce la realizări
uriaşe sau la eşecuri uriaşe. Viitorul tău nu depinde de ce vei face
 peste
 pe ste un an sau peste
pe ste ci
cinc
nci,i, ci de ceea
ce ea ce faci
fac i în fieca
fie care
re zi. Numa
Nu maii
 prinn efor
 pri ef ortt conştie
co nştient
nt in
inve
vesti
stitt în fieca
fie care
re zi
zi,, poţi
poţi ating
ati ngee un scop
sco p măreţ
măre ţ.
Biografiile oamenilor celebri ale căror realizări par de dome
niul fantasticului, scot în evidenţă faptul că activitatea pe care au
depus-o a fost mai curând uniformă, metodică şi judicioasă, decât
una intensă. Efortul lor lo r zilnic
zilnic nu a fost zdrobitor, ci dozat doza t judicios.
judic ios.

Oamenii de succes sunt activi, cei mediocri sunt pasivi. Elevul

cu rezultate slabe la învăţătură amână totul până poate dovedi că
nu poate sau că nu trebuie să se ocupe de lucrul respectiv, sau
 până
 pâ nă când
câ nd eseste
te p rea
re a târziu
târ ziu.. Găseş
Găse şte m er
ereu
eu mo
motivtivee pent
pe ntru
ru a amâna
am âna;;
vrea să acţione
acţioneze,
ze, dar
da r nu o face, aşteap
aşteaptătă să acţionez
acţioneze, e, dar
d ar amâ
a mână
nă
acţiunea
acţ iunea până
p ână când devine prea târziu. Ş tie că este important impo rtant să
muncească, dar în fiecare zi intervin atâtea lucruri care îi răstoarnă
 plan
 pl anur
urile
ile.. Şi
Şi,, după
du pă cum
cu m se ştie,
tie , m aj
ajor
orita
itate
teaa m icilo
ic ilorr probl
pro blem
emee
amânate vor fi din ce în ce mai mari.
Mulţi elevi au dificultăţi foarte mari cu organizarea timpului.
M ajorita
ajo ritatea
tea îşi
îşi fac lecţiile
lecţiile „pe apuca
a pucate”
te” - când
cân d au (dacă
(d acă au!) puţin
timp liber.

fice Ziua de învăţare

timpul, decurge camtipicăînpentru un elev, care
felul următor: nu ştie să-şi
se trezeşte pe la plani
9-10,
termi
ter minănă masa (şi(şi discu
discuţţiile aferen
a ferente)
te) cam într-o
într- o oră; se aş a şază
az ă la
 biro
 bi rouu unde
un de petr
pe trec
ecee câte
câ teva
va minu
mi nute
te căutân
căut ândd difer
dif erititee m at
ater
eria
iale
le (cărţi,
caiete, creion, gumă); constată că nu mai are pastă roşie la pix
(sau cine mai ştie ce) şi se duce să cumpere din oraş, pe drum sfl

64

 
întâlneşte cu un prieten şi mai stă puţin la discuţie; vine, fără
tragere
trag ere de: inimă, aacas
casăă şşii se apu
apucă
că de citit, dar, dudupă
pă câteva
minute, află că tocmai se transmite ceva interesant la televizor şi
„este nevoit” ;să întrerupă studiul; îi telefonează un coleg şi discută
vreo 20 de
d e minute
m inute cu el; nu mai ştie ce temă
tem ă are la fizică
fizic ă pentru că
nu a fost atent şi trebuie să meargă la un coleg unde mai pierde

vreo jumătate
nimic; de oră;
se grăbeşte să constată
mai înveţecă acevenit prânzul
se poate, dar,şiintrând
nu a făcut mai
în criză
de timp, nu face prea mare lucru şi, fără să fi învăţat bine la vreo
materie, ple
pleac
acăă la şşcoală
coală spunân
sp unândd ccoleg
olegilor
ilor că a înv
învăţăţat toată ziua,
şi chiar crede asta, deoarece a fost foarte ocupat. Acest mod de a
irosi
irosi timpul
timpu l es
este
te cel mai ma
mare
re obstacol
obs tacol în ca
calea
lea învăţării (45).

Elib erează-te
Elibere ază-te ddee am
amănuntele
ănuntele şi de lucru
lucrurile
rile inut
inutile
ile car
caree îîţţi
mănâncă mult timp! Când de-a lungul zilei pot să apară multe
„incidente” se va crea un adevărat haos. Evită întreruperile în
limpul învăţării. învaţă să spui NU! De multe ori, timpul alunecă
 printre
 prin tre dege
de getete pe pentntru
ru c ă te ab aban
ando
done
nezi
zi în faţfa ţa c e lor
lo r ca
care
re te
inirerup. Astfel de întreruperi constituie o slăbiciune. Nu permite
91 munca ssăă îţi fie pe peric
riclitată
litată de intru
intruziun
ziuneaea inutilă
in utilă a altora. B Baza
aza
Organizării corespunzătoare a timpului o constituie priceperea de a
fBliunja la anumite acţiuni, mai ales atunci când ai multe lucruri de
Ifci'Uiat şi puţin timp la dispoziţie. Analizează care lucruri sunt
imtl importante, stabileşte ordinea de prioritate şi ce se va întâm
 pinn ducă nu faci an
 pi anumumiteite ac
activ
tivităţ
ităţi;
i; pe
pent
ntru
ru a alege
ale ge ceva
ce va trebu
tre buie
ie să
IVtlilil(i la altceva. Renunţă la activităţile mai puţin importante
(Vuit1 do cele ma maii mu multelte ori susunt
nt tocmai cceleele mai „pl „plăcute
ăcute”)
”) în
în
MVnmra cclor importante, chiar dacă sunt mai puţin plăcute.
|PI>*l|,ui. omul nu este un robot, are nevoie şi de distracţii, dar,
BVA iui iu i  vei renunţa în mod conştient, vei ajunge în cele din urmă
■ ■ fiunţi locmai la activi activităţ
tăţile care sunt cele mai importante.
impor tante. Este
Es te
 pf
 pfeNtiit ddee p r i o r ita
it a t e şi nu de timp.
tim p.

65
 

O mar
maree im impor
portan
tanţţă o. are colecti vul din care faci parte. Da Dacă că ai
cole
co legi
gi am
ambi
biţţioş
io şi şi si
silit
litor
ori,i, nu pr
prea
ea îţ
îţii pe
perm
rmiţ
iţii să nu ţii pas
p asul
ul ccu,
u,ei
ei;;
în schimb, într-un. colectiv mai puţin preocupat de învăţătură, este
nevoie de eforturi mai mari pentru'a nu te lăsa „purtat de val” şi
adesea mai eşti şi ţinta ironiilor răutăcioase.
S-a constatat că elevii cu rezultate excelente studiază aproxi
mativ 27 de ore pe săptămână, în timp ce elevii cu rezultate
modeste
mode ste în
învavaţţă cam 15 ore pe săptă săptămână,
mână, pet
petrec
recându
ându-ş
-şii ccea
ea mai
mare parte a timpului cu mondenităţi, cu televizorul (sunt depen
denţi de privitul la televizor), sau cu statul la taclale. Cei care îşi
găsesc plăce
plăcerea rea îînn mo
mondenităţ
ndenităţii nu reuş
reuşesc
esc prea multe în viaţ
viaţăă.
Statisticile arată că, în medie, un om se uită la televizor 7 ore
 pe zi. Unii tineri stau însă în faţa faţa televizorului mai
mai mult decât
dublul timpului petrecut la şcoală, astfel încât educaţia actuală
este făcută mai ales de televizor, acesta fiind cel mai folosit
 babysitte
 bab ysitterr şşii cons
constituind
tituind principa
principalala hrană mintală a copiilor.

Unul din cele mai dificile momente este începerea învăţării.

Unii elevi stau în faţa caietelor şi a cărţilor, le frunzăresc
gândurile le zboară şi timpul trece, iar după o jumătate de oră sau
o oră constată că nu au făcut aproape nimic.
Pregătirea
Pre gătirea ppsihic
sihicăă pentru înîncepe
ceperea
rea învăţării con
constă
stă în
învingerea unei rezistenţe, a unei împotriviri, în depăşirea aversi
unii aproape generale faţă de efort intelectual. Asta înseamnă să
vrei să faci în momentul respectiv ceea ce trebuie să faci.
Majoritatea amână acea clipă neplăcută a începerii lucrului,
efectuând alte activităţi mărunte, dar mai plăcute. De fapt, nu îşi
dau seama de acest lucru şi astfel pierd un timp preţios.
Uneori nu te simţi într-o dispoziţie corespunzătoare,- pur şi
simplu nu ai chef. Cei inerţi amână la nesfârşit treburile pe care lc
au de făcut. în general, elevii au nevoie de o situaţie de criză
 pentru a se apuca de învăţat (lucră
(lucrări
ri de control, teze, exa
exame
mene)
ne)^^

66

 
 Cum să depăşeşti o stare de spirit negativă şi să intri cât mai
repede într-o dispoziţie favorabilă învăţării? Este nevoie de o
acţiune de „amorsare” care permite să depăşeşti inerţia şi
rezisten
rez istenţţa, oferind
ofer ind o mmotiva
otivaţţie pentru a face lucrul respectiv
resp ectiv,, de un
catalizator
catali zator al acţiunii.
acţiunii. Se poate intra într-o stare constructiv
co nstructivăă care
te va ajuta să depăşeşti acea inerţie paralizantă şi descurajantă,
 prin folosir
fol osirea
ea imaginaţiei
imaginaţiei înainte
îna inte de a începe învăţ
în văţarea
are a - teoria
acţiunii ideomotoare, care afirmă că atunci când îţi imaginezi o
acţiune, începe un proces reflex de activitate la nivel cerebral şi în
muşchi, similar cu cel declanşat atunci când se realizează, efectiv,
acţiun
acţ iunea
ea resp
respectiv
ectivăă.
 Nu aştep
aştepta
ta să-ţ
să-ţi vină „chefu
„ cheful”
l” să înveţ
înve ţi, că poţi să aştepţ
aştepţii mult
şi bine! Cel mai bine este să te apuci imediat de treabă, fără să
mai amâni. Nu trebuie să te „încălzeşti” în vreun fel; cea mai bună
încălzire se face apucându-te imediat de lucru. O acţiune încep  începută
ută  
'îste
unt pe jumătate
formate dinterminată. Chiar şişidistanţele
metri însumaţi de mii
orice drum, de kilometri
oricât de lung,
uicepe cu primul pas. „Acum” este cuvântul cheie - „nu lăsa pe
i.iine ce poţi face azi”. Mâine sau mai târziu poate să însemne
u i odată. Multe vise frumoase nu se împlinesc pentru că acţiunea
te amânată. Nu câştigi nimic dacă amâni. în loc să te
,,prcgăteşti”, apucă-te imediat de lucru! Este greu să ieşi din pat,
• U»r cu cât
câ t stai mai mult
mu lt gâ
gândi
ndindu
ndu-te
-te la
l a ce ai de făcut, cu atât
atâ t îţi va
1 mai greu să te ridici. Decât să te gândeşti la cât de grea este
U|0|lu, treci imediat la masă şi apucă-te de învăţat. Pentru a
ulm iii a frica, treci la acţiune; acţiunea vindecă frica, iar ezitările
li «minunea o amplifică. Ţi-e frică să mergi la dentist? Mergi şi
nou va dispărea! Amână şi îţi va fi din ce în ce mai greu să mai
mvigll

L l(
l(**le bine ca în prim
p rimele
ele minute
min ute ale fiecărei şedinţ
edi nţee de învăţ
în văţare
ar e
■(•XI ce ai făcut data trecută în legătură cu subiectul respectiv

67

 
 şi cel mai bine este să notezi ceva, ceea ce te ajută să intri în
subiect şi să te concentrezi. Prin urmare, un mijloc excelent pentru
a trece la acţiune este să îţi aşterni ideile pe hârtie; să faci
însemnări, să notezi, să scrii.
Lecţiile dificile sau care nu îţi plac, pregăteşte-le în două sau
chia
ch iarr trei etape.
etap e. începe
înc epe să înveţ
înve ţi o astfel de
d e le
lecţ
cţie
ie pe porţ
por ţiuni
iun i mici,
dar în care să faci, efectiv, ceva. în plus.te apuci mai repede de o
muncă dificilă dacă ştii că vei lucra pe porţiuni scurte şi fiecare
 pas pe care îl vei
vei realiza
reali za va acţiona
acţiona ca o reuşită,
reuşită, ca o satisfacţie,
satisfacţie,
fiind un stimulent care te va ajuta să atingi scopul final. Dacă te
surprinzi că visezi cu ochii deschişi sau că te abaţi de la subiect,
opreşte-te imediat din visare şi reia studiul.

3. Pauze de refacere
S-a constatat că, ăşa cum există un ritm al inimii, există şi un
ritm al creierului, respectiv al memoriei. O pauză între unităţile de
informaţie oferă celulelor creierului posibilitatea de a se odihni un
moment, fiind mult mai receptive apoi pentru a înregistra
informaţia următoare.
D ururat
ataa unei şedinţ
edi nţee de învăţ
învăţar
aree depind
dep indee de capaci
cap acităţ
tăţi 1<
fiecăruia. Oboseala
Obo seala şi
şi supraso
su prasolicitarea
licitarea intelectu
in telectuală
ală apar când înveţi
ore în şir fără pauze şi când prelungeşti învăţarea după ora 22. S-aj
stabilitit că
stabil c ă circa
circ a 40% dintre elevi nu fac pauze în timpul învăţ învăţării
iar la mulţi învăţarea se prelungeşte după orele 21. Se cunoaşlt j
 povestea
 pov estea tă tăietorulu
ietoruluii de lemne care avea un randame
ran dament
nt din ce în c< i
mai mic pentru
pe ntru că nu avea timp să îşi
îşi ascută toporul!
toporul!
Copiii obosiţi nu mai sunt atenţi, nu mai înţeleg şi nu mai pol j
memora, devin nervoşi, trişti. în cazul oboselii fiziologice,j
simptomele dispar prin odihnă. Dacă odihna este amânatfij
oboseala devine patologică, apare surmenajul (oboseală cronicflB

Cop ilul surmena

Copilul surm enatt îşi
îşi schimbă
schim bă atitudinea
atitud inea faţ
fa ţă de muncă,
mun că, devine
indiferent, dezinteresat, se teme din orice motiv, este trist, se simte
 mer eu obosi
mereu obosit,t, mai ales dimineaţ
dimin eaţaa la trezire, are tulburări
tulb urări de somn,
dureri de cap sau de abdomen şi îi scade pofta de mâncare.

Re spectă
Respe ctă alterna
alternanţ
nţele
ele învăţare are-pau
-pauză
ză utilizând
utiliz ând momente
m omentele le
favorabile pentru învăţare şi durata optimă pentru fiecare şedinţă
de studiu! Este preferabil ca şedinţele de învăţare să fie distribuite
în timp („puţ(„ puţin
in şi des”),
de s”), deoarec
deoa recee inform
inf ormaţaţiil
iilee acum
acumulaulatete în
şedinţe distanţate sunt reţinute mai bine decât cele învăţate
comasat.
După fiecare şedinţă de studiu intens (50 de minute sau chiar
maii puţin),
ma puţin), ia
i a obligatoriu
obligato riu o pa
pauză
uză de 5-10 minute! De asemenea,
după pasajele
pasa jele care
ca re conţ
conţin
in elem
el emente
ente cu grgrad
ad sporit
spor it de dificultate
dificulta te
este bine să faci scurte pauze. După fiecare temă rezolvată, după
fiecare lecţie învăţată, trebuie să iei în mod obligatoriu o pauză,
un atunci când treci la o altă materie, trebuie să faci pauze ceva
mai mari. De as asem
emene
enea,
a, poţi
poţi să s ă faci pauze
pau ze scurte
scu rte de câte
câ te 2-3
IRlnute în timpul învăţării unei lecţii, deoarece s-a constatat că
fnvA|area se realizează cel mai bine în serii de douăzeci sau
|ml/./.cci
|ml cci de minute,
m inute, fiind mai uş uşor
or să te concentrezi ppentru entru perioade
perioad e
tuni «c«cur
urte
te de
de tim
timpp (lu
(lucrea
crează
ză în serii
serii scurte, dadarr sistematic).
 Nuu este
 N est e adev
ad evărat
ărat că, cu câ
câtt lucrez
luc rezii mai m ult,
ul t, cu atatât
ât în
înve
veţţi mai
mn||; ui iimpui unei ore în care „eşti în formă” poţi să faci de 2-3
M nmi mult decât atunci când nu ai spor.
Mmai aiaa pauz
pauzelor
elor ddepi
epinde
nde de rapidita
rapiditatea
tea cu care lucrez cell 
lucrezi;i; ce
9 lucrează repede trebuie să facă pauze mai des, de exemplu,  
P Itcc minute după fiecare jumătate de oră de lucru; cel care  
ih  m  ii/ii m
maiai lent trebuie ssăă fafacă
că pa
pauze
uze mamaii rar. Spre sfârşitul 
flllm |*a |*aiiz
iizele
ele trebu
trebuie
ie să fie mai des
desee şi mmai
ai lungi de
decât
cât la

 
 S-a constatat că atunci când înveţi o lecţie, ai tendinţa să reţii
mai bine începutul şi sfârşitul, în timp ce partea de la mijloc se
reţine
reţine mult
m ult mai puţin.
puţin. Pentru
Pe ntru a elimina
elim ina acest neajuns,
neajun s, este bine
bin e ca
şedinţ
edin ţa de învăţ
în văţare să fie prevăzută cu 2-3 pauze de câtev
c âtevaa minut
minute.e.
In acest fel poţi Să înveţi în două şedinţe de câte 20 de minute, cu
o scurtă
scur tă pauză de 3-5 minute între
înt re ele, ceea ce ai fi înv
învăţ
ăţat într
într-o
-o
singură şedinţă de 60 de minute, fără pauză.

sau  Nu trebuie

treb nu
pe care uie l-ai
să opreşti
opreş ti opentru
înţeles, peşntru
edinţ
edin ţcă,
ă deîn studiu la un
acest fel, nu subiect
subiec t dificil
vei avea chef
ch ef
să reiei lucrul data viitoare. Cel mai bine este să te opreşti la un
lucru interesant, ceea ce te va incita să reiei studiul.

Majo ritatea elevilor

Majoritatea elev ilor stau zeci de ore în spaţii închise, adesea
înăbuşitoa
înăbuş itoare,
re, mult timp în poziţ poz iţie nemiş
ne mişcată
cată.. Dato
D atorită
rită lipsei
mişcării, sângele este mai puţin oxigenat, circulaţia lui este
încetinită, iar creierul va lucra mai slab. în plus, copiii au foarte
multă energie, iar activitatea intelectuală nu poate consuma
această
(joacă,
(joac energie.
ă, sport)
spo n u tteeDacă
rt) nu nu i consumi
vei simţ bine,
b ine, ia energia
iarr dacă
dac ă nu teînssimţ
activităţi
imţi bi ne, nufizice
bine, poţi
>ă înveţi bine.
Munca
Mun ca in
intelectua
telectuală lă care
care solicită concentrare se desfăşoară
desfăşoară maimai
•ine după o scurtă activitate fizică. Pauzele active influenţează
semnificativ ameliorarea capacităţii de efort intelectual.
Desfăşurarea alternativă a activităţilor intelectuale şi fizice duce la
efectuarea mai bună atât a unora, cât şi a celorlalte. în timpul
învăţ
înv ăţării, activ
activităţ
ităţile fizice
f izice nu trebuie
trebu ie să ocupe însă
î nsă mai mult
m ult de uni
sfert din timpul dat.

In pauze,
nervoşi; cele semai
recomandă
indicateactivităţi care să solicite
sunt solicitările fizice alţi
nu centri
prcuJ|
obositoare
obosi toare - activităţi simple ca spălatul
spălatul vaselor, curăţ
curăţenia, j
îlimbarea. Poţi, foarte simplu, să priveşti pe fereastră sau să ptfl
muzica preferată şi să dansezi, să faci exerciţii de relaxau* ;

respiraţii controlate şau alte exerciţii yoga, gimnastică sau

activităţi sportive în aer liber, care produc o puternică oxigenare a
sângelu
sân gelui,i, deci a creie
creierulu
rului,i, : real
realizân
izând,
d, în plu
lus;
s;-- 'solicitări
'solicitări
 complementare de ordin fizic.
In pauze nu trebuie săte uiţi la televizor sau să asculţi radioul,
să te cerţi cu cineva, să citeşti (sau să „răsfoieşti”) ziare şi reviste.
Evită orice activita
a ctivitate
te care te solicită m
mintal
intal sau emoţional imediat
după ce fiecare
şi după ai învăţat! Cel de
şedinţă careînvăţare
se pregăteşte intens cu
se întâlneşte pentru un examen
prietenii sau îşi
 petrece timpul cu diverse alte activităţi (de regu regulă
lă TV), datorită
dato rită
 procesului de inhibi
inhibiţţie retroactivă, nu-şi
nu-şi va reamin
reamintiti multe din
noţiunile învăţate, deoarece interferează cu noile elemente.

La şcoală foloseşte din plin pauzele, nu mai sta în clasă! In

timpul pauzelor ieşi în curtea şcolii şi joacă-te! Pune muşchii în
Hclivitate, aeriseşte plămânii, eliberează mintea de activităţile
Mol
olar
aree ţ în unele şcoli, dudupă
pă 20 de minute, profesorii întreru
întrerupp
Icu'liii şi fac 5 minute gimnastică. Se constată că aceasta nu numai
■ influen
influenţţează sănă
sănătatea,
tatea, dar şi at
atenţ
enţia
ia la
l a ore.

i apacitatea de învăţare se reduce considerabil la sfârşitul

UltirMitloc Şi a anului şcolar, precum şi imediat după teze şi după
MMTlc lcnnc; de aceea
aceea,, după
du pă perioa
per ioadel
delee ma mai*'
i*' în
încărca
cărcate,
te, trebu
tre buie
ie
M l VA/,ulii ob
obliliga
gato
torriu acti
ac tivi
vităţ
tăţii de refa
reface
cerere..
^ IU vacanţă
MMHliul. estenubine
Nimic estenumai
numai să schimbi
rău decât felulîndevacanţe,
să înveţi activitate, ci
chiar
MMA Mtc vorba numai de câte o oră pe zi.

 
  4. Orar zilnic şi săptămânal
Ap roape
Aproa pe îit fiecare mo momen
ment,t, chia
chiarr fără să îţ îţii dai sseama,
eama,
 plani
 pla nific
ficii ce
ceeaea ce vei fac face.e. D ac
acăă totott îţ
îţii .pla
.planific
nificii vrân
vr ând-d-ne
nevr
vrân
ândd
activitatea, este bine să o faci într-un mod conştient şi eficient,
când şi câte ore vei lucra, când te vei odihni, cât
stabilind
vei dormi exact
etc.
învăţarea eficientă necesită în primul rând o planificare şi o
organizare sistematică. S-a constatat că elevii care îşi planifică
timpul, au rezultate mai bune decât cei care nu o fac, iar cei care
au învăţat să-şi planifice munca, au confirmat că le-a crescut
eficienţa. Cu cât ai mai multe lucruri de făcut şi ai mai puţin timp,
cu atât mai mult este necesară o planificare. Dacă nu ai un plan
caree ssăă te gghid
car hidezezee în viaviaţţă, ţi-1
i-1 va face aaltci ltcine
neva va (d (difer
iferitele
itele
 pers
 pe rsoa
oanene sa
sauu îînt
ntâmâmplplări
ări ne
neprprev
evăzut
ăzute).
e).
D ac
acăă ai la dis dispoz
poziţ
iţie
ie 50 de minu minute te şşii nu ţţi-ai i-ai făcut o
 plan
 pl anif
ific
icar
are,
e, vei pierpi erde
de 10 m in inut
utee ca să te ho hotărăş
tărăşti
ti ce vei face fa ce în
celelalte.
celela lte. AAtunci
tunci cân cândd ţi-ai plan
planificat
ificat ce ceeaea ce vrei să faci, ve veii
consta
co nstatata că poţpoţii să folose
foloseşşti cu sporsp or chia
chiarr şşii perio
perioade ade de timp
scurte.
 Nuu es
 N este
te prpreaea uşor să fac facii un oraor a r co
comp
mplet
let;; es
este te ne
nevo
voie
ie dc
multă gândire şi de câteva ore de muncă. Dar, dacă dimineaţa Ic
trezeşti
trezeş ti fără un plan pe pentru
ntru zziua
iua re
respec
spectivă,
tivă, te învâ
învârţ rţii ddee colo-colo
colo-coloii
şi nu vei realiza mare lucru.
Pentru
Pen tru a-ţ
a-ţii pplanifica
lanifica timpul în mod eeficient, ficient, dese
deseneaz neazăă un ce rc i 
cerc
şi împarte-1 în mai multe sectoare acordând fiecărei activităţi un
anumit
anum it se
sector
ctor (pentru somn, pentru masă, pentru învăţ învăţare,are, pe
pent
ntru
ru
recreere), reflectând la durata fiecăruia.
Planificarea
Plan ificarea trebuie fă făcută
cută cât mai amănunţit, pe fiecare ||ff l
inclusiv cu activităţile de rutină rutină:: masa, igienă, ora de culcare şi o f l

72

dc trezire. Este bine să foloseşti un carneţel pe care:să îl porţi

mereu, încât să îl poţi1consulta frecvent. De asemenea, trebuie să
 prev
 pr ezii ce anume vei face în cadru
evez ca drull fiecă
fiec ărei şedinţ
ed inţee de învăţ
învăţar
aree -
cu cât planificarea este mai precisă şi mai riguroasă, cu atât vei
 în cerc
înce rcaa mai m ult
ul t să o respecţ
respe cţii şi vei obţ
obţine,
ine, re
rezu
zulta
ltate
te mai bune.
Orarul nu este însă rigid, el trebuie modificat (îmbunătăţit)
 perio
 pe riodic
dic..
T rebuie
reb uieplus
duminica), să îţi
îţoi pla
planifici
nifici cel puţ
după-amiaza puţin
şi ino oseară
zi comple
com plett lib
libere, liberă
eră (de regulă'
preferabil reg
în ulă'
zile
diferite.
Este bine
b ine ca
c a duminica,
dumin ica, seara, să îţi faci o planificapla nificare
re pentru
săptămâ
săptă mânana care urm
urmează,
ează, sta
stabili
bilind
nd mai întâi priorităţ
pr iorităţile.
ile. în fiecare
fie care
scară planifică atent activităţile de a doua zi, stabilind, estimativ,
timpul necesar pentru fiecare activitate! Planifică £cu rezervă”,
luli
lulică
că lasă cu 10-20% mai m ai m ult timp pen pentru
tru realizarea
re alizarea:: activităţii
ivspective
ivs pective decât crezi că o să s ă ai nevoie, pentru
pe ntru că nu lucrezi mereu
In Ici de eficient. în plus, un plan nereal mai mult te încurcă decât
un Ic ajute.

Uitarea este mai redusă dacă, după ce ai învăţat, te odihneşti,

şi mm amplă când urmează altă şedinţă de învăţare, mai ales când
•tin
inii dem
d em ente
en te similare ca c a sens cu cele învăţate anterior anterio r (apare
H tlfc
tl fc rc n ţa )! Cu- cât materialul nou este mai asemănător asemănător cu cel cel
Hvnim iniţial,
iniţial, cu atâ a tâtt este
es te ma
maii pr pron
onun
unţţatatăă uitare
uit area.
a. Atunci
Atu nci câcând
nd
 p
 pvv t>|i
t> |i un clem
cle m ent en t şi apoi
apo i înce
în cerc
rcii să înînve
veţţi ceva
ce va fofoar
arte
te asem
as emănător,
ănător,
i»l fnvntu
fnvntu mai mai greu gre u al doid oile
leaa ele
elemm ent
en t şi
şi îl vei uita
ui ta în mai marema re
Mi i mApe  prim
 primul. ul. D e aceea
ac eea,, treb
tr ebuiuiee să ev
eviţ
iţii preg
pr egătir
ătirea
ea succ
su cces ivăă a
esiv
m in i asemănă
asemănătoare. Dacă D acă suntsunt învăţate succesiv, o mat mater
eri:
i:
I liilluenţ
liilluenţată ată negat
ne gativiv de m ateriaate ria ante
anterio
rioar
arăă şi o influenţ
influ enţeaz
eaz;;
■ tyli
ty li pc cea urmă următoare.
toare. C Când
ând trebuie să înveţi înveţi la rând
râ nd materii
MllAliiiiic, fie iei pauze mai mari între ele, fie rezolvi exerciţii
 p
 ptH
tHlM
lMm miiiititii'i'iiii,, de
d e exe
exempmplu.
lu.

73

 N u trece
 Nu tre ce de la o tem
te m ă la al
alta
ta până
pâ nă ce prim
pr imaa nu este
es te însu
în suşşitităă
temeinic,
tem einic, deoar
d eoarece
ece s-ar
s-a r putea genera
gen era confuzii şişi interferenţ
interfe renţee
 negative.
Interfe
Int erferen
renţţa retroactiv
retro activăă înseam
îns eamnănă uitarea informaţ
inform aţiei
iei vechi
 prov
 pr ovoo ca
cată
tă de in
info
form
rmaţ
aţia
ia nouă.
no uă. Prac
Pr actic
tic,, mater
ma terial
ialul
ul nou
no u îl susp
su spen
endă
dă
într-un fel pe cel vechi. Efectul creşte o, dată cu volumul noului
material învăţ
înv ăţat şi este
e ste cu atât mai. puter pu ternic
nic cu câtc ât vechile
informa
infor maţţii sunt
sun t mai puţin
puţin conso
co nsolida
lidate.
te. Este
E ste ca şi
şi când
cân d s-ar stabili
do uă asociaţ
două asoc iaţii
ii care in
intră
tră în comp
co mpetiţ
etiţie.
ie. Cu cât
câ t asoc
as ociaţ
iaţia
ia iniţ
in iţial
ialăă este
mai puternică, cu atât va rezista mai bine, şi invers.
Când
Câ nd te apuci de d e învăţat trebuie
trebu ie să începi cu materiile
m ateriile care
sunt mai uşoare sau care te interesează mai mult şi să diversifici
conţinutu
conţinutull învăţării pentru
pen tru evitarea
evita rea monotoniei.
mon otoniei. De asemenea,
asem enea,
trebuie
trebu ie să alternezi învăţ
în văţarea materiilo
m ateriilorr uşoare
uşoare cu a celor
celo r grele. Se
învaţă mai uşor materiile care contrastează între ele, de exemplu:
limba română-matematica,
româ nă-matematica, istoria-fizica
istoria-fiz ica etc.
etc.
Dacă o materie constituie un „coşmar” pentru tine şi vrei cu
adevărat să nu te mai chinuie, ocupă-te suplimentar de această
materie
apuci să zilnic,
înveţi 15-20 de minute.
de la început Cu respectivă,
materia această ocazie trebuie
deci şi să te
din clasele
anterioare. Peste lucrurile care le cunoşti treci rapid şi insistă
asupra
asup ra lucrurilo
luc rurilorr pe care le cunoşti
cunoşti mai puţ puţinin sau ...
.. . deloc.
Tocmaii datorită acestor părţi, materia respectivă
Tocma respe ctivă a devenit nesune su
ferită. Dac
D acăă vrei să-ţi plac
p lacăă şi să
s ă o înţele
înţelegi,
gi, insistă
ins istă asupra
asup ra acestor
ace stor
elemente. Dacă nu cunoşti suficient  într  întreag
eagaa materie predată
anterior, o dată
d ată cu trecerea
trece rea timpului
timpu lui îţi
îţi va fifi din ce în ce mai greu
şi ea va rămâne
rămâ ne un chin pentru
pent ru tine, atâta
a tâta timp cât vei fifi la şcoală.
şcoală. J

74

5. Recapitulări periodice
De obicei, între predare
pred are şşii ascultare (învăţ
(învăţare) trec câ
câteva
teva a l e ,
timp îaj-.care se uită între 70 şi 90% din.,ce s-a predat. De aceea,
 şedinţele de studiu trebuie şă fie cât mai aproape de perioadele de
 preda
 pre dare
re.. Ziln
Zi lnic
ic,, înai
în aint
ntee de a te apuc ap ucaa să înve în veţţi pent
pe ntru
ru ziuaziu a
respectivă (sau cel târziu a doua zi), revezi notiţele la lecţiile
 preda
 pre date
te în acea
ac ea zi. Numai
Num ai apoi
apo i îşăttreci
îşăttreci la învăţ
în văţar
area
ea pent
pe ntru
ru ziua
zi ua
respectivă-- Rev
respectivă R evăzând
ăzând notiţ
no tiţele
ele în ace
ac e e aşţjz
jziî
iînn ccare
are au fost
f ost luate,
luate , şe
 previn
 pre vinee uitar
uit area
ea,, ia
iarr relu
re luar
area
ea învăţ
în văţării
ării în prez
pr eziuiuaa ascu
as cultări
ltăriii va fi
foarte uşoară. Nu este acelaşi lucru să;începi Să înveţi o lecţie când
ştii numai
num ai 10-15% din conţ con ţinutul
inu tul ei,
e i, sau când
cân d por
porneş
neştiti de la un
nivel de cunoaştcrc de:peste 50%. înainte de a merge la culcare,
mvaţăă lecţiil
mvaţ lecţiilee (uită-te
(ui tă-te pest
pe stee ele), care ţi s-au predapre datt în ziua
ziu a respe
re spec- c-
11vă. A cum
cu m ţii
ţii m inte
in te ceea
ce ea cec e a spus
sp us profesoruL şi învăţ înv ăţar
area
ea îţî ţi va
luaini
 puţ foarte
ele vipuţin
elevi o resp timp.
re spec tă,Oeste
ectă, esregulă
te de agenerală,
plas fiepe
pl asaa fiecarcare
care din
e şe dinţ
di nţăăpăcate
de învăţfoarte
în văţararee
>ni mai aproape de momentul când a fost predată, dacă este
 posibilil chia
 posib ch iarr în zi
ziuaua resp
re spec
ectitivă,
vă, d a c ă nu, a dou
d ouaa zzi,i, când
câ nd expu
ex punenerereaa
t?*lr încă proasp
pro aspătăătă în minte,
min te, c u ;scopul
scopu l de a înţele
înţelege ge c lar
la r notiţele
notiţele;ş ;şii
MVi'iiiual de a le completa şi sistematiza. Dacă ţi s-au dat probleme
iii' uv.olvat, când vii de la şcoalăi; având; încă în minte lecţia
|in Uuta de profesor, citeşte toate problemele şi rezolvă-le pe cele
h u i   |i se par simple! Sear S earaa citeşte
citeşte rgsJul
rgsJul proble
pro bleme melor
lor |c a r e ţi
ţi se
■Ml imn grele) şi lasă-le pentru a doua zi!
l(tH unoaş
uno aşte
tere
reaa unor
un or infor
in forma
maţţii este
es te de 2-3 ori mai uşoa uşoarără
Urlll ir producerea
produce rea |o|or;
r; de aceea*atun
acee a*atuncici când
câ nd citeşti
citeşti în, scopul de
de
• 'i i iu i  trebuie să te mulţumeşti dacă recunoşti ceea ce scrie,
DMti'iista nu va garanta că vei putea apoi să reproduci. După

fiecare şedinţă de învăţare, este bine să faci o scurtă verificare a

cunoştinţelor, cu rol de feed-back, ca să vezi ce şi cât ştii.
O meto
metodă
dă de învăţare activă impl
implică
ică regu
regula
la „80-20”
„80-20”.. De
 exemplu, dacă ai la dispoziţie cinci ore pentru a învăţa ceva, este
mai eficient să alOci patru ore (80%) pentru studiu, iar următoarea
or
orăă pentru
pentr u re
reluar
luarea
ea în minte a informaţ
inf ormaţiilor,
iilor, decât ddacă
acă ai
ai studia,
efectiv, cinci ore. MM
O şedi
edinţ
nţăă de studiu
studi u de o oră e bine sâ înc
înceap
eapăă cu 5 minute
min ute de
revizuire a ceea ce ai făcut înainte, eventual o pauză de 5 minute
 pe la mijloc
mijlo c (numai dacă te simţi obosit), iar ultimele 5-10 minute
vor fi consacrate recapitulării, fiind folosite pentru a verifica ce ai
învăţat, care poate fi partea cea mai importantă a şedinţei de
studiu.

Este bine ca repetările să fie făcute seara, înainte de culcare.

Eficacitatea reamintirii este mai mare după un timp mai
îndelungat (2-3 zile de la fixare) decât imediat după fixare,
deoarece
deoar ece ar
aree loc o reconstrucţ
reconstr ucţie
ie mintală
minta lă a materialului, favo
favoriza
rizată
tă
de somn. O dată cu trecerea timpului, unele elemente se fixează
fără control conştient, deoarece mecanismele subconştiente
 prelucre
 prelu crează
ază informaţ
inform aţiile
iile recepţionate.
recepţionate.
Revede şi repetă sistematic ceea ce ai învăţat pentru a nu lăsa
cunoştinţele respective să dispară! Materialul învăţat odată, asupra
căruia nu s-a mai revenit, practic, trebuie reînvăţat. Dacă un
material este învăţat şi nu s-a revenit cu repetări timp de 6 luni, se 
uită în proporţie de peste 80%. Dacă se fac recapitulări periodice,
sporul de reţinere este de 70% (după 6 luni se reţine 90%).
Pentruu reţ
Pentr reţinere,
inere, este necesar
ne cesarăă o reactualizare
reactual izare regulata,
Intervalele
Inter valele pentru eş eşalonar
alonarea
ea repeti
repetiţţiilor
iil or nu trebuie să fie prprctj
ctj
scurte, deoarece nu permit repausul şi reactivarea, dar nici prel
mari, deoarece favorizează uitarea şi obligă practic Ia reluare®
învăţării.

76

Cu cât
c ât o in
inform
formaţ
aţie
ie este testată
te stată mai curând, cu atât va fi mai
consolidată. Orice informaţie trebuie să fie testată iniţial după o
 perio
 pe rioadă
adă scurtă, apoi la interv
intervale
ale mai mari, în aşaşaa fel încâ
încâtt
testarea, respectiv reactualizarea, să se facă după cel mai lung
interval când poate fi reactualizată corect.
Este cel mai bine ca recapitulările să fie făcute imediat după
 ce s-a predat, ziua următoare, peste o săptămână, peste o lună şi
după 6 luni. Aceasta este una dintre cele mai importante legi ale
învăţării efic
eficiente
iente,, în con
conform
formitate
itate cu modul în car
caree sunt
su nt stoca
stocate
te şşii
în care trebuie reactivate informaţiile în creierul uman, pentru a fi
accesibile
accesib ile la dorin
dorinţţă. N
Note
otează
ază zilele când va trebui să repeţi
repeţi fiecar
fiecaree
lecţie, iiar
ar aace
ceas
astă
tă mani
manieră
eră de llucr
ucruu tre
trebu
buie
ie să de
devin
vinăă o obişnui
obişnuinţnţă,
ă,
ceea ce va condconduce
uce la rezultate excelente.
O lecţ
lecţie
ie nu trebuie
trebu ie rep
repeta
etată
tă imediat; într
întree pri
prima
ma citir
citiree şi
repetare, fă o pauză! Dacă este nevoie de o nouă repetare, fă de
asemenea o pauză! între prima, a doua, a treia ... şi ultima
repetare există mari deosebiri. Repetarea este eficientă numai dacă
nu reia în în întregi
tregime
me con
conţţinu
inutul
tul precedentei repetări. FFiecare iecare
repetare va însemna un consum mai mic de timp şi un progres mai
mare în înţelegere.

O importanţă
importanţă deosebită o are recapitu
recapitularea
larea finală - la sfârş
sfârşit
it
tip capitol, de semestru, de an de studiu.

77

B. PSIHOLOGIA ÎNVĂŢĂRII EFICIENTE

  I. E M ISF
IS F E R E L E C E R E B R A L E 

1. Dominanta cerebrală
Creierul omului se poate asemăna
asemăna cu o jum jumătate
ătate de nucă, fiind
format din două emisfere care au funcţii diferite. Că sistemul
nervos central este asimetric, o demonstrează, foarte simplu,
faptul că există oameni stângaci şi dreptaci. Emisfera cerebrală
stângă comandă partea dreaptă a corpului, iar emisfera cerebrală
dreaptă, partea stângă.
Psihologii
Psiholo gii au constat că elevii
elevii cu preferinţ
p referinţee emisferice
emisfer ice difer
diferite
ite
reacţionează diferit în situaţii identice; pur şi simplu ei gândesc 
diferit, îş
îşii aminte
a mintesc
sc în mo
modd difer
diferitit şi
şi înv
învaţ
aţăă difer
diferit,
it, deoare
de oarece
ce
fiecare emisferă are o anumită modalitate de lucru. Nu se poate
spune că o emisferă este superioară celeilalte, ci ele execută
sarcini diferite, anumite tipuri de activităţi mintale fiind în
corespo
core sponde
ndenţnţăă cu o anumită
anum ită emisfe
emisferă
ră cerebrală (31).
Graţie progreselor înregistrate de medicină, acum se poate
„vedea” cum funcţionează creierul. S-a stabilit astfel că fiecare
om foloseşte ambele emisfere (aşa cum foloseşte ambele mâini),
dar predomină una, tocmai datorită folosirii frecvente a unor
anumite căi neurale şi, astfel, omul devine mai eficient folosind
emisfera respectivă. Dominanta cerebrală se realizează deci, ci
urmare a folosirii ei mai frecvente de-a lungul copilăriei, în
funcţie de preponderenţa stimulilor specifici fiecărei emisfere. Coli
care foloseşte de mic copil mai mult o anumită emisferă îşi Vfl

78

dezvolta conexiunile neurale specifice,

specifice, ceea ce va face ca emisfera
respectivă să fie mai rapidă şi mai eficientă, iar aceasta va fi
foloo sit
fol sităă ch
chiar
iar şşii atunci
atun ci când
cân d anumite
anumi te situaţii
situaţii ar pute
puteaa fifi aaborda
bordate
te
mai bine
bin e de către cealaltă
ceala ltă emisferă
emisferă.. Foarte puţini
puţini oameni folosesc
exclusiv
exclu siv o emisferă
emisf eră,, procesând
proce sând informaţiile
informaţiile pnpnnn ambele, dar, mai
ales atunci când învaţă ceva nou, există tendinţa de a folosi
emisfera dominantă.
 In sistemul de învăţământ ar trebui să se ţină cont de faptul că
există elevi
 predare cu predominanţă
nu coincide cu stilul decerebrală
învăţarediferită. Dacă respectiv
al elevului, stilul de
dacă informaţ
infor maţiile
iile sunt prezentate
p rezentate în opoziţie
opoziţie cu dominant
dom inantaa
cerebrală, rezultatele vor fi slabe, iar învăţarea devine un chin.
I iste ca şi cum ai vrea să scrii cu stânga dacă eşti dreptaci; scrisul
ilevine un chin
chi n şi nu poţi
poţi să fii aten
atentt la
la ceea
ce ea ce scrii.
sc rii. Atun
Atuncici când
câ nd ţi
mc predă în
însă
să conf
conform
orm dominant
domi nantei ei cerebrale,
cerebr ale, învăţ
în văţarea
are a este
est e lipsită
lipsi tă
de efort. De regulă, rezultatele bune ale unor elevi, se datorează
lOcmai compatibilităţii modului lor de învăţare cu modul de
predare.
Profesorii nu pot înţelege cum, deşi predau la fel pentru toţi
wtovii, rezultatele sunt foarte diferite, punând aceasta exclusiv pe
■ ipuei
ipueita
tate
teaa intelectuală
intelectuală”,
”, astfel
astfel că
c ă mulţi elevi sunt consideraţ
consideraţi
"lliri
"lliri de cap” - de fapt, pred
predarea
area nu se face conform preferinţei
preferinţei
Hfri’l>rnle şi tipului de inteligenţă. Aceşti elevi nu înţeleg de ce
BpHul(i învaţă bine, iar ei nu reuşesc, consideră că ei sunt de vină,
MA «nu ii duce capul” şi astfel abandonează învăţarea.

•’ Copiii
Copiiio învaţă
BRH¥U' învaţă, în general,
fac conform foartedominante
emisferei bine în primii ani de şcoală
şcoală,
şi diversificai: văd,,
BtyllA, explorează, se joacă. Dar în clasele mai mari, predarea şi
■ K miimi  sc  bazează pe operaţii caracteristice emisferei cerebrale
Mi|ii (ascultare, scriere, citit, limbaj verbal şi aritmetică) - de
■ l |Un
|Un( favori
favorizaţ
zaţi elevii
elevii cu dominanta
dominan ta cerebrală stângă - şi
mielectul non-verbal caracteristic emisferei drepte.

Dacă doreşti să înveţi repede şi eficient, informaţiile trebuie

să fie prezentate pe calea optimă, conform dominantei cerebrale.
De aceea trebuie să îţi cunoşti dominanta cerebrală pentru a
adopt
ad optaa sti
stilul
lul de înv
învăţ
ăţare care
care ţţii se ppotr
otriveş
iveşte,
te, iar in
infor
formaţ
maţiil
iilee să fie
 prezentate conform
co nform mod
modului
ului ei de luc lucru.
ru. în 31 (vez
(vezii Bibliog
Bibliografia)
rafia)
sunt teste pentru a identifica emisfera dominantă.
 Pentru a obţine o eficienţă sporită şi' pentru a asigura şanse
egale, ar trebui ca, pentru fiecare categorie de elevi, să se
folosească stilul de predare optim, respectiv să se facă clase de
„dreptaci”
„drepta ci” pentru
cerebrală, şşii clase de toţi
că nu „stângaci
„stângaci”
elevii” care
- înscriu
funcţ
funcţie
cuie dreapta
de dominant
dominanta
sunt dea
emisferă cerebrală stângă, deoarece în clasele primare se insistă ca
elevii stângaci să scrie cu dreapta.

2. Emisfera cerebrală stângă

Emisfera stângă este dominantă la majoritatea dreptacilor;
controlează partea dreaptă a corpului, de aceea ei folosesc mai
mult mâna dreaptă,
Are lobul occipital ochiul drept, decât
mai mare piciorulceldrept, urechea dreaptă.
al emisferei drepte.
Cuprinde aria cerebrală consacrată vorbirii, de aceea se ocupă do
citit şi vorbit, controlează procesul gândirii, limbajul, scrierea,
calculul şi memoria pe termen scurt.
Emisfera stângă, a gândirii directe, realizează învăţarea pas ci|J
 pas, informaţiile sunt primite pe rândrând,, în mod lin liniar,
iar, nu poale
ale
sesiza generalul dacă nu se ajunge la el secvenţial, din aproape ?(■
aproape,, de aceea
aproape aceea,, în
învăţ
văţarea se face de llaa pa parte
rte la între
întreg,
g, j
Procesează informaţiile în mod simbolic prin cuvinte, idoMI
concepte, cifre. Percepe
oamenii folosesc geometria
limbajul, spaţială
numai mai emisferă
cei de slab. Deşistănfl
tflH
transformă totul în cuvinte. Ei gândesc în cuvinte sub forma uttfl
80

dialog intern, de aceea ei învaţă mai uşor, dacă informaţiile sunt

 prezentate sub formă de cuvcuvinte.
inte.
în mo
modd no
norm
rmaal?^
l?^; em
emisf
isfera
era stâ
stângă
ngă lucr
lucreaz
eazăă cu fap
fapte
te logice
logice,,
funcţionând logic şi analitic ca un calculator. Este responsabilă cu
gândirea din aproape în aproape, fiind orientată spre conexiuni
abstracte* relaţii simbolice şi analize de detaliu elaborate logic.
Emisfera stângă este specializată în ordinea verbală şi semantică*
analizează şi înţelege cuvintele, sensul frazelor, sintaxa,
 semnificaţia, mesajul,
logic, detalii, calcul reguli gramaticale, abstracţii, raţionament
mintal.
Cei care au dezvoltată emisfera stângă au darul vorbirii,
deoarece ea se ocupă în general de limbaj, la nivelul ei aflându-se
centrul vorbirii. De asemenea, scrierea este o activitate specifică
emisferei stângi.
învăţământul tradiţional se bazează pe sarcini caracteristice
Omis isfe
fere
reii stângi, aş
aşaa num
numită
ită „lo
„logic
gicăă” citi
cititul,
tul, scris
scrisul,
ul, gra
gramatic
matica,
a,
lilim
mbi
bile
le stră
străine
ine,, calculele matematice - de aceea elevii de emisferă
dreaptă au, în general, dificultăţi la învăţare. Predarea şi învăţarea
ilflciplinelan umaniste (literatură, muzică etc.) se face tot după
Htiriile emisferei stângi, ceea ce nu este productiv.

 }.
 }. Kraisfera cerebrală dreaptă
I ii slângaci este, în general, mai dezvoltată emisfera dreaptă.
Hfetll ei frontal este mai mare decât al emisferei stângi. Ea
■tylinlnr/fi inâna, ochiul, urechea şi piciorul de pe partea stângă,
■I v ll u l c a de sinteză şi generalizare, percepţiile spaţiale, estetice,

|Ml|lii yi creativitatea. Nu controlează raţionamentul dezvoltat,

■ ft
ftţţrc
rcitit/f
/ftt ccuu im
imagini,
agini, m
mai
ai aales
les ac acele
eleaa de tip spaţ
spaţial,
ial, deţ
deţine
ine
Ityli de manipulare a relaţiilor spaţiale şi de configurare a
BHlIut
BHlI ut , este ce cent
ntra
rată
tă pe em
emoţoţiiii şi sentimente^; im
imag
agin
inaţ
aţie
ie şi
81

intuiţie^ Activează zone cerebrale informaţionale puţin accesate

realizând
realizâ nd nive
nivelurile
lurile cele mai complex complexe:r
e:r ale prelprelucră
ucrării
rii
informaţiilor. Emisfera dreaptă este lipsită în mare parte de
relaţiile cu lumea exterioară, lăsând grija conducerii şi deciziei
comportamentale în seama emisferei stângi.
Cu toate că şi elevii de emisferă dreaptă folosesc limbajul, ei
 procesează
 proces ează dat
datele
ele m
mai
ai întâi senz
senzoria
oriall pprin
rin interm
intermediu
ediull simţurilor -
 imagini, cuvinte ce au asociaţii senzoriale, comunicarea rion.-
verbală (mimică, tonul vocii, sugestii emoţionale). Atunci când
gândesc, ei folosesc mai mult imagini şi sunete şi mai puţin
cuvinte (gândesc sub formă de imagini). Emisfera dreaptă percepe
senzaţiile vizuale, auditive, muzica, armonia, mişcarea, rima,
 poezia,
 po ezia, ima
imagin
ginii sug
sugera
erate,
te, cul
culori,
ori, for
forme
me.. Logica ei este de tip
metaforic, imaginativă
imaginativă,, intuitivă, ssintetizatoare,
intetizatoare, percepând
percep ând relaţiile!
spaţiale tridimensional. De asemenea, umorul şi frumuseţea
aparţin emisferei drepte.
Emisfera dreaptă percepe, informaţiile global, simultan (vedd
tabloul general dintr-o dată), învăţarea se face de la general sprd
 particu
 par ticular,
lar, de la întreg spre pa parte
rte.. Acţionează
ionează asupra informaţiile*
în manieră sintetică făcând sinteze rapide şi complexe permiţân®
înţelegerea globală, imediată, sub formă simbolică, ca o revelaţi*
Sesizează greu
greu informaţ
informaţiile
iile care sunt prezentate di dinn aproape îîff l
aproape.
Elevii de emisferă dreaptă pot să inverseze cifrele într-ua|
număr,-pot încurca literele atunci când scriu, pot avea greşeli do]
ortografie şi de exprimare gramaticală, deoarece limbajul arfli
nevoie de ordine secvenţială. Ei asimilează mai uşor dacfl
informaţţiile sunt prezenta
informa prezentatete su
subb formă de im imagini
agini.. Este b i n e ^ f
folose
fol oseasc
ascăă pentr
pen truu înv
învăţ
ăţare desenul
desenul (fo (formel
rmelee şi stculo
cu lori
rile
le^^ yyii I
mişcarea.
Şi ei pot fi scl sclipi
ipitori
tori,, deo
deoarece
arece pot vedea re rezo
zolv
lvar
areaea d#l
ansamblu a . un unei
ei probleme de mate matematică
matică,, remarcând uş uşofl
ofl

interconexiunile, dar dacăproblema se rezolvă prin metoda pas cu

 pas, vor întâmpina dificultă
dificultăţţi. în plus,
plus, le este greu să explice în
cuvinte modul cum au rezolvat problema.
Elevii de emisferă dreaptă au dificultăţi în şcoală ^şi la
examene, deoarece majoritatea evaluărilor se fac prin criterii
specifice emisferei stângi. Sunt foarte buni în domeniile filozofie,
 poezie,
 poe zie, muzic
zică* arte plastice
plastice,, unde
unde emisfera dreaptă este implicată
implicată
în proporţie de peste 70%.

învăţarea, folosind emisfera dreaptă, are mari avantaje. în

  prezen
 pre zent,t, în meto
metodel
delee modeme
modeme de învăţar are,
e, 'se ^folo
^folose
seşşte metoda
metoda
RFT (Răs (Răspuns
puns Fizic.
Fizi c. Tota
tal)
l)** te
tehn
hnic
ică-
ă- ce este orientată
orientată spre
Utilizarea unei părţi mai mari a minţii, care în mod Obişnuit este
neglijată şi anume emisfera dreaptă.
, Folosind
Folosind metoda RFT, se realizează realizează o îmbunătăţ
îmbunătăţire a ;
înţelegerii, o învăţare lipsită de stres, reţinând cunoştinţele
l l i mi late o perioadă îndelungată
îndelungată..

4. Echilibrarea
Echilibrarea em
emisferelor
isferelor cerebrale
i* in ultimii ani, încercările de a echilibra
echilibra funcţionarea emisferei
MAntii (analitică) şi cea dreaptă (creatoare) a devenit aproape o
■llKiA deoarece, dacă în procesul învăţării sunt utilizate ambele
HMftluftlurc
rc cer
cerebr
ebrale,
ale, atunci:
atunci: învăţ
în văţarea
ar ea devin
devinee uş
uşoară
oară, rapidă.
rapidă.
■ Mftu'livă
ftu'livă, iar randamentul sporit.
sporit.
H h n i r u cei
cei care au dezvoltate
dezvoltate armonarmonios
ios ambele em emisf
isfer
ere.
e.
|ji|iit' Iu sunt îmbogăţite, ei procesează informaţiile prin ambele
ftuiml
ftui mlrr atât simbolic, cât şi' în imagini
imagini - îşi
îşi folose
folosesce
sceref
referu
erull îri
M l uit, sunt
sunt diverşi
diverşi şi talentaţ
talentaţi,i, au multe preocupări,
preoc upări, simţind
simţind că
^ B u n g e ziua pentru
pentru ce au de fă făcut.
cut. Ei
Ei fac
fac unele
unele acţ
acţiu
iuni
ni cu
ntUI'ii Hlftngă, iar altele cu' dreapta*^ folosind-o pe fiecare în
83

funcţie de situaţ
funcţie situaţie. ,ţAtun
Atuncici când activi
activitat
tatea
ea cerebr
cerebrală
ală devine
devine
echilibrată între cele două emisfere, este momentul de maximă
creativitate şi eficienţă, deoarece emisferele sunt complementare
şi atunci când lucrează împreună produc sinergia.
Aceste fapte'' trebuie să fie în concordanţă cu strategiile
învăţării, de aceea, sistemul de învăţământ ar trebui să folosească
metodee de predare care să - solicite albe
metod al bele
le:-
:- emisfer
emisferee pentru
i dez
dezvol
volta
tarea
rea lo
lorr armon
armonioa
ioasă
să;.»
;.» ;
 Emisfera
Atunci nepredominantă
când înveţi, se poate dezvolta
foloseşte emisfera dominantă, priniarantrenament.
când nu ai
de învăţat, fă activităţi care să o solicite pe cealaltă. De exemplu»
cei de emisferă stângă îşi pot dezvolta emisfera:dreaptă încercând
să scrie şi mai ales să deseneze; cu stânga. Pentru a dezvolta
emisf
emi sfera
era dre
dreapt
aptă,
ă, opre
opreşşte*;
te*; sonorul televiz
televizorul
oruluiui şi îîncncea
earc
rcăă să
săi
descifrezi
descif rezi mi
mimic
micaa pers
persona
onajejelo
lorr (mai-fâles-
(mai-fâles-,la;
,la; ;film
;filmee şşii teatru): 61
modalitate eficientă de stimulare şitactivare a emisferei drepte*
constituiee imaginaţia, adică a gândi
constitui gândi în imagini, nu numai îd îd
cuvinte
cuvi nte cum facem de obicei, de unde impor importanţ
tanţaa tehnici lom
lom
meditative
Pentru de acest fel (vezi
echilibrarea cap. GJV.3).
funcţionării celor >două
iţ  emisfere cerebral®
sq recomandă
reco mandă respiraţ
respiraţia alternativă
alt ernativă (7)
(7),, adică
adică se inspiră
inspi ră pe o n a r i
şi se expiră pe cealaltă, blocând-o. alternativ pe fiecare. Na*
dreaptă se blochează cu degetul mare, iar nara stângă cu inelarul
de la mâna dreaptă;: Arătătorului •mijlociul sunt: îndoite în pumtB
La înce
început
put se practică
practică fără
fără ritm, apoi,
apoi, când exerciţiul este b i f l
stăpânit, vei introduce ritmul care îţi este cel mai comod;(cu suii
fără reţinere). Inspiraţia şi expiraţia vor fi egale >ca; durată.
 bine să foloseş
foloseştiti ca met
metrono
ronomm bătă
bătăile
ile inim
inimiiiiL
L: Inspiră
Inspiră pe f l H
stângă
stângă,, blocând-o
blocând-o pe dreapta ccuu. dege
degetul
tul,, mare
mare,, ape»
ape» expiră pe n f l
dreaptă, blocând-o pe stânga cu inelarul. Inspiră apoi pe drea^H
 blocând-o
 blocând-o pe stânga
stânga şi expiră pe-s-stâ
tânnga^ Deci,
Deci, inspiri
inspiri pe o nard ■
84

expiri
10-20 pe cealaltă.
astfel Vei inspira apoi pe aceasta din urmă. Fă zilnic
de respiraţii.
Ia timpul inspiraţiei este bine să îţi imaginezi că, odată cu
aerul, în corp pătrunde o lumină albă care aduce cu ea
înţelepciune şi putere de învăţare şi care se duce în emisfera
corespunzătoare (nara stângă; corespunde emisferei drepte), în
timpul reţinerii lumina trece. în cealaltă emisferă, iar în timpul
expiraţiei lumina iese din corp pe nara cealaltă. Exerciţiul reuşeşte
foarte uşor dacă stai cu faţa spre o sursă de lumină puternică, de
exemplu spre soare (ochii sunt închişi).
 II. INTELIGENŢA

1. Ce este inteligenţa
Deşi se vorbeşte; foarte mult- despre inteligenţă, nici până
t a l nu se se ştie
ştie exact ce se ascunde în spatele acestei
acestei noţiuni. în
în
■ I lumea termenul ieste ieste destul de confuz; nici psihologii nu sunt
■ fta
ft a u ră să facă o afirmaţ
afirma ţie uniwcă.
uniw că. -inteligenţa este definită
H i „capacitatea de cunoaştere,
cunoaştere, de înţelegere”
înţelegere”.. în plus, ea, se
■rfl yi la utilizarea .cunoştinţelor, pentru o adaptare mai bună la
tu. Em Empiric,
piric, inteligenţ
inteligenţaa se poate evalua după
după ^randamentul
 N|A
 N |Aiii
iii.. după uşuri
uşurinţ
nţa- şi. profu
profunzim
nzimea
ea înţelegeri
elegeriii şi dup
dupăă
şi noutatea problemelor pe care elevul este în stare să
HkBlve.
^■ N lllt
ll ltccnţa jo
joacă
acă un rol foarte
foarte important mai
mai ales în şcoală
coală..
M i'MvII inteligenţ
inteligenţii se
se descur
descurcă
că bine,,Cei mai puţin
puţin intelige
inteligenţ
nţi
gt pliviţi ca şişi când
când ar ar avea
avea un handicap.
handicap. Se consi
conside
deră,
ră, pe

nedrept, că randamentul intelectual, inteligenţa şi capacitatea de

învăţare ar însemna acelaşi lucru. Inteligenţa este o trăsătură
necesară, dar nu şi suficientă pentru a avea rezultate bune la
învăţătură; pe lângă inteligenţă este nevoie în special de
autodi
aut odisci
scipli
plină
nă şi‘motivaţ
i‘motivaţie.
ie. .
IQ-ul (IQ = intelligence quotient, din engleză, se traduce prin
coeficient de inteligenţă) are o istorie de aproape o sută de ani de
cercetări. Dacă la început oamenii erau etichetaţi exclusiv după
rezultatele la testele de inteligenţă, ulterior s-a demonstrat că doar
un coeficient de inteligenţă ridicat nu ajută la nimic, deoarece
 inteligenţa singură nu garantează succesul; ea reprezintă doar
 baza. în schimb, vech vechiul
iul concept despre IQ (care se situează la
nivelul matematic şi lingvistic) reprezintă un factor predictiv
numai în ceea ce pri priveş
veşte
te rezu
rezultatele
ltatele la şşcoală
coală..
Există oameni care, în ciuda unei inteligenţe native
excepţionale, se spetesc muncind şi trăiesc la fel sau poate mai
 prost decât alţii cu IQ mediumediu,, în timp ce alţii, cu IQ modest, se
descurcă surprinzător de bine. De asemenea, sunt foarte mulţi
oameni cu IQ excelen
excelentt care lucrează pentru alţ alţiiii cu IQ mediu.
Mulţi dintre absolvenţii cum laudae  ai universităţilor ajung să
lucreze
luc reze pe
pentr
ntruu „c
„chiul
hiulangi
angii”i” ca Bill Ga
Gates
tes de la Micro
Microsoftsoft (şi
(şi mulţi
alţii) care sunt astăzi printre cei mai bogaţi oameni din lume! Dacă
studiezi oamenii de succes din orice domeniu, vei descoperi că ci
nu sunt neapărat cei mai buni sau cei mai inteligenţi, dar sunt cci
care au cea mai mare implicare şi dăruire în ceea ce fac, iar
aceasta este valabil pentru orice domeniu, chiar şi acelea pentru
care abilităţile înnăscute par să aibă cel mai mare impact.
Una dintre dilemele psihologiei este incapacitatea de fl
 prevedea cine va reuş reuşii mai bine în viaţă, în ciuda popul popularita|n
arita|n
aproape mistice a testelor de inteligenţă sau de altă natură. Un 10|
ridicat nu este o garanţ
garanţie
ie pentru
pen tru rrealizare
ealizare şi fericire, deoadeoarnrn i'
inteligenţa şi rezultatele obţinute la şcoală nu te pregătesc pcntM

viaţă, şcoala
învăţa, fiind realizării
şi nu asupra orientată înînviaţă.
special
S-aasupra
stabilit capacităţii
cu certitudinedecăa
elevii care au avut cele mai bune rezultate în şcoală nu au reuşit
mai bine comparativ cu cei care au avut rezultate modeste
(referitor la salariu, productivitate, statutul în domeniul de
activitate, satisfacţii în viaţă, relaţii cu prietenii, cu familia sau în
dragoste). S-a pus ad adesea
esea între
întrebar
barea
ea de ce unii elevi str străăluciţ
luciţii
eşuea
eşuează
ză în viviaţ
aţăă şi s-
s-aa stab
stabililitit că motiv
motivul
ul cel mai im impor
portan
tantt este
atitudinea; atitudinea posacă, negativă, pesimistă, depreciativă
este Toată
cea care îi ţineştie
lumea pe că
oameni pe loc.
nu este suficient să fii deştept pentru a
obţine rezultate bune; psihologii apreciază că IQ-ul contribuie
 numai în procent de 20% la reuşita în viaţă. Valoarea unui om nu
rezultă direct din nivelul inteligenţei pe care o are, ci de cum
foloseşte această*'inteligenţă pentru că, dacă nu poţi face prea
multe pentru a schimba dotările primite de la naştere, poţi schimba
felul în care foloseşti ceea ce ai. „Nu este important să ai o minte
 buună; importan
 b importantt este să o folos
foloseş
eştiti bine” (Des
(Descartes
cartes).
). Ni
Nici
ci ce
cell
 puţin pentru a ajun
 pu ajunge
ge un om de ştiinţă nu- nu-ţţi trebui
trebuiee o
Kup
uperin
erintelig
teligen
enţţâ. Cee
Ceeaa ce co
cont
ntea
ează
ză în pr
primul
imul râ
rând
nd est
estee pa
pasiu
siunea
nea
ŞentfjŞ ştiinţă.

Există însă o legătură între nivelul studiilor şi coeficientul de

intelig
inte ligenţ
enţă. Pe
Perso
rsoane
anele
le ccuu un ccoef
oefici
icient
ent de iinte
nteliligenţ
genţăă mai scăzut
|(tli uu succes în activităţi care impun pretenţii intelectuale mari, iar
«NiBtă regulă nu cunoaşte excepţii, putând fi considerată chiar o
Ifjţ
Ifjţe a psihologi
psihologiei.ei. S-
S-'a^s
'a^stabilit
tabilit că inte
intelig
ligenţ
enţaa se ddist
istri
ribui
buiee oar
oarecum
ecum
 bltiliirin pe fiecare
fiecare păpătură
tură social
socialăă, existând o anumită stratificare şi şi
■Dicspondenţă între categoria socio-profesională şi gradul mediu
B In Inte
telig
ligen
enţţă.
' Inteligen
Inteligenţţa nu estestee re
repa
part
rtiz
izat
atăă în mod unifo
uniform,rm, ci urmurmeaează
ză
■Pn distribuţiei lui Gauss (53). Aproape 70% din populaţie are
87

un coeficient de inteligenţă mediu cuprins între 85 şi 115 (cifra

100 rep
reprez
rezintă
intă coeficien
coeficientul
tul mediu
med iu de inteligenţ
inte ligenţă).
ă).
 foarte mic mic mediu bun foarte bun

Fig. 4 Repartizarea coefic ientulu i de intelig enţă (curba lui Ga

Gauss
uss )

2. Dezvoltarea inteligenţei
Cercetările în domeniul neurobiologiei au stabilit că, la
naştere,
naş tere, copiii au mult mai mulţi
mulţi neuro
neuroni
ni decât
dec ât cei
cei care v r "
rămâne în creierul adultului. Cu timpul, creierul pierde acci
neuroni care sunt mai puţin folosiţi. Acest fenomen se numeşte
apoptoză şi înseamnă moartea programată a celulelor. In fiecare zi
mor circa 35 000 de celule nervoase. După 25 de ani se pisrd
zilnic între 50.000 şi 200.000 de neuroni, ceea ce în 50 de ani nu
înseamnă mai mult de 1,8 miliarde. Aceasta face ca greutaini
creierului să scadă constant în timp, de la 1,5 kilograme.cât arc Im
naştere, până la circa 1,1 kilograme la 90 de ani (deci cu circa 4,4|

grame anual). Sistemul nervos uman conţine aproximativ 30

miliarde de neuroni. în principiu, numărul de neuroni este fix,
variind între limite foarte micii, iar pierderea în timp este
neglijabilă, ceea ce face ca această rată a pierderii să nu fie
catastrofală. Spre deosebire de neuroni, care nu se mai refac şi al
căror număr nu mai creşte, conexiunile nervoase (celulele gliale,
axonii şi dendritele, cele care transmit semnalele nervoase) se
înmulţesc în funcţie de modul în care este solicitat creierul, iar
aceste interconexiuni sunt mult mai importante pentru inteligenţă
decât numărul de neuroni. Se apreciază că un singur neuron poate
dezvol
dez volta
ta până
pân ă la 10.000 de legături cu alţi neuroni!
neuron i!
Psihologia genetică consideră că inteligenţa are o bază nativă,
liste adevărat că omul se naşte cu posibilităţi de cunoaştere
nbstractă şi de inteligenţă logică, dar asta nu înseamnă că el
 dispune, la naştere, de cunoştinţe şi că este capabil de acte
inteligente. Şi, în plus, evoluţia psihicului uman nu se produce de
Iu sine, ci numai prin modelare şi integrare socioculturală. Dacă
mir-o familie predomină acelaşi coeficient de inteligenţă, aceasta
flu se datorează
primit doar eredităţii,
aceiaşi stimuli ci mai ales faptului că acei copii au
intelectuali.
Dezvoltarea intelectuală este determinată în primul rând de
tfiv
tfivfl
flţţare
are - fie spo
spontan
ntană,
ă, fie organ
or ganizat
izatăă. Ea
E a nu se ddes
esfăş
făşoa
oarără pe ba
baza
za
«Mlini meca
me canis
nisme
me in
inter
terne
ne,, ci numai
num ai în ra
rapo
port
rt cu med
mediul
iul,, acţ
a cţiu
iune
neaa
fntmutivă a mediului social fiind determinantă pentru dezvoltarea
ipumpsihică; Tocmai de aceea felul în care se face învăţarea poate
IA mx'clereze sau, dimpotrivă, să încetinească dezvoltarea
Btolcctuală.
I v/
v/.v
.vol
olttar
area
ea crcrei
eier
erul
ului
ui nunu ssee baze
bazeaz
azăă deci ppee mo
moşşten
enir
irea
ea
MtHMu ri. ci, în primul rând, pe activitate.
I ţlMl
lMl'-'-uun experiment
experim ent celebru
celeb ru s-a sta
stabilit
bilit că
c ă la anim
animale
ale ex
există
istă o
n,i! In critică
critic ă pentr
pentruu dezv
de zvolt
oltare
areaa crei
creierul
erului
ui în pri
prime
mele
le luni de
I Im grup de şobolani a fost crescut în cutii simple, iar alt

grup, în cutii de aceleaşi dimensiuni dar îmbogăţite, cu diverse

elemente. La grupul care a trăit tr ăit!! într-un . mediu mai .b.bog
ogat
at
informaţ
infor maţiona
ional,l, zona neurocort
neurocortical
icalăă a.
a . dezvoltat
dezvoltat ireţele
reţele mult
mult mai
mai
complexe, ba chiar masa creierului era mai mare, în timp ce. la
celălalt, circuitul neuronal era subdezvoltat (nu s-au format decât
foarte puţine conexiuni nervoase). Im. pluşj membrii acestui grup a
trăit mult mai puţin. i t , . =* / / .
. Creierul nu se poate dezvolta' decât prin solicitare şi
antrenament. Copilul nu se naşte deci deştept sau prost, el se naşte
eu capacitatea de a ajunge deştept. Exemplele cele mai bune îh
acestt sens sunt
aces sunt ii^teaddifeai2tuii4eî%
ii^teaddifeai2tuii4eî%D^D^i^ftCpi
i^ftCpi
crescuţi de animale (cazuri de copii-lup); ei nu reuşesc decât o;
adaptare de tip animal, nu ajung.să îşi formeze nici o facultate sail
trăsătură specific umană. Adeşticopii, găsiţi ulterior, nu numai căi
 nu au mai putut fi făcuţi „deştepţi”, ci pur şi- simplu, nu au mai
 putut fi făcu oameniin t 
făcuţţi oameni

..Peste tot în lume există preocupări pentru stimularea şl

dezvoltarea inteligenţei: debarece^aşacum.un muşchi nefolosit <■
atrofiază (cei care au avut o mână sau un picior în gips ştiu biia
acest lucru) şi creierul, dacă nu este; folosit suficient, nu-şi vfl
dezvolta capacităţile 'intelectuale:;:(^Creierulcare];nu munceşte!
rugine
rug ineşşte”), Prim
Primaa copi
copilări
lărie.
e. re
repre
prezi
zint
ntăă o ife
fere
reas
astr
trăă nepreţ
nep reţuiţ
uiţiiii do
oportunităţ
oportun ităţi, i PânăS
Pâ năSla
la 5 iani u s e . formează
formează ;majoritate
majoritatea. a. in
intef
tefllll
conexiunilor dintre neuroni, ceea ce face ca în această perioadfli
coeficientul de inteligenţă'Să se. stabilizeze la un anumit nivela
determinând intelectul.
Mintea copilului se poate modela prin pregăti
condiţ
cond iţion
ionare
are..timpurie; experienţele
experienţele din primii
primii ani de v i a ţăj ăj^^ M
determinante pentru evoluţia ulterioară a copilului. TocnlM
această
aceas tă perioadă, de care nu îţi mai mai aduci
aduci aminte,
a minte, ded e te
tern
rntMtM
 principalele
 principalele trăsă
trăsătur
turii ale
ale persona
personalită
lităţţii. Felul
Felul în. care p ă n ^ |
90

tratează copiii are consecinţe profunde pentru dezvoltarea

ulterioară. Copilul trebuie încurajat şi stimulat să gândească liber
de la cele mai fragede vârste. Dacă copilului i se înfrânează
gândirea prin expresii de felul: „Mai lasă-mă în pace cu întrebările
tale prosteşti”, i se vă paraliza întreaga imaginaţie.
S-a constatat că elevii care au rezultate bune, au avut părinţi
care le-au oferit experienţe educative de timpuriu. Factorii
exteriori pot favoriza sau frâna dezvoltarea inteligenţei. Elemente
favorizante pot fi laudă, stimularea, ambiţia, libertatea de decizie,
recunoaşterea, existenţa unei baze materiale sigure. Influenţele
care frânează inteligenţa sunt dojana, reproşul, pedeapsa,
 plict
 plictis
isea
eala
la..

' Cele mai bune

bune performa
perf ormanţ
nţee la învăţ
învăţare se obţin
obţin în juru
jurull vârstei
de 20 de ani, deoarece inteligenţa creşte aproape uniform între 7 şi
20 de ani, vârstă la care intelectul se construieşte în tot ceea ce are
 el fundamental, dincolo de care nil mai intervine un alt Stadiu de
dezvoltare. Inteligenţa atinge 50% la 4-5 ani şi 80% la 9-10 ani.

Fig.. 5 Dezvoltarea intelig

Fig inteligen
entei
tei (4
(40)
0)
i i

Capacitate
Cap acitateaa de învăţ
învăţare
are eeste
ste m
maxim
aximăă ddeci
eci între 20 şşii 25 de ani,
scade această
după cam cuvârstă
1% anual până
(figura 6). la 50 de ani şi cu mai mult de 1%
Randamentul învăţării depinde însă mai mult de nivelul
inteligenţei generale decât de vârstă. De fapt, în psihologie sunt
definite două tipuri de inteligenţă: a) inteligenţa fluidă sau de
 performanţ
 perfo rmanţă,ă, care se refereferă
ră la proc
procesarea
esarea cure
curentă
ntă a infor
informaţ
maţiilo
iilorr
(fără a fi nevoie de cunoştinţe specifice dobândite anterior) şi
 b) intel
inteligen
igenţţa cris
cristaliz
talizată
ată ce se ba
bazează
zează pe cunoş
cunoştinţ
tinţele
ele acumulate.
Acest tip de inteligenţă nu este afectat de vârstă. O dată cu
înaintarea în vârstă, creşte timpul necesar pentru rezolvarea
 pro
 problem
blemelor
erori. elor şi capa
capacitatea
citatea de a reacţ
reacţiona,
iona, dar scade numărul de
Bătrâneţea
Bătrâneţ ea înc
începe
epe în viaţ
viaţaa fiecă
fiecărui
rui om la un alt m moment
oment - în
general, în jurul vârstei de 55 de ani - după această vârstă oamenii
încep să se difere
diferenţ
nţieze
ieze foarte
foa rte mu
mult,
lt, unii fiin
fiindd încă tineri, alţii deja
  bătrâni. îm
 bătrâni. îmbătrânir
bătrânirea
ea creierului se dato
datorează
rează în primul rân
rândd stilulu
stiluluii
de viaţă şi mai puţin deprecierii biologice a creierului. O altă
cauză o constituie problemele de sănătate colaterale.

^vârslu
0 10 20 30 40 50 60 70 anl
Fig. 6 Randamentul capacităţii
capacităţ ii de învăţare în funcţi
fun cţi e de vârstă
vâr stă (38
(38)

92

3. A spe
specte
cte ««le
le in
intel
telige
igenţ
nţei
ei

Inteligenţa are mai multe modalităţi de exprimare, de aceea

este o gravă greşeală să -spui despre cineva că este prost numai
 pentru că este slab la matematică. Sistem Sistemul
ul de învăţământ pune
însăă accen
îns accentt numai pe anum
anumite ite forme ale inteligenţ
inteligenţei,
ei, pr
practic
actic numai
 pe inteligen
inteli genţţa de tip verbal şi matematic.
Se ştie că fiecare elev are un anumit stil de învăţare; unii
învaţă mai bine ascultând, alţii citind cu voce tare, alţii
conversând; unii au mai dezvoltată memoria vizuală, alţii
memoria verbală,
verb ală, iar alţ
alţiiii me
memo
moria
ria simboli
simbolică
că..
Psihologii au stabilit că există 7 tipuri de inteligenţă care sunt
independente unele de altele (21):
1. Inteligenţa raţională şi matematică (logică). Elevul
respectiv învaţă mai uşor dacă informaţiile sunt prezentate în
manieră simbolică, grafic, matematic.
 2. Inteligenţa vizuală şi spaţială. Elevul învaţă mai uşor dacă
mic lucrurile sau dacă şi le reprezintă mintal. înţelege greu

flucultând,
M'ii'fl se face darapel
dacă informaţiile
la un sunt prezentate
desen, va exclama: în scris,
„A, acum înţeleg!mai” ales
V   Inteligenţa auditivă şi verbală (lingvistică) se aplică la
ifnneiică, sintaxă, semantică. Este inteligenţa marilor scriitori; şi
■H’nloii. Elevul înţelege mai bine ascultând. Atunci Când citeşte,
B p nenevo voie
ie să rep
repete
ete cuvinte
cuvintelele mi
minta
ntal.l.
-I Inte
Intelige
ligenţ
nţaa mumuzi
zica
cală
lă şi ritm
ritmică
ică est
estee întâ
întâln
lnitităă la marii
H to
tolc
lcic
icnn i. Elevul în învaţ
vaţăă mai uuşşor dacă ssee jo
joacă
acă mintal cu ritmul
ritmul
WlWclor şi asimilează informaţiile mai uşor dacă sunt prezentate
■ im anu
anumit
mit ritm
ritm..
[ 3 Int
Inteli
eligenţ
genţaa ki
kinnest
estez
ezic
icăă este
est e in
intel
telig
igenţ
enţaa mişcării
mişcării şi est
estee
■ T iv ccl
cclui
ui pricep
priceput
ut la toate
toate.. în
învaţ
vaţăă ce
cell mai bine când poate
■Hil mâinile manevrând ceva său dacă îşi imaginează (mintal)
■Ntiiulnlc într-o manieră dinamică.

93

6. Inteligenţa intrapersonală se referă la cunoaşterea de sine

 prin med
meditaţitaţie
ie şi introspecţ
introspecţie.
ie. Pentr
Pentruu a învăţa, un astfel de ele
elevv are
nevoie să se retragă şi să reflecteze singur asupra celor predate.
7. Inteligenţa interperşonală este inteligenţa celui care
comunică foarte uşor şi care se impune astfel în faţa celorlalţi
deoarece îi înţelege, „parcă le citeşte gândurile”. Se pare că
această formă
for mă de inteligenţ
intelig enţăă este cea.mai important
imp ortantăă în viaţă. Cel
care nu o are, nu va şti să-şi aleagă prietenii, slujba, partenerul de
vi
viaţ
aţăă et
etc.
c.

 Nimeni nu are numai un anumit tip de intelig

inteligenţ
enţă,
ă, dar
 procentul
de la om laînom.
careEste
se manifes
ma nifestă
bine să tă
ştiifiecare tip de
care este int
intelige
tipul eligenţ
tău nţăă este diferit
predominant de
inteligenţă, pentru a şti cum îţi este cel mai uşor să înveţi. In acest
sens, în majoritate
majo ritateaa şcolilo
şcolilorr există centre de asistenţ
asiste nţăă psiho-
 pedagogică.
 pedagogi că.
 De asemenea, în funcţie de felul în care procesează mai bine
informaţ
info rmaţiile,
iile, elevii se clasi
clasifică
fică în: vi zuali, auditivi, tactili şi 
vizuali,
kinestezici
kinestez ici (4, 55 şi
şi 31 - unde sunt şşii teste pentru determinarea!
caracteristicii personale).
1. Elevii vizuali respiră în partea de sus a pieptului, tind 81
arate cu degetul, ţin gâtul întins şi capul în sus şi au tendinţa si
 priveasc
 priv eascăă în sus spre stânga sau spre dreapta. Ei proc proces
ese;
e;i/A
i/A
gândurile prin vizualizări de cuvinte sau imagini (gândesc şi n  
amintesc în imagini). II privesc pe cel care vorbeşte deoarc®
astfel „aud mai bine”. Ii deranjează o cameră în dezordine, şi li  
general dezordinea vizuală (părul răvăşit al altora, era vulg 
neasortată, nasturii lipsă). Un astfel de aspect vizual dezordonuW
 poate distrage,
distrag e, astfel înc
încât
ât să nu mai fie atenţi. îşi
îşi fac o r d in i*
cameră, ţin tablouri, postere şi flori. Deoarece trebuie să ţină pufl

94

cu imaginile din creierul lor, vizualii tind să vorbească repede^ în

izbucniri bruşte, voceă are tonalităţi acute, nazale sau încordate.
Dacă urmăreşti cu atenţie pe cineva care vorbeşte poţi să îţi
formezi rapid o impresie despre sistemul pe care îl foloseşte.
Vizualii vorbesc despre cum li se pare că arată lucrurile, dacă li
se par luminoase sau întunecoase, despre un viitor strălucit sau
sumbru. Ei spun: „Nu mă văd făcând aşa ceva”, „Aşa mi se pare
mie”, „E clar ca lumina zilei”, „Să privim problema mai de
aproape”, „Să vedem
vedem lucrurile
lucrurile în ansamblu”, „Asta sare în ochi”.
ochi” .
Vizualii învaţă mai uşor văzând materialele tipărite, mai ales

dacă se folosesc
deranjează muzica şi culori,
zgomotul. desene, caligrafie asupra
Se concentrează specială. Nu-i
a ceea ce
văd şi nu sunt atenţi la sunete. învaţă Cel mai bine dacă văd mintal
ccea ce citesc (vezi C.IV).
2. Elevii auditivi au respiraţia regulată şi adâncă, din
diafragmă sau din tot pie pieptul,
ptul, ţin capul înclinat uş uşor
or într-o parte ca
ţii cân
cândd ar aasc
scult
ulta,
a, au te
tend
ndin
inţţa să îşi
îşi împ
împre
reun
unez
ezee m
mâi
âinil
nilee sau să stea
cu ele în sân şi privesc lateral (spre stânga sau spre dreapta).
 Au ureche muzicală bună, le place să asculte muzică, nu
importă
fluieră, vorbesctăcerea, cude voce
aceeatare,cânddeschid
sunt singuri cântă,Aufredonează,
televizorul. memorie
luditivă, pot da uşor citate, citesc cu voce tare sau în şoaptă, iar 
I flnd o fac în gând, aud cuvintele în minte.
invaţă cel mai bine ascultând şi conversând. Zgomotele
H tuturr b ăn
ăntctc îi stre
streseaz
seazăă puter
puternicnic şi
şi nu pot să înveţ
înveţee dac
dacăă nu este
I |lni',.ii' deplină.
I Dcoarece trebu trebuieie să îş
îşii „a
„ascu
sculte
lte”” propriile
prop riile gând
gânduri,
uri, de obicei,
■ li
linn ie
iei'i' cu voce tare. tare. Le place să vorbeascvorbeascăă, să povestească
PAitiplari, să spună glume. Au vocea vibrantă, modulată, tempoul
M l IM»al al,, tona
tonalitat
litatee limpede,
limpe de, răsunătoare
răsunătoare,, vorbesc
vorb esc lent, ritmi
ritmicc şi
lUmn di înt întru
rucâ
câtt cuvintel
cuvin telee înse
în seam
amnănă mumultlt pentr
pentruu ei, au
auditi
ditivii
vii tind

95

să fie mai selectivi cu cuvintele pe care le folosesc. Ei spun: „Asta

îmi sună bine”, „E strigător la cer”, „Totul merge strună.”
Pentru auditivi nu trebuie să vorbeşti foarte repede ca pentru
un vizual, dar nici lent şi plângător ca pentru tactil. Un ton
inadecvat
inad ecvat îi poate
p oate bloca
b loca de la începu
înce putt percep
percepţţia şi
şi nu te mai poate
poat e
înţelege
înţelege.. Trebu
T rebuie
ie o voce vibrantă,
vibrantă, limpede, măsurată
m ăsurată şişi modu
modulată.
lată.
Cei de
d e emisf
em isferă
eră stângă remarcă
remarc ă greşelile
greşelile gramaticale
gramatic ale la alţii,
alţii, îi
deranjează vorbirea încâlcită. Sunt atehţi la exprimarea clară şi
logică. Auditivii de emisferă dreaptă vorbesc mai puţin, sunt
reţinuţi şi liniştiţi. Limbajul fiind localizat în emisfera stângă, ei
gândesc intuitiv, fără cuvinte şi urmăresc mai greu când cineva
vorbeşte
vorbeş te repede, de aceea întreabă adesea colegii:
colegii: „Ce a spus?”
spus?”..
3. Elevii tactili ţin braţele îndoite ,şj relaxate, capul plecat cu
muşchii gâtului relaxaţi şi privesc în jos spre dreapta. Sunt foarte,
sensibili („gândesc cu inima”) şi se exprimă prin termeni specifici
sentimentelor. Accesarea tactilă implică senzaţiile, emoţiile şi
simţul echilibrului.
Elevii tactili sunt lenţi. Ei vorbesc în tempo rar, timbrul vocii
este adânc, fac pauze mari între cuvinte, au o tonalitate joasă,
 adâncă şi vorba potolită. Folosesc expresii ca: „Simt că nu e bine”,
„Asta mă apasă”, „Eu duc toată greutatea”, „E o chestie fierbinte”,

„Mă trec
nevoie să fiorii”.
„vină înPentru ei lucrurile
contact” cu ele. îlsunt „grele”
privesc pe şi
cel„intense” şi au
care vorbeşte
fiind sensibili la comunicarea non-verbală, percep uşor diferitele
tonuri ale vocii şi sentimentele din spatele cuvintelor. Sunt foarte
sensibili la laude şi la aprecieri, ceea ce favorizează învăţarea,
învaţă bine numai în ambient confortabil fizic şi emoţional (într-o
atmos
atm osfer
ferăă liniştit
liniştită,
ă, plăcută
plăcu tă sau pe muzică,
muzi că, deoarece
deoar ece aceasta
acea sta îiîijj
calmează şi îi înveseleşte). Sentimentele negative îi afectează
 puternic,
 puterni c, de aceea nu pot să înveţ
înve ţe în atmosferă
atmos feră tensionată.
tensionată.
4. Elevii kinestezici au abilităţi în latura practică. Privesc in
 joss sau în depărtare, nu spre vorbitor. Sunt expresivi,
 jo expresiv i, gestic
gesticule
ulea/.i
a/.il,l,
96

As cultă
Ascu ltă şi
şi gândes
gâ ndescc mai bine dacă
d acă ţin ceva
c eva în mân
m ânăă sau dacă
d acă
mâzgălesc. Când învaţă, ţin în mână creionul sau pixul şi scriu,
deoarece- scrierea şi
ajută să gândească îi ajută să proceseze
să asculte mai bine. mai
Deşibine informaţiile,
iau multe notiţe, nuîi
mai au nevoie ulterior să le consulte, deoarece nu uită ceea ce au
scris. Atunci când copiază un text, şi-l amintesc uşor. învaţă mai
repedee când
reped câ nd muşchii
muşchii se află
afl ă în mişcare
mişcare (mişcarea
(mişcarea poate
poa te să însemne
şi numai o deplasare
deplasa re mintală
minta lă - imagini). îşi
îşi amintesc în imagini
mintale. Ascultă mai bine dacă mâzgălesc sau desenează şi se
concentrează mai bine când se pot mişca. Se plimbă prin cameră
când memorează, deoarece au nevoie să-şi „dezmorţească picioa
rele”. Se simt constrânşi şi stresaţi dacă trebuie să stea într-un loc
(dacă nu pot să se mişte) şi încep să se agite, să se foiască. Sunt în
 permanen
 perm anentă
tă mişcare
mişcare (mişcă
(mişcă picioarele, bat din degete) de aceea
 pot să dea impresia
imp resia că nu
n u sunt aten
atenţţi,' sau pot să pară
par ă hiperactivi.
hipe ractivi.
Deoarece trebuie să se mişte mult, preferă activităţile în aer liber.
Le plac cărţile de acţiune. Le lipseşte conştiinţa timpului, de
aceea întârzie frecvent. Nu le place conversaţia.
 Fieca re om
Fiecare o m are elemente
elem ente din toate modalităţ
mo dalităţile dar, datorită
obiceiurilor dezvoltate în copilărie şi educaţiei, în perceperea
realităţţii fiecare
realită fiec are are tendin
ten dinţţa să favoriz
fav orizeze
eze unul dintre
din tre sistemele
sistem ele
senzoriale în detrimentul celorlalte. La şcoală este favorizat
canalul
can alul vizual
vizu al şi
şi mai ales auditiv, în timp ce aca
acasă
să copiii preferă
pref eră ssăă
sc joace favorizând modelul kinestezic.
De asemenea,
asemen ea, profesorii
profeso rii sunt tentaţi
tentaţi să favorizeze
favoriz eze sistemul
sistemu l lor
senzorial principal atunci când predau şi, dacă nu coincide cu
dlslcmul elevului, acesta pur şi simplu nu va înţelege; un elev care

t'sic categorisit
elege stiluldrept
HU înţelege
înţ „greoi
de preda re, la
p redare, numatematică”
materia de. cele mai multe ori
mat eria în sine.
sine

07

Fondatorii NPL (programare neurolingvistică) au descoperit

că atunci când accesezi un anumit mod de operare, ai tendinţa s?
îndrepţi privirea într-o anumită direcţie (4,55).
O O o o
Imagini construite m .H n i B
Amintiri vizuale

'ţS>   <3 ^
S u ne
n e te
te c o nnss tr
tr u iitt e V 1, 0S u n e *t e a m •iinn *t i*t*e^

3® o  \    q
■ M l a ' 11
11 .. .. >O i \ D ialo g i n t e r i o r  
(sen tim ente , emoţ
emoţii)
ii)

Fig. 7 Accesarea programe

programelor
lor mintale
mint ale prin ori entarea
entarea privirii
Când îţi aminteşti imagini vizuale priveşti în sus spre stânga.
Când priveşti în partea opusă, în sus spre dreapta, accesezi crearea
de construcţ
const rucţiiii vizu
vizuale
ale deci, pent
pentru
ru a-ţ
a-ţii im
imagina
agina ce
ceva
va (î
(închip
nchipui-ţ
ui-ţii un
copil cu barbă) vei privi în sus spre dreapta. în acest fel se poate
stabili când cineva spune adevărul. Dacă, atunci când este întrebat
ceva, orientează ochii în sus şi spre stânga, accesează modelul
vizual, deci îşi aminteşte. Dacă ochii se orientează în sus şi spre
 dreapta, activează centrii creativităţii, adică inventează (deci
minte).
Dacă ochii se îndreaptă spre urechea stângă asculţi ceva, o
amintire auditivă, adică sunete care au mai fost auzite (de exemplu
când îţi aminteşti o melodie). Mişcarea ochilor în plan orizontal
spre dreapta presupune construirea de sunete, de exemplu, încerci
să modifici o melodie. Când ochii se îndreaptă spre dreapta jo»
este accesată partea tactilă a sistemului de reprezentare, respecţi®
senzaţii şi emoţii. Privirea în jos spre stânga indică un dialofl
interior.
 Numai la circa 5% din oameni direcţia de accesar accesaree
inversată; de regulă este vorba de stângaci sau de ambidextri.

Aceste
Aces te elemente s u n t foarte importante în învăţare. Dacă vrei
vrei

să-ţ
să -ţii aminte
direcţ am
ie, inteş
direcţie, ceeaşticeceva,
cev
î ţia,poate
îţ te teajută
poa aj ută
perm mite
p ermiteult
ul t accesul
să îndrepţ
înd repţii ochii
oc
la inform
in hii aţia
formaţ într-o
într
ia -o
respanumit
anu mităă
respectivă.
ectivă.
De exemplu,
exemp lu, dacădac ă nu poţ p oţii să
s ă îţi
îţi aminteş
aminte şti o imagine
ima gine vizu
vi zuală
ală s-ar
 pute
 pu teaa ca pozi
po ziţţia ochilo
och ilorr să nu fie cea ce a potrivită.
potriv ită.
Dacă te uiţi în dreapta jos şi eşti din ce în ce mai supărat că nu
îţi aaminte
minteşşti ceva, accesezi
acces ezi tocma
toc maii modelul
mo delul tactil
ta ctil şi te blochezi
bloch ezi mai
mult. Dacă
Da că priveş
priv eşti ti în stânga
stâ nga sus, s-ar putea pute a ca memme m oria
ori a să îţ
îţi
„revină” rapid.

4. Teste
Te ste de intelig
in teligen
enţţă

Ps ihologii
Psiholog ii sunt
s unt unanim
una nim de acord că intelige
inteligenţ
nţa,
a, în ansamblul
ansam blul
său, nu poate fi măsurată, deoarece modul de verificare al IQ se
referă numai la anumite aspecte. Deşi testele prezintă doar unele
informaţiiii privind
informaţ privi nd potenţ
pote nţia
ialul
lul existe
exi stent
nt al unui om, impo
im porta
rtanţ
nţaa lor
iui poate fi neglijată. Aproa
A proapepe toţi
toţi cei care candid
can didează
ează pentru
ocuparea unui post trebuie să susţină anumite probe care cuprind
Iesle de inteligenţă, de randament şi de cunoştinţe profesionale.
 In general, testele de inteligenţă măsoară gândirea logică,
memori
mem oria,
a, cunoş
cu noştinţ
tinţele
ele genera
g enerale,
le, gradul
gradu l de cultură, aptitudinile
aptitu dinile
 puu d i c e şi capaci
 p cap acita
tatea
tea de exprim
expr imare.
are. Ele constau,
cons tau, de exemp
exe mplu,lu, în
Hlompletarea unei propoziţii, alegerea unui cuvânt adecvat,
^ n o g i i , socot
socoteli
eli,, element
elementee de perce
percepţpţie.
I în mare măsură,
măsură, testele
test ele sunt o problem
prob lemăă de ru rutin
tinăă şi ddee aceea
I pot exersa, instruirea şi antrenamentul având un rol
■U'iminant. De aceea este bine să rezolvi cât mai multe teste de
B|tflicenţ
B|tflice nţăă (se găses
găsescc în mai ma i toate
toa te librăr
lib răriile)
iile).. în aces
ac estt fel, te
P ll
llhh uc/i pentru testările viitoare
viito are ca
care
re pot fi hotărâtoare
hotărâtoa re în viaţă.

Indicaţii pentru rezolvarea unui test:

- Toate testele suntlimitate în timp. de:aceea trebuie să lucrezi
cât
câ t mai
ma i re
repe
- Treci pede
de
pespos
posibi
pestete ibil.q
l.qectele
ssubi ..;
..;ele, pe ca
ubiect [i)
[i)h’
h’
reî%ijjie
care î%ijjie
nu lc poţi re rezol
zolva
va rapid
ra pid şşii
revino la ele, *dacă mai ai timp, d u p ă; term terminarea
inarea tuturor
întrebărilo
într ebărilor.r. : ,
- Lucrează în ordinea dată, deoarece,: de'regulă, întrebările
sunt mai dificile spre sfârşit.
- Dacă
Da că nu eş eşti
ti sigur de uunn rezulta
rezultat,t, ppoţ
oţii să îl pui, la nim
nimerea
ereală.
lă.

Test de inteligenţă

Citeşte
Citeş
notând te cu atenţ
varianta atenţie,
ie, îînn ordine,
considerată corectă.fiecare pproble
Nu pierde roblemă
mă mult
prea şşii răspund
răspunde
timp cue
rezolvar
rez olvarea
ea unei probleme
probleme,, es esenţ
enţial
ial es
este
te ca în final să rea
realizez
lizezii câ
câtt
mai multe puncte. Durata
D urata probei este 40 de minute.

]. Care din ce
cele
le cinci ppăăsări face notă disc
discordantă
ordantă cu
celelalte?
 a) găină b) ra
raţţă c)bi
c)bibil
bilică
ică d) vra
vrabie
bie e) curcă
cur că

2. un
obţţine
ob Aranjînd
cu
cuvîn literele
vîntt care sem CILPANE într-o anumită ordine,- von
semnifică:
nifică:

a) o ţară b) un râu c) un judeţ d) un oras e) un_ani

un_ anim§
m§BB

3. Aleg
Alegee dintre cele cin
cinci
ci figuri notate cu litere pe acee
aceeaa car
carii
ii
se potriveşte
potriveşte logic la problema
proble ma propusă:

( ^ X ^ ) e s te p e n t r u este pentru?

1000
10

CO § QD □ C
a) b) c) d) e)

4. Care din se
seria
ria de cinci cuvinte are o semnificaţ
semnificaţie
ie deosebită
deosebit ă
comparativ
comparativ cu celelalte?

a) casă b) bloc c) pod d) barcă

barc ă e) zid
5. Alege din cele cicinci
nci figuri notate cu litere pe aceea care ssee
 potri
 potriveş
veşte
te logic la problema ppropus
ropusăă:

’ţj )  este pentru A ceeaa ce

cee / ^ es
este
te pe
pent
ntru
ru??
 A a) □b) O c) d)
d)e)
e)

(),  Mircea are 16 ani, de pat

patru
ru ori m
mai
ai mult dec
decât
ât sora lu
lui.i.
( u|i ani ar avea Mircea când va fi numai de trei ori mai în
iin decât sora lui?

12 16 18 24 20

101

7. Care din cele cinc

cincii animale face notă discordan
discordantă
tă cu
celelalte?

a) câin
câinee b ) cal c) urs d) pisică e) tigru

8. Care din cele cinci „fig

„figuri
uri”” se ase
aseamănă
amănă cel mai puţ
puţin
in cu
celelalte patru?

O E
9. Care din cele cinci cuvinte comp
completează
letează logic
raţionamentul:
Berea este pentru halb
halbăă ceea ce oul este pentru?
a) pahar b )cu
)c u ib c) cloş
cloşcă
că d) copil e) cu
cuii

10.. Care din cele cinci figuri nu se încad

10 încadrea
rează
ză în grup?

@ [ ] (a ) [ o
 a) b) c) d) e)

11.
11. Care din cifrele nota
notate
te cu litere completea/fl
raţionamentul?
ICRO : RCOI = 5782 : ?

a ) 872
7255 b ) 28
28775 c ) 875
7522 d ) 58
58227 e ) 2857

102
102

12. D acă
ac ă câţiva
câţiva copii dintr-o
dint r-o clasă
cla să sunt blonzi
blonz i şi câţ
câţiv
ivaa dintre
copiii blonzi aii blugi; atunci^âţivâ^opii Vor avea neapărat blugi?

adevărat
ade vărat fals parţial
parţial adevărat

13. Care din cele cinci figuri de mai jos

jo s nu se încadre
înca drează
ază în
grup?

14. Alege cuvântul potrivit pentru rezolvarea

rezolvar ea
raţionamentului:
Casa este
e ste pentru pământ
pământ ce
ceea
ea ce inelul este pentru:

a) argint b) aur c) nas d) deget e) buzuna

buz unar 
r 

15. Care
Car e cifră
cif ră nu se potriv
pot riveş
eşte
te în şirul
şirul următor:
 11-8-9-6^7-4-5-1

a) opt b) unu c) patru d) sase e) cinci

16. Care
Car e dintre cele cinci cuvi
c uvinte
nte se potrive
potr iveşşte cel mai puţ
puţin
in
Iti acrie?

 plânss
 plân râs zâmbit
zâm bit pipăit supărat
supărat

a) b) c) d) e)

1033
10

17. Aranjâ
Aranjând
nd literele DOCILROC într-o anu
anumită
mită ordine, vei
obţine un cuvânt care semnifică:

a) o tară *b) un râu c) un judeţ d) un oraş e) un animal

18. Ana are mai mulţi ani dec

18. decâtât E
Elenă
lenă,',' Mihaela este mai mic
micăă
decât Ana. Care dintre afirmaţiile de măi jos este corectă?

a) Mihaela este mai mare decât Elena.

 b) Mihaela
Mihael a este ma
maii mică decât E
Elena.
lena.
c) Mihaela are aceeaşi vârstă ca şi Elena.
d) Din datele problemei nu se poate stabili dacă Mihaela sau
Elena este mai mare.

19. Care dintre obiectele de mai jos

19. jo s se potriveş
potriveşte
te cel ma
maii
 puţin cu celelalte?

a) ciocan b) teslă c) cleş

cleşte
te d) topor e) daltă

20. Aranjân
20. Aranjândd într-o anumită ordine literele „NELEAM
„NELEAMTOR”
TOR”
se va obţine o denumire de:
 a) ju
juddeţ b) ţar
arăă c) ora
oraşş d) flu
fluviu
viu e) anima
animall

21. Nasul lui Pin

Pinocc
occhio
hio are 3 cm. Lungi
Lungimea
mea lui se dub
dubleazft
leazft
de fiecare dată când Pinocchio minte. Dacă el minte de 6 ori,
lungimea nasului va fi:

9 18 24 48 96 192

1044
10

22. Care figură

figură din seria de mai jos
jo s se potriveş
potr iveşte
te cel mai
 puţin cu celelalte?

+ ) + ^ +

a)  b) c) d) e)
23. Rezolv
Rez olvăă raţiona
raţionament
mentul
ul alegând
alegâ nd cuvântul
cuvântul potrivit.
Benzina este pentru maşină la fel ca şi iarba pentru  __ 

câmpie
câm pie vacă păş
păşune
une fân ier
ierbar 
bar 

24.. Care din cele cinci

24 cinci figuri
figuri nu face parte din grup?
grup?

3c la 4d }

a)  b)
 c) d) e)

25.
25. Care dintre literele
liter ele din şirul de mai jos
jo s nu se potriveş
potri veşte
te
Jugic cu celelalte:

a   -   c   -   f   -   h   -   k   -   m   -   p   -   r

F H K P R
105

26. Preţul
Preţul benzinei a fost redus cu 20%. 20%. Cu. ce procent
trebuie majorat noul preţpentru a ajunge la cel iniţial.

a) 15%
15% b) 20% c) 25% d) 30% e)
e)40
40%
%

27.
27. Alege figura care'
ca re' completează în mod logic
logic
raţionamentul.

0 se raportează la ca şi <0la?
m

<333 □ >
<3 G£> Ct>- G
GD
D>
a)  b) e) d) . e)

28. Care din metalele de mai jo

28. joss este de altă categorie
categori e decât
celelalte?
a) fier
fie r b) argint c) cupru d) aluminiu e) plumb

29. Alege imaginea

29. potrivită pentru completarea
raţionamentului.
 O O ^ //
O O se raportează la □ □ □ ca şi / / la?
O □
a)  b) c) d) e)

 A  □ O O
□ O O
 V  V   A A A  □
O O

1066
10

30. Care
Care din cele
cele cinci
cinc i cuvint
cuvintee se aseamănă
aseamănă cel mai puţin
puţin cu
celelalte patru?

a) pahar b) ciurel
ciurel c) copaie
copaie d)ta
d) tavă
vă e)can
e)c anăă
31. într-u
înt r-unn vas sunt 26
26 de litri de apă,
apă, iar în altul 7 litri. Dacă
adăugăm aceeaşi cantitate de apă în cele două vase, va fi de trei
ori mai puţină apă în al doilea decât în primul. Cantitatea de apă
adăugată (în litri) este:

1,5 2 2,5 6 7

32. Care
Car e din cele cinci cuvinte
cuvinte are o sem
semnific
nificaţ
aţie
ie diferit
dife rităă de
celelalte?

a) grâu
grâu b) mălai
mălai c) tărâţe
tărâţe d) co
coliv
livăă e) ovăz

33. Care din cifre nu

nu se
se încadrea
înca drează
ză în serie?

34 - 32 - 16 - 15 ^ 14
14 - 7 - 5
34. Alege imaginea corespunzătoare pentru completarea
m|ionamentului.
 (A) (B) (C) (D) (E)

35. înîntr
tr--o vvaz
azăă sun
suntt garoafe
garoafe,, lal
lalel
elee şşii ttra
randa
ndafi
firi
ri,, în treii ,c;ulc>ri
diferite. Garoafele nu sunt albe, lalele sunt galbene sau albe, iar
tranda
trandafir
firii.
respectiveii. şnn,u
,u s ucă
tiind ^ fiecare
jjim galbeni,
fel aaee şşj/
j/ fric
fricii are
floare fCQŞoif-,singură
Ce c i oculoare?
r i i au,, flori
florile
le

 jI a) trand
trandafirii
afirii ,,aafei?lalelele
i?lalelele galb
galbene
ene,, garo
garoafel
afelee rrooşi,i;
i,i;
- b) tran
trandafir
dafirii,
ii, albi, lalelele,al
lalelele,albe,
be, garoafele galbene;
c) trandafirii galbeni, lalelele roşii, garoafele,alb,e;.,
d) trandafirii roşii, lalelele albe, garoafele galbene;

36. Care din obiectele de mai jos

jo s face notă discor
discordantă
dantă cu
celelalte^ 0

(A) foarf
foarfec
ecăă (B) cuţ
cuţitit (C) feră
ferăstr
străău (D) topo
toporr (E) pilă
pilăj

37. Alegeţi
37. cuvântul potrivit
potrivi t pentru rezo
re zolv
lvar
area
ea
raţionamentului:;
Laptele este pentru apă ceea ce sucul este pentru

 bragă bere zahăr

zahăr morcov
orcovii cola

38. înt
într-o
r-o cutie sunt numai bile roş
roşii,
ii, galbene,.^egre..
galbene,.^egre.. N um ai
27 dinsfint;
roşM ele nude sunt
douănegre şi numai
ori mai puţine 39 dinceJe
decât ele nu suntCâte
negre. roşii. Cel®
sunt din
 fiecare ciiloare?

£ a)JL2_roşii, i2'4"n'egre, 15 galbene;.

 Nhh) 24
 N 24/n
/neg
egre
rej,j, 12 gg'a
'alb
lben
ene,
e, 15 roşii;
roşii;
c0 24 rroşii
oşii,, :1
:122 neg
negre;,
re;, 15 ga
gallben
bene;
e;
d)12 negreVl5 roşii, 24 galbene;

108

39. Ca să iasă din grădina cu mere de aur, Făt-Frumo

Făt-Frumoss trebuie
treb uie
să treacă
tre acă de cinci
cinci porţi pă
păzite de câte un zmeu, dând fiecăruia
 jumătate şişi încă un măr
măr din
din mere
merele
le pe care
care le are.
are. După ce iese din
din
grădină, mai are un singur măr. Câte mere a avut iniţial?
17 23 31 63 94 127

40. Care dintre figurile

figurile de mai jos se deosebeş
deosebeşte într-un
anume fel de celelalte?

a) b) c) d) e)

41. Aşezâ
Aşezând
nd într-o
într-o anumit
anumităă ordi
ordine
ne literel
literelee „JLA
„JLARACM
RACM”” se va
obţine o denumire de:

a) ţară b ) râu
râ u c)o
c) o raş
ra ş d) animal
animal e) judeţ
jud eţ

l  42.. Dacă
42 Dacă fiecare copil este totodată
totoda tă şi elev şi
şi nici un elev
elev nu
Bate corigent, atunci nici un corigent nu poate fi copil.
adevărat
ade vărat fals parţial
parţial adevărat
adevărat

I 43. Care dintre figuri

figuri nu se potriveşte
potriveşte în seria de mai jos?
jo s?
 

44. Rezol
Rezolvă
vă raţ
raţionam
ionamentul
entul alegând cuvântul potrivit.
Piciorul este pentru masă ceea ce roata este pentru  __ 

scripete car transmisie lanţ cauciuc

45. Care din ffigur

igurile
ile din se
seria
ria de .jf
.jfaai jo
joss se deose
de osebeş
beşte
te de
celelalte?
 110
110

a) pământ b) cafea c) pom d) cană

can ă e) suc

49. Care dintre cifre nu face parte din serie?

serie?

1 2 6 1 2 1 6 32-35
- - - - -

50. Care dintre cele cinci produse alimentare nu aparţin

grupului?

a) muşchi
muşchi b) rinichi c) copan d) piept
piep t e) artan

51. esteFiec
„ROLX” Fiecare
are „TROL”
„TRO
şi „XROL”. L” este
Atunci totodată
totoda
fiecare tă „ROLX”
„TROL” „ROLX
trebuie”săşfie
i fiecare
şi
„XROL”.

adevărat
ade vărat fals parţial
parţial adev
adevărat
ărat

52. Care din cele cinci figuri com

completea
pleteată
tă logic
(abonamentul?^ t 
 (A) (B) (C) (D) (E)

Soluţii

1. d - nu este domestică
2. e - animal, PELICAN
3. b - două cercuri pe orizontală
orizonta lă sunt pentru două pă pătrate
trate pe
verticală ceea ce două pătrate pe orizontală sunt pentru... două
cercuri pe verticală
4. d - este ambarcaţiune
ambarcaţiune
5. c - raţionamentul
ionament ul de la 3
6. 18 - se rezolvă
rezo lvă aritmetic
7. b - este erbivor 
erbivor 
8. O - are contur închis
9. b - berea se pune în halbă, oul oul se pune în cuib
10. e - figura din exterior
exteri or este la fel ca cea din interi
interior 
or 
11. a - la fiecare literă corespunde o cifră
12. Fals
Fals—
—rerelaţ
laţiiii în
într
tree mulţimi
mulţimi
13. c
14.. d - casa stă pe pământ,
14 pământ, iar inelul pe deget
deget ((sau
sauîn
înnas!)
nas!)
15. 1 - de la prima cifră se ajunge la a doua scăzând 3,de
3,de la
a doua la a treia adunând 1, apoi scăzând 3, adunând 1 ş.a.m.d.
16.. d - celelalte sunt stări
16 stări
17. e-CROCODIL
18.
19. cd - este format din două pârghii
pârghii
20. a-TELEORMAN
21. 192
22. b are linie continuă
 23. vacă - maşina
maşina consumă benzină, vaca „consumă iarbă ;
24.. a - literele sunt numerotate
24 numerotate în ordine
25. R - de la A la C lipseşte
lipseşte o literă, de la C la F douA
ş.a.m.d.

26. c - de exemplu, dacă benzinabenzin a costa 100

100 , reducându
reducându-se-se cu
20% va costa 80; 20, preţul cu care trebuie majorată pentru a
ajunge la 100, reprezintă 25% din 80.
27. C - pătrat jo joss - ce
cerc
rc sus este faţă
faţă de ce
cerc
rc jos
jo s - pă
pătrat
trat sus,
ceea ce triunghi stânga - cerc dreapta este pentru cerc stânga -
triunghi dreapta. Se rotesc cu 180 grade.
28.. c - cuprul
28 cuprul este col
colora
oratt
29.. a - cinci cercuri pentru cinci pă
29 pătrate
trate sunt ca 2 linii pentru
două triunghiuri
30..  b - ciurelu
30 ciurelull nu ţine apă
31. 2,5
32. d - prep
prepar
arat
at termic
33.. 15 - „raţia”
33 „raţia” este -2-2:2
:2.. De la prima cifră se ajung
ajungee la a
doua scăzând 2, de la a doua la a treia împărţind la 2 şi aşa mai
departe
34. E - se rote
roteşşte figura
figura cu 180 dede ggra
rade
de
35. a
36. E - celelalte „taie”
37.. zah
37 zahăr
ăr - laptel
laptelee conţine
conţine apă
apă,, sucul con
conţţine za
zahăr 
hăr 
38. a
39. 94 - Se rez
rezolv
olvăă pr
prin
in m
meto
etoda
da „m
„merersu
sulu
luii inv
invers
ers““
40.. a - celela
40 celelalte
lte sunt
sunt îîmpă
mpărţ
rţite în triu
triung
nghiu
hiuri
ri

441
41.
2. dad-evan
anima
ărimal
at l CALMAR 
CALMAR 
43..
43 d - orordi
dine
neaa de
de ccit
itir
iree est
estee schi
schimmba bată
tă
44. car - masa
masa aare
re pi
pici
cior
or,, ca
caru
rull ar
aree rroa
oată
tă
45. e - linia se rot
roteş
eşte
te în sens
sens invers
invers ccuu 90 de grad
gradee
, 46. e - luna face lumină
lumină,, vioara „face” sunet
47..
47 e - linia a doua se roteşteroteşte cu câte 90 ddee grade
grade;; la „e“ ssee
 miiîşte şi prima linie
48. c —copilu
copilull bea lapte, pomul „consum
„consumă”
ă” apă
■19. 35 - raţ
ra ţia es
este
te x2+
x2+44
1133
11

50. b - singu
50. singurul
rul „organ”
51. adevărat
52. c

Răspunsuri corecte QI (aproximativ)

 peste
 pe ste 47 Excelent
40-46 F;B.
25 h 39 B.
18-24 Satisfăcător 
sub 17 F.S.
Valabil pentru elevii de 14 ani

III..
III REPROGRAM
REPROGRAMAREA
AREA MINŢII

1. Gân
Gândirea
direa negativă sau complex
complexul
ul eşecului

Psihologii recunosc acum în unanimitate importanţa gândirii

 pozi
 po zitiv
tive,
e, co
cons
nstru
truct
ctiv
ive,
e, şi uriaşa
ur iaşa in
influ
fluen
enţţă a gâ
gând
ndirii
irii nega
ne gative
tive..
Mintea este nelimitată în capacitatea ei de a învăţa, singurele
limită
limi tări
ri sunt acelea care ne-au fost impuse din exterior sau ppee ca caro
ro
ni le-am impus singuri. După cum spunea Seneca: „Nu fiindcă
lucrurile
sunt sunt
grele“. grele
Faţă de nu avem curaj,
capacităţile ci, fiindcă
psihice, omul îşi nu pune
avemsingur ele 
curaj,bc|c
în roate autosabotându-se. Cel care crede că merită puţin va primi
 puţţin. Cel ca
 pu care
re se cred
cr edee neîn
ne înse
semm na
natt ffac
acee lucruri
lucr uri ne
neîns
însem
emna
nate.
te.
Refuză să spui sau să gândeşti despre un lucru că esltf
imposibil. Elimină gânduri de felul: „Nu o să meargă”, „Nu are 
rostt să în
ros înce
cerc
rc”,
”, „Nu pot ssăă înînvăţ
văţ”” . Gâ
Gândndeş
eşte-te
te-te cum poţpoţii să l'n
l'nfl
fl
 114

mai bine lucrul respectiv, deoarece în orice activitate există loc

 pent
 pe ntru
ru mai bine., Nu tre trebu
buie
ie s ă te înt rebi'i' dacă poţi mai bine, ci
întreb
cum vei putea mai bine.
Rezultatele slabe la învăţătură se datorează, în mare parte,
lipsei de încre
în crededere
re în forţforţele
ele propr
proprii.
ii. Gâ
Gând ndirea
irea nenegativ
gativăă este un fel fel
de profe
pr ofeţţie pe ca care
re ţţi-o
i-o faci sinsingu
gurr şşii care se va împlin îm plini.i. Cân
C ândd crezi
că nu poţi să. faci un lucru, îţi programezi creierul să trăiască
evenimentul respectiv (al nereuşitei).
Mulţi se tem de eşec, de faptul că nu pot reţine şi că nu îşi pot
aminti. Fatal işti işti i su
suntnt ceceii care, chchiar
iar îna
înainte
inte de a se apuca de un
lucru, se aşteaptă să nu reuşească. Urmarea este depresie, atitudine
 pesi
 pe sim
m is
istă,
tă, re
rese
semm na
nare re şi ren
re n un
unţţare,
ar e, un fel de prof pr ofeţeţie
ie auto
au toîm
împlplin
inită.
ită.
A crcred
edee in eş eşecec este un mo modd de aa-ţ -ţii otrăvi m mintea
intea.. Nu există
ex istă
un lucru numit eşec, ci există numai rezultate şi TU eşti cel care le
 prod
 pr oduc
uce.e. M ulţ ul ţi oa oam m en
enii pu punn ne necacazuzuririle
le proppr oprii
rii pe seam se amaa
,,ghinionului” şi succesul altora pe seama „norocului”. Nimic nu
se îi.tâmplă însă fără o cauză anume, totul este rezultatul unor
Uiuze, iar activităţile umane nu fac excepţie de la această lege. Nu
K istă
is tă noţnoţiunea
iunea „„întâm întâm plarplare”e” sau „acc „accident”
ident”;; ceea ce numim
m.vidcnt este consecinţa unor acţiuni, rezultatul eşecului uman
isan mecanic). Obstacolele şi eşecurile se datorează unor
If
Iftl
tlamp
amplă lări
ri pe carcaree le ppoţ oţii schim ba. Da Dacă că rezulta
rez ultatele
tele nu sunt
sun t cele
uv  cu
curere ie dodore
reşşti, îţîţii ppoţ
oţii ssch
chim
imbb a ac
acţţiuni
iu nile le şşii vei gen
g ener
era,a,  în m od  

il|liii|ia”alte rezultate.
şi nu Optimistul
se consideră pe sinespune:
motivul„Nu am abordat
principal bine
al eşecului,
lui |ir viilor îşi va schimba abordarea. Eşecul trebuie considerat
 piu
 p iu un g h id c a r e s ă te înd
în d e m n e să în
încc erc
er c i al
altf
tfel
el..

Succ esul ridic ă m otiv aţ aţia

ia înv ăţ
ăţării,
ării, iar iinsu
nsu ccesu l r epe tat o
tilit mi ii. S uc ces ul ge ne rea ză suc ces, iar eşecul
eşecul de astă astăzi
zi îl
H ^ v u /ă pe ccel el de mâine
mâine.. Succesul î n rezolvarea
rezol varea micil
micilor 
or 
 

 probleme va mări încrederea în forţele proprii şi-ţi va permite să

abordezi cu mai mult curaj problemele mai dificile.
Dacă celui care studiază i se sugerează eşecul,'%3r fi mari
şanse.ca să-l şi aibă, iar cel care a trecut printr-un eşec, are şi mai
multe şanse să mai' treacă şi prin altele, datorită unor mecanisme
complexe de condiţionare comportamentală negativă. Atât
optitimi
op mism
smulul şi, >sp
sper
eran
anţţa, cât şi ne nepputin
utinţţa .'ş
.'şii disp
dispeerare
rareaa ppot
ot fi
dobând
dob ândite
ite deo
deoarec
arecee răspunsu
răspunsull în faţfaţaa eş
eşecul
ecului
ui de nep nepututin
inţţă sau
de control - se dezvoltă de m mic.
ic.
Tocmai cei ccare are cocobesc
besc-- tot ttimp
impul,ul, care m menţ
enţin
in o St Stare
are
 pesimistă,, defetistă, vor avea rezultatele cele mai slab
 pesimistă slabe.
e. Teama de
eşec poate duce la instalarea unei imagini pesimiste, ajungând să
te porţi de parparcă
că ai fi per
perdan
dantt în
înnăscu
născut.t.

Orice om poate să facă mai mult decât în mod obişnuit, dacăl

va ajunge să creadă cu tărie acest lucru. Toate cărţile de religie
vorbesc despre puterea şi efectele credinţei. Dacă vei crede cu
tărie în fericire, vei avea o viaţă fericită. Dacă vei crede că viaţa ta
este limitată, aceste limitări vor deveni ceva real. Numai ceea ce
crezi că este posibil devine cu adevărat posibil. Credinţa
eliberează puterile creatoare, iar neîncrederea pune frâne. Ai
dreptate şi atunci când spui că poţi să faci un lucru, şi atunci când
spui că nu poţi.
Convingerea despre propriile capacităţi are un efect profund
asupra acestor capacităţi. Ceea ce poţi să faci depinde de ce piezi
că poţi să faci. Când crezi cu tărie că poţi să faci un lucru
 programezi mintea să gă găsească
sească căile de rezolvare.
rezolvare.
Atunci când spui cu convingere că nu poţi să faci ceva, ai
dreptate. Chiar dacă ai priceperea şi resursele necesare, odată cu
ţi-ai pus în cap că nu poţi să faci un anumit lucru, închizi toate
căile care ţi-ar permite să îl faci.

11
1166
 

Atunci când îţi spui cu convingere că poţiv îi dai un ordin

creierului care deschide calea spre rezolvare. Cei care crede că
 poate să înve
înveţţe uş
uşor,
or, va înv
învăţ
ăţa într-
într-ade
adevăr
văr uş
uşor
or şşii cu plă
plăcere.
cere. Dac
Dacăă
ţi-ai figurat un scop clar şi crezi cu adevărat în el, nu poţi să
eşuezi.
Dacă
absolu
absolutt si ai şti
sigur
gur de că nuită,poţi
reuş
reuşită da iuni
, ce acţ greşaicum vei proceda?
întreprinde. Dacă
Ţ i s-ar ai fia
schimb
schimba
comportamentul? Ai face ceea ce ai vrea să faci? Atunci ce te
reţine să acţionezi astfel?
întotdeauna ne alegem tocmai cu lucrurile asupra cărora ne
concentrăm. Dacă te concentrezi pe ceea ce nu vrei, numai cu asta
te vei alege. Dacă te concentrezi mereu asupra lucrurilor rele,
asupra lucrurilor pe care nu le doreşti, te plasezi într-o stare care
sprijină acele tipuri de manifestări comportamentale.

2. Repulsia faţă de învăţare

Şcoala ar trebui să fie un'loc în care elevii să se simtă

respectaţi şi iubiţi, iar anii pe care elevul îi petrece la şcoală ar
trebui să lase în el o savoare plăcută, deosebită. Pentru mulţi elevi,
învăţarea este însă ceva neplăcut.

Primele experienţe
Interiorizarea lor valegate de învăţare
determina au o importanţă
întreaga activitate crucială.
psiho-
uimportamentală de mai târziu. Aproape toate atitudinile negative
liifn de învăţare se datorează unor experienţe traumatizante
lUi'venite în primii ani de şcoală: discreditări, descurajări, înjosiri
[Umilitoare şi punitive. Tocmai elevii care au avut anterior
 p
 pii l e i ienţe negative
negative,, datorită suferin
suferinţţelor psihice (sau chia
chiarr fizice)
| h t mo au fost supuşi din partea profesorilor sau părinţilor (jigniri
mm chiar loviri), sunt cei care au probleme la şcoală.

117
 

Educaţia lipsită de respect are tendinţa de a-1 face pe elev să

se simtă mic şi neputincios, să se ruşineze de neştiinţa lui (firească
de altfel) care este ridiculizată. Remarcile negative referitoare la
capacităţile unui elev, pot avea un rol devastator asupra reuşitelor
şcolare. Acestea ‘ofensează autoimaginea pozitivă, care este
înnăscută la copil, în perioada în care el se închipuie, în fantezia
lui, a fi cel mai bun.
Uneori, o simplă remarcă negativă din partea unui profesor,
care te-a
te -a pus într-
într-oo situaţ
situaţie
ie neplăcută în faţa
faţa clasei - chiar
chi ar dac
dacăă tu
nu i-ai acordat importanţă atunci —se fixează în subconştient, ceea
ce va face să ai repulsie faţă de materia respectivă. Pentru
subconştient eschivarea devine un mijloc de apărare pentru a nu
mai retrăi o astfel de experienţă negativă. Cel care este supus
zeflemelilor şi insultelor ajunge să se vadă neputincios şi inferior.
Asemenea jigniri la adresa reprezentării formate despre propria
valoare este generatoare de crize profunde. Mânia lui se va orienta
cu timpul mai puţin asupra profesorului, cât mai ales asupra
materiei respective şi asupra propriei incapacităţi, ajungând să se
dispreţuiască şi să se urască inconştient, pentru că nu este atât de
 bun pe cât ar dori să fi fie.
e. Copilul are prea puţine
puţine posibilită
posibilităţţi de a-ş
a-şi
corecta autoimaginea negativă, care poate astfel să devină o
fixaţie. Astfel de traume, adânc implantate în subconştient, îi
 poate crea stări
stări de stres puternic,
puternic, de panică şi de teamă
teamă.

Profesorii pot să aibă un impact extraordinar nu numai asuprii

 performanţelor
 performanţ elor la învă
învăţţătură
tură,, dar şi asupra atitudinii
atitudinii copilului faţ
faţăă
de şcoală în general. Felul în care profesorul îşi priveşte slujba vtt
determ
det ermina
ina felul în care vor privi elevii materi mat eriaa respecţ
respecţi vA,
Atitudinea elevilor este o reflectare directă a propriilor conccp|il
ale profesorilor astfel încât toate calităţile şi slăbiciunile acestora
se vor oglindi în comportamentul elevilor. Cât de atenţi sunt elev®
la lecţie depinde în cea mai mare măsură de profesor. Profesorul]
118
 

care pune
p une sufle
suflett în ce
ceea
ea ce sp spune
une are elevi atenţ atenţii şi, implicit,
rezulta
rez ultatete bune. UUnn pro
profes
fesor
or entuzias
entuz iastt va avea
ave a elevi
elevi interesa
inte resaţţi şşii va
aduce în fiecare zi în clasă raze de soare.
Dacă profesorului nu îi place să predea, nici copiilor nu le va
 p
 plăc
lăcee â să înve
în veţţe. S u nt mu
mulţlţii pr
prof
ofes
esor
orii ca
care,
re,-- în loc sa p rezre z in
inte
te
faptele într-un mod viu, fascinant, înşiră nişte fapte moarte,
transformând subiecte deosebit de interesante în ceva foarte
 plic
 pl icti
tisi
sito
tor.
r.
Se ştie că este o legătură strânsă între profesorul preferat şi
m ater
ateriaia pre
preferată.
ferată. A
Atunci
tunci câ
când
nd nu
nu-ţ
-ţii place să înveţ
înveţii la o anumi
anu mită
tă
materie, înseamnă că în subconştient sunt evocate anumite
experie
exp erienţnţee nneplăcute
eplăcute tră
trăite
ite anterior. Cel care a avut mom ente de
eşec. de deznădejde, urmărind să evite o astfel de experienţă
dureroasă, ajunge să evite chiar domeniul (materia respectivă), se
îndepărtează tot mai mult de el, nu îl mai suportă şi aşa începe
ciclul eşecurilor; eşecul iniţial îl determină să evite învăţarea.

3. Autosugestia

Fie că ne convine sau nu, fie că ştim’ sau nu, în fiecare zi

mintea ne este bombardată cu o artilerie de sugestii care ne
modelează
mode lează viaţ
viaţa.
a. Atât sănătatea
sănătate a cât şşii starea
star ea ge
gene
nerală
rală sunt
determinate, în mare parte, de subconştient şi pot fi influenţate
tllică se acţionează asupra lui.
Mintea copilului este elastică, gingaşă şi suplă, iar
Mihconştientul lui este uşor influenţabil, fiind astfel programat
 perm
 pe rman
anen
entt de at
atit
ituu dini
di nile
le c e lor
lo r din
di n ju
jurr . C red
re d in
inţţe le ne
negg at
ativ
ivee
Insufl
Ins uflate
ate în timpul
timpu l co
copilăriei
pilăriei au un poten
potenţţial eextr
xtrao
aordin
rdinarar de mare.
„( ‘enzorul” fiind foarte slab, ei sunt foarte receptivi la
li'iitimentele şi atitudinea celui de la catedră, asimilând inconştient

119
 

diferitele sugestii. De exemplu, atunci când învăţătoarea a pus

ochii pe un copil şi îl apreciază mereu pozitiv, acesta are mari
şanse să se comporte ca atare. De câte ori elevul respectiv ridică
mâna, învăţătoarea îl numeşte să răspundă' având grijă să îl laude.
Dacă uneori elevul se‘mai încurcă* învăţătoarea îl îndrumă cu
 blân
 bl ânde
deţţe. în titim
m p ce alt el elev
ev,, pe care
ca re I-a a pr
prec
ecia
iatt de la în
încc eput
ep ut ca
fiind „pro
„p rost”
st”,, are toat oate
te şansele
anse le să •ajun
•a jungă
gă ,?pi-0st
pi-0st”” . C hiar
hia r dacă
da că
elevul ştie unele răspunsuri şi ridică mâna, învăţătoarea nu îl pune
să răspundă, ba chiar îl apostrofează: „Mai lasă, mă, mâna jos; nu
ştii că spui numai prostii? ” Iar dacă s-a mai şi întâmplat să fi spus
o prostie, elevul îşi zice „Aşa este, uite că nu ştiu nimic”
convingându-şi astfel subconştientul că este un elev „prost”.
Dacă profesorul crede că elevii sunt slabi, ei vor asimila
inconşştient aceste
incon a ceste gân
g ându
duri,
ri, iar eficienţa
eficienţa învăţării scade. Rezulta
Re zultatele
tele
la învăţătură sunt determinate atât de aşteptările proprii, cât şi de
cele ale celorlalţ
celo rlalţi.i. Pedagogii cunosc
c unosc bine „efectul Pygm P ygm alion”
alio n” ; de
exemplu,
com
comuni cattînoficial
unica cadrul căunui experiment,
anumiţ
anum atunci
iţii elevi au avutcând
rezu profesorilor
rezultate
ltate deose li s-a
d eosebite
bite la
testele de inteligen
inte ligenţţă, nu numai că au crescu
cre scutt aprecierile,
aprec ierile, dar, în
mod surprinzător, ei au realizate performante mult mai bune la
învăţătură."...

Atun ci când
Atunci câ nd cunoş
cun oştiti ccum
um func
fu ncţţion
ionea ează
ză cre
creier
ierul,
ul, poţi
poţi să începi
încep i
să îl programezi introducând astfel, prin autosugestie, un nou
 prog
 pr ogra
ram
m de oper op erar
are.
e. A ut utos
osug
uges
estitiaa se poa po a te folosi
fol osi p entr
en truu
vindecarea unor boli, pentru întărirea memoriei, pentru eliberarea
de anumite complexe de inferioritate, pentru eliminarea unor vicii.
Fiecare
Fieca re gând
gâ nd m anifestă tendinţă de a se realiza; deci, dacă
anif estă o tendinţă
te motivezi
motivez i putern
pu ternic,
ic, gândul va acţiona
acţiona putând
p utând influen
in fluenţţa realizarea
realizar ea
lucrului propus. Dacă te sugestionezi pozitiv că un anumit lucru se
 poat
 po atee face
fa ce,, se va rezo
re zolv
lvaa fără grgreu
eutăţtăţii mari.
ma ri. D e e xem
xe m pl
plu,
u, în
într
tr-o
-o
 boal
 bo alăă gr
grav
avă,
ă, dac
da c ă te auto
au tosu
suge
gest
stio
ione
nezi
zi pute
pu tern
rnic
ic că te vei în însăn
sănăto
ătoşşi,

 
 întregul organism se va mobiliza pentru aceasta, luptând cu boala.
In funcţie
funcţie de sugestia primită, subconş
subco nştie
tientul
ntul va transmite ordine
organelorr sau aparate
organelo aparatelor
lor implicate, obţinându-se uneori rezultate
rezu ltate
uimitoare.
Tocmai de aceea, trebuie să ai grijă să nu introduci în
subconştient sugestii negative. Mulţi fac greşeala de a-şi închipui
că ceea ce au de făcut este greu de realizat sau chiar irealizabil:
ratatul, cel se consideră urmărit de ghinion, este produsul propriei
sale imagina
im aginaţţii şi al llipsei
ipsei de încreder
încre deree în for
forţţele proprii.
pr oprii. Teama,
îndoiala şi neliniştea sunt trei moduri negative de a folosi
imaginaţia.
Oferă-ţi zilnic numai sugestii pozitive despre abilităţile proprii
de învăţare, despre capacitatea de înţelegere şi memorare.
Sugestionarea prealabilă, având drept scop o mai bună asimilare,
duce la o creştere de până la 60% a performanţelor (vezi mai
departe).

O sugestie nu poate să pătrundă în subconş

subconştient
tient dec
decât
ât dacă
trece de „pragul” care există în mod normal între el şi conştient.
Pentru aceasta, trebuie să te adresezi cât mai direct, cu propoziţii
la timpul preprezent,
zent, ffolos
olosind
ind o voce
voce jo
joasă,
asă, monotonă. Fă afirmaţii
afirmaţii de
felul: „învăţarea este pentru mine o plăcere” folosind tonalităţi
diferite ale vocii (eventual pe fundal de muzică lentă, sugestivă,
care
ca re deschide
deschid e cal
calea
ea spre subconştient).
subconştient).
Cel mai bine, autosugestia se realizează pe fond de relaxare
(vezi cap A.H3); cu cât relaxarea este mai profundă, cu atât
sugestiile vor pătrunde mai uşor. în stare de relaxare, poţi să repeţi
mintal diferite sugestii sau, şi mai bine, să le înregistrezi pe bandă
magne
ma gnetică
tică.. Folose
Foloseşşte sugestii de felul:
felul: „învăţ uşor,
uşor, îmi aduc
nminte perfect ceea ce am învăţat, învăţarea şi memorarea sunt
foarte uşoare pentru mine, sunt calm şi foarte încrezător în
 prop
 pr oprii
riile
le mele posibilităţi”.

121

 
 r ; Pentr
Pentruu a însămânţa o informaţie în subconş
subconştitient
ent este nevoie
nevoie de
cel puţin patru zile în serii de câte zeee-cincisprezece minute, de
două ori pe zi, iar efectele apar după două-trei săptămâni.

Atunci când vrei să; introduci o sugestie, trebuie să ţii cont de

faptul că subconştientul nu lucrează cu negaţii; el nu poate
înţelege expresii de felul „Nu sunt prost” sâu „Nu mai uit”.
Sugestiile
acţionezi nu trebuie să fie
asupra pozitive, nu negative,
comportamentului pe careastfel încâtsă-l
doreşti să
schimbi, ci asupra a ceea ce vrei să devii, căci în caz contrar,
sugestia şi dorinţa intră în conflict, iar efectul sugestiei se
anulează. Nu spune; „Nu este greu să învăţ”, ci „învăţdin ce în ce
mai uşuşor”
or”..
De asemenea, trebuie să ţii cont de legea sugestiei inverse
(negative), care acţionează împotriva rezultatului dorit. De
exemplu, când spui: spui: „Voi
„Voi încerca
încerca să prin incertitudinea 
succesului îţi dai o sugestie negativă.
în loc să spui, „Nu voi mai fi timid” spune, „Am încredere)
deplină
dep lină în mine”; în loc de „Nu mai am problem
problemee de com
co m u n i c a t ^
spune „Comunic cu foarte mare uşurinţă”. Vizualizează-te apoii
într-o situaţie în care poţi să constaţi schimbarea respectivă de
comportament. De exemplu, dacă eşti timid, vizualizează^
discutând cu o persoană pe care înainte te fereai să o abordezi, sail>
ţinând discursuri în public. Vizualizează-te excelând în domenii în>
care te credeai neştiutor şi imaginează-ţi toate avantajele legate de;
aceste performanţe! Vizualizează imagini cât mai clare şi maifc

detaliate.
şi cum aiTrebuie
fi deja să te vezi
astfel. Nuaşa cum să
trebuie doreşti să fii şi săsă
te mulţumeşti acţionezi
spui „Am,ca 
memorie”, ci trebuie să îţi imaginezi diferite împrejurări în care îţ  î ţ i  
manifeşti în mod concret memoria deosebită..
Fii atent la sugestiile negative! Primul pas în transforma^*
interioară trebuie să fie refuzul de a mai menţine orice gând sailfl
122

stare emoţională negativă. îndepărtează aceste stări interioare,

eliminând din
din vocab
vocabularul
ularul tău inclu
inclusiv
siv cuvintele care le des
descriu
criu..
 Să nu consideri ceva ea fiind mult şi greu de învăţat. Elimină
gânduri de felul: ,,Nu o să meargă”, *Nu are rost să încerc”; „Nu
se poate”.. Nu spune niciodată: disciplina asta nu tmi place, nu
am aptitudini pentru ea, nu pot să o învăţ”. Renunţă la exagerări
de felul: „Ar fi o catastrofă dacă voi lua notă mică la teză”;
Renunţă Ia
înseamnă că generalizări
nu sunt un dc elevfelul:
bun”.„Dacă
Evită nu iau premiul
gândirea întâi
absolutistă:
„Dacă iau notă mică, sunt prost”. Cel care îşi spune mereu: „Nu
 pott să fac ac
 po aces
estt lu
lucr
cru,
u, aş
aşaa su
sunt
nt eu
eu,, atâ
atâta
ta pot“, va ră
răm
mâne un om
fără succes şi fără realizări.

La nivelul subconştientului sunt'accesibile numai exprimările

 plasti
 pla stice
ce şşii foar
foarte
te ccon
oncr
crete
ete.. O ssug
uges
estie
tie ttre
rebu
buie
ie form
formula
ulată
tă clar şşii fă
fără
ră
echivoc, uşor de înţeles, deoarece subconştientul o asimilează fără
 posib
 po sibilita
ilitatea
tea un
unei
ei in
inter
terpre
pretătări
ri pre
preal
alab
abile
ile.. Re
Repe
petare
tareaa min
mintală
tală să nnuu
fie făcută superficial, mecanic. Rosteşte cu mare convingere, eu
sinceritate şi cu trăire emoţională puternică, având credinţa vie în
reuşită.
Sugestiile trebuie repetate cu perseverenţă, destul de des, nu
numai verbal, ci şi prin vizualizarea realizării lor. Inconştientul nu
foloseşte ca limbaj cuvântul, ci imaginea, de aceea, eficienţa
introducerii unei sugestii este determinată de imaginea mintală
care însoţeşte cuvintele. Acestea pot să nu aibă pentru conşticnt
nici o logică; ceea ce contează este imaginea mintală, care trebuie
•S fie susţinută
lusţinută emoţional.
emoţional Formularea
şi cU simţire, esteîngaranţia
imaginireuşitei.
a ideii deImaginea
succes,
i R b u i e să fie cât mai vie, folosind toate simţurile. Trăieşte
 bomentu
 bom entull de su
succ
cces
es ca şi cân
cândd s-ar fi pe
petre
trecu
cut,t, de
deoa
oarec
recee nu
num
mai
piperienţele trăite cu intensitate au tendinţa să se realizeze.

123

Este bine să foloseşti autosugestionarea înainte de a adormi,

de exemplu, făcând înregistrări pe bandă magnetică. înregistrările
le poţi asculta în timp ce dormi sau mqţăi. în general, informaţiile
trebuie.ascultate timp de zece nopţi 'pentru ca Subconştientul să le
  proces
 proc esez
eze»
e» să se „refor
„reformmateze”.
ateze”. Dacă
Dacă reuş
reuşeşeştiti să menţ
enţii gând
gândul
ul
sugestiei
sugest iei în timpul
timpul îîndep
ndepărtării
ărtării conştii
conştiinţ
nţei -de veghe, eî va fi
 preluat
 pre luat de nive
nivelur
lurile
ile m
mint
intale
ale mai
mai prof
profun
unde
de,, ..Ceea ce este
este impri
imprim
mat
în conştiinţă în timpul pasivităţii simţurilor din pre-somn tinde să
se realizeze.

4. Meditaţia asupra succesului

Omul este răspunzător de starea în care se află şi,;cu puţin
antrenament, poate să' îşi modifice- singur această stare. Atunci
când nu ai chef de nimic, când nu eşti „în formă”, te afli într-o-
stare negativă care te goleşte de vitalitate. Poţi să înveţi cum să $ţ|
schimbi starea interioară după dorinţă, astfel încât să ieşi dintr-d
stare negat
negativăivă şi
şi să intri într
într-o-o stare pozitivă.
Atunci când te pregăteşti pentru o şedinţă de învăţarei
meditează
meditea ză câteva
câteva minute
minute ceea
ceea ce-ţi
ce-ţi va permite să te plasezi în
în stă
stări]
emoţionale şi mintale superioare, care vor oferi capacitatea de a
acţiona cu maximum de eficienţă. Meditaţia asupra succesul™
folosită zilnic, tete va aduce în cea mai bună stare stare pentru a ajunge sfl 
înveţi la ■nivel de performanţă.
Tehnica este pe cât de simplă, pe atât de eficientă şi constăiB
a evoca
evoc a un eveni
eveniment
ment plă
plăcut carecare are
are o încărcătur
încărcăturăă special
specială1ă1.™
.™
stare de conştiinţă deosebită, de claritate mintală, în care te-fta
simţit foarte bine în urma unui succes la învăţare, încercâncaM
retr
retrăieş
ăieştiti se
senz
nzaţ
aţiiiile
le de sa
satitisf
sfac
acţţie ca
care
re au msoţ
msoţit o ias
iastfe
tfeăăaj do
experienţă pozitivă. Mai ales amintirile din copilărie sunt legata
de astfel de trăiri puternice. Reînvie armntirile fericite, acel*
12.4

 bucuriiii sim
 bucur simple
ple ca
care
re ve
vene
neau
au atât
atât de sp
spon
onta
tann în co
copi
pilă
lărie
rie,, pe
pentr
ntruu a
recăpăta plăcerea explorării, curiozitatea, mintea deschisă şi:
simţurile proaspete ca ale unui copil. Atunci când retrăieşti 0
amintire puternică, întreaga stare în care te-ai aflat începe să
 pulsez
 pulsezee în ţine
ine..
Aminteşte-ţi o întâmplare când ai avut o reuşită, un moment
în care te-ai simţit ,*Ia înălţime”, când âi avut o mare realizare,
 când ai învăţat cil foarte mare uşurinţă, când te minunai cât de
uşor înţelegeai
moment în Careanumite lucruri
învăţarea era peplăcută
care alţii nu le eficientă,
şi foarte înţelegeau,cândun
memoria eră sclipitoare, când ţi-a venit în minte soluţia unei
 proble
 pro bleme
me dificile (p (poa
oate
te că aaii fo
fost
st si
sing
ngur
urul
ul ele
elevv di
dinn clas
clasăă car
caree a
văzut soluţia corectă), aminteşte-ţi sentimentul de triumf pe care
l-ai avut atunci, emoţia şi fericirea generate de plăcerea de a-ţi fi
 perce
 pe rceput
put min
mintea
tea şşii m
mememori
oriaa fu
func
ncţţion
ionânândd cu uşur
urin
inţţă.
Reaminteşte-ţi cât mai intens cu putinţă o astfel de stare.
Evocă toate detaliile, cât mai cuprinzător. Aminteşte-ţi scena,
unde erai, cu ce erai îmbrăcat, cine era de faţă, tot ce se leagă de
acel moment, resimte senzaţiile pe care le-ai avut, fiorii de emoţie,
«cum respirai, ce spuneau ceilalţi,. Savurează din plin această stare,
[imaginează-te din nou acolo. încearcă să retrăieşti acele emoţii
iputemice, entuziasmul pe care l-ai simţit în acea experienţă
Ifericită, plăcerea de a vedea cum gândirea funcţionează cu
[uşurinţă, când te simţeai competent, plin de energie, când te-ai
.ridicat deasupra felului ţău de a fi. Realizează procesul de evocare
ţi rememorare înc
încet et pâ
până
nă când tottotul
ul revi
revine
ne foart
foartee cl
clar
ar în memorie.
M ca st starea
area actu
actuală
ală a minţii şi a corpului să intr intree în rrezona
ezonanţnţăă cu
i niomoria acelei stări mintale de o debordantă vitalitate tinerească,
■Xpcrimentează bucuria oferită, explorează cu atenţie această
Hţizaţie, bucură-te de această experienţă!.. Păstrează acest
^■ titim
m en
entt spe
speci
cial
al şşii la
lasă
să-1 să curgă prin toată fiinţa ta!

Exersează până ce vei putea să retrăieşti acea amintire

integral! Imbibarea momentului prezent sau a încercării care te
aşteaptă cu acel sentiment pozitiv este o cheie ce deschide poarta
spre excelenţă.

Urmărind acest protocol de bază vei obţine rezultate

excelente. La început poate să fie nevoie de 10-20 de minute, dar,
după câteva săptămâni de antrenament, vei ajunge să induci starea
 optimă
opti mă pentru învăţ
î nvăţare în câteva secunde.
După ceenergetic,
încărcată ai reuşit săcreează
retrăieştiouşor o astfel de
„ancoră” amintire foarte
psihologică, un
„declanşator”: un gest al mâinii (pocnit din degete de exemplu),
un cuvânt etc. Programează-te ca, de fiecare dată când vei da acest
semnal, să fie rechemată imediat starea respectivă de conştiinţă.
Cu cât vei utiliza mai mult acest „declanşator”, cu atât va deveni
mai eficient şi te va face să revii la acea stare de conştiinţă pe care
să o retrăieşti ori de câte ori doreşti (17,43).

1266
12

IV. TEHNICI DE CONCENTRARE

1. Atenţia
După cuin se ştie, atenţia este elementul cel mai important 
 pentru învăţ
învăţare; dacă nu eşti
eşti atent,
atent, ţi se poate spun
spunee un lucru
lucru de o
sută de ori şi nu vei înţelege nimic. Memoria, judecata şi raţiunea
nu sunt decât rezultatul atenţiei.
Atenţia - sau concentrarea - şi motivaţia (ca stări interne ale
 celui care învaţă) pot fi create şi -dezvoltate prin tehnici şi
 procedee
 proce dee speci
speciale
ale (v
(vez
ezii mai departe).
departe). Aşa
Aşa cum po poţţi învă
învăţţa să
mergi pe bicicletă sau să înoţi, poţi învăţa să fii atent, să te
concentrezi, iar atunci când atenţia este perfectă, şi memoria va fi
 perf
 perfec
ectă
tă.'.'
Ceea ce deosebeşte în primul rând oamenii, din punct de
vedere intelectual, e;ste puterea de concentrare. Cine nu se poate
concentra este mediocru în tot ceea ce face. O persoană neatentă
sau
 binee.incapabilă
 bin Tulbură de odeatenţie
Tulburările
rile atenţiesusţinută nu poate
şi de concentrare
concen traresăfacfacă nici un lucru
zadarnică orice
încercare de a învăţa ceva. Pentru cei neantrenaţi, atenţia oscilează
înregistrâ
înreg istrând
nd „ s c ăp
ăpăr
ării ” ffrecvente,
recvente, astfel astfel că timpul de atenţie
electivă, pe parcursul unei ore de curs, este de numai câteva
minute; de aceea, ei nu reţin decât puţine elemente disparate din
Ceea ce s-a spus, fără legătură între ele, iar informaţiile respective
■Uni depozitate într-un mod dezordonat, încât reamintirea seamănă
i n „a căuta acul în carul cu fân”. Profesorii constată că lipsa
Bten
Bt enţţjei este atât de ffrecve
recventăntă,, în
încâ
câtt se.se. întrea
înt reabă
bă dacă aceaceastă
astă boală
Mii este contagioasă!
Mintea nu poate să stea o clipă liniştită, în permanenţă apar în
Ldm
dmpupull conş
conştiinţ
tiinţei
ei gând
gânduriuri div
d ivee rse
rs e 'i'iaa r proces
procesulul de formare a |or |o r
B|le continuu şi nu poate fi stăpânit decât cu greu.

127

 N u îţ
 Nu îţii dai sea
se a m a c ât de împr
îm prăş
ăşti
tiaa tă este
es te m in
inte
tea,
a, p â n ă c ând
ân d nu
încerci să te concentrezi. în permanenţă, în minte există un
adevărat vârtej caleidoscopic asu asupra
pra căruia ai puţin puţin sau nici un
control şi de care eşti perturbat şi influenţat în orice activitate, Cel
mai mare
m are ob staco
sta co l în calea
cale a învăţări
învăţăriii este aceaac eastă'
stă' trăncăneală
neînce
ne încetată
tată a minţii.
minţii. D acă eşti
eşti atent,
aten t, vei descope
d escoperiri că în interiorul
interioru l
tău
tău se des
desfăş
făşoar
oarăă o serie de conve
co nversaţ
rsaţii ii incoe
incoerente,
rente, o sp sporo
orovăială
văială
continuă care, în mod normal, scapă controlului conştient, pe care,
dacă ai auzi- 6   rostită cu voce tare de altcineva, ai fi convins că
este Te
nebun!-(
apuci să). înveţi şi apare un gând; imediat uiti de învăţare şi
8
 de tine şi urmezi gândul, eşti acaparat de el. în timpul învăţării, un
singurr lucru trebuie
singu treb uie învins şi acela ac ela este distragere
distra gereaa atenţ
atenţiei.
iei.
Adesea,
Ade sea, în timp ce înveţ înve ţi, te surprinzi
surprin zi că „îţ „îţi fuge gândul
gându l în altă
 pa
 p a r t e ? U n e o r i eş
eşti
ti d istra
is trass de e v e ni
nimm ente
en te m ărunte
ărun te care
ca re p a rcă
rc ă se
impun
imp un atenţiei
atenţiei şi nu te lasă să lucrez lucrezi:i: ,o musc
m uscă, ă, un zgom
zg omot ot
oarecare,
oareca re, dar
d ar mai alesale s de evenime
even imentente din interio
i nteriorr - un cuvânt
cuvâ nt îţîţi
 poat
 po atee trezi
tre zi lan
lanţţuri în într
treg
egii de asoc
as ocie
ieri
ri şi amin
am intirtirii ca
care
re nu au ni nim
m ic
în comun cu munca de efectuat. Adesea trebuie să o iei de la
încep
înc eput ut recitind
rec itind de mai multe m ulte ori fraza
fraz a pentru a o înţelege.
înţelege.

 N u poţ
 Nu po ţi să fii la fel de aten
at entt pe to
tott parc
pa rcur
ursu
sull unei
une i lecţ
le cţii
ii de 50
de minute. Graficul de mai jos prezintă modificarea stării de
atenţie
atenţ ie pe parcurs
pa rcursulul unei ore. în prim ele 5 minute, minu te, intră
int ră în
funcţiune atenţia involuntară şi creşte capacitatea de concentrare,
apoi scad
s cade'
e' atenţ
aten ţia involun
inv oluntară
tară datorită
dato rită reducerii gradului
gradu lui de
noutate şi intră în funcţiune atenţia voluntară (poate intra şi de la
început)
înce put) bazată
baz ată pe efort co conş
nştient,
tient, voluntar. Atenţ
Ate nţia
ia preşte
preşte treptal,
treptal,
atingând cota maximă după 25-35 de minute. După 35-45 de
minute de activitate intensă, atenţia începe să scad.V
manifestându-se oboseala intelectuală, ceea ce impune necesitaleu
unei pauze (38).

128

Luând o scurtă pauză de relaxare la 25-30 de minute, puterea

de conc
c oncentra
entrare
re înre
înregistrea
gistrează
ză puţine
puţine fluctuaţii
fluctuaţii sem nificativ
nificativee şşii se
menţine pe o perioadă mai mare în aceiaşi parametri.
 Stabilitatea
Stab
asupra ilitatea
unei atenţiei,
atenţsarcini,
anumite iei, respectiv
creşte o capacitatea
cap acitatea
dată de astfel
cu vârsta, concentrare
concenîncât,
trare
ducă
du că la preşcola
preşcolari ri este de 12-15 minute,
min ute, la adulţ
adulţii aju
ajunge
nge la 40
40-50
-50
tic
tic minute şşii chiar
ch iar mai mult. St Stab
abilita
ilitatea
tea atenţ
aten ţiei este cond
co ndiţ
iţio
iona
nată
tă
ilc complexitatea şi bogăţia stimulilor, de natura sarcinii şi mai
Bcss de mo
Bc motivaţ
tivaţia
ia pentru
pen tru activitatea
activitate a desfăşurată.
desfăşurată.

Mărimea intervalului de concentrare este o caracteristică a

■livărui om şi diferă foarte mult de la o persoană Ia alta (iar
■pensia se poate demonstra uşor, folosind diferite teste de atenţie),
 p luncţ
luncţie
ie de grad
gr adul
ul de dezv
de zvol
olta
tare
re in
inte
tele
lect
ctua
uală,
lă, de fo
forţ
rţaa m in
inta
tală,
lă, de

antren am ent, de ca pac itatea de a înving e o a nu m ită inerţ

inerţie-a
ie-a minţ
minţii
ii
şi de a m en ţine un e fo
fort
rt vo
voluntar.
luntar.

Test de atenţie

Testul următor cuprinde 3Q de şiruri orizontale a câte |2, de

cifre (6). în fiecare şir se află  perechi de cifre care, adunate, dau
cifra zece. Identifică aceste perechi şi subliniază-le ca îp exemplU;
de m ai jos:
4 0 3 7 2 5 1 1 0 9_1 1 3
••-•.Tîmjpul de lucru este de 8 minute, deci trebuie saiudfezrcâi
mai repede posibil, aproximativ 15 secunde pentru un rând. Punel
un ceas în faţă şi urmăreşte-1 periodic. Când au trecut 8 minute, tei
 opreşti, chiar dacă nu ai terminat. Numără apoi perechile găsite ş|
vezii în ce categorie te îînc
vez nc adre zi.

1. 1 0 2 8 3 5 6 3 7 8 1 2 9 4 3 6 6 4 0 2 4 7 0 8 1 9 5 3 6 8 1 2
2. 7 5 3 8 5 5 2 6 1 8 7 3 9 2 2 8 4 6 8 7 0 5 9 1 4 2 7 8 0 3 7 1
3. 9 1 4 3 6 7 1 8 3 7 0 6 6 2 7 1 8 5 5 4 4 0 1 8 3 5 2 8 7 1 0 1
4. 2 8 5 4 6 3 2 7 7 1 8 9 0 2 6 4 5 4 2 8 7 0 3 8 2 1 8 1 5 7 9 1
5. 2 2 8 8 7 0 4 0 5 2 8 7 0 3 4 2 8 6 4 5 3 6 7 2 1 9 0 5 5 4 3 2
6. 7 0 3 2 7 3 5 8 3 6 0 4 9 1 5 3 1 2 9 6 3 2 8 1 7 0 5 0 5 1 6 4
7. 2 5 5 0 8 9 1 1 5 7 6 4 2 1 8 7 1 7 3 2 9 1 8 7 0 5 4 1 3 9 0 1
8 .  6 4 4 2 5 2 8 3 4 1 1 1 9 8 3 6 5 5 4 7 8 1 8 3 0 5 3 7 4 5 6 8
9. 1 7 8 2 1 8 9 1 2 7 3 3 8 2 5 6 2 1 8 8 9 1 2 1 0 7 2 5 5 3 4 6
10.   1 9 0 4 7. 4 3 7 1 2 3 8 1 3 4 6 7 2 1 8 1 5 2 3 2 8 4 1 7 2 1 8
11. 4 3 5 5 0 7 6 4 2 5 4 1 3 7 7 4 2 6 4 7 4 0 1 9 3 0. 0. 2 7 5 9 1 0

1
12
3.. 25
2 87
6313
925 51 74 16 80 28 13 71 27 51 98 22 23 86 57 42 13 75 26 43 1
3 0720753177 83
14. 85 1603 72534557219027817354172591
15. 0917035817321781 5028831894602744
16. 5723468170521643472 35508319 14528
17. 557219 4282382745 2730943377523810
 18.  0 1 4 7 2 8 1 1 9 3 5 9 7 8 9 6 7 2 1 6 4 5 4 2 1 3 1 9 5 5 0 7
19.  6 4 5 2 4 5 1 8 3 1 2 8 0 9 1 0 5 5 7 4 1 9 2 3 8 7 3 3 7 7 0 5
20..  2 5 5 4 1 8 9 2 7 0 5 3 1 9 4 7 0 8 3 9 5 6 4 0 7 1 8 0 0 2 1 8
20
21. 7 1 8 3 4 6 5 0 9 8 7 8 1 2 5 1 3 7 0 7 3 3 4 5 1 2 8 9 3 1 1 9

2
22.
5
3.
252 18 84 96 0
7 12 7
3 38 21 60 32 45 75 27 43 62 15 54 53 08 8193 07 32 278170951493
31
31
24.
0 7 5 2 8 1 4 6 3 5 8 7 2 3 7 5 4 0 3 1 4 7 5 2 8 6 8 7 5 2 10 10
25.
5 5 7 4 3 5 2 7 8 5 4 3 647 2 1 8 7 8 2 53 0 1 4 7 9 1 8 2 8
 j 26.
7 19 0 2 5 7 1 9 1 0 8 3 5 4 7 1 3 7 2 5 8 3 2 7 1 4 6 3 6 71
127.6 0 4 3 4 6 2 5 7 1 8 9 2 8 1 7 5 3 6 8 3 6 1 9 1 5 7 27 10 9
28. 4 5 5 7 1 3 9 4 6 2 5 4 7 1 8 1 6 4 5 3 2 7 8 1 5 5 0 2 3 9 1 0
[29. 1 7 6 8 2 3 5 8 1 8 9 7 3 2 4 3 6 5 4 2 6 4 1 8 0 7 5 6 2 8 3 6
30. 4 7 6 5 3 1 9 0 2 7 8 3 1 2 8 0 2 6 3 7 3 6 7 2 1 5 5 6 4 8 0 7

perechi găsite calificativ

 peste 130
130 Excelent
110-129 F.B.
80 -1 0 9 B
70-79 , Satisfăcător 
4 0 -6 9 Foarte slab
0-39 indică probleme psihice

Distribuţia atenţiei pentru câteva sute de elevi, cu vârste

cuprinse între 13 şi 15 ani, testaţi de noi de-a lungul mai multor
ani, este prezentată în graficul din figura 9. După observaţiile
majorităţii profesorilor, această distribuţie este mult mai apropiată
de realitate decât curba lui Gauss (vezi fig. 4) şi este valabilă şi
 pentru IQ pe care l-am testat pe aceeaş
aceeaşii categorie de elevi, cu
diferite teste de inteligenţă.
 Fig. 9 Distribuţia atenţiei (perechi de cifre găsite)

Atenţia poate fi voluntară şi involuntară. Cea involuntara

este datorată interesului pe care îl prezintă obiectul, iar ccu 
voluntară necesită un efort de voinţă. Orice om se concentrează f i
rămâne
rămâne atent pentru un anumit timp când vizionează un film, când
1322
13

cit eşte
citeş te,, ceva,
va , interesant, când este absorbit într-o
într- o tră
trăire
ire oarecare,
când încearcă să rezolve o problemă sau să îşi reamintească ceva
(de, aceea în meditaţie se începe cu astfel de stări - vezi mai
departe). Deşi superioară stării obişnuite de împrăştiere mintală şi
de yisare, p astfel de concentrare, nu este una pozitivă. De fapt,
ceea,ce .se petrece în aceste cazuri reprezintă o „atenţie pasivă”
 pentru
 pent ru că.însuşi
că.însuşi obiectu
obiectull în.cauză,
în.c auză, faţă de care există un anum
anumitit
interes al subiectului, este cel aflat la originea concentrării.
..Atenţia voluntară este esenţială pentru desfăşurarea activităţii.
Utiliz
Uti lizare
areaa .repetată
.repetată a atenţiei volunt
voluntare
are genere
g enerează
ază unun anumit grad
de automatizare a ei, transformând-o într-o deprindere. Ansamblul
deprinderilor
Acesta, este, undenivel
a fisuperior
atent de
constituie atenţia
manifestare postvoluntară.
a atenţiei, deoarece, 
în virtutea; automatismelor implicate, nu mai necesită încordare
voluntară obositoare. Această formă a atenţiei serveşte cel mai
 bjne,învă
 bjne,învăţţării. . ,

Cultivarea atenţiei se face prin antrenament sistematic,

formând aptitudinea de a fi atent. Aşa cum putem să ne dezvoltăm
corpul, ,făcându-l armonios şi puternic prin intermediul exerciţii lor
 fizice, toţ aşa.
aşa. putem să ne antrenăm şşii. mintea mint ea prin exerciţii
exerciţii
mintalee speciale
mintal spec iale care
ca re au la bază concentr
conce ntrare
areaa şi
şi medi
meditaţ
taţia.
ia. Ele sunt
fundamentale pe o cunoaştere profundă şi pe o abordare globală a
minţii umane.,
umane., .
Capacitatea de concentrare a atenţiei pe perioade lungi de
timp se poate cultiva numai prin anumite exerciţii făcute în fiecare
zi cu perseverenţă. Dacă s-ar înţelege necesitatea şi importanţa,
concentrării şi meditaţiei, atunci i s-ar acorda cel puţin tot atâta
timp câţ
câţi,s(e acord
a cordăă unei materi
ma teriii din
din planul
p lanul de învăţământ.

A fi atent este foarte dificil şi doar atunci când vei încerca,

11i vei da seama că; aceasta nu este o joacă de copil.

133

Controlul minţii înseamnă controlul gândirii şi se realizează

 printr-un intere
interess intens faţă de obiectul concentrării, astfel încât

mintea să fie
concentra. Pânăocupată
nu esteactivimplicat
cu ideileîn şimod
nu cu efortul interesul,
deosebit de a se
exerciţiul de concentrare va fi un eşec. Atunci'când doreşti să-ţi
concentrezi atenţia asupra unui anumit subiect^ trebuie să trezeşti
în tine un interes puternic faţă de subiectul respectiv; 1acesta feste
secretul atenţiei fără efort.
Observă oamenii care se uită la un film - cât stau de liniştiţi şi
de atenţi tot timpul filmu
filmului,
lui, cu sufle
sufletul
tul la gură în mom momente
entele
le de
suspans. ToToată
ată ac
această
eastă absor
absorbţ
bţie
ie are loclo c : dato
datorită
rită faptului că
interesul lor este sporit la maximum.
Meditaţia!?
Meditaţ
luciditat
luciditate ia!? sau conce
e perfectă: concentra
oricentrarea,
rea,
acţiuneimplic
acţiuneimplică
pe ădeplin
o atenţ
atenţie
ienştien
co
conşprofun
profundă,
tă dă,
tientă !e steo
!este
meditaţie. La omul obişnuit astfel de stări sunt foarte rare, apar
involuntar şi nu pot fi controlate; prin antrenament se pot obţine în
mod delibera
de liberatt şi ccontrola
ontrolat.t. Şi. geniul artistic sau in
inventiv
ventiv îş îşii
dezvoltă, de obicei, o stare de detaşare şi absorbţie în interior când
se conturează ideile sale sau când capacitatea sa creativă devine
activă, făcând abstracţie de lumea înconjurătoare şi în conştiinţă
rămâne numai problema asupra căreia se concentrează; ceea ce
geniul dezvoltă în mod inconştient şi sporadic, cel care practică
 exerciţiile de concentrare dezvoltă conştient şi sistematic, iar
rezultatul va fi o claritate în gândire necunoscută până atunci:

2. Exerciţii de concentrare
Exerciţiile de menţinere a funcţionării optime a creierului suni
similare cu cele de ordin fizic. Dacă doreşti să obţii rezultate in
sport, trebuie să te antrenezi - la fel este şi în căzui 'concentrării,
Exerciţiile pentru minte sunt mulî mai dificilei însă decât1cele diti i

1344
13

sport: Dificu
D ificultate
ltateaa practicării lor nu constăi în dificulta
dificultatea
tea tehni-:
cilor, ci în aceea că este nevoie de un efort constant pentru â le
 practica
 prac tica regulat. Exerciţ
Exerciţiile
iile fă
făcute
cute sporadic nu au riier un efect.
Dezvoltarea capacităţii de concentrare constă în â învăţa să fii
atentt şi
aten şi se poate face
fa ce prin nu
numero
meroase
ase exerciţii
exerciţii inspi
inspirate
rate în genera
generall
din yoga - care este recunoscută pentr pentruu tehnicile de contro
controll al
minţii (vezi şi 8  la Bibliografie). Strategiile de antrenament pentru
formarea şi dezvoltarea capacităţii de a fi atent pot fi îmbunătăţite
însăă de fiecar
îns fiecaree profeso
pro fesorr şi
şi de fiecare elev. Cel mai bine te poţi
antrena recurgând la jocuri distractive care, prin răbdarea şi
concentrarea pe care le necesită, duc la o dezvoltare rapidă a
atenţiei fără stres.
înainte de a începe fiecare exerciţiu este bine să faci o scurtă
relaxare.
Exerciţiul 1. Una dintre cele mai simple forme de meditaţie
care solicită o activitate dirijată a minţii constă pur şi simplu în
a-ţi aminti ceva.
a) Ziua care a trecut. Exerciţiul se practică de regulă seara,
înainte de a adormi şi constă în a trece în revistă activităţile mai
importante
import ante ale zilei
zile i care
ca re tocmai s-a înche
încheiat.
iat. N
Nuu trebuie
trebui e să scoţi
scoţi în
relief tot ce s-a petrecut, ci mai degrabă vei trece de la o
întâmplare la alta insistând asupra amănuntelor şi detaliilor. De
exemplu, înc
î ncea
earcă
rcă să-ţ
să-ţi reamin
reaminteş
teştiti cu cât mai multe amănunte ce
ai făcut în timpul fiecărei recreaţii.
 Trebuie să ai grijă să nu „deviezi de la scopul exerciţiului,
urmărind numai evenimentele care au avut loc. A ţine mintea
foncentrată, astfel încât să urmărească 0   înşiruire de acţiuni, nu
este deloc uşor. încearcă şi ai să vezi. Exerciţiul, prin simplitatea
yi eficienţa lui, constituie unul dintre cele mai bune mijloace de a
|ine mintea sub control conştient.
b)  O zi mai importantă din trecut, de exemplu o vizită, o
i nlAtorie. Trebuie să încerci să retrăieşti evenimentul respectiv ca

şi când ai mai participa o dată la el. O anumită zi va fi „retrăită”

cam o săptămână, apoi treci la alta mai puţin importantă şi
dintr^un trecut mai îndepărtat.
c) Ce ai visat.
Exerciţiul
Exerciţiul va fi descris la cap. C.IV.3.
2. De' regulă, atunci când priveşti pe cineva, nu
remarci cum este îmbrăcat. Cine poate să descrie cu exactitate
cum era îmbrăcat colegul lui ieri, ce culoare aveau ciorapii, câţi
nasturi avea la haină etc. Capacitatea de a fi atent, deci de a te
concentra, se poate dezvolta cel mai bine atunci când este
 practicată sub forma unui joc mintal.mintal. Se pot imagina tot felul
felul de
exerciţii. De exemplu, când pleci de la şcoală spre casă cu un
coleg, în loc să pierzi timpul cu fel şi fel de discuţii fără rost,
antrenează-ţi capacitatea de atenţie punându-vă unul altuia
întrebări ca: „Ce culoare aveau ciorapii lui Mihai? ”, „Câte dungi
galbene avea George la pulovăr? ”, „Până la al câtelea nasture
ajungea cravata profesorului de matematică? ” etc. Este clar că
 pentru a putea răspunde
răspunde la astfel
astfel de întrebări,
întrebări, trebuie
trebuie să fi fost
foarte aten
atent.t. în continuare, trecând prin faţa unei vitrine, vă opriţi
şi priviţi câteva secunde, apoi vă depărtaţi şi vă puneţi întrebări:
„Câte perechi de pantofi erau pe raftul al treilea?”, „Ce preţavea
cămaşa de pe primul rând?” etc.
Cu timpul, făcând zilnic astfel de exerciţii, vei ajunge să reţii
orice la o simplă aruncare de privire şi-ţi vei uimi colegii şi
 profesorii
 profes orii prin memoria excele
excelentă
ntă..
Exerciţiul 3. Concentrarea pe simţuri.
a)  Asupra unui sunet, de exemplu tic-tacul unui ceas. Ia un
 ceas mecanic şi apropie 1  de ureche până auzi tic tacul.
îndepărtează-1 apoi din ce în ce mai mult, ceea ce va necesita să fii
din ce în ce mai atent pentru a-1 auzi.
b) Un excelent exerciţiu de concentrare, dar şi de prânayama
(tehnică yoghină ce constă în controlul energiilor din corp) în
acelaşi timp, constă în a lua o floare care miroase frumos
136

(trandafir, mărgăritar, frunză de lămâi etc.) şi a o ţine aproape de

nas, lăsându-te pătruns de mirosul ei. Indepărteaz-o apoi puţin
câte puţin, continuând să fii atent la parfumul ei. Atunci când o
îndepărtezi, mirosul devine din ce în ce mai subtil şi va trebui să
fii din ce în ce mai atent pentru a -1 simţi. îndreaptă întreaga atenţie
asupra terminaţiilor nervoase din fosele nazale unde se percepe
mirosul. Dacă pierzi urma mirosului, apropie floarea până îl
 percepi
 perce pi din nou, apapoi
oi îndepă
îndepărteaz-o,
rteaz-o, astfel încât să sim
simţţi mir
mirosul
osul la
o distanţă din ce în ce mai mare.
Exerciţiul 4. Cele mai folosite elemente pentru concentrare în
 practica yoga sunt aş aşaa numitele chakre - centre de energie situa situate
te
în diferit
diferitee zo
zone
ne ale corpului. Chakra implic implicată
ată în activităţile
inţelectua
inţ electualele este Ajna
Ajna.. Dirijea
Dirijează
ză privirea cu ochii închi
închişşi spre Ajna

încercând să percepiface
sprâncene. Exerciţiul o săzonă luminoasă
crească în concentrare
puterea de regiunea dintre
şi să
intri într-o stare favorabilă învăţării.
Exerciţiul 5. încearcă să fii mereu atent, conştient, fie că
mergi pe stradă, fie că eşti la şcoală, fie că iei parte la viaţa
socială. Nu te lăsa pierdut în imaginaţie, în gânduri, în probleme.
Elimină toate aceste atitudini greşite şi fără rost şi fii conştient de
tot ceea ce se întâmplă în jur. Nu visa, fii în prezent! Opreşte-te
din visare şi priveşte cu luare aminte. Atunci când nu eşti atent,
când mintea este plină de zgomotul gândurilor diverse, nu auzi şi
nu vezi nimic. Priveşte cu interes tot ceea ce te înconjoară, ascultă
atent toate zgomotele. ■
De obicei, când faci un lucru, te gândeşti la altceva. înlocuie
gândirea cu atenţia, devino din ce în ce mai lucid în toate
activităţţile. înc
activită încea
earc
rcăă să ţii perm
permanen
anentt min
mintea
tea oc
ocupată,
upată, ast
astfel
fel încât
  Nfi nu mai hoinăhoinărească
rească în voie.
voie. Este nevoie de o monitorizare
mintală continuă până ce devine a doua natură. Exercitarea
fcten
fct enţţiei con
contin
tinue
ue nu const
constitui
ituiee o constrângere
constrâ ngere oobosito
bositoare;
are; a fi ate
atent
nt
nu înseamnă că trebuie să te gândeşti mereu la anumite lucruri, ci

să menţii o stare de receptivitate. în meditaţie poate fi explorat tot

ceea ce apare în câmpul atenţiei, adevărata meditaţie fiind o
atenţţie vvigil
aten igilent
entăă aplicată
aplica tă în toate mome
momente
ntele
le vvieţ
ieţii.
Atunci-când faci un exerciţiu de concentrare, după câteva

clipe vei finormai

Este ceva distras şi
şi fipoi îţi să
trebuie veiaccepţi
aminti brusc: „Nu am
distragerile ca fost atent”.
inevitabile
 pentru început.
înc eput. Trebu
Trebuieie să fii în
însă
să mereu atent
atent,"să
,"să veg
veghezi
hezi pe
pentru
ntru a
nu te lăsa antrenat în mod inconştient de ideile ce se ivesc în
minte.

Atenţia poate fi cultivată numai printr-o practică perseverentă

şi printr-o lungă disciplină.
Exerciţiile de concentrare se fac în cadrul şedinţelor zilnice, la
orele fixate, dar şi întrerupând voit orice fel de activitate din
cursul zilei, pentru 2-3 minute. în acest fel, concentrarea poate fi
realizată
realiz ată aproape oriunde şşii oricând, cât mai des posibil.
Activităţile plictisitoare ca aşteptatul, mersul cu maşina sau statul
în pat aş
a ştept
teptând
ând să adormi,
adormi , pot deveni oca
ocazii
zii ex
excele
celente
nte pent
pentru
ru a-ţi
antrena şi disciplina mintea. In plus, atunci când eşti trist, prost
dispus
dis pus,, nerv
nervosos şşii vei face un exerci
exe rciţţiu de obse
observa
rvaţţie ate
atentă,
ntă,
tristeţea va dispărea; încearcă şi te vei convinge!
Fă zilnic exerciţii de concentrare, atât la şcoală, cât şi acasă,
în cele mai deosebite ocazii. Dacă vei reuşi să faci câteva din
aceste exerciţii în fiecare zi, după câteva săptămâni vei fi surprins
de rezultate.

Câ nd eş
Când eştiti într-
înt r-oo medit
meditaţ
aţie
ie adevă
adev ărat
rată,
ă, nu mai ai noţnoţiune
iuneaa
timpulu
tim pului,i, nu mai auzi nici un sunet exteexterio
riorr şi nu m mai
ai
conştientizezi nimic din ceea ce te înconjoară. Acesta este chim
mijlocul de a constata dacă mintea este concentrată. Cu cât trecej
 mai mult
m ult titimp
mp fără să îţi dai seama,
s eama, cu atât eş
eştiti mai concentrat.
Fiecare dintre noi am constatat că atunci când citim o carte care ne

1388
13

interesează foarte mult, nu ne mai dăm seama de trecerea

timpului, rămânând surprinşi când ne uităm cât este ceasul.

3. Motivaţia

Permanent suntem cufundaţi într-un ocean de informaţii care

ne asaltează prin intermediul celor cinci simţuri, dar creierul reţine
numai ceea ce consideră a fi important, relevant. Atenţia este un
mecanism care are rolul să ne adapteze ia acest mediu deoarece
dispunem de capacităţi de prelucrare destul de limitate. Simţurile
 primesc permanen
perm anentt până la 1 0   milioane de biţi de informaţie pe
secundă pe care le transmit prin magistralele informaţionale spre
creier,
crei er, în timp
ti mp ce atenţ
aten ţia conştie
conştientă
ntă poate pre
preluc
lucra
ra numai 12
1266 de

 biţi.tantaneu
instant
ins Tot acest
aneu. material
. Pentr u a-ţieste
P entru fo sortat
forma
rma o şidee,
i procesat în ază-ţ
iimagine mod iinconş
maginează-ţ incon ştien
tientt şni
ccăă simulta
simultan
sunt aruncate spre tine peste 1000  de mingi de tenis şi trebuie să o
loveşti numai una anumită! în permanenţă este o competiţie din
 partea difediferiţ
riţilor
ilor stimuli pentru a intra în câmpul conş conştiinţ
tiinţei.
ei.
Atenţia funcţionează ca un filtru permiţând să treacă spre
conştien
conş tientt numai anumite
anum ite informaţ
info rmaţii.
ii. Dacă
Dac ă ai conş
conştie
tienti
ntizaza miile de
stimuli,, de la pulsul sanguin din fiecare
stimuli fiec are deget
de get până
pâ nă la pulsa
pulsaţţii!'
ii!',,
din urechi, ai înnebuni. Pentru a te descurca în această junglă d
date este necnecesesară
ară o opţ
opţiune
iune - conş
co nştie
tientă
ntă sau inco
inconş
nştie
tientă
ntă -- pentri
ceea ce doreşti să reţii, iar aceasta este dată de motivaţie; e.
condiţionează creierul ce şi cum să reţină.
înainte de a ajunge la creier, informaţia trebuie să treacă
 printr-o
 print r-o formaţ
for maţiune
iune reticulară
reticu lară care func
funcţţioneaz
ioneazăă ca un filtru, lăsând
lăsând
să ajungă la neocortex, adică la zona conştientă, numai acele
inform
info rmaţaţii care prezin
prezintătă interes pe pentru
ntru momomentul
mentul respectiv,
determinând ce anume să observi şi căror lucruri să le dai atenţie.
 

Creierul este bombardat permanent cu mii de stimuli dar, în

mod conştient, nu te poţi concentra decât asupra unui număr
limitat de elemente, de aceea creierul încearcă să facă o „listă” de
 priorităţţi pentru lucrurile că
 priorită cărora
rora să le acorde atenţie, dar ma
maii ale
aless
asupra lucrurilor cărora să nu le acorde atenţie; el se concentrează
numai
filtreazăpeşiceea ce crede informaţiile
depozitează că este important.
de careFormaţiunea
are nevoie saureticulară
de care
consideră că va avea nevoie pe viitor, lăsând liberă partea
conşştie
con tientă
ntă a minţ
minţii.
ii. D
Dee exemp
exemplu,lu, da
dacă
că vezi un şşarpe
arpe ve
venino
ninos,
s, nu
mai simţi o eventuală zgârietură, iar o mamă care doarme nu aude
o maşină care claxonează afară, dar se trezeşte la cel mai mic
scâncet al copilului.
Motivaţia antrenează automat atenţia. Dacă nu există
motivaţie, deşi informaţiile sunt înţelese atunci când sunt
 prezentate, nu sunt introduse în memoria pe termen lung (sau mai
degrabă nu pot fi accesate când doreşti). Trebuie să decizi de ce
este importan
impo rtantt pentru tine să înveţi şşii astfel să te ppro
rogg ram
ra m e z i să
reţii ceea ce înveţi, deoarece, atunci când decizi că anumite
informaţii sunt necesare, le acorzi atenţie sporită.
 Nu poţi să înveţ
înveţii ceva care nu te interesează sau c are. ar e.te
te
 plictiseşte.
 plictiseş te. Tocmai de aceea şcoala ar trebu trebuii să se orienteze, în
 primul rând, asupra dezvol
dezvoltă
tării
rii şi sus
susţţinerii motivaţiei. Toţ
Toţii copiii
se nasc curioşi, dar, din nefericire, dragostea iniţială pentru
învăţătură dispare cu timpul. Dacă pentru majoritatea copiilor
grădiniţa estelacel
interesul până mai şcolii.
sfârşitul plăcut loc, foarte puţini îşi păstrează

Motivaţia poate fi de două feluri: extrinsecă şi intrinsecă.

1. M ot
otiv
ivaţ
aţia
ia ex
extri
trins
nsec
ecăă înseamnă atingerea unu
unuii sco
scopp care nu
face parte din activitatea însăşi, adică să înveţi pentru note, pentru
 premii, pentru recunoaş
recunoaştere,
tere, pentru a evita o pe
pedeapsă
deapsă etc
etc.. Ea es
este
te
 preponderentă
 preponde rentă în cazurile de învă
învăţţare bazate pe autoritate ex
exces
cesivii
ivii

1400
14
 

şi. constrângeri din partea profesorilor sau a părinţilor. Majoritatea

 profesorilor încearcă să să-i
-i motiveze pe ele elevi
vi folosind frica de
 pedeapsă ca strateg
strategie
ie de bază
bază;; aces
acestt lucru funcţ
funcţionează
ionează pe term
termen
en
scurt, dar nu şi pe termen lung. De cele mai multe ori, pencru a
motiva copilul să înveţe, încă din primele clase, se folosesc
recompensele şi ameninţările, astfel încât performanţa apare
numai în urma promisiunii unei prăjituri sau a ameninţării.
S-a constatat că, dacă motivaţia este extrinsecă, se uită repede.
De exemplu, cei care învaţă numai pentru a lua un examen uită
imediat 60-70% din ceea ce au învăţat.
Instrumentele standard pe care se bazează şcoala sunt
evaluarea, recompensa şi competiţia (de fapt, competiţia conţine
atât recompensa cât şi evaluarea). Competiţia dă rezultate bune
numai în cazul sarcinilor directe, dar în cazul celor complexe, care
solicită creativitate, competiţia nu este utilă. în urma unor studii
făcute la clasele primare, s-a constatat, de exemplu, că povestirile
spuse de copiii nerecompensaţi au fost mai semnificative şi mai
creative decât cele spuse de cei recompensaţi. în plus, competiţia
te face atent la ce face celălalt; succesul se obţine atunci când eşti
atent la ce faci tu.
Copilul nu trebuie încurajat sau silit să înveţe din
constrângere. Dar constrângerea nu înseamnă numai pedeapsă sau
reg
re g u li
li..stricte, c i !şi folosirea excesivă a recompen
recompenselor.
selor. Grija
excesivă pentru evaluare şi ierarhizare constituie un impediment
major în dezvoltarea creativităţii copilului. Lauda exagerată îl va
facee pe cop
fac copilil să . se cconcen
oncentreze
treze asup
asuprara fel
felului
ului în care îi va fi
evaluată munca, asupr asupraa recompe
recompensei
nsei şi nu asasupra
upra activ
activităţ
ităţii. El va
urmări să obţină note bune pentru a-i»iimpresiona pe cei din jur
(colegi,i, părinţ
(coleg părinţi,i, profe
profesori),
sori), iar val
valoare
oareaa învăţării es
este
te de mijloc
mi jlocitor
itor
 pent
 pentru
ru a obţine note bbune une..

141
 

2. Motivaţia intrinsecă (sau interioară) presupune să înveţi

de dragul învăţării şi nu pentru un motiv exterior, fiind mult
superioară ameninţărilor sau promisiunilor de recompensă.
Recompensa apare însă în mod indirect sub forma unui respect
mai profund, admiraţiei din părtea celorlalţi, sentimentului
utilităţii.
Motivaţia trebuie să provină din interesul, plăcerea',
 provocarea şi satisfacţia
satisfacţia pe care o oferă m
munca
unca în sine, şi nu din
 presiuni externe. Numai dacă abordezi
abordezi învăţare
areaa în mod autotelic
(o activitate
activitat e autot
a utotelic
elicăă este un ţel în ssine),
ine), vei avavea
ea realizări
măreţe. în general, nimic nu poate fi făcut bine dacă nu este făcut
cu tragere de inimă şi cu pasiune.
Motivaţia este un lucru esenţial atât în viaţa personală, cât şi
în cea socială. Oamenii care sunt incapabili să se automotiveze se
vor complace în mediocritate, chiar dacă sunt: plini de talent.
Tocmai
trezească de aceea,deprincipala
plăcerea responsabilitate
a învăţa; plăcerea, a şcoliibucuria,
şi nu strădania, este săşi
nu presiunea
pr esiunea constituie
constit uie calea
c alea spre performanţe.

Motivaţia intrinsecă are trei aspecte: pasiunea (chiar obsesivă)

şi combinaţia între muncă şi joacă, ceea ce generează automat
concentrarea.
, Pasiunea
Pasiu nea este
est e acea motivaţ
motiv aţie
ie intr
intrins
insecă
ecă ce cons
constă
tă în a face un
lucru de dragul de a-1  face, pentru că activitatea este interesantă,
 plăcută,
 plăcută, plină de satisfacţii.
satisfacţii. Pasiunea
Pasiune a este cea care te susţine
susţine şi te
face să lucrezi până noaptea târziu şi apoi să te trezeşti dimineaţa
devreme pentru a te ocupa de acelaşi lucru. Gând motivaţia pgntru
învăţare este foarte puternică, randamentul poate fi; menţinut ou1
în şir. Atunci când faci un lucru din pasiune, lucrul respectiv i u i
mai constituie 0   muncă; munca devine o plăcere. Elevii care iui
cele mai bune rezultate sunt atraşi de studiul propriu-zis. Ei ssj 
comportă, atunci când învaţă, ca ceilalţi când se joacă.

1422
14
 

 Nimeni nu face mare lucru dacă nu pune suflet şi energ

energie
ie în
ceea ce face. Toţi „învingătorii”, cei care au obţinut rezultate
deosebite într-un anumit domeniu, au avut un motiv, o energie
care i-a susţinut, un scop aproape obsesiv. Marii sportivi, marii
muzicieni, marii maeştri de şah, au ca trăsătură comună
capacitatea de a se motiva puternic. De fapt, omul poate să
reuşMo
reuşească
ească
Motiva înţiaaproape
tivaţ intr orice
intrinsec
insecă domeniu,
ă poate dacăînnăscută
să fie manifestăîntr-o
entu
entuziasm.
într- oziasm.
oa
oarecare
recare
măsură, dar ea depinde foarte mult de mediul în care trăieşte
copilul. Ea este evidentă în interesele copilului şi se exprimă în
comportamentul obişnuit. Copilul caută cu mai multă tenacitate şi
 bucurie
 bucur ie activ
activităţ
ităţile pe care le stăp
stăpâneş
âneşte
te mai bine, iar atunci când
s-a descurc
de scurcat
at bibine
ne înt
într-o
r-o anum
anumită
ită situaţie, îi sporeş
sporeşte
te mmotivaţ
otivaţia
ia
intrinsecă.

Gândeşte-te şi răspunde în scris de ce înveţi. Dacă înveţi

numai pentru că „trebuie”, să nu fii surprins de rezultatele slabe.
„Vreau” şi „trebuie” au o mare influenţă asupra memoriei.
Deosebirea între vreau să înv ăţ şi trebuie să învăţ este enormă
învăţ enormă..
Atunci când vrei să faci un lucru, te concentrezi mai uşor, lucrul
este realizat mai repede şi mai bine, iar oboseala este mai mică. Şi,
in cele din urmă, vrei să înveţi atunci când obiectul respectiv îţi
 place
 pla ce sau te interesea
interesează
ză.. De aceea, elevul trebuie să se interesez
intereseze,
e,
ccl  puţin în parte, într-o măsură cât de micămică,, de fiecare materie pe
Cure trebuie - pe care doreş
doreşte
te - să o înveţ
înveţe.
e.
înainte
înain te ddee a te apuca de învă învăţţat, trebuie să te motivez
motivezii
 piilcm
 pii lcmic,
ic, să conş
conştientizezi
tientizezi avantajele activită
activităţţii de învăţare. La
im cputul fiecărei şedinţe de studiu, programează-ţi mintea să fie
Mentă; scoţând în evidenţă motivul, scopul pentru care înveţi.
Suie motivele pentru care înveţi, pentru a le avea mai clare în
•Minte deoarece cunoaşterea scopului învăţării măreşte mult
liiiuliimentul.

1433
14

 
 Deosebirea dintre realizările oamenilor este afectată de
ţelurile lor; oamenii nu sunt leneşi, numai că nu au ţeluri care să îi
însufleţ
însuf leţeas
ească.
că. In
Intr-
tr-un
un stu
studiu
diu reali
realizat
zat pe o pro
promoţ
moţieie de ab
absolve
solvenţ
nţi ai
Universităţii Yale s-a stabilit că doar 3%   dintre ei. aveau ţeluri
clare şi planuri de realizare a lor. După 20 de ani s-a constatat că
doar cei 3% aveau realizări demne de luat în seamă, iar din punct
de vedere
ve dere fi
financ
nanciar
iar o duceau mai bine decât to toţţf ceilal
ceilalţţi la un loc.

învăţarea este mai eficientă şi motivaţia este mai puternică

dacă unei stări de insucces îi urmează sau este aşteptată o stare de
succes. Nu există o motivaţie mai bună decât aceea de a vedea că
ai făcut progrese.. Cu cât înveţi mai mult, cu atât creşte dorinţa de
a învăţa. Orice acţiune reuşită este însoţită de o desfătare care te
incită spre o nouă acţiune de acelaşi fel şi cu cât pătrunzi mai în
 profunzime, cu atât ţi se va pă părea
rea ma
maii interesa
interesant.
nt. Atun
Atunci
ci când
descoperi tainele unei materii, o găseşti fascinantă. Pentru a

dobândi
Dacă
Da căentuziasmul,
an
anum învaţă
umititee lecţ
lecţii cât mai
ii ssau
au an
anumimulte
umite despre
te materii
mate rii lucrul
nu ţrespectiv.
i şşee par
interesante, încearcă să le tratezi ca pe un joc. Când abordezi
învăţarea sub forma unui joc, va apărea un interes profund pentru
lucruri
luc rurile
le care în
înai
ainte
nte ţi se pă
păreau
reau pplic
lictisi
tisitoar
toare.
e. Se şştie
tie că uneori, în
timpul jocului, copiii depun eforturi uriaşe; fac asta fără să se
 plângă,, fără să simtă obosea
 plângă obosealălă,, pentru că se joacă, iar joa joacaca se
asociază cu plăcerea. O muncă plăcută o efectuezi mulţmai rapiil
şi cu mai puţin efort decât una care nu îţi place. O activitate caro
 pentru cineva este o muncă obositoare, pentru altul poate fi cc ccva
va
 plă
 plăcut,
cut,cărel
mult relaxant.
teaxant. De aceea,
joci decât atu
atunci
nci când
că munceşti; înveţ
înveţi,
te joci şii, munceşti
trebuie săînsimţ
simţ i mul
acelaşi
timp, astfel încât învăţarea să fie o combinaţie între muncă ijl
 joacă, legând astfel plăplăcerea
cerea de ideea de învă
învăţţătură
tură-- Orice IcoplJ
 poate să înveţ
înveţe,
e, orice copil poate să înveţ
înveţee ma
maii bine, dar
dar,, numiiiill
atunci când îi place ceea ce face, va avea rezultate excelente.   j,j

 
 Atunci când nu-ţ
nu-ţii place o materie, te ia durerea de ca capp când te
apuci de învăţat; citeşti de zece ori o lecţie şi nu reţii mai nimic, în
timp ce materiile care îţi plac le înveţi uşor, „îţi intră uşor în cap”.
Dacăă o materie ţi se pare plictisit
Dac plictisitoare,
oare, va fi nevo
nevoie
ie de un efefort
ort
enorm pentru a învăţa ceea ce nu prezintă interes pentru tine.
Fiecare materie este însă frumoasă în felul ei, iar frumuseţea nu o
 poţi gă
găsi
si decât dacă o studie
studiezi
zi în profun
profunzime.
zime. Trebuie să fii foarte
activ tocmai pentru disciplina care te atrage cel mai puţin şi să
încerci să vezi de ce pentru alţii este atractivă, eventual discutând
cu elevii pe care îi atrage, căci entuziasmul altora poate fi
contagios. ^
Lecţiile care îţi plac, care te interesează, le înveţi mai repede,
cu mai puţin efort şi mai bine, în timp ce lecţiile care nu te atrag le
înveţţi fără plăcere, fii
înve fiindc
ndcăă trebu
trebuie.
ie. Este o legătură strânsă între
 plăcere
 plăcere şi randamentul învă învăţţării; un obiect care nu îţi
îţi place este
dificil! în primul
dificultăţi rând, înveţi.
atunci când nu-ţi place
Şi îţiobiectul respectiv
este greu deoarece
să înveţi la acestai
obiect pentru că ... nu îţi place. Dacă nu îţi place un anumit
obie; t, dacă nu te interesează, atunci înveţi mai greu, nu înţelegi şi
te cianui să: memorezi. Este un cerc vicios care are însă o ieşire.
Interesul depinde în mare măsură de concentrarea atenţiei şi se
influenţează reciproc. Folosind exerciţiile de concentrare a
atenţiei, po
poate
ate fi stâ
stârnit
rnit inter
interesul
esul ppentr
entruu orice obiect. înva
în vaţţă ziln
zilnic,
ic,
câte puţin, la obiectul care îţi creează dificultăţi, făcând, cu
uccastă ocazie, adevărate exerciţii de concentrare. Măreşte
 Nft
 N ftpptăm
tămânal cu câte 5 minute timpul de conce ntrare. După c iteva
concentrare.
 Nfflptăm
 N tămâni vei constata că obiectuobiectull respectiv începe să devină
Interesant. Iar atunci când obiectul începe să devină interesant, nu
Vtt m mai
ai tre
trebui
bui să te forforţţezi să înve
înveţţi, de
deoar
oarece
ece at
atenţ
enţia
ia devi
d evine
ne
tproupe automată Şi învăţarea devine mai uşoară, mai plăcută, mai
hipici ă, cu un efort mai mic.
145

4. Rolul emoţiilor
Pe scara evolutivă, partea raţională a creierului s-a dezvoltat
  pornin
 porn indd de la paparte
rteaa emoţ
emoţion
ională
ală, deci
eci „cre
„creie
ieru
rull emoţ
emoţiona
ional”
l” a
existat înaintea celui raţional. Descoperirile din ultimii ani au scos
în evidenţă faptul că arhitectura creierului oferă o poziţie
 p
 priv
rivile
ilegi
giată
ată pă
părţ
rţii em
emooţion
ionale,
ale, care reacţ
reacţio
ione
neaz
azăă mai rapid
rapid şi
şi care
care
devine un fel de santinelă capabilă să blocheze neocortexul, adică
acea
 pe
 perm parte
rmite
ite părţaii creierului
părţ emoţ
emoţiona
ionale lecăreia
a creii eru
creierseului
luatribuie
i să prprim gândirea.
imeaeasc Aceasta
scăă info
inform
rmaţ
aţii
direct de la simţuri, determinând o reacţie înainte ca informaţiile
şă ajungă la neocortex, ceea ce explică puterea emoţiei de a
copleşi raţionalul şi, de asemenea, să imprime în memorie
evenimentele susţinute puternic emoţional.
Tocmai de aceea, sentimentele sunt esenţiale pentru gândire;
Starea
Sta rea afectivă. (euforie,
(euforie, decepţie,
decepţie, tr tris
isteţ
teţe,
e, i j indiferenţă*
neîncredere) influenţează pozitiv sau negativ ritmul şi
 perfo
 perform
rmananţţele
ele în
învvăţări
rii.i.

Şocurile emoţionale au un impact devastator asupra.

limpezimii minţii. în astfel de momente, creierul emoţionali
stăpâneşte şi chiar paralizează gândirea. Emoţiile negativi
 p
 put
uter
erni
nice
ce abat
abat atenţ
atenţia spr
spree propr
propriaia lo
lorr pre
preoc
ocup
upar
aree şi,
şi, de ac
aceea* nu
nu
te mai poţi concentra asupra altui lucru. Sentimentele sunt atât de
intense, încât copleşesc orice alt gând. Tulburările emoţionale 
scad eficacitatea memoriei şi atunci nu mai poţi gândi logic.  în  
 p
 plu
lus,
s, expe
experie
rienţ
nţele
ele negegat
ativ
ivee tin
tindd să persi
persiste
ste în memor
emorieie ma
maii mult
decât
de cât cele pozitive
pozitive.. / *1 %
Pentru ca o informaţie să fie înregistrată trebuie să prezinte ,ifl
anumit interes, iar informaţia este cu atât mai interesantă cus cât j
este însoţită de o emoţie mai puternică.: Tocmai de aceeu
implicarea şişi entuziasmul,
entuziasmul, respectiv dispoziţ
dispoziţia în care te afli f i
146

reacţia faţă de ceea ce faci, aii un rol determinant asupra

 per
 perfo
form
rman
anţţelor
elor în
învvăţării.
rii. Est
Estee cl
clar
ar că îţi am
amin inte
teşşti ma
mai bine
bine un film
film
sau un roman decât oeartede'istorie, tocmai datorită conţinutului
emoţifâ
emoţ ifârt
rtal
aldefea
defealtltăăiintens
iintensita
italed
ledinpr
inprimil
imile:e:-'-' ' ' sttşs
sttşs !
;i iSe ştitiee căy
căy at
atun
uncici ccân
ând'
d'eş
eştti Supă
Supărat, nu mai* poţ poţi'i' să înveţ
înveţi;i; ia
iaff
 elevii vin adesea laişcoală cir .atâtea probleme, încât le esţe greu să
mai şi înveţe. De exemplu,) pentru un copil1ai cărui părinţii au
divorţat, mintea nu se mai opreşte prea mult asupra lucrurilor care
 paar, prin
 p rin com
comparaţ araţie
ie,, mărun
runte
te,, cum
cum ar fi învînvăţătură
turăll Gănd
ndur
uriîiîee de
disperare, de deznădejde şi de neajutorare le întrec pe toate
celelalte, emoţiile copleşesc puterea de concentrare,; iar
capacitatea cognitivă este blocată.
O stare de disconfort emoţional sau de stres poate să creeze
deficienţ
de ficienţe în capacitatea
capacitatea i n t e le c t u a lăr copilului,
copilului, , afectân
afectându du-i
-i
 poosib
 p sibili
ilită
tăţţililee de a învă
învăţţar Majonta
ajontatea
tea copi
copiilo
ilorr aud
aud de
de la îînc
ncep
eput ut că
că
„învăţarea, e&ţ e&ţe o trea
treabă-s
bă-ser
erio
ioas
asă”.
ă”. învăţ
învăţarea
area „ser
„seriioa
oasă”
să” condu
conduCe Ceiin
mod inevitabil la stres. în schimb, dacă învăţarea este legată de o
stare plăcută, va fi mai eficientă.
Contrar părerii generale, elevii care nu sunt sancţionaţi au
rezultate, mai
mai bune decât cei cărora ^j|j ^j|j şe apl
aplic
icăă sancţiuni
convenţionale, iar aceasta eşte valabil de la grădiniţă până la liceu,
într-un experiment,; s-au constituit trei grupe de elevi care aveau
de rezolvat probleme simple de aritmetică. Primului grup i se
■duceau elogii după rezolvarea problemelor din ziua precedentă,
Kelui de-al .doilea grup i şe, făceau observaţii, jar ultimul grup nu
B a nici lă
lăudat, nici
nici dojenit. :S-a
S-a constatat
constatat că cea mmai
ai eficace,
eficace, a fost
■feuda, deoarece ,se asocia cu instalarea, unor stări afective pozitive
Ktonifiante; utilitatea dojenilor scade pe măsură ce sunt aplicate
ftntinuu, deoarece produc stări afective neplăcute. învăţarea este
K i eficientă deci, dacă este urmată de recompensă recompensă şi nu de
Bdeapsă (ceartă, note mici). Cea mai ineficientă atitudine a celor 
147

din jur esfeinsă;indiferenţa, deoarece, în cazul ei, lipsesc trăirile

af
afec
ecttive (,44
(,44’’).). >
 j Cerce
Cercetă
tăril
rilee de psi
psiho
holog
logie
ie au de
demo
mons
nstrat
trat că elev
eleviiii ca
care
re su
sunt
nt
încurajaţi, apreciaţi, lăudaţi; au tendinţa .să-şi intensifice eforturile
devenind mai serioşi' şi mai conştiincioşi, iar cei:care sunt certaţi
sau pedepsiţi adesea, depun la început eforturi mai mari, dar cu
 timpul devin delăsători, simulanţi şi temători: /

Fig. 10 Efectele laudei, criticii şi indiferenţei asupra performanţei şcolarei

• Una'
Una' din
dintre
tre tr
treb
ebuin
uinţţele ccele
ele mai prof
profund
undee ale
ale om
omulu
uluii estd
dorinţa de a fi apreciat; de ăeeda, în timpul zilei, părinţii trebuie să;
laude cu măsură orice faptă buna sau progres făcut de copil, astfel
încât să îl sugestioneze‘pozitiv/ sa nu îl' critice şi să nu îl
cicălească mereu, ceea cS’îî poate crfea tot felul de complexei* de
teamă,' de inferioritate, de supuşenie exagerată; de pesimism-etca
Keîaţii conflictuale în cadrul 'famiiicl :saii anturajultri", precum şi
absenţe sau excesc de ordin afectiv generează stări psihi®
negative. Atmosfera de siguranţă şi exigenţă familială şi şcolarâj
d e ' cooperare şr: comcompetiţ
petiţie, de sprijin, de orientare ş i l do 
îndrumar
înd rumare,
e, est
estee ese
esenţ
nţia
ială
lă pen
pentr
truu învăţare.
are. |

C . ^ E H N I C I DE
D E ÎÎN
N V Ă Ţ A RE
R E E F IIC
C IE
IE N T A
  I,
 I, TEHN
TEHNICI
ICI DE ME
MEMOR
MORARE 
ARE 

1. Introducere

Din punctul de vedere al psihologiei, memoria ieste un proces

de cuno
cunoaşaşte
tere
re «şi-, r e f e r ă l a fixa
fi xare
rea,
a,■■>i păstr
păstrar
area
ea;j;j şi . ap
apooi;
reactualizarea unor;inf^rpaţiţ acumulate,îp gkperienţa trecută 4
 pers
 persooan
anei
ei,, n

Permanent apelăm ia memorie, chiar dacă nu .suntem

conştienţi de aceasta. Memona nu este implicată doar atunci câşd
trebuie să ne ne ami
amint
ntim
im cej
ejyya, .ea
.ea eest
ste«
e«pr
preze
ezent
ntăă -în toattoatee acţ
acţiuni
iunile
le
;ţoast
;ţoastre.
re. Fără memorie
memorieaagjjgfr
jjgfrppu am put
puteaea ş^ §|er
§|ergeni
geni;; ş|f
ş|fjj şă gândi
gândim.
m.
Oamenii
Oam enii sunt foarte sensibili dacă li ?se; pune în discuţie
Inteligenţa, în schimb faţă de memorie nu au aceleaşi, standarde.
Ba suiit mulţi care îşi fa9 publică dificultatea în a ţine minte,
ftlimeni nu-şi poate permite să afirme că nu este inteligent, dar îşi
 p
 per
erm
mititee săs afi
afirm
rmee că este
este uituc.
ituc. în ac aces
estt ..fe
..fel,l, sub
sub inf
influ
luen
enţţa
fcjrentulu
fcjrentului
fcportanţăi agene
general
ral de opin
opinie,
memoriei^yşurinţa ie, cu
se care
încurajează
încura
ne jează -jde
jd eesă
permitem a acceptăm
lipsei. jfe
jfe
Hiavem o mentorie proastă, nu este recompensată de. aţenţia care
■ tr
tree b u i acor
acordat
datăă rezolv
rezolvăării acest
acestei
ei proble
pro bleme/
me/;;

în general, deosebirile dintre oameni în ceea ce priveşte

fondul ereditar al memoriei sunt foarte mici; sunt foarte puţini cei
care se nasc cu o memorie foarte slabă sau deosebit de bună.
Pentru, a-ţi dezvolta memoria este nevoie în primul rând să o
cunoşti pentru a avea un barem iniţial la care să te raportezi şi
 pentru a co
constata
nstata progresul (vezi, de exemplu, 23 la Bibliografie).
Testarea iniţială asigură o radiografiere a memoriei pentru a găsi
 punctele tari şi pe cele slabe
slabe.. Majoritatea problemelor de memo
memorie
rie
sunt în general false, fiind mai mult probleme legate de factori
 secundari sau condiţionali ca lipsa atenţiei, stări de oboseală etc.

în istorie sunt consemnate performanţe în domeniul

memorării de-a dreptul incredibile, oameni care erau adevărate
 biblioteci ambulante. Aceste cazuri denotă posibilităţile enorme
de care dispune mintea umană şi că limitările nu ne aparţin decât
în măsura în care noi le acceptăm şi în măsura în care nu încercăm
să trecem dincolo de ele. Un astfel de exemplu îl constituie
gazetarul rus V. Şeresvski. Despre el s-a scris o carte fascinantă
(„Mintea unui mnemotehnician”) şi a ajuns să fie cunoscut în
toată lumea drept „Omul cu memorie perfectă”. El avea'o
memorie „fantastică”, putând să reproducă perfect sute de cifre,
şiruri lungi de silabe lipsite de sens, cuvinte din limbi pe care nu
le cunoştea şi formule complicate. El nu lua niciodată notiţe şi îi
 părea ceva absolut normal să repete, cuvâcuvânt
nt cu cuvânt, tot ceea cc
auzea. Se părea că nu există nici o limită pentru cantitatea dc
informaţie pe care o putea stoca în memorie. Materialul prezentul
o singură dată era reproduş fără greşeală de la început sau de la 
mijloc la sfârşit, în ordine inversă, iar performanţa reproducerii nifl
era afectată de trecerea timpului (chiar şi după 2 0   de &M
reproducea intact!). Memorarea se;făcea fără efort, iar reprodiwj
cerea era la fel de simplă ca o lectură. El a fost studiat ani de zilflj
150
150

de psihologii ruşi care încercau să descopere secretul memoriei

 perfecte.. S-a stabilit că el
 perfecte el folosea, de fapt,,o
fap t,,o tehnică a simbolurilor
cu asociaţii surprinzătoare. Secretul său era o remarcabilă
capacitate imagistică, care funcţiona automat (vezi C.IV.4). Orice
informaţie era codificată într-o manieră proprie, sub formă de
imagini vii în care erau implicate toate simţurile (sinestezie);
 pentru el un cuvânt sau sau un număr avea corespondenţe şi în alte
sisteme senzoria
se nzorialele (17,23). El avea dificultăţi eno enorme
rme cu ...
uitarea. In cele din urmă a pus la punct o manieră ingenioasă
 pentru a uita:
uita: îşi
îşi imagina informaţiile scrise pe o tablă şi, când
dorea să le uite, îşi imagina că şterge tabla!
Zeci de ani sovieticii s-au concentrat cu încăpăţânare asupra
unor astfel de oameni cu memorie perfectă, pornind de la premisa
că, dacă un om poate aşa ceva, atunci şi alţii ar putea reuşi.
 Dar, după cum s-a demonstrat prin hipnoză regresivă şi
anumite experienţe efectuate pe creier, supermemoria poate să
apară la orice om. Majoritatea psihologilor (într-o statistică

recentă
nelimitată84% dintre ei) consideră
şi permanentă, afirmând căcă memoria este nupractic
informaţiile sunt
 pierdu
 pie rdute,
te, ci, mai
mai degrabă
degrabă, ind
indisponibile
isponibile prin lipsă de accesibilitate.
Memoria este un rezervor care păstrează tot ceea ce ţi s-a
întâmplat. In subconştient este fixat tot, numele tuturor colegilor
diri clasele primare, ceea ce au spus cei din jur când te aflai în
slare
slare de in incon
conşştienţ
tie nţăă pe mmasa
asa de ooperaţ
peraţii,
ii, numere
num erele
le tuturo
tut urorr
maşinilor pe care le-ai văzut în drum spre şcoală etc.
In anumite stări, mintea poate accesa orice informaţie din
mbconştient.
aminteşte perfect De exemplu, în stare decare
orice informaţie hipnoză, oricare
i-a intrat om îşi
în câmpul
»mi.ştiinţei, chiar dacă nu a fost conştient: de exemplu, câţi paşi a
MWut în ziziua
ua respec
respectiv
tivă,
ă, preţ
preţul
ul ori
oricărui
cărui articol
arti col aflat
afl at într
într-o
-o vitr
vitrin
inăă
 prr lâ
 p lâng
ngăă car
caree a trecut, ce a făcut acum zece ani,ani, în aceeaş
aceeaşi zi şi la

151

aceeaşi oră, orice percepţie neconştientizată. De fapt nu este vorba

de o reamintire, ci de o retrăire a evenimentelor respective care
 pot fi descrise
descrise cu lux de amă
amănun
nunte.
te.
în condiţii normale, creierul poate să acorde atenţie numai
 pentru 126 de biţi'
biţi' de informaţie pe se secu
cund
ndă,.
ă,.deş
deşii permanent
mintea este' inundată cu mult mai multe informaţii care sunt
 blocatee înainte să ajungă la nivelul conş
 blocat conştientului,
tientului, dar asta nu
înseamnă că sunt pierdute. Prin implantarea unor electrozi în
creier şi stimulare electrică, Wilder Graves, neurofiziolog şi
cerebrochirurg canadian, a realizat evocarea unor amintiri exacte,
fără a se pierde nici un detaliu, demonstrând astfel că toată 
experienţa omului este păstrată în cele mai mici amănunte.
Potenţial ne putem aminti aproape tot, dar multe lucruri sunt atât
de adânc implantate în subconştient, încât nu pot fi scoase uşor la
suprafaţă. S-a stabilit astfel că tulburările de memorie sunt destul
 de rare, principala problemă a memoriei nefiind înmagazinarea, ci
regăsirea informaţiilor, adică aducerea-aminte, care este legată de
organizarea lor. Memoria este asemănată adesea cu o bibliotecă;
 pentru ca biblioteca să fie util
utilăă, informaţiile trebuie organizate şi
catalogate. Dacă informaţia nu este organizată şi sistematizată, nu
 poate fi accesată atun
atunci ci când dore
doreşşti - ca şi când că cărţ
rţile di
dinn
 bibliotecă ar fi puse la îîntâmpla
ntâmplare,re, ba ma
maii mult, ca şşii când paginil
paginilee
ar fi rupte şi amestecate (de aceea informaţiile nu pot fî accesate
sau regăsite).

Deşi există anumite zone care au o legătură mai mare cu

memoria, nu există nici o zonă care să poată fi considerată depozit
al amintirilor; se pare că memoria este difuzată în toată masa
cerebrală.. Iniţial,
cerebrală Iniţial, capacitatea
capacita tea eno
enormă
rmă de memorare a fost legată ddaa
numărul foarte mare de neuroni, aproape 30 de miliarde. S-fl 
stabilit apoi că mai importante sunt conexiunile dintre ei, deoarcco
informaţiile nu sunt stocate în neuroni, ci în reţele de neuroni
1522
15

Majoritatea teoriilor leagă acum memoria de numărul de legături

sinaptice. Dacă fiecare

dezvolta 10.000 dintre ceica
  de conexiuni, 30 de miliarde
capacitate a de a de
pacitatea neuroni
stoca
s toca poate
informaţ
informaţii
ii
apare .într-adevăr copleşitoare. Estimările Variază de la 10 lă
 puterea 50
50,, până.la
până.la 10 la puterea 6000 de biţi. Şi într-o extremă
extremă,, şi
în cealaltă, cifrele sunt astronomice. Acest imens depozit de
memorie pune serioase
serioase,, proble
probleme
me legate de găsirea şi şi activarea
informaţiilor conţinute. Avem la dispoziţie cel mai performant
calculator dar, din păcate, nu avem şi un manual de utilizare!
în ciuda acestor performanţe uriaşe ale creierului uman,
majoritatea nu poate să-şi amintească ce a mâncat în urmă cu o
săptă
săptămână
mână!! Omul stă foarte pr prost
ost în ceea ce priveş
priveşte
te reactualizarea
rea ctualizarea
detaliilor unor evenimente care se desfăşoară zilnic sau ale unor
obiecte pe care le foloseşte frecvent. într-un experiment realizat
de cercetătorii americani, ;prin care s-a cerut mai multor oameni
să-şi reamintească cum a fost vremea în urmă cu o săptămână, s-a
constatat că relatările lor nu erau cu nimic mai exacte decât dacă
 ar fi făcut previziuni despre timpul probabil de peste o săptămână
(!),, iar, atunci când
(!) câ nd s-
s-aa cerut unor
uno r subiecţi
subiecţi să redea elemen
el ementele
tele de
 p
 pee moneda de un cen cent,t, în medie,
medie, au fost reactualiz
reactualizate
ate numai tre
treii
din cele opt elemente.
Uitar ea poa
Uitarea poate
te fi defini
definită
tă ca eşec
eşec în recuperarea
recupe rarea une
uneii informaţ
informaţiiii
cunoscută cândva
cândva,, fi
fiind
ind doa
doarr o problemă
prob lemă de regăsire a informa
informaţţiei
$i nu de pierdere a ei. Cauzele uitării sunt numeroase (oboseală,
surmenaj, anxietate), dar, în primul rând, este insuficienta sau
 proa
 proast
staa organizare a învă
învăţţării raportată la înţ
înţelegerea
elegerea materialului,
metodele de memorare şi recapitulare. Adesea dăm vina pe
memorie, considerând că avem o memorie slabă, când, de fapt,
K a de întipărire
importante ss-a
cauze ale -auitării
desfăş
desfăşurat
uratlipsa
este deficitar. Un
Unaa dintre
de atenţie; cele toate
în esenţă, mai
I problemele de memorie îşi au originea în aceea că ne lăsăm prinşi
1533
15

în ceea ce facem; suntem absenţi sau, dimpotrivă, absorbiţi de

ceeaUitarea
ce facem. (care este deci relativă) constituie un fenomen natural,
 pozitiv şi nece necesar
sar în anumite condiţ condiţii.
ii. Nu uitarea în sine este
negativă, ei uitarea'a ceea ce am fi dorit să nu uităm! Posedarea
unor cunoştinţe, dar incapacitatea de a le, accesa constituie o
experienţă foarte frecventă. Astffcl, uneori, recunoşti pe cineva de
îndatăă, fără efort, alteor
îndat alteorii treb
trebuie
uie să „scormon
„sco rmoneşeşti’
ti’**’ în min
minte
te pentr
pe ntruu
a-ţ
a-ţi reaminti cine este, unde l-ai cunoscut, cum îl cheamă. Sunt
situaţiiii în ccare
situaţ are eş
eştiti sigu
sigurr că şştii
tii rrăăspun
spunsul
sul la o într
întrebaebare
re („îţ
(„îţii stă pe
vârful limbii”), cu toate că nu îl poţi oferi. în astfel de situaţii, un
mic indiciu este
totalitate. est e suficien
suficientt pentru recupe
recuperarea
rarea informaţ
infor maţiei
iei în
Uitarea poate avea diverse forme, de la uitarea numelui unui
fost coleg de şcoală, până la uitarea unor lucruri foarte importante
ca de exemplu, cazurile unor piloţi de avion care au uitat să
coboare trenul de aterizare sau al unor medici care au uitat diferite
obiecte în corpul pacie
pacienţ
nţilor
ilor în urma in
interve
tervenţ
nţiilor
iilor chirurgicale.
c hirurgicale.
 2. Legi ale m
memor
emoriei
iei

Memoria nu acţionează haotic, ci se conduce după o serie dc

legi, care, cunoscute,
cunosc ute, te pot p ot ajuta foa
foarte
rte mul
multt atunci câ
când
nd înveţi.
- Conform datelor psihologiei cogniti cognitive,ve, omul reţine
reţine 10% din
ceea ce citeşte, 20% din ce aude, 30% din ce vede, 50% din co
vede şi aude în acelaşi timp, 80% din ce spune şi 90% din c’fl
spune şi face în acelaşi timp. De aceea, cea mai bună metod;i sA
reţii ce ai învăţat este să predai altora. Se ştie că, de regulă, elevii ]
 buni expli
explică
că şşii celorlalţ
celorlalţi;i; s-ar put
putea
ea ccăă eeii să fie buni tocmai pc
pcnl
nlM
M
că explică
explic ă alto
altora!
ra!

15
1544

- Uita
Uitarea
rea începe
încep e imediat
imed iat după ce ai învăţ
învăţat,
at, fiind rapida la
început, apoi se diminuează treptat, ritmul uitării fiind, mai
degrabă, logaritmic
la învăţare când, dindecât
ceea liniar şi se stabilizează
ce ai învăţat, după
a mai rămas doar7-81 0zile dc
% (23,
40).

Fig. 11 Evolu ia materialului re inut

(1) după
după repet
repetăă ri eş al
alona
onate
te
(2) după
după învă are concentrată
concentrată
 - în caz
cazul
ul în
învăţ
văţării
ării „în sa
saltltur
uri7
i7’’ şi a memo
memorări
răriii fo
forţ
rţat
ate,
e, în
 p
 pri
rimmele
ele 3 zile, dacă nu revezi cunoştinţ
cunoştinţele, uiţi peste 80% din ele. ele.
iVnti u a preveni uitarea din primele zile, trebuie să repeţi în prima
■I după învăţare. în conformitate cu modul de funcţionare a
ttii'moriei de lungă durată, perioadele cele mai eficiente pentru
MWlurc sunt a doua zi, apoi peste o săptămână, peste o lună şi
i l e şase luni.
* Mult ti
timp
mp s-a
s-a cre
crezu
zutt că între
între num
număăru rull re
repe
petă
tări
rilo
lorr şi
şi cali
calita
tate
teaa
 pHiîn
 pH iînrâr
rârii
ii ar fi o de
dependenţ
pendenţăă liniară
liniară.. Sunt destui care mai mai cred că, că,
Htelllnd de mai multe Ori, vor şti mai bine. Repetările sunt

155

necesare, dar nu şi suficiente; dacă; sunt prea puţine, nu se

realizează învăţarea, dacă sunt prea multe, apare fenomenul de
inhibiţ
inhib iţie
ie sau chiar
ch iar de
de respingere.
res pingere. Atenţ
Atenţia scade
sc ade o dată
dat ă cu creş
cre şterea
tere a
numărului de repetiţii şi, deci, ultimele aduc mult mai puţin folos.
 Nu orice repetiţie asigură combaterea uitării,uitării, ci doar cea optimă
din punct de vedere al numărului şi al distribuţiei în timp.
Repetiţiile eşalonate, separate în timp, sunt mai productive decât
cele comasate, care presupun repetarea integrală a materialului de
atâtea ori până când este memorat, deoarece înlătură monotonia şi
oboseala specifice repetărilor comasate şi asigură memoriei
răgazul pentru
pentr u a-şi
a-şi organiz
organizaa şişi siste
si stemati
matizaza informaţ
informaţiile. Este
 productivăă repetarea activă
 productiv activă,, independentă (în lipsa testului),
 bazată (citirea
 pasivă pe irea);
(cit redarea
); textului, folosind cuvinte proprii, şi nu cea
- Se pare că uitarea se produce până la un anumit punct, după
circa doi ani pierderile de memorie fiind foarte reduse. Dc
exemplu, s-a constatat că cei care au învăţat o limbă străină la
şcoală uită rapid în primii doi ani, după care uitarea este foarte
redusă.
- După cum se ştie, dezvăţarea este de 10 ori mai grea decât
învăţarea. Ai grijă, deci, să înveţi corect de la început! Nu trebuit'
să treci mai departe până nu ai învăţat foarte bine fiecare lecţie.  M 
- Elevii ştiu că, dacă învaţă pentru o anumită zi, pentru o
 anumită oră, şi nu sunt ascultaţi în acea zi şi la acea oră, peste
câteva zile uită totul şi trebuie să reia învăţarea. In acest caz intrfl
în acţiune una din legile memoriei care arată că „memorarciM
 pentru o anumită
anum ită dată condiţionează
condiţionează uitarea după acea dată”. C6n(!
înveţi pentru o anumită dată, mai ales dacă nu eşti ascultat clin
cunoştinţele respective, peste câteva zile vei uita aproape tot ţtj
învăţţarea trebuie
învă treb uie.re
.relua
luată.
tă. S-a stabilit că cei care învaţă l'Ar|J
termen, după trei luni reţin 76% din ce au învăţat, iar cei otf 

156

termen numai 8 %! O dată cu fixarea reţinerii pentru o anumită

datăă se progra
dat programeaz
meazăă şişi uitarea.
- Dacă învăţării i s-au ataşat anumite date, amânarea sau
nerespectarea
neres pectarea termenului de ascultare influenţează influenţează negativ
rezultatele învăţării; rezultatele cele mai buae se obţin atunci
când elevii
ele vii sun
suntt ascultaţi
ascultaţi la terme
termenul
nul stabilit.
- învăţarea sub presiunea examenelor sau a termenelor este
eficientă, dar, ulterior, trebuie prevenită uitarea care tinde să se
instaleze. Din păcate, elevii învaţă doar pentru când sunt
ascultaţi; dacă sunt testaţi peste câteva săptămâni (neanunţat)
rezultatele sunt dezastruoase. Nu degeaba se spune despre
cultura
cult ura unui om că repre
reprezintă
zintă „ceea
„cee a ce a ră
rămas
mas după ce uitarea şi-
a făcut
făcutjocul”.
jocu l”.
- Memorarea
Memorare a este cu atât mai dificilă cu cât materialul
materialu l este mai
complex
comp lex şi
şi mai lung. ReRelaţ
laţia
ia nu este
es te însă
în să liniară;
liniară; ddacă
acă materialu
mater ialull
creşte în progresie aritmetică, timpul de memorare creşte în
 progresie geometrică
geometrică.. Dacă pe pentru
ntru a reţine
reţine 50 de cuvinte sunt
necesare 2 minute, pentru 100 de cuvinte vor fi necesare 9
minute, iar penpentru
tru 10
1000
00 de cuvinte 16 1655 de
de minute.
- Materialul cu înţeles este păstrat mai bine şi mai mult timp
decât cel fară sens. Materialul cu sens se păstrează în funcţie de
modul cum s-a făcut memorarea - textuală sau pe baza ideilor
 principal
 prin cipale.
e. Volumul
Volumul păstrării
păstrării textuale scade cu timpul, în timp ce
 păstrarea
 păstrarea ideilor
ele cuprincipale
Materialele
Material c areşşiau
sens, care i a conţinutului
o semnificaţ
semni esenţ
ficaţie,
ie, ialsunt
ccare
are creşte.
creşagreabile
te. ile
agreab
sau creează o stare afectivă pozitivă, sunt memorate mai uşor
 ilocâtt cele fără sens sau dezagreabile.
ilocâ dezagreabi le. Pent
Pentru
ru a memora 15 silabe
Iară sens sunt necesare aproximativ 20 de repetiţii, pentru 15
cuvinte 8  repetiţii,
repetiţii, iiar
ar pentru 15 cuvinte legate
l egate într-o frază
f rază numai
,1 repetiţ
repetiţii (dacă
(d acă nu se aplică tehnici de memorare).

157

- în în.. cazul
cazul unuL
unuLm
mateE
ateEial,
ial, mai amplu se reţ
re ţin
inee mai
mai hi
hine
ne.. încep
înc eputu
utull
şi sfârşitul, de aceea trebuie să acorzi mai multă atenţie părţii de
mijloc (44).

% Reproduc erea ,

100

90

80;
r|ft

60

50

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 rt)
Locu
Locull elementelor
elementelor în serie ' ^
Fig.
ig. 12 începutul ş i sfârş itul unei
unei sserii
erii se re in
in mai
mai bine decât mijlocul ei ^

- O dată cu creşterea volumului materialului, scade procentul

 păstră
 păstrării,
rii, curba uitării
uitării ap
aprop
ropiin
iindu-
du-se
se de cea a unui mater
material
ial lip
lipsitM
itMc
sens. Deci, în condiţiile
condiţiile supraîncă
supraî ncărcă
rcării,
rii, uitare
ui tareaa se apropie de cazul
cazul
memorării mecanice. Cunoştinţele fără legătură între ele se uită m  
 procent
 proce nt de 70-90%
70-90% în primele
primele 3 zile
zile..
- Intelectul sesizează
s esizează şi reţine
reţine mai bine deosebirile, cont contrarast
ste®
e®
decât asemănările
asemănările şi elementele
elementele repetitive.
repetitive.
- S-a ajuns la
l a concluzia că omul
omul este predispus să uite în î n situaţ
situ aţiiii
 care implică:
implică: nume de lucruri, de per
persoane
soane sau cuvinte
cuvint e noi; num
numcrS
şi date; lucruri neplăcute; ceea ce a învăţat abia cât să ţină minH
fapte care intră în contradicţie cu credinţele şi mentalităţii#!
 propr
 proprii;
ii; ceea ce învaţă mecan
mecanic
ic ca un tocilar;
tocilar; gre
greşşelile
elile propr
proprii^B
ii^B

1588
15

- Depunerea unui efort voluntar, adică memorarea unui text în

mod logic, bazat pe înţelegere şi urmând a  fi redat cu •cuvinte
 prop
 proprii
rii,, este
este mai produc
productiv
tivăă decâ
decâtt mem
memor
orar
area
ea lui
lui pe de rost
rost.. O
lecţie este înţeleasă (învăţată) atunci când poţi să;o expui folosind
cuvint
cuvinte e proprii
proprii şmecanică
Memorarea i nu săsă repeţi
repeţ i peladinafară
duce dinafar ă ceea-ce
învăţarea ai citit.
formală, citit.
adică doar a
formelor verbale, nu.şi a conţinutului logic; se reţine numai fonna
de expunere, nu .şi ideea. Ea este numai aparent eficientă - sau de
moment (cine nu a luat un 10 fără să fi înţeles.nimic din ceea ce a
memorat!). Dacă memorezi pe bază de toceală» ştii în ziua
respectivă, dar peste câteva zile nu mai ştii nimic. In plus, efortul
necesar pentru a învăţa pe de rost, „papagaliceşte”, este prea mare.
 A Eşţe foarte greu să memorezi ceva ce nu înţelegi. încearcă
de exemplu să înveţi o poezie dinti-o limbă pe care nu o cunoşti.
Tot lafej este.cu matematica, fizica şi chimia; dacă sunt elemente
 pee care
 p care :nu
nu le.
le. cunoş
unoşti
ti,, (lu
(lucrur
crurii pred
predat
atee ante
anteri
rior
or),
), îţ
îţi va fi foar
foarte
te greu
greu
să memorezi şi cu atât mai mult să înţelegi. Tocmai, de aceea
aceste materii sunt considerate de-către majoritatea -elevilor cele
mai dificile, deoarece seamănă în mare parte cu învăţarea unei
limbi străine. Când nu ai înţeles anumite lucruri, nu te sfii să-ţi
[întrebi profesorii sau colegii; nu există nimeni care să ştie absolut
tot, de aceea nu este nici un fel de ruşine să întrebi.
Evită memorarea fidelă a textului, încercarea de a reţine totul
mecanic, fără înţelegere. Memorarea logică, bazată pe înţelegere
HSte de 20 de ori mai productivă decât cea mecanică. Cu. cât
imater
im aterialul
ialul de memorat
memorat este este proces
procesat'at' mai profund - analizat şi
 pll
 p llţţele
eles - cu atât
atât va fi reţinut
inut mai bine
bine,, deoar
eoarec
ecee oferă
oferă maimai mul
ulte
te
kcore memoriei, mai multe indicii de recuperare.
- De foarte multe ori elevii, cad în capcană considerând că-,
Mucfi au înţeles uşor anumite informaţii atunci când le-au citit sau-
 Mucfi au înţeles uşor anumite informaţii atunci când le au citit sau
l | t i u i ascultat, asta înseamnă că le-au şi reţinut. Deşi. gândirea şl
■judecata facilitează memorarea, cele două procese sunt diferite şi.
159

unul nu-1  imp

i mplică
lică în mod necesar
necesa r pe celălalt;
celălalt; aşa
aşa cum înţeleg
înţelegerea
erea
unui text
tex t nu înseam
înse amnănă >neapărat
neap ărat şi
şi memorarea
mem orarea luiflu if la fel nici
memorarea unui text nu înseamnă neapărat înţelegerea lui.
- Nu încerca sât'înveţi atunci când eşti obosit, bolnav-:sau
nervos, deoarece emoţiile negative şi apatia afectează capacitatea
de memorare.
- Reconstituirea mediului în care s-â făcut învăţarea (atât a
celui extern, cât şi a stării interioare) uşurează reactualizarea.
Intr-un
Intr-un exp
e xperi
erim
m ental
en talii s-a dat unor
un or subiecţi
subiecţi aflaţ
aflaţi în stare de
 beţie,
 beţie, să m emor
em orezezee anum
an umiteite cuvin
cuv inte.
te. A doua
do ua zi*‘
i*‘Mi şi-au
i-a u amin
am intit
tit
mare lucru; dar când :s-au îmbătat din nou,: şi-au amintit'
majoritatea
major itatea cuvintelor.
cuvintel or. Tocmai de aceea, când câ nd eşti
eşti bine
b ine dispu
dispus,
s, îţi
aminteşşti de
aminte d e evenime
even imente
nte fericite,wiar evenimentele
evenim entele triste
t riste ţi
ţi le
aminteşti când eşti supărat, deoarece stările respective intră în
rezo nanţă.
rezonanţ ă. In acest
aces t fel" i se creeaz
cre eazăă un
u n cerc vicios; o perso pe rsoan
anăă
depresivă
depre sivă se
se va
v a simţi din ce în ce mai rău, rău, deoarece
deo arece sunt
s unt reactivate
reactiva te
stările asemănătoare din trecut.
- în timpul învăţării încearcă să-fii bine dispus, deoarece îţi
aminteş
amin teşti
ti cel măi bine b ine când
cân d iţe
iţe şti în toane
toa ne bune
bu ne”'
”'.- Versu
Ve rsurile
rile
frumoase sunt reţinute mai bine şi pentru că sunt însoţite de o
 bună
 bu nă disp
d ispozi
oziţţie.
- Ambianţ
Am bianţaa stimulatoare - muzică, muzică, culori, arome® facilitează
facilitează
memorarea
mem orarea (faţă
(faţă de cea inhibitoare
inh ibitoare sau indiferentă.
indiferen tă. Vezi A.I).

3. Creea
Creează
ză legături între iinfo
nform
rmaţii!
aţii!

Elem entull de-

Elementu de - bază ăl
ăl memorării este realizarea
realiz area de legături
legături
asociative între informaţiile respective şi» cele existente deja  în
memorie, elementele iniţiale acţionând ca indicii de recuperarc
 pent
 pe ntru
ru elem
ele m ente
en tele
le noi.
 160

Atunci când apare o informaţie, creierul caută mai întâi în

 bazaa de date
 baz da te propri
pro priee da
dacă
că o rec
recuno
unoaş
aşte.
te. D ac
acăă est
estee si
simm ila
ilară
ră ccuu ce
ceva
va
deja cunoscut, o va lega de aceasta. Dacă informaţia este complet
nouă, trebuie creată o legătură nouă. De aceea, primul pas spre
memo
me morare
rare es
este
te de a lega info
inform
rmaţaţia
ia nouă de ceva de deja
ja cunoscut.
Creierul nu poate evalua aanum numite
ite informaţ
informaţii ii decât raportâ
raportându-
ndu-le le la
altele, de aceea, pentru a putea reţine o informaţie şi pentru a o
accesa uşor atunci când doreşti, trebuie să o asociezi cu ceva deja
cunoscut. Atunci când citeşti sau asculţi, trebuie să fii activ faţă de
informaţiile respective, să faci legături cu ceea ce ştii deja, unde se
 pot folo
folosi
si etc.

După ce informaţia este filtrată şi modulată de eul conştient,

este procesată în subconştient unde este stocată, constituind
memoria.
mem oria. M ememoria
oria func
funcţţiona
ională
lă rep
reprez
rezintă
intă capac
capacitatea
itatea de a reţ
reţine
ine
toate informaţiile relevante în raport cu munca de efectuat, de la o
simplă operaţie aritmetică, până la a percepe ideea unei cărţi.
Această funcţie este îndeplinită de cortexul prefrontal.
In faza
faz a de sstocar
tocare,
e, ddup
upăă ce a fo
fost
st înţ
înţelea
eleasă,
să, inf
inform
ormaţ
aţia
ia in
intră
tră în
memoria de scurtă durată (MSD) cu reţinere de 1-10 secunde şi
apoi în memoria de lungă durată (MLD) cu reţinere de săptămâni,
luni şi chiar ani. MSD nu poate cuprinde mai mult de 6   - 10
clemente deodată
deod ată.. M
MSDSD fufuncţ
ncţionea
ioneazăză ca o memorie
mem orie temtempora
porarără ce
conservă prezentul atât timp cât este necesar pentru a decide ce
 păstră
 păstrăm m şicerebrale
emisferei ce nu tre trebu
buie
ie săîn păstrăm
stângi, din el. de
zona apropiată M SD es
este
te vorbirii.
centrul as
asoc
ociat
iatăă
MLD este localizată în structurile mai profunde din zona lobilor
temporali. De aceea, în cazul MSD, materialul este prelucrat în
generali pe baza sonorităţii cuvintelor, în timp ce, pentru MLD,
incinerarea depinde în primul rând de sens. în principiu, pentru ca
o informaţie
informaţie să treactreacăă din MSD în ML MLD D tre
trebuie
buie să fie re
repet
petată
ată sau
KAl'
Al'iic preluc
pre lucrat
ratăă logic. De la prim
primul
ul con
contac
tactt cu in
inform
formaţ
aţia,
ia, pâ
până
nă la
 161
161

intrarea ei în MLD este o cale lungă, existând pe parcurs

numeroase filtre cu rolul de a limita cantitatea finală de informaţii
la ceea ce este important. Rata uitării din MSD este foarte mare; în
 primele 5 minute după memorarea unor-elemente se uită 40% din
ele,
MLD constituie baza de date,ce poate fi accesată atunci când
doreşti. Funcţiile MSD sunt independente de ale MLD, deşi
colaborează strâns. MSD păstrează informaţiile până decizi ce să
faci cu ele. Ele pot fi plasate ulterior în MLD sau în „Recicle
Ben”. Informaţiile rămân pe ecranul conştiinţei numai atâta timp
cât lucrezi cu ele, apoi trebuie depozitate undeva, de aceea trebuie
să decizi dacă le salvezi sau dacă le arunci, respectiv să ai un
motiv pentru care să reţii şi să păstrezi informaţiile în formă
activă, care să permită apelarea lor atunci când doreşti.
Informaţiile trebuie să rămână în memorie într-un dosar activ,;
oricând accesibil,,; şi nu aruncate în nişte unghere la întâmplare.
Pentru ca dosarul să fie activ, trebuie, apelat periodic. Folosind
 periodic informaţ
inform aţiile
iile respective se consolideaz
conso lideazăă reţeaua
reţeaua neurală
neura lă şi
şi
interconexiunile nervoase şi, cu cât vor fi utilizate mai frecvent,
cu atât vor deveni mai uşor accesibile, iar, dacă foloseşti periodic
anumite informaţii, accesarea lor devine apoi automată. Fă un plan
 pentru accesarea periodică
periodic ă a informaţ
informaţiilor
iilor conform legii de a
repeta după,o zi, o săptămână, o lună şi după şase luni; aceasla
trebuie să devină o activitate obligatorie şi planificată.

este Modul de în
procesată reţinere
timpul aînvăţării,
informaţiei
aşa depinde de bibliotecă
cum într-o cât de „profund"
găsi h m 
unei cărţi este condiţionată de o catalogare bună. Procesarea
superficială a unei
unei informaţ
in formaţii asigură o reactualizare slab
slabăă. C t i
mai bună procesare se realizează prin înţelegerea informaţiei yl
crearea de legături între ea şi altele similare, deoarece accesflflj
memoria prin folosirea unor repere, indicii sau legături. Poezii»

1622
16
 

sunt uşor de memorat şi pentru că, datorită rimei şi ritmului

 propriu,
 prop riu, vers
versurile
urile anteri
anterioare co nstituiee în indicii de recuperare
oare se constitui recuperare 
 pentru
 pen tru cele
c ele următoare.
Cu cât
câ t o inform
informaţaţie
ie este mai prec
precisis clasificată,
clasific ată, cu atât va pute
puteaa
fi accesată mai uşor. Din practică fiecare ştim că ne reamintim
mai uşor ceva ce am uitat, dacă ne gândim la diferite elemente
colaterale pornind ca un detectiv la căutare de indicii; prima literă
a cuvântului, unde s-a întâmplat, în ce zi era etc. Primele indicii de
recuperare sunt cele care au fost prelucrate conştient, dar mai sunt
şi altele preluate inconştient şi de care ne putem aminti
întâmplător.
Atunci când ai de memorat cifre, denumiri, elemente fără
legătură întîntre
re eele,
le, înc
încear
earcă
că să le dai o se semnific
mnificaţ
aţie,
ie, cchia
hiarr
artificială. C.u cât sunt implicate mai multe elemente, cu atât vor
interveni mai multe ancore care. vor fixa informaţiile în memorie
şi vor fi mai multe căi pentru re-amintire.
Unui grup de copii i s-a cerut să memoreze o serie de cuvinte-
 perechi
 perec hi fără nici o indicaţie
indicaţie tehnică, iar
ia r altui grup i s-a cerut
acelaşi lucru cu indicaţia de a descoperi, în prealabil, un cuvânt
sauu o ide
sa ideee - aşaşaa ziş
zişii „„mediat
mediatori”
ori” - care le
leagă
agă termen
termeniiii fiec
fiecăărei
 perechi
 per echi,, dâ
dând
nd asocierii lor un oarecare
oarecar e sens. Cei care au folofolosit
sit
mediatori au găsit al doilea cuvânt în procent de 95%, iar cei fără
mediatori 5%!
Mulţi oameni fac apel la astfel de mediatori în viaţa de toate

/ilele: soneria
 plivirea unuictceas,
unui obie
obiect comunun nod
(de laexemplu,
batistă,
exemp lu, un semn
papuccpelă
papu mână,
lăsat
sat în
nti|locul camerei), pentru a le aminti diferite lucruri: să stingă la
llmp focul la aragaz, să dea un telefon important la un anumit
BOinent al zilei, să ia un medicament etc. Dacă vrei să-ţi aminteşti
tttvv u diminea
ttt dim ineaţţa este suficie
suficient
nt de exemplu
exe mplu să schimbi po poziţ
ziţia
ia
[ifiiMilui deşteptător. Aceste modificări vizibile şi izbitoare ale

1633
16
 

unor lucruri din jur realizează un fel de programare a unui ceas

intern cu alarmă.
Transformă activităţile cotidiene în mijloace mnemotehnice,
generând conştient anumite „automatisme”; obişnuieşte-te să laşi
întotde
înt otdeauna
auna ch
chei
eile
le'' de la casă în acelaş
acelaşii loc, aalege
lege un colţ în
apropierea uşii unde să pui tot ceea ce trebuie să iei cu tine a doua
zi etc.

Legăturile între noţiuni (mediatorii) sunt de trei feluri:

a. mediatori generici în care ter termenii
menii sunt legaţi în între
tre ei
 printr-o caracter
caracteristică
istică comună
comună.. Exemplu: Scaunul
Scaunul şi pădurea sunt
din lemn;
 b. mediatori de tip întreg - parte. Exemplu: Scaunele sunt
făcute din arborii unei păduri;
c. mediatori tematici legaţi printr-o mică naraţiune.
Exemplu: Copilul pierdut stătea pe un scaun în mijlocul pădurii.
Cea mai mare eficienţă o au mediatorii tematici. Tehnica este
cu atât mai eficientă, cu cât este însoţită de o vizualizare 
asociativă, deoarece s-a stabilit că este o legătură puternică între
reprezen
rep rezentarea
tarea sub formă
for mă de imagine a unui cuvâ cuvânt
nt şşii reţ
re ţinere
inereaa lui.
Vizualizarea
Vizualiza rea constituie esenţ esenţaa tuturor mnemotehnicilor
deoarece
deoare ce văzul cons
constituie
tituie pr
principalul
incipalul canal informaţ
informaţional
ional (90% ddin in
informaţii sunt primite prin intermediul văzului), este cel mm
eficient simţoferind o Cantitate imensă de informaţii şi asigură o
cunoaştere aproape instantanee a unui obiect.
Caracteris
Cara cteristica
tica acestei metode este faptul că lucru lucruri
ri Ic
vizualizate sunt alese astfel încât să iasă din comun, părând uneori
chiar bizare în raport cu rutina vieţii obişnuite, ca într-o campania
 publicitară când vânză vânzătorul
torul încear
încearcăcă să capteze atenţ atenţiiii
consumatorului folosind o imagine neobişnuită sau stranie cuffl
impresionează
impresionea ză puternic mintea
mintea..

1644
16

 
 Când ai
ai ceva de memorat - formule, date, cuvinte gr greefe
fe»»/,/,fl
fl
 pe fiecare informaţie
informaţie o imagine minta mintală
lă.. Foloseş
Foloseşte
te imag
imagini
ini an ante te
şi neobişnuite realizând un mic film mintal cât mai v i i i *,.i mijii
necon
nec onven
venţţional
ional,, ast
astfel
fel în
încâ
câtt să ia
iasă
să im
imedi
ediat
at în evi
eviden
denţţă, să |i al
alra
raggA
atenţia prin ineditul lui. Nu contează cât de improbabilă sau dc
ciudată este imaginea. Cu cât imaginile, respectiv asociaţiile, sunt

mai neob
neobiş
ancorate işnuit
mainuite^
binee^ înma
mai
i şocante, mai exa
memorie. exagerate
gerate,, cu atât
a tât voi li

Citeşte de 2-3 ori cele zece perechi de cuvinte şi încearcă să le

reproduci din memorie. încearcă apoi să realizezi mediatori
tematici pentru fiecare pereche, asociindu-le prin imagini cât mai
deosebite şi vezi câte ai reţinut în acest caz:

1 sare - tar
sare taree
2 lună - mare
3 cleşte
cleşte - mămăsea
sea
4 tren - elefant
5 salteaa - pi
salte pietr
etree
6 trandaf
tran dafirir - sa
sare
re
7 zână - furfurcă
că
8 sateli
satelitt - bal
baltă
tă
9 mărar - copac
10 dulce
du lce - zid
zidar 
ar 

Compară
1. Ai un apoi
glodmediatorii tăi cupe
de Sare Tare ceicare
propuşi de noi:
încerci să îl spargi cu
l'urosul;
2. Priveşti Luna cum cade în Mare;
3. C
Cinev
inevaa îţi scoate Măseaua cu un CleşCle şte de ccuie;
uie;
4. Un Elefant înfuriat încearcă să dea jos Trenul de pe linie;
5. Dormi pe o Sa Saltea
ltea plin
plinăă cu Pietre;

165

6 . Mănânci du
dulcea
lceaţţă de Trand
Trandafir
afir în car
caree a pus cineva
cine va Sare;
 7. O Zân
Zânăă „bună” stă cu o Furc
Furcăă în mână;
mână;
8 . Satelitul a căzut în Baltă
Baltă;;
9. Ai în grădină un fir de Mărar cât un Copac;
10. Zidarul îţi face o casă din turtă Dulce.

Aplicând această metodă îritr-un experiment, din 500 de

 perechi de cuvinte,
în proporţie de 99%!prin citirea une
uneii perechi, al doilea a fost regăsit
regăsit

Pentru a memora serii de până la 15-20 de elemente se

foloseşte metoda asociaţiilor în lanţ, realizându-se un fel de
 povestioară în care sunt inclincluş
uşii toţi item
itemiiii de memorat.
memorat. Pentru a
facee legături,
fac legături, ttreb
rebuie
uie să laş
laşii imag
imaginainaţţia liberă;
libe ră; într-un
într-un spaţ
spaţiu
iu în
care totul este posibil se pot gă găsisi foa
foarte
rte uşor
uşor asociaţii
asociaţii viabile,
viab ile, iar
apoi vei fi su
surprins
rprins să constaţ
constaţii că nu ai uitat nimic. D Dee exemplu,
exemplu ,
 pentru a reţ
reţine
ine cuvinte fă fără
ră legătură între ele - sobă, sobă, pisică
pisică,

telefon, mân ă Telefonului

mână
auzul soneriei - să auzi
auzi Pisica torcând după
şi lingându-te So
Sobă
bă,, sărind în sus la
pe Mână.
Dacă te-ai antrenat suficient în această metodă, atunci când
vei avea ceva de memorat, imaginile şi legăturile asociative se vor 
forma instantaneu. Această tehnică era la baza excepţionalei
memorii a lui Şeresvski.

4. Exemple de mnemotehn
mnemotehnici
ici

cu Mem
Memoriaoria exce
ajutorul excepţ
unorpţională
ională
tehnicinativ
nativăă este rară,
speciale caredar permit
se poate însuşire!
dezvolţi-
dezvolţi-
informaţiilor
informaţ iilor în mod inteli
inteligent,
gent, ffixarea
ixarea lor în memoria pe tc tc n n m
lung şi accesarea după dorinţă. Cu toţii ne amintim foarte blflfl
 poveştile
 poveş tile ascultate uneo
uneori
ri o singură dată în copilărie.
copilărie. Aet'»MM

1666
16

 poveşti sunt reţinute foarte uşor,

 poveş uşor, deoarece
deoarece co
copi
piiiii upllc
llcA Mllo
llomitl
itl
diferite mnemotehnici: interesul, motivaţia, vizunii/......
implicarea.
In unele cazuri, elevii apelează la o memorare m u nn nnuu .1
forţată prin repetări numeroase şi asocieri mecanice. Pentru a o
 înlătura şi pentru a memora cantităţi mari de informaţii iuti 11 u
timp cât mai scurt şi cu efort minim, s-au dezvoltai
mnemotehnicile care constau în organizarea într-un sistem logic
artificial a elementelor
In prezent, dezordonate.este o parte a psihologici,
mnemotehnica
mnemotehnicile fiind transpuneri practice ale principiilor şi legilor
 psihologic
 psiho logice.
e.
Mnemotehnica transformă sarcina amintirii libere într-o
amintire ajutată de mediatorii mnezici prin intermediul operaţiilor
anterioare de asociere. Mnemotehnicile presupun strategii clare,
 bine
 bine definite; memorar
memorareaea nu se mai face întâm
întâmplă
plător,
tor, ci controlat,
controlat,
 printr
 pr intr-un
-un plan
plan bine pus la punct,
punct, organizat sist
sistemat
ematic.
ic.
încearcă pe rând tehnicile următoare pentru anumite date şi
informaţii de memorat şi exersează-le până devin automate. în
urma unui antrenament sistematic, rezultatele pot fi incredibile,
ajungând să reţii cantităţi enorme de informaţii.

- S-a stabili
sta bilitt că atunci
atunci cân
cândd repeţi imediat
imediat nnumel
umelee unei
 pers
 pe rsoa
oane
ne care ţi-a fost prezentată
prezentată,, şansele
ansele de a-1 reţine sunt cu
11%  mai mari decât dacă nu îl repeţi. în locul formulei uzuale:
„lini pare bine de cunoştinţă! " spune: „îmi pare bine să te cunosc,
Alexandru! ”

■linte- Atunci
ce ai decând ai de făcut
cumpărat dacăcumpărături, îţi estetrebuie
ştii câte lucruri mai uşor să ţii
(numărul
I Im1).
- Metoda grupării. Când ai de reţinut o listă mare de termeni,
Bhipenză-i după un anumit criteriu: după culoaref-preţ, formă,

167

ordine alfabetică
alfabetică,, .(litera
.(litera de,-înc
de,-începu
eput,t, p u primele
prime le două litere), ceea
ce permite introducerea,într-un sistem logic.
- Poţi să faci un cuvânt cu iniţialele cuvintelor de reţinut. Să
 presupun
 pres upunem
em((^ă,<
^ă,<ţţi-ai
i-ai propus să faci faci şase lucruri:
lucruri: Săcumperi,
Săcumperi, din
 piaţă fructe şi gogoşari,
gogoşari, şă ie ieii o carte de la bibliotecă,
bibliotecă, sajplăteş
sajplăteşti
ti
abonamentul la telefon, să cumperi un cadou şi să te întâlneşti cu
Emil. Domeniile fiind foarte variate, pentru a te descurca în
 această „junglă” de date, este util să le asociezi cu ceva.
Jucându-te puţin cu asociaţiile verbale, îţi vei putea aminti să
cumper
cum perii jr
jrgpgp
gpgpşşari Arde
Ardei,i, de Bibliot
Bibl iotecă,
ecă, de Cadou,; de
abonamentul telefonic ca Datorie, de Emil şi de Fructe. Se obţine
ABCDEF!
Pentru a ţine minte cele şapte culori ale spectrului luminii, se
foloseşte ROGVAIV de la iniţialele culorilor: Roşu, Orange,
Galben, Verde, Albastru, Indigo şi Violet.
- Asocierea prin concatenare. Se fac lanţuri de silabe cu
începuturile cuvintelor. Exemplu: „Cezautica”*pentru împăraţii
romani Cezar, August, Tiberiu, Caligula.
] Asoci
Asocierea
concepută erea estemai
în cele p diverse
problem
pro blemăă de ^alegere
variante. Se potpersonală
persona lă,, pputâ
folosi anumiteutând
nd fi
litere
sau fragmente de cuvinte care sunt incluse într-o construcţie
gramaticală simplă. Este bine să construieşti tu însuţi astfel dc
 propoziţii sau fraze simple care îţi pot aminti
aminti foarte repede un
complex de noţiuni.
De exemplu, fraza care ne ajută să ţinem minte cele nouă
 planete ale sistemului solar:
solar: „Mereu veneau pădurarii
pădurarii murmurând
 jurămintee sacre şi urmărind
 jurămint urmărind neabătuţ
neabătuţi ploaia” sau „Mama Va Vara
ra
Pune Mere
Me re Jos Seara
Sear a Unde Noi Pătrun
Pătrundem
dem”” ale căcăror
ror iniţiale
indică: Mercur, Venus, Pământ, Marte, Jupiter, Saturn, Uram in, 
 Neptun, Pluto.

1688
16

- Pentru a reţine primele 9 zecimale ale numărului II 

3,141592653: „Dar e mai bine a vedea lucrurile de foarte multe 
ori”. Fiecare cuvânt reprezintă fiecare cifră.
cuv ânt are atâtea litere câte reprezintă
- Scrie informaţiile pe care doreşti să le memorezi; dacă ceva 
merită să fie memorat, atunci merită şi să fie scris. Atunci când 
scrii ceva, vei memora mai bine, deoarece se pun în acţiune şi alte 
mijloace (efortul
(efortul kinestezic).
kinestezic).
 -metoda localizării sau topografică (23, 38, 40) este una
dintre cele mai vechi metode, remarcabilă prin simplitate şi
naturaleţe; are eficienţă spectaculoasă şi nu necesită un efort prea
mare. Această
A ceastă metodă a fost descoperită încă din Grecia
Grec ia antică dede
Pitagora şi de Simonides, iar Platon şi Aristotel au folosit-o şi au
scris despre ea.
Principiul de bază: se imaginează un spaţiu (cameră, casă,
stradă, oraş) şi se localizează imaginativ fiecare lucru ce trebuie
memorat, stabilindu-se
stabilin du-se relaţiile
relaţiile logice
logic e specifice între ceea ce se
memorează şi obiectele din spaţiu. Elementele care trebuie
reţinute sunt imaginate
imagi nate ca
c a fiind amplasate
amplasat e în anumite pă
p ărţi
rţi ale unei
camere sau în diferite puncte situate pe un anumit traseu prin oraş
sau prin locuinţă.
De exemplu, îţi imaginezi casa sau apartamentul tău. în
fiecare loc plasezi elementele de memorat asociindu-le cu
obiectele din interior - masă, dulap, sertar, noptieră, fotoliu,
televizor - în diverse moduri: aşezat, agăţat, sprijinit, folosind cât
mai mult imaginaţia pentru a stabili un traseu logic între ele. Poţi
lă foloseşti ca structuri de bază pe care să înşiri imaginile toate
camerele şi tot mobilierul casei (se spune că Simonides îşi
 pro
 proiectas
iectasee mintal
tic asociaţii 10.000
10.000 delogice
sau conexiuni locaţ
locaţii).
ii).
ce Cel mai important
importan
se stabilesc între tlucrurile
este lanţul
lanţde
ul
memorat şi localizările lor imaginare. Trebuie să creezi asociaţii
intre fiecare lucru, cel anterior şi cel următor. Recuperarea se va
feti li za pornind de la turul mintal al camerei. Vizualizând fiecare

obiect
apărea din cameră care
instantaneu, fărăa nici
fost un
folosit
fel drept ancoră,
de efort, în minte
asocierile vor
create,
fiecare funcţionând apoi ca mediator sau ancoră pentru
recuperarea celeilalte.
Cu timpul se va institui experienţa şi obişnuinţa de a folosi
imaginaţia realizând asocieri vii, dinamice, interesante şi chiar
hazlii şi vei fi uimit să constaţi cât de uşor poţi să reţii.
- Numere
Numerele le repre
reprezint
zintăă elementele
element ele cele mâi greu de memorat,
deoarece au un caracter abstract; mnemotehnicientii afirmă că,
dacă poţi ţine minte numerele, atunci poţi ţine minte orice.
  Numerele se reţin mai bine dacă sunt citite cu voce
voce tare, decât
dacă sunt citite în gând, deoarece aici intervin articularea şi
ascultarea sunetelor, adică şi memoria auditivă. Pexformanţele
cresc dacă cifrele sunt grupate în mod ritmic, cel mai bine în
grupe de câte trei. De exemplu, pentru a reţine mai uşor numerele
de telefon, formează grupe de câte trei (eventual două).
Unele numere pot fi reţinute uşor dacă sunt asociate cu
diferite date importante, grad
gradul
ul de memorabilitate crescând dacă lili
se găseşte anumite reprezentări sau semnificaţii. De exemplu,
 pentru au:reţine
 procedeu:
 procede reţine un număr
asociază primelededouă
telefo
telefon,
n, poţ
cifre i săvârsta
cu foloseşti
foloseş
ta tisau
urmă
următorul
a torul
unui
unui
cunoscut, următoarele două cu numărul de la pantofi,' ultimele
două cu vârsta copilului etc.
etc.
în afara acestor strategii comune, au fost găsite şi
mnemotehnici adecvate. Ideea centrală este creşterea gradului de
semnificaţie prin asocierea cu diferite elemente care au sens. Unul
dintre cele mai bune sisteme de memorare pentru numere, constă
în traducerea lor în cuvinte printr-un sistem fonetic simplu,
realizând o corespondenţă între cifre şi litere. Pentru fiecare cifră
de la 0 la 9 se atribuie anumite consoane cu care se vor compune
apoi cuvinte intercalând vocale (21,40).

1700
17

Cifra corespondentul cum se reţine

1 t şi d au un singur picioruş
2 1 are două picioare
3 m are trei picioare
4 r este a patra literă în patru
iP L este cifra romană pentru 50 sau
mâna cu degetul mare întins lateral
6 gJ,u,Ş g şi j seamănă cu 6 invers,
ş se află în 6
78 kf, şvi şci ph 28 seamănă
de 7 seamănă cu k 
cu f cursiv
 9 P Şi b seamănă cu ele, p în oglindă devine 9
0 z, s şi x z de la zero

Conexiunile se pot reţine uşor şi pe baza literelor mari din

următoarea propoziţie:

ToNi a Mai văRsat o LinGură de CaFea Pe Ziar 

1 .2 , 3 4 5 6 7 8 9 10

Dacă trebuie să reţii un anumit număr, vei face asociere între

litere şi cifre, apoi din literele respective formezi un cuvânt sau o
expresie care este uşor de reţinut, ca de exemplu: „roşiolit” pentru
4651. Cuvântul nu trebuie să facă neapărat parte din vocabular; cu
cât este mai deosebit, cu atât se reţine mai uşor. Numerele mai
lung
lungii pot
pot fi reţinut
inutee prin propoz
propoziţ iţiiii mai
mai ample, exemp
exemplu:
lu: VReau
VReau Să
oBţţin exaMeNeLe Cu NoTe MaRi pentru 840 - 932
oB 93255 - 72134.
Exersează câteva zile, până. ce vei stăpâni bine această
ichnică, astfel încât să devină'un automatism, iar cei din jur vor fi
uimiţ
uim iţi apoi
apoi de excep
excepţţional
ion alaa ta memori
memoriee a numerelor.
numerelor .

171

II. CITIREA INTELIGENTĂ

1. învăţarea eficientă
Tehnicile de învăţare eficientă fac munca mai productivă,
astfel încât, pentru un anumit volum de muncă, vei obţine
rezultate mai bune, iar cantitatea şi calitatea învăţării se vor
îmbunătăţi. După câteva săptămâni, te vei obişnui cu metodele

 prezenta
 prezentate,
te, iar
că desfăşori învăţ
î nvăţare
o muncă. areaa va deveni plăcută şişi nici nu vei mai
mai simţi
Cea mai bună învă învăţţare se realize
realizează
ază atunci când sunt implic
implicateate
toate sisteme
si stemelele senzo
senzoriale.
riale. Creierul are acces la informaţ
inform aţiiii pe trei
 căi: vizuală, auditivă şi kinestezică (VAK). Kinestezic înseamnă
mişcare, fiind vorba atât de mişcarea propriu-zisă (de exemplu,
atunci când efectuezi un experiment), dar, mai ales, de „mişcare”
a imaginilor mintale care trebuie să se producă atunci când înveţi
(vezi cap. C.IV).
în tabelul de mai jo
joss sunt prezentate
prezenta te procentele
proce ntele de reţ
reţiner
ineree a
informaţiilor în funcţie de modul în care au fost recepţionate:
Forma de prezentare după 3 după 3 după 3
date retinute ore
or e zile săptămâni
 Num
 Nu m ai a u d itiv
it iv 70% 10 % 1%
 Num
 Nu m ai vizu
vi zualal 72%
72 % 20% 6%
Audio-vizual 85% 65% 41%
Materialele bogate în ilustraţii se învaţă şi se reţin mai biiu*
Reţinerea unui text cu material grafic sau ilustrat este cu circi
50% mai bună imediat după citire şi cu circa 75% mai bună jdupl

172

3 zile, fată de reţinerea unui material fără ilustraţii. în plus, o

singură imagine economiseşte adesea foarte multe cuvinte.
Dintr-o expunere, dacă nu notezi nimic, reţii doar 10-15%;
dacă informaţiile sunt prezentate audio-vizual, reţii 50%. Din ceea
ce spui şi faci (aplicaţii practice, demonstraţii, conspecte) reţii
circa 90%.

2. Metode pentru a citi mai eficient

învăţarea se face pornind de la materiale scrise, de aici

importanţa de a învăţa să citeşti mai repede şi mai bine. Elevii
citesc de regulă prea lent, nu se pot concentra atunci când citesc şi
nu-şi pot aminti prea multe lucruri din ceea ce au citit. în general,
elevii uită cam 50% din ceea ce au citit la câteva secunde după ce
 au terminat, ceea ce demonstrează că citirea obişnuită este foarte
ineficientă. în plus, citirea unei cărţi poate să dureze zile întregi;
de aceea, o astfel de sarcină mare consumatoare de timp trebuie
administrată cu mai multă inteligenţă.

Felul în care citeşti o carte depinde de motivul pentru care

citeşşti - pentr
cite pentruu a obţ
obţine
ine o imagine generală, pentru a verifica
ve rifica o
informaţie sau a găsi răspuns la o întrebare, sau pentru o
cunoaştere amănunţită şi sistematică a tuturor ideilor. în primul
rând, trebuie să stabileşti ce şi de ce citeşti.
Majoritatea elevilor, când au de studiat un text, citesc de la
început până la sfârşit şi gata. Acesta este un mod de a citi total
ineficace.
Cel mai important lucru, atunci când citeşti, este
îmbunătăţirea înţelegerii; să înţelegi mai bine textul pe care îl
nI
nIeş
eştiti,, pen
pentr
truu ca ssăă poţi
poţi ssăă ţi-
mi înveţi (să memorezi) ce nu înţelegi.
i-11 aminteş
amint eştiti apoi mai bine.
bine. Nu
Nu înc
încer
erca
ca

173

^ i f orneştemşor: de laiisimp laiisimpîuîu să

înţelegi progresiv^ pentru'- ck‘-M'-'firi '-'firiaî,' oduucă 3388!mţelegeft
aî,' săl§e>'prod
 bttfs
 bt tfscâ
câ// fcxpld
ldzziv
ivăă'-J
'-Ja iide
deiiii11f - f p f w prin^î”
prin^î”))Vl0!
. /.-•N u âcceptâP
âcceptâP nibi&iaî
nibi&iaîăă-4ă- trfe trfeddi 'p
' p e lst& i^ a efc nu
n u 1ai îriţ
îriţ'e
'elc
lcss-,
de^ecr-VOriapărea goluri; ikr <§t^paţel&;uferibâre,!fiind legate
de aceste goluri, nu vor mai putea fi nici ele înţelese.
- Nu tr trece
ece peste, ce ceea
ea ce ţi> se pa pare
re dif
difici
icil!
l! Da
Dacăcă la laşşi o
dificultate neînvinsă, nu vei putea să înţelegi ideile care urmează
şi vei întâmpina noi dificultăţi ;în text/^căre riu le-M fi ă^ut dacă
rezolvai de la început problema înţelegerii.
• - Se ştie foarte foa rte bine bine că poţi cciti iti fără
fără s ă fii atent la ceea ce ce
citeşti.
citeşşti şPentru
cite i minteaa putea
nu săprez
n u este
e ste prînţelegi,
ezent trebuie
entă/nu
ă/nu serfix
fixea fii
ză atent.
săează Atunci
nimic în mem când
memorie;
orie;
 pur şi simp
simplu
lu pier
pierzi
zi timpuldegeăba.
timpuldegeăba.

în continuare, vom arăta- cum poţi citi mai bine, astfel încât să
înţ
înţeleg
elegii TOT
T OT cc
ccea
ea ee:c
ee:cife?
ife?iti'.
iti'.ii *1
 înţ
în ţele
eleger
gerea
ea este cu-al
cu -alat
at mâi
mâi btifi
tifiăă, -tetr cât biteş
biteştiti mai act
activi
ivi
Pentruu aceasta
Pentr aceasta a fost pusă la la pun
punct
ct o metodă ’eeanoscan oscută
ută •su
suB
B
numele R1CAR de la iniţialele etapelor: Răsfoire, întrebare, Citirei
Adueeie-amint
Adueeie -amintee şP'R'ec
P'R'ecapitulârg.
apitulârg. Me
Metotodada ;RIC AR se aplică m al
ales la materialele complexe şi: ‘de dimensiuni mari (21, 38^40,'

a. Răsfoirea

Prim a-etapă
Prima-et apă a învăţ
învăţării - respectiv când ai de citit cit it o carte 1
 presup
 pre supune
une,, obli
obligat
gatori
oriu,
u, acomo
acomodar darea
ea sau sau fam familiar
iliari/.are
i/.area?f^
a?f^HH
Conţinutul respectiv* având rolul de':a spori' înţelegereă şi refirierelj
ulterio
ulte rioară.
ară. Une
Uneor
ori,i, din răsfoire
răsfoire** ?§e --ppoate
te-- 'c
'cons
onsta
tata
ta ccăă lucrări
lucrări®
®
respecti
resp
fo
foar ectivă
arte vă nu meri
merită
te..interesantă.. tă să:
să:/-fie
/-fie cit
citită
ită sau, ddimp
impot
otriv
rivă/
ă/ se va do^i
do^i^B
^B

174

Răsfoirea preliminară, adică trecerea în revistă şi examinarea

de ans
ansamb
amblu lu a că
cărţ
rţii,
ii, se face
face ppent
entru
ru a-ţ
a-ţi. for
forma
ma o imagine
imagi ne ggene
enerală
rală
despre
des pre con
conţţinutu
inutul-
l- cărţii nş» despre ce tra tratea
tează
ză sau despre
desp re cum
tratează autorul un anumit subiect, astfel încât să obţii o înţelegere
sumar
su marăă şşii un pplan
lan al, lucrării.
Trecerea rapidă peste lucrare este necesară pentru a avea o
vedere de ansamblu înainte de â începe să te „strecori” printre
subiectele cărţii şi înainte de a începe să o înţelegi pe părţi. în
 plus, elevii de emisferă dreap dreaptătă ni
nici
ci nu pot să se apuce
apuce de lucru
dacă nu cunosc tabloul general.

aratăDe regulă,;puratunci
coperta; când oamenii
şi simplu întrebi pe
nucineva ce carte,
reţin titlul cărţiiciteşte,
pe careîţio
citesc. Răsfoirea începe cu pagina de titlu: numele complet al
cărţii şi> al: autorului, anul în care a fost scrisă, cuprinsul - ca să
vezi ce subiecte tratează - apoi prefaţa, introducerea sau nota
autoru
autorului,
lui,);
); şi, îînn final, parcurgi toate paginile, înto
întorcân
rcândd ffiecare
iecare
foaie la repezeală, citind titlurile capitolelor şi ale paragrafelor,
eventual recapitulările dc la finalul fiecărui capitol:: Fii atent la
 numărul de pagini, numă numărul rul de capitole,- la grafice, scheme şi
imagini, la coloritul copertei; toate aceste detalii, aparent
neimportante se constituic în prime indicatoare mnezice de
recuperare.
Prefaţa prezintă unele informaţii relevante despre conţinutul
lucrării; ea poate influenţa motivaţia citirii dacă autorul expune
motivele pentru care a scris-o, arată ce e nou în lucrare şi prin ce
ie deosebeş
deosebeşte de altele
altele asemă
asemănă nătoare.
toare.
, Răsfoieşte
Răsfoieşte apo apoii fiecare ca capi
pito
toll înainte
înainte de i-a* încep
începee să-l
să-l
 pudiez
 pud iezi,i, citind prim
primulul şşii ultimul ali
alinea
neat,t, elementele
elementele subl
subliniate
iniate sa
sauu
k cara
caractere
ctere specia
speciale,
le, opreş
opreşte-te la figu figuri
ri (desen
(desene,
e, schem
scheme,e,
 jrufi
 jrufice),
Ideilece), la sunt
care eventualele
eventtratate
ualeleşirecapitu
reca pitulă
lări,
legătura ri, citeş
citeşte
dintre te titlurile
ele,titlurileîncât
astfel ca săsubiectul
gă
găse
seşşti

175

fiecărui capitol să capete sens. După răsfoire, atunci când vei trece
la citire, vei avea impresia căte afli pe un teren cunoscut!'
; .„Nu pierde
pierde .prea mu
multlt timp cu ră
r ăsfoirea. Rolul' ei 'e
'ess te să te
familiarizezi cu lucrarea. Această răsfoire poate să dureze de la 5
la 30 de minute, în funcţie de dimensiunea cărţii şi de propriile
interese.

b. întrebări

Principalul motiv pentru care trebuie să faci o răsfoire

 prealabilă a cărţ
cărţii sa
sauu a capit
capitolu
olului
lui respectiv
respectiv este să form
formule
ulezi
zi
întrebări relevante care să te menţină activ şi care să constituie
scopul citirii.: JSlu trebuie să începi citirea amănunţită a unui text
fără să ai în minte
mint e o'r sc
scri
riee de^înt
de^întrebări
rebări llaa carc
car c doreş
doreştiti să
să obţii
răspunsuri în timpul citirii. Puneaţi întrebări despre autor, dacă
mai cunoş
cunoştiti alte
alte că
cărţ
rţi ale.-lui
ale.-lui,1;despre
,1;despre editur
editurăă ..(dacă
..(dacă este una
cunoscută,- recunoscută), despre subiect aşa cihnirîliintmiefi*din
titlu şi din răsfoire.
«.Răsfoieş
«.Ră sfoieşte
te aapoi
poi fieca
fiecare
re ccapi
apitol
tol şi pune-ţ
pune- ţi într
î ntreb
ebări;
ări; dacă
dacă nu ©?
faci, rişti să pierzi timpul citind fără folos. întrebările constituie
un stimulent pentraâxivăţare, căci ele îţi dau o idee. asuptaj
 scopului şi <te menţ
menţinin atent. Caută întrebări care care să ju
just
stif
ific
icee D E CE
citeşti,
citeşti, iar
ia r când vei
vei citi capitolu
c apitolul,l, vei găsi
găsi răspunsu
răspunsurile
rile la înt
în t r e b ăl»
ăl »
Principala sursă de întreb într ebări’
ări’ o /constituie
/constituie înseşi
înseşi titlurile
capitolelor (din fiecare titlu trebuie să scoţi cel puţin o întrebare)!
în plus, ele îţi pot forma deprinderea de a eki interogativ (deci]
activ). Unele întrebă
întrebăriri pot fi foarte
foar te simple: ,iCum?”,
,iCum?”, •„Când'SB
„Când'SB
,>,Cfe^^wlUade2f, sau chiar. „Ei-, şi?”. Astfel: de întrebări trebui*
 puse în legătură
legătură cu fiecar
fiecaree asp
aspect
ect care a trezit interesul
interesul în t i m p u t j  
răsfoirii.
răsfoirii. Ele ffuncţ
uncţionează
ionează ca o etapă pregă pregătitoare, de conectare f l
subiect, având şi rol de automotivare.

116

Răspunsurile la întrebări trebuie să se desprindă din text, pe

măsură ce citeşti şi, pe măsură ce răspunzi la o întrebare, trebuie
să formulezi
mereu alta.dar
întrebări, Poate
cu că la început
timpul îţi va
va fi din ce fîîngreu să formulezi
ce mai uşor, iar
întrebările
întrebările vor veni
veni „de la sine”
sine” .
Beneficiile acestor întrebări sunt considerabile deoarece
creează ancore mnezice iniţiale de care se va lega întregul
conţinut al cărţii. Aceste ancore constituite iniţial şi confirmate în
timp, permit o accesare ulterioară uşoară (se ştie din experienţă că
ne amintim de foarte
foart e multe cărţ
cărţi pornind
por nind de la
l a copertă).

c. Citirea

După ce ai trecut în revistă tot materialul, citeşte-l integral,

atent şi critic! Dacă este vorba de un material scurt, de exemplu uh
capitol, fă mai întâi o lectură sintetică, de ansamblu, citeşte o dată
cu atenţie de lă început până la sfârşit; acum nu urmăreşti să
notezi sau să reţii CEVA în mod deosebit, ci scopul este să
înţelegi, să-ţi formezi o imagine generală. Ritmul citirii trebuie să
fie normal, punând accentul pe identificarea esenţialului. Mulţi
 procedează inef
ineficie
icient,
nt, trecând
trecând direct la conspectare
conspectareaa sau însuşirea
însuşirea
materialului fără să facă mai întâi o lectură integrală. în faza
 „răsfoire începi să ai o idee despre planul logic al expunerii, iar
în faza „citire” se confirmă aceste idei.

Urmează apoi o citire analitică sau de înţelegere în

 profunzi
 profu nzime.
me. Citeşte
Citeşte cu maximum
maximum de concentr
concentrare
are a atenţ
atenţiei pentru
a înţelege cât mai
mai bine şi a desprinde ce este important. Nu trece
mai departe până nu ai înţeles foarte bine fiecare idee. Accentul
trebuie pus pe înţelegerea fiecărei noţiuni. Fii foarte atent la
diferitele
difer itele element
elementee ilustrate!
ilustrate! Mulţ
Mul ţi elevi trec uş
uşor peste
pes te grafice
grafice şi
şi

tabele, neacordându-le importanţă. Adesea,rşşle sunt mai explicite

însăă decât cuvintele.
îns

c. 1 Metode de citire
Pentru învăţarea unui material, există 3 metode:
- Metoda
Met oda globală,
globală, - integrală; adică sş învaţă
învaţă dintr-o
dintr-o dată
întrea
înt reaga
ga lecţie. Metoda
Metod a se aplică.aţ
aplică.aţunci când mat
mater
eria
ialu
lull de îînvăţ
nvăţat
nu are un volum.
vol um. prea. mare. şi nu este prea dificil, prezentând
avantajul unei viziuni globale asupra materialului. în acest caz,
metoda studierii pe fragmente este ca şi când ai încerca să rezolvi
un pUzzle fără să cunoşti imaginea finală.
- Metoda fragmentării constă în învăţarea pe capitole, părţi
etc.
mici,învăţarea pe fragmenţe
simple, unitare, se aplică
structurate logiclasau
materialele de dimensiuni
pentru materialele care
au o structură evolutivă şr unitară. Nu poţi de exemplu să înveţi la
istorie citind cartea de câteva ori de la început la sfârşit.
Fragmentele selectate pentru învăţare nu trebuie segmentata
aleatoriu, ci pc baza unei coerenţe interne. Se caută ideile
 princ
 pr incipa
ipale
le ale fiecă
fiecărui fragm
fragmen
entt şi se fix
fixeaz
eazăă, se repe
repetă
tă fiec
fiecara
ara
fragment şi în final se asamblează. învăţarea pe fragmente permitaj
verificarea imediată şi apariţia unor sentimente pozitive, generata
de* evoluţia învăţării, dar, pentru refacerea întregului, este nevoia
de timp suplimentar. Timpul de asamblare este cu atât mai maren
cu cât sunt mai multe fragmente, putând consuma până la 50% din
timpul total. Pentru un material foarte lung şi eterogen, metod®
 este îns
î nsăă adecvată.
adecvată.
- Metoda
Metoda combina
combinată
tă (sau progresi
progresivă)
vă) este mai eficienţ
eficienţii,
deoarece îmbină cele, două metode pentru a le cumula avantajele, ■
Presupune studiul înlănţuit progresiv; se citeşte materialul îfll
întregime pentru familiarizarea cu conţinutul şi se împarte apdh^|
fragmente logice; se învaţă fragmentele progresiv şi cumulati«(M

178

învaţă primul, apoi al doilea şi :se repetă primele doufl cumiOHl,

apoi al treilea şi se învaţă cele trei la un loc - dupfl f'locMtv
fragment învăţat se adaugă, cele deja parcurse). Dacă pe mAlUN
repetării părţilor, ele sunt-integrate treptat una în alta, constituim!
ansamblului devine mai uşoară» Metoda se recomandă mai mIon 
 pentr
 pe ntruu mate
materia
rialele
lele lu
lung
ngii şşii di
dific
ficile
ile.. ;
împarte materialul în unităţi logice (lecţii, capitole,
subcapitole). Nu trebuie să-l împărţi pe număr de pagini, cum fac
unii elevi: „Învăţdouă pagini şi le repet,: apoi alte două şi aşa mai
departe”, deoarece sc distorsionează structura logică. De cele mai
multe ori, chiar textul sugerează modul de fragmentare (capitole,
alineat
ali neatee etc). învaţ
înv aţăă fie
fieca care
re unitate •după modelul învăţării
integrale: o citire pentru familiarizare (dacă este cazul) şi a doua
citireUltima
pentru
pentruetapă
înţ
înţelege
elegere
re în
este îcea
n profun
profunzime.
zime.
de consolidare finală a celor citite şi
 presu
 presupupune
ne re-ră
re-răsfo
sfoirea
irea cărţ
cărţii în:
în: de
depl
plin
inăă cun
cunoş
oştin
tinţţă de cauz
cauzăă.
Aceasta îţi permite atât să definitivezi imaginea de ansamblu, să
integrezi ultimele detalii, să faci legătura între; aspecte aparent
disparate şi să extragi Concluzii generale.

Alegerea metodei trebuie să se facă în funcţie de natura

materialului şi de particularităţile individuale. Pentru cei înclinaţi
spre sinteză, este mai eficient studiul integral, în timp ce pentru
cei analitici, este mai.eficient studiul pe fragmente. în cazul unui
material i>scurt, se recrecomandă
omandă metoda
metoda globală, ia iarr pentru
dimensiuni mari, cea combinată.
 , c. 2 Extrage ideile principale

ir Citire
Citireaa efect
efectivă
ivă nu es
este
te pri
prima
ma sau singura fază a studierii
studierii unei
 j jC
C&rţi, aş
aşa cu
cum
m cons
conside
ideră
ră major
majorita
itatea
tea el
elev
evilo
ilor.
r. Bin
Bineîn
eînţţele
eless că citirea
citirea
Minei cărţi destinate învăţării nu se face în maniera în care citeşti
179

un roman. Trebuie să te angajezi întivun fel de discuţie cu cartea.

Calit
Ca litate
ateaa înţelegerii;uunui te
text
xt depinde
depinde de cât- de bi binne poţi să
extragi ideile principale: şi detaliile, semnifteative’.'iTn acelaşirtimp,
trebuie să faci deosebirea între ideile principale şi detalii; dacă te
concentrezi, asupra un
asupra
Orice text,.are amă
amănuntel
nuntelor,
număr or, poţi
poţimiopie
relativ să
săii pierziidei
idei
ideile
le principale^i
principale. RestuljS
te
text
xtulu
uluii con
consti
stituie
tuie^®
^® -;susţinere a idei ideiii :?în
:?în ..s
..sco
copu
pull intr
introdu
oducer
cerii,
ii,
■justificării'işi înţelegerii ei. Nimeni nu ar înţelege nimic dintr-un
mater
mat eria
iall care
care ar
a r conţ
conţin
inee numai idei
idei princi
principa pale
le şi /„ese
/„esenţnţe"* Autor
Autorulul
trebui
trebuiee să recur
recurgă
gă la un fond iniţiniţial
ial de informaţ
informaţiiii care su sunt
nt deja
deja
cunoscute decititor, iar ideile principale sunt introduse treptat pe
măsura construirii suportului i necesar înţ înţelegerii
elegerii lor lor.. Cititorul
trebuie- să parcurgă drumul invers; pornind de la forma extinsă a
materialului, trebuie să-l reducă la ideile principale, ceea ce nu se
 poate face
face fă
fără
ră a înţelege m mâi
âi în
întâi
tâi mesaju
mesajull textulu
textului.' i.'
\ O carte de dim dimensiun
ensiunii medi
mediii poate aavea vea câteva su sute
te de
de idei
idei ddaa
luat în seamă. Dacă sunt prea generale, nu vor însemmnirnici
dacă- sunt pprea rea îînn detaliu,
detaliu, nu mai sunt „idei „idei principale™
Capacitatea de a âcoate dihtr^un text numărul @ptim;(fe, idei, ceeflj
ce constituie o esenţializare a textului, se obţine numai prin
antrenament.
Atunci
Atu nci când citeşti
citeşti o carte. în mod iintelige nteligent,nt, ttre
rebu
buie
iedH
dH
depistezi Ierarhia ideilor; ideea principală se subdivide în mai» 
multe
capitoll idei
capito care^
se rra
a m ificconstituie
if ici în-;; ideiletema
i în- fiecărui
fiecă
fiecărui capitol;iar
rui paragraf, iaideeafiecăflB
r acestet
aces tettjjH
tjjH
ramifică în ideile pentru fiecare alin alineat/
eat/ Une
Unele
le că
cărţrţi pot a v e tlfl
tl fl
singură idee principală (foarte generală). Apoi, fiecare capitol
o idee (mai puţin generală) şi fiecare:paragrăf dintr-un capitol
ideea lui’ iar ideea fiecărui alineat este cea mai specifică dinlfl  
 toate. Trebuie să depistezi ideea principală
principală dc la fiecare nivel, i
în .majoritatea alineatelor există o singură idee aflată  în
 întf
tflflfll 
singură frază-cheie pe care trebuie să o găseşti. Dc obicei^j^H

1800
18

află la începutul alineatului. în restul alineatului, ideea OHte

dezvoltată, argumentată sau exemplificata. în alte ca/uri, ea M
află la sfârşitul alineatului, partea dinainte fiind o c o n d u c e r e iprt
idee;; Foarte rar, fraza4dee
idee fraza 4dee se, află la mijlocul unui alineat.
; ideea de bază a unui paragraf este exprimată de regulă Iu
 prima frază
frază, iar a unui capitol, în primul
primul parag
paragraf.
raf. Cele următoare
următoare
reprezintă o dezvoltare
dezvoltare a ideii principale
princ ipale....
Autorii folosesc de obicei anumite indicii care să te ajute să
depistezi/-ideea principală sau detaliile importante: cuvintele cu
caractere speciale, numerotarea ete-uFii atent la cuvinte şi expresii
ca: mai întâi, de exemplu, de aceea, în plus, pe lângă asta, pe de
al
altă
tă pa
parte
rte,, totu
totuşşi etc. !;;
După ce ai găsit ideile principale, trebuie să extragi detaliile
importante. Eleprincipală,
ilustrează ideea clarifică,constituind
lămuresc,un întăresc,
exemplu, odezvoltă
explicaţie,sau
o
implicaţie sau o dovadă. De obicei, fiecare idee este însoţită de cel
 puţin un detaliu
detaliu importan
important.t.

c. 3 Sublin
Sublinieri
ieri

.  Atunci când
cân d ci
cite
teşşti* .es
.este,
te, bine să ai un pix, prefer
p referabil
abil de
■uloare roşie, cu care să sublimezi ideile care merită să fiq
■iemorate. E bine să faci comentarii, adnotări sau notes, pe măsură
k f, parcurg
parc
Nuurgi i lucrarea,
ttreb lucrare
uie să a,sublimez
rebuie suastfel
blimeziîncât
i ;;t o tsă realizezi
;ţ©x%
©x%4,^i o citirecuvinte
4,^i [numai câtntele-c
cuvi maile-cheie
activ
activa,
a,,
heie,
 pi
 p i c care au valoarevaloare mnemo
mnemotehn tehnică
ică.. Dacă este vorba , de un
k a g r a f inter
interesan
esant,t, nu trebuie
trebuie subl sublininiaţ
iaţi tot, ei
e i îl marchezi
marchezi cu o
Hfc verticală sau o acoladă pe margine. Scopul sublinierilor este
ţtl\ Le ajute
ajut e llaa recapi
recapitu tulări
lări şi de acee aceeaa vei
vei sub
s ublilini
niaa numai ceceea
ea cg
Hkuie să reciteşti şi elementele; importante ce yor fi utile la
Hftpitulare şi care îţi vor permite să regăseşti firul conducător al
 ^■ jnamentu
jnam entului.
lui. Nu trebuie să ssublim
ublimezi
ezi ceea ce ştii de
deja.
ja.

181

La prima citire nu trebuie să faei sublinieri şi nici nu trebuie

să iei notiţe. Ceea ce ţi se pare important la prima citire, se poate
dovedi secundar la a doua. Eventual, acum poţi să faci semne pe
margine cu creionul. La a doua citire, sublimezi ideile principale
din fiecare alineat
ali neat ,ş
,şii orice alte lucruri pe care le consideri
consideri j
importante.
impo rtante. Subliniază numai ceea ce ce este important, deoarece |
excesul de sublinieri va îngreuna
îngre una recapitularea
recapitularea}}
Poţi să foloseş
foloseştiti diferite culori: albastru llaa citire, la 1
recapitulare verde, roşu pentru ceea ce nu ai reţinut sau nu ai 1
înţeles. Asupra acestor elemente urmează să insişti la următoarea fi
lectură.

d. Aminti
Am intire
re

O pa
parte
rte foarte impoimportantă
rtantă a met
metode
odeii RICAR est estee aducer
aduceree ee
aminte. Acestei etape trebuie să-i acorzi circa 50% din timpul 
destinat
des tinat învăţă
învăţării
rii - ju
jum măt
ătat
atee din timp
timpul
ul pe
pentr
ntruu învă
învăţare
ţare treb
trebuie
uie sţl 
 îl alo
aloci
ci am
amin
intin
tinddu-
u-ţiţi cele cit
citite
ite.. Nu
Numai
mai pr
prin
in re
reppro
rodducer
eree îţi dai J
seama cât de mult şi cât de bine ai învăţat. Dacă te axezi pe 
recunoaştere, poate apărea senzaţia că ştii. Nu citirea repetată' este i 
eficientă, ci lectura îmbinată cu reproducerea şi controla 
fidelităţii ei. Reproducerea ajută fixarea şi în acelaşi timp    m 

verifică, iar reluarea lecturii corectează erorile şi lipsurile 

constatate la prima reproducere (feed-back). Prin această metod At 
după zece zile se reţin de cinci ori mai multe informaţii decât dupl
o variantă de patru lecturi consecutive.
Studierea unui text nu se termina deci cu citirea, chiar daotfl 
se pare că ai înţeles totul. Majoritatea oamenilor uită 50% din v\  
au citit dudupă
pă nu
numamaii câteva se secun
cunde.
de. DDee aceea, citire
citireaa l c M |  
 îmbinată
 îmb inată cu aduc
aducer erea-a
ea-amin
minte.
te. Amin
Amintirea
tirea te aj
ajut
utăă să te co
conc
ncfif
fiflH
lH  
mai bine în faza citirii, ştiind că trebuie să reproduci (în  
ai citit, te ajută să corectezi eventualele neînţelegeri şi te moflfl
 182

activ Ia citire. Faptul că poţi să recunoşti diferitele idei atunci când

revezi un text, nu înseamnă că poţi să ţi le reaminteşti fără să ai
cartea
car tea în faţ
faţăă şi să
să le reproduci cu
cu propriile cuvinte. I
Atunci când citeşti, trebuie să te opreşti din când în când (în
funcţie de
înţeles: dificultatea
după anumitetextului)
fragmente şi să(nu
spuidupăcu propriile
fiecare cuvinte ce ai
frază), după
unele alineate şi apoi la sfârşitul capitolului. Redarea cu propriile
cuvinte are rolul de a asigura un feed-back pozitiv imediat.
Dacă redarea este limpede şi clară, fără reţineri şi fără
 bâlbâi
 bâlbâieli,
eli, datorită
datorită nec
neces
esită
ităţţii respe
respectă
ctării
rii reg
reguli
ulilor
lor gra
gram
matic
aticale
ale ale
exprimării, implică procesarea semantică profundă, are loc un
 proces
 pro ces suplimenta
suplimentarr de structu
structurar
raree a id
idei
eii;i; şi, de asem
asemen
enea
ea,, im
implic
plicăă
înţele
înţeleger
gerea,
ea, deoarece
deoarece numai ceea ceea ce ai înţ
înţeles
eles** cu adevărat
adevărat poate
poate fi
redat cu propriile
propriile cuvinte
cuvinte..
Ori deastfel
simulând câte ori înveţi,reală
situaţia fă oderedare liberă, de
recuperare cu mai
propriile cuvinte,
târziu. După
cum demonstrează experimentele făcute, învăţarea cu redare este
de 6  ori mai eficientă decât cea fără redare.
Dacă este vorba de o lecţie, după ce ai citit-o o dată sau de
două ori, încearcă să o reproduci în gând sau cu voce tare, fără a te
Uita în carte sau pe notiţe, singur, în prezenţa unui coleg sau a unui
 pări
 părint
ntee care să te ascu
asculte
lte,, să te corect
corectez
ezee şi să te notez
noteze.
e. Dacă
Dacă
[repeţi singur, este bine să te confrunţi apoi cu materialul şi să-ţi
 pu
 pui no
notă
tă..

■i încercările
■pncentra mai sistematice
bine, ştiindde că a-ţiaireaminti au treideefecter
un „punct te-Vei
control”, ai
■Olibilitatea să acoperi lacunele sau înţelegerile greşite imediat şi
■i,menţii activ în timpul citirii textului, ştiind că va trebui să
l u m i în final, ceea ce ai citit-.
■ lu
I Decieci citeşti
citeşti o par
parte
te şi
şi apoi încerci
încerci să-i faci un rezumat
rezumat mintal
mintal
^Bropriile cuvinte. Revezi părţile pe care le-ai ştiut mai puţin.

183
 

e. Recapitulare
Aducerea-aminte se face cu creionul în mână pentru a nota pe
caiet (reformulând) ideile importante şi- celelalte luciani esenţiale,
realizând un conspect sau un rezumat al textului. Rezumatul nu
trebuie confundat c i : io copiere prescurtată a textului; se
consemnează numai esenţialul, ceea ce trebuie‘reţinut pentru a-1
 putea
 put ea con
consul
sulta
ta rap
rapid
id.. Form
Formaa cea mai sim
simplă
plă şşii mai ese
esenţ
nţial
ializa
izată
tă
este cea mai eficientă; a reţine esenţialul înseamnă să cuprinzi în
2 0  pagini de caiet ceea
ceea ce în carte este scris în 20-3
20-300 de pag
pagini.
ini.

După ce -ai citit* fiecare paragraf, scoate ideile principale?

urmate de detalii şi exemple (numai din amintire)! Foloseştd
titlurile, din lucrarea respectivă, dezvoltă titlurile fiecărui capitol
extrăgând ideile principale şi detaliile importante din fiecărei
 paragraf
 parag raf şi ali
aline
neat,
at, ast
astfe
fell înc
încât
ât ssăă nu om
omiţ
iţi nim
nimic
ic es
esen
enţţial
ial!!
 Nu te apuapuca
ca să notez
notezii înain
înainte te de a fi term
termin
inat
at de citit un
capitol, un subcapitol sau un paragraf (în funcţie de mărime). Unii
elevi cu o mână urmăresc pe carte, iar cu cealaltă scriu textul
respectiv în caiet.
 Notiţ
 No tiţele se realizează
realizează în faza aduceraducerii-
ii-am
amin
inte
te şi nu în tim
timpulf
citirii. Dacă iei notiţe în faza citirii, vei folosi cuvintele autorul»
iar: accasta nu îţi va dlr de ajutor pentru înţelegere şi învăţând!
Redactarea notiţelor se face folosind cuvinte proprii (în afaflW
notării
durii unor
modur
mo , sem citate).
semant ice, Acelaşi
antice, coconţinut
în confo nform itatepoate
rmitate cu fi pe
formulat
persrson
onal înatea
alititatmultfl
ea^®
^®
cunoşştitinţ
cuno nţel
elee fie
fiecărui
căruiaa şi,
şi, dat
datori
orită
tă efectului
efectului de cod
codifific
icar
aree mult
multipliplăă «■'
selectare, regândire, reformulare şi în final scriere - se fixează»i^H
 b
 bin
ine.
e.
De asemene
asemenea, a, este bine să notezi
notezi ideile ccare
are îţi
îţi vi
vinn în m i n t s f l
legătură cu subiectele tratate, deoarece, conform unei legi u
184

 
  psihol
 psiholog
ogiei
iei co
comp
mporortam
tamen
enta
tale
le,, at
atuunci când
când note
notezizi aceste Idei, 
stimulezi gândirea. Dacă nu descrii&şî nu înregistrezi astfel tlt*
gânduri, stimulezi comportamentul non-perceptiv. Cu cât noteii 
mai mult,
mult, cu aţâţ
aţâţvor
vor spori gânduril
gândurilee de natur
naturăă cr
creati
eativă
vă în leg
legăături
turiii
cu subiectele tratate si vei
vei reţ
reţine mai bine ceea ce ai citit.

După ce ai extras ■meile principale din paragrafe şi alineate,

notează-le folosind retragerea de la margine şi numerotarea care
să arate ierarhia şi corelaţia logică a înlănţuirii lor. Ideile cele mai
importante pornesc de la margine, cele mai puţin importante se
retrag cu 1 -2   centimetri, iar cele de importanţă şi mai mică se
retrag cu încă 1 -2 centimetri (vezi şi C.ni:3):igfâ

 Notiţele se p o t;lu
 Notiţ luaa su
subb for
formă
mă de scheschemă mă sa sauu de .re
.rezu
zummat
at..
Rezumatul este o condensare a textului, in timp ce schemele sau
notiţele schematice prezintă punctele esenţiale într-o formă
aproape grafică.
 Notiţ
 No tiţele vor fi fofoart
artee utile
utile la rec
recap
apitu
itula
lare
re.. Est
Estee mult mamaii uşor
să înveţi (şi mai ales să recapitulezi) după un plan făcut anterior.
Chiar în timpul alcătuirii planului memorezi foarte multe lucruri,
deoarece realizezi o acţiune (faci ceva). în timpul acţiunii (notări,
sublinieri, desene), se măreşte gradul de concentrare a atenţiei; nu
 po
 poţi să fa
faci
ci un ppla
lann dacă
dacă nu eşti
eşti ate
atent
nt,, iar aacti
ctivi
vită
tăţţile care te obli
obligă
gă
Să fii atent te ajută să memorezi.

Unii elevi
fragmente. Ceapreferă
mai să înveţe
bună estedintr-o
metodadatăcombinată:
lecţia, alţiiciteşti
o învaţă pe
toată
lecţia, alcătuieşti planul, apoi repeţi lecţia pe baza planului
ghidându-te după notiţele pe care le-ai făcut şi, în final, o repeţi
Hlră plan. Deşi pare mai mult, vei constata că necesită mai puţin
B i p decât „toceala”. Trebuie să ai în vede
vedere
re un numă
numărr mamaxim
xim de
itpetări ale esenţialului şi un număr minim de repetări ale
185

 
 amănuntelor, ceea ce face ca ideile esenţiale să fie înţelese şi
asimilate din ce în ce mai bine.
Fă o recapitulare finală generală - tot numai din memorie -
după câteva ore, cel mai bine seara, înainte de culcare! Dacă-ţi
scapăă anumite lucruri
scap luc ruri esen
esenţţiale în eexerciţ
xerciţiile
iile min
mintale
tale de reluare
r eluare,,
revino la materialele scrise
scrise!!

mai înainte
întâi. de a trece la capitolul următor, nu uita să-l răsfoieşti

III. TEHNICI DE LUARE A NOTIŢELOR

1. Notea
Notează
ză ce este imp
import
ortan
ant!
t!
Toată lumea este de acord că, fără scriere, procesul de
învăţare este incomplet şi că felul în care iei notiţe este foarte
important pentru învăţare. Din păcate, majoritatea elevilor nu ştiu 
să ia notiţe în mod inteligent, transformând această activitate într 
o înregistrare mecanică. Notiţele de calitate slabă constituie una
dintre cauzele rezultatelor modeste obţinute de majoritatea
elevilor. în plus, s-a constatat că peste 60% dintre studenţi afl
dificultăţi în a-şi citi propriile notiţe.
Luarea de notiţe nu trebuie să fie o simplă scriere dupA 
dictare.
Ascultă,Nu trebuie săalege
analizează, scrii şicuvânt cu cuvânt
notează numai ce
ceeaspune profesorul.
ce este escn|inl|
Foloseşte propriul limbaj de exprimare şi cât mai multe cuviiw
 proprii, nu pe ale vorbitorului.
vorbitorului. Cu cât eşti
eşti mai
mai activ mimuimul,
reformulând într-un mod personal cele spuse de profesor, eu itljfl
1866
18

îţi va fi mai uşor să înveţi. Reformularea are drept scop n A t<

menţină atent în timpul expunerii şi antrenează automat
înţelegerea, pentru că nu poţi să modifici ceva dacă nu ai înţclcit în
  prealabil.
 prealabil.
 Nu încerca să ie
ieii prea multe notiţe, dar nic
nicii prea puţine, ilrţii 
este mai bine să iei mai puţine, căci astfel poţi să surprinzi mal
uşor
uşor ese
esenţ
nţial
ialul.
ul.

Dacă  Nunuscrie preaîn multe

fixezi deta
detalii
cuvinte lii şi exprim
exprimă
esenţialul ă-te cla
dintr-o clarr (verifici
(verificiveiaca
expunere, acasă
să).
avea).
numai nişte amintiri confuze. Luarea notiţelor în mod inteligent te
menţine activ în timpul expunerii, ajutându-te să te concentrezi şi
oferă un material după care poţi să înveţi eficient.
De asemenea, este bine să practici notarea liberă, adică să
notezi tot ce îţi trece prin cap (idei, observaţii, impresii, Concluzii)
atunci când
cân d asculţ
asculţii ccee spune profesoru
profesorul.l. In acest fel vei stimula
stim ula
fluxul de idei, te vei concentra mai bine şi îţi vei aminti mai bine.
Mintea inoculează informaţiile cu o perspectivă care este numai a
ta, adaptând informaţiile modului tău de gândire. Dacă foloseşti
notarea liberă, vei fi uimit de câte lucruri vei reţine din materialul
respectiv.
Trebuie să înveţi să faci realmente ceva în timp ce asculţi şi să
nu fii copleşit de vorbele profesorului. Este foarte important să ştii
cc să notezi şi ce nu, iar pentru aceasta trebuie să fii activ atunci
când iei notiţe. Trebuie să fii foarte atent ca să depistezi ideile
 prin
 pr incip
cipale
ale,, să pricep
pricepii structura logică a expuner
expunerii,
ii, să notezi
notezi astf
astfel
el
încât ceea ce ai reţinut din prezentare să fie mai scurt, mai coerent
yi să se apropie mai mult de punctul de vedere personal.
Viteza de vorbire este de aproximativ 150 cuvinte pe minut,
Mur viteza gândirii este de aproximativ 600 de cuvinte pe minut,
■ ci de patru oori
ri mai repede, şşii în acest timp mintea ascultă
ascultătorului
torului
ipoate să rătăcească. După cum s-a arătat, capacitatea atenţiei
•niiştiente este de 126 de biţi. Simpla ascultare a celui care

187

vorbeşte ocupă aproape 40 de biţi de atenţie. Rămân deci 8 6   de

 biţi în care creierul trebuie să facă ceva şig
igjd
jdee cele ma
maii multe ori,
se gândeşte la altceva.
Tocmai de aceea, profesorii treouie sa se ocupe de captarea
 atenţiei elevilor, dirijându-le astfel gândurile. Studiile au arătat că
doar 7% din ceea ce se comunică între oameni se transmite
 propriu-zis prin cuvinte.
cuvinte. In tim
timpul
pul predării
predării nu contează atât
cuvin
cu vinte
tele
le^^ ci mai ales felul ccum
um sunt tr
transmise,
ansmise, tonalitatea
tonal itatea şi
fizionomia
acţionează care
asuprale conştientului,
însoţesc deoarece, în timp
fizionomia ce cuvintele
acţionează asupra
subconştientului, iar la acest nivel se manifestă înţelegerea şi
acceptarea celor spuse. S-a stabilit că oamenii reacţionează în
 proporţie de 55% la limba
limbajul
jul corpului şi la expresia feţei şi 38% la
inflexiunile verbale. Profesorii ar trebui să ştie că vocea, ca
înălţime şi volum, tonalitatea şi formele de exprimare, cât de
repede vorbesc, pauzele dintre cuvinte, cuvintele sau expresiile
frecvente, expresiile feţei, gesturile, privirea, mişcările mâinilor,
limbajul corpului, mişcările pe care le fac, de la felul în care calcă
 până la cel
cel în care îşi
îşi înclin
înclinăă capul,
capul, tipul
tipul respiraţ
res piraţiei, spu
spunn mult mai
multe decât cuvintele pe care le rostesc.

2. Foloseşte prescurtări!
prescurtări!
Este bine să iei notiţe într-o formă prescurtată, folosind o
metodă proprie de exprimare, propoziţii, fraze şi expresii
 personale.. In plus, sunt o serie de expresii uzuale
 personale uzuale întâlnite In
fiecare
Foloseştedisciplină pentru
deci abrevieri carecuvintele
pentru poţi săcarestabileşti
se repetă,prescurtări
făcându ||
un sistem propriu pentru expresiile uzuale sau termenii speciali,
dată
da tă ce le
le-ai
-ai adoptat,
adoptat, tre
trebuie
buie să
s ă le cunoşti
cunoşti bine
bine - noteaz
noteazăă-Io Ir
Irt
începutul
începu tul ccaietului
aietului - şi să ră
rămâi
mâi consecv
consecvent
ent în folosire
folosireaa lor!
lor!

Prescurtările se folosesc numai atunci când iei notiţe,

cazul unui examen, la lucrările de control şi la teze.
Iată câteva prescurtări standardizate şi abrevieri „c
 pentru expresiile curente folosite practic în toate disciplin
40):
cap = capitol
 id = idem
 p sau pag = pagină
r = rândul
urm = următor
v = vezi
voi = volum
eg = exemplu
 NJB
 N JB.. = nota bene (important)
•*• = deoarece
dpdv = din punct de vedere
ac = anul curent
 — = aproximativ ega egall
nr = numărul
d.a. = după amiază
a.m. —înainte de amiază
> = mamaii mar
maree
< = mai m mic
ic
5^ —diferit
8  = masculin, bărbat
(p = feminin, femeie
cf
cf==  naştere, apariţie
f = moarte, sfârşit
|| = paralelism
paralelism,, simultaneitate
~ = echivalent cu, aceeaş
aceeaşii natură
« = mult mai mic decât

1899
18

 jj
 jj, fg: foarte
foa rte mic
7 \ = creş
 creştere,
tere, aascensiune,
scensiune, pro
progres
gres
^ = descreş
descreştere,
tere, declin, regres
 jr.. per
 jr perico
icol,l, aten
atenţţie, rem
remarc
arcăă im
impo
porta
rtant
ntăă
3  şăşă există
C I.;
I.;-- inc
inclus
lus în
.= psihologie, psihic
t° = temperatură
 ts perioadă cu termen scur
scurtt
c.
c.f.
f. g conform, compară
i.e. = adică.

3. M etoda lini
liniară
ară şşii tablo
tabloul
ul general

După cum am arătat (cap B.I), elevii de emisferă stângă

lucrează liniar, iar cei de emisferă dreaptă preferă să vadă
materialul de ansamblu, de aceea există două metode de luare a 

notiţţelo
noti elorr care trebtrebuie
uie adap
adaptate
tate stilulu
stiluluii propriu
pro priu de învăţare.
E l e v i i de em isferisferăă stâ ng ngăă vor lua notiţe în mod liniar,
secvenţial, enum enumerânderând noţ noţiunile
iunile cu nnum umerota
erotarea
rea lor lo r  în 
conformitate cu modul în care gândesc. In  pla  planu
null gen
genera
eral,l, ■
enumeră fiecare idee urmată de detaliile şi exemplele respectivei
Pentru aceasta, ei trebuie să scrie cât mai structurat, schematic, n i l  
 proz
 pr ozăă contin
continuă,uă, ci folfolosi
osind
nd tititlu
tluri,
ri, nu
nume
merot
rotări,
ări, ret
retrag
rageri
eri,, s u b lilinn i i^ B
Ideile de ordinul întâi-,4^ ideile principale - (respe^H
capitolele) se notează, de regulă, cu cifre romane I, II, I I I . . . f l  
ideile de ordinul doi (şi subcapitolele) cu litere mari A, B, C.,M  
ideile de ordinul trei cu cifre arabe 1, 2, 3... , ideile de ordj^H
 patru
 pa tru cu liter
literee m
micicii a, b, c . .. ca îînn exe
exemp
mplul
lul ur
următo
mătorr (38):

190

E i idee
A. detaliu
1 . exemplu
2 . exemplu
B. detaliu
1 . exemplu
2 . exemplu
 C. detaliu
II. idee
A. detaliu
B. detaliu
C. detaliu
1 . exemplu
2 . exemplu

Elevii de emisferă dreaptă se chinuie cu acest mod de a lua

notiţe, ddeoarece
eoarece ei nu gândesc în mod liniar. De aceea
aceea,, ei vvor
or
folosi harta mintală câre înseamnă reprezentarea grafică a
 punctelor esenţiale ale unui subiect în care apar relaţiile dintre
diversele elemente (realizând un fel de organigramă), astfel încât
emisfera dreaptă să poată zări tabloul general. în schemă se trece
doar esenţialul (3Î).

191

 
 Fig. 13

Pentru încasetare se pot folosi diverse forme: cercuri,

dreptunghiuri, inimioare.
inimioare.

Uneori este bine să consemnezi cât mai mult, iar apoi, a doini
zi, acasă, să reorganizezi şi să retranscrii notiţele în conformitatfi
cu modul tău de lucru. Nu te mulţumi cu notiţele aşa cum Ic-ttl
luat la clasă!
clasă! Ele sunt aproape
apr oape întotdeauna
întotdea una incompletc ţi ţi
nesistematizate.
 Notiţele se citesc şi se corectează cât mai repede după Ilnm*
Ilnm*
lor, m
acest
ace stînlucru
lucaceeaşi
ru şi ziaţă
şi învaţ
înv sau,
(cicel
tescmai
ă (citesc notiţtârziu,
notiţele) a doua
ele) numai zi.tea
înain
înainteaPuţini rii Iti#  
elevi
ascultării
ascultă
regulă la o săptămână' după predare. Dacă nu revezi noil|tf|a

1922
19

imediat după notare, va interveni uitarea uitarea.. După o sapi,im,nu >

uită 75% din ce s-a predat, iar după 3 săptămâni, 98%, Itnedittt
după
du pă pre
predar
dare,
e, îţ
îţi rea
reamin
minte teşşti 50% din ce s- s-aa sspus.
pus. Dac
Dacaa a to
toţţii i vvii
corecte
core ctezi
zi notiţ
not iţele
ele în aceea
aceeaşşi zi în care le-ai luat, se reduce cu W)
40% efortul de învăţare. Acasă, cu notiţele în faţă, încearcă s;l (i
reprezin
repr ezinţţi mintal (să
(să-ţ
-ţi reami
r eamintenteşşti) lecţ
lecţia - faz
fazaa de aducere
aducere-ammt
-ammtee
de la RICAR. Atunci când ceea ce s-a predat este încă „viu” în
minte, corectează notiţele, eventualele neînţelegeri, adaugă
anumite detalii şi elementele pe care le consideri importante, fă o
nouă aranjare a lor în pagină, în formă schematică. Dacă nu o faci
în ziua respectivă, după câteva zile vei constata că notiţele nu mai
 au nici un sens. Studiul acasă va începe cu recitirea notiţelor şi
apoi se trece la manual. Făcând învăţarea după notiţe, ai mai puţin
material de parcurs..
Rescrie apoi periodic notiţele, făcând recapitulări şi scheme
comprimate care să cuprindă ideile cele mai importante prezentate
din ce în ce mai pe scurt.

4. Estetic
Est eticaa nnotiţ
otiţelor 
elor 
Aspectul notiţelor are un mare rol în învăţare. Caietul de
notiţ
no tiţe nu ttrebui
rebuiee să fie prea
pr ea mare, dar nici prea mic, pagipaginile
nile să nu
I ic prea încărcate şi scrise împr împrăăştiat, scrisul să fie citeţ
citeţ.. Lasă
 Nppaţiu suficient în jurul notiţelor (m
 N (mai
ai ales
ales între pă
părţ
rţile diferite
diferite)) şi
nu amesteca pe aceeaşi pagină mai multe subiecte. Aranjarea în
 pagi
 pa gină
nă are o mare
mare importa
importanţ nţă; cu cât sunt aranjate
aranjate m
mai
ai log
logic
ic şi ma
maii
■idiomatic, cu atât te vor ajuta mai mult la învăţare. Notiţele
 btbuie să se fixfixeze
eze în min
minte,
te, să imp
impres
resione
ionezeze privirea (să sară în
im Iu
Iu)) prin pprez
rezent
entare
are log
logică
ică şi
şi aranjar
aranjaree în pagină. Da Dacă
că sunt
Wc/,ntc astfel, poţi să le revezi mintal (cu ochii minţii) ca pe o
Htografie. Vei putea să reţii despre o informaţie că era „în partea

1933
19

de sus
s us.ai
.aipa
pagi
gini
nii’
i’ţţ sau altc
altceva
eva dde;
e; a c e s tfe
tf e l. Cu câ
câl>
l>Sc
Scri
riii m
maîţ
aîţpu
puţţin
întfo^j pagihăjlfeu atât îţi vei reaminti mai tişor imaginea ei;
Propoziţiile sa. fie deci distanţate între ele (chiar între cuvîntei'să
fie ma
maii m ul ultt spaţiu)'.; Planul le lecţcţie
iei*
i* tre
tr e b u ic:
ic : făcut îri aşaşaa ffee l!în
l! încâ
câtt
airunG-and privirea asupra lui să ştii dinir-o dată despre ce este
vorba. Trebuie, să. foloseşti un număr cât mai mic de cuvinte, dar
care SăSă exp
exprimrimee ceva. Textul
Textu l tre
trebuie
buie-înc
-încadradratat de mulmulii spaţ
spaţiuiu liber
 pS1  pag
 pagină.
ină. '-I;Jn te texx t’ cu litere
lite re m ăr ăruu n te ^ îngh
în ghesesui
uitt pe pa paginginăă
sugerea'zăeă sarcina de învăţare este grea. •
itîîgvită monotonia grafică a textului.:Textul monoton, !uniform
(humâi'cuvinte sau numai figuri) se reţine mai greu decât cel care
are un conţinut variat>unde textul alternează'cU seh'eme,' grafice,-
sublinieri, colorări. Un material ilustraHo hartă; un grafic) poate
economisii foarte mu
economis multelte cuvin
cuvinte te şi te scute scuteşşte :de 1 a face- unele
df
dfcs
cs'cr
'crier
ieri.i. în
încc ea
earc
rcăă să adaadaugi
ugi nonotitiţţel
elor
or dedesesenene ,• sch iţe,
iţe, -si mbol u r i,
  pe ntru
 pent ru a ob obţţin
inee im imag
agini
ini conc
co ncre
rete,
te, ce
ceea
ea ce te va aj ajut
utaa fo
foaa rte
rt e mult
mu lt să
ţi le ream
re amin inteteşştiti..
Scrie cu litere mari titlurile sau cuvintele-cheie, subliniază sau
încercuieşte cuvintele sau frazele importante, încaşetează ideile
 prin
 pr inci
cipa
palelei.C
i.Cee eeaa ce se dis distin
tinge
ge pu
puter
terni
nicc de fofond
nd va fi re reţţinui
inu i mul
multt
mai bine. Pentru aceasta, foloseşte markere care au culori vii,
fluorescente.
Atunckcând se predă (dacă ritmul este lcnt),:*dâr mai- bine la
corectare acasă; foloseşte pe cât posibil culori (roşu,- verde,
galben), pentru evidenţieri, pentru sublinierea şi casetarea ideilor
 prin
 pr inci
cipp a le
le,'c
,'cee
eeaa ce te teci
cililite
teză
ză re
reţţiner
in erea
ea.. E ste
st e bine
bi ne să
să.. fo
folos
loseş
eştiti mul
multe culori pe pentru
ntru a diferenţ
diferenţiaia ide
ideile'
ile' pri
princ
ncipa
ipalele 3  de cel#
secundare.
Pentru •'se •'sedat
datere
ereââ ;în evidevidenţ
enţăă a unor info informa
rmaţţii J f o lo s o w
contrastele
memo
me morării, cr omatice,
cromatice,
rării, în caz
cazul
ul uti ceea
utiliz
lizării ceorec
ării ccor sporeş
sporeşte
te, cute40-
ecte, rapiditatea
40-50
50%
% !-
!-fa percepţ
faţţă de cont
contniieiNltf
niN f fl
ltffl
simplu
simp lu alb-neg
alb-negru ru sau alb-albastru. în ordin ordinee :des
:descrcres
escf
cfiln
ilnni
nilM
lM

acestea
acestea ssunt
unt:: negru
negru pe gal
galben,
ben, verd
verdee pe al
alb,
b, verde
verde p i foN
fo N M t t f l
dev ine îns
devine î nsăă obo
obosito
sitorr dacă
da că acţ
acţion
ioneaz
eazăă un tim
timpp mul m.l.l.. îmi.
îmi. .>
Pentru informaţiile secundare foloseşte contraste mai slabi* iteyrtl 
 pe alb, sau ve verde
rde pe roşroşu.
u. Pe
Pent
ntru
ru a stimu
sti mula
la memo ria .şi a luvnn/ii
me moria
învăţarea pe o durată mai mare, se recomandă roşu cu bloumatlH 
şi verde, portocaliu cu bleu-ciel, verde şi violet. Se vor evita rftfU
cu violet
v iolet şi
şi pu
purpur
rpuriu,
iu, pporto
ortocal
caliu
iu cu galben şi albas
a lbastru
tru cu nej’.
nej’.ru
Foloseşte coli de scris albe, dar nu veline, deoarece accslcn
obosesc ochii.

IV. SUPERÎNVĂŢAREA
 1. Citirea în imagini
Citirea imaginativă este cel mai eficient mijloc de învăţare,
 prod
 pr oduc
ucân
ândd re
rezu
zulta te excelente chiar şi în eazul elevilor consideraţi
ltate
„slabi”, fiind în acelaşi timp o metodă pentru armonizarea
ambelor emisfere
em isfere cere
cerebrale
brale şi pen
pentru
tru dezv
dezvoltarea
oltarea inteligenţ
inteligen ţei.
Atunci când citeşti un roman interesant, de care eşti captivat,
Iransp
Ira nspui
ui autom
automatat cuvintele în imagini
imagin i mintale
min tale creându-ţ
creându -ţii propriul
prop riul
film
film (de aceea mu mulţlţii ppreferă
referă să citeas
citească
că un
un roman
roma n decât
dec ât să vadă
ecranizarea făcută de altcineva). Citirea imagina ima ginativă
tivă constă în a-ţi
Crea astfel de imagini pentru orice text pe care îl citeşti. citeşti. Sunt
S unt elevi
care au rezultate
rezu ltate foarte
foart e slab
slabee la învăţ
înv ăţătură, dar ţţin
in bine minte
m inte un
l i Im, putând să-l povestească amănunţit. Este evident că, dacă vor
Crea un „film mintal” atunci când .învaţă, vor avea aceleaşi
 performanţ
 perfor manţee şi la şcoală.

195

Pentru minte, cuvintele sunt vehiculatoare de imagini. Atunci

când scrii sau când vorbeşti, eşti un fel de retroproiector care îi
ajută
jută pe jeş
jeşpdlalţ
lalţi să ;yadă
yadă imagin
imagini.i. Un anum
anumitit text
te xt nu
n u est
estee dec
decât
ât
transpunerea în cuvinte a unor evenimente, astfel încât şi alţii să
înţelea
înţ eleagă
gă despre
despre ce ,este
est e vorba; , este
est e transpun
transpunerea
erea în cuvinte-
cuvint e-
simboluri a experienţelor pe care încearcă să le transmită autorul,
iar sarcina cititorului este cea a unui regizor - să descifreze
simbolurile transformându-le în imagini mintale. Cuvintele unui
text codifică
c odifică deci
deci realitate
r ealitateaa într-un fel de cyberspaţiu, iar ia r citirea
trebuie să decodifice simbolurile, convertindu-le în evenimente şi
 percepţţii. Cu cât decodificarea
 percep decodificarea este mai mai bună
bună, cu atât va fi ma maii

 bunăînşi
şitimp
înţelegerea, respectiv
ce vorbirea reţinerea.
ineserea.
şi citirea desfăşoară în mai multe faze
succesive, ceea ce consumă trmp, limbajul intern este comprimat
şi centrat pe înţelesuri, pe idei şi imagini, prezentând un maximum
de economicitate, utilizând sinteze, substituind cuvintele cu
imagini şi fixându-se mai ales asupra acţiunilor şi calităţilor, ceea
ce permite să se obţină o viteză de „lucru” de sute de ori mai mare
decât cea a vorbirii.
 Traducerea unui mesaj verbal în formă vizuală nu este dificil.
 Nu trebuie transpuse cuvintele
cuvintele în sine
sine,, ci înţelesul lo
lor.
r. Apare
Aparent,
nt,
totul se face sub forma unui joc cu imagini mintale; rezultatele
sunt însă spectaculoase, acest tip de învăţarea conducând la o
fixare trainică fără nici un fel de repetiţie.

2. Imaginaţia

Psihologii afirmă că cea mai mare parte a timpului, omul

visează cu ochii deschişi, fiind absorbit în percepţia mai mult sau
mai puţin pasivă
de imagini nu se aopreşte
imaginilor care vinchiar
niciodată, din subconştient. Acest fiul
în timpul activită|il<»i

cotidiene. Multe dintre aceste imagini sunt generate prin asociaţii

întâmplătoare,
conştiente. fiind ecouri sau completări ale gândurilor
învăţarea eficientă necesită automat controlul minţii, iar
succesul în controlul minţii depinde în mare parte de
întrebuinţarea imaginaţiei. Atunci când încerci să-ţi concentrezi
mintea sau să proiectezi un gând, vei descoperi că, în mod normal,
trebuie să formezi anumite imagini în minte. Nu te poţi gândi la
ceva fără să îţi imaginezi lucrul respectiv. Orice om, care visează
în timp ce doarme, demonstrează că posedă, cel puţin potenţial,
capacitatea de a crea imagini mintale şi de a vizualiza, cu toate că
nu o poate activa, utiliza şi direcţiona după voinţă. Exerciţiile de
concentrare şi de meditaţie pe imagini mintale (descrise în
continuare) urmă
urmăresc
resc să dea posibilitate fiecă
fiecăruia
ruia ssăă poată folosi în
mod conştient această capacitate în activitatea de învăţare.

Einstein susţinea că gândeşte în imagini vizuale, iar

reprezentarea verbală a gândurilor apărea după ce procesul de
gândire creativă a avut loc, afirmând că „imaginaţia este mai
importantă decât cunoaşterea”. în plus, hipnoza a demonstrat
 foarte clar
c lar că imaginaţia
imaginaţia nu este „o si simplă
mplă imaginaţ
imaginaţie”
ie”.. Se
cunoaşte experienţa, devenită clasică, în care unei persoane
hipnotizate i se dă o piatră spunându-i că este un cărbune înroşit.
 Nuu numai că cel
 N cel hipnotizat simte o arsură şi arun
aruncă
că piat
piatra,
ra, dar
cfectiv, mâna îi este arsă. Şi cazuri de acest fel sunt o mulţime. De
aceea, cei care au studiat cu adevărat şi au înţeles mintea umană,
afirmă că imaginaţia este la fel de ;,reală” ca orice fapt real şi
 palp
 pa lpabil, nu o simplă imaginaţie (8 ).
abil,

Tehnica imaginării este folosită de mult timp cu succes în

iludrul
a/,ui sportivilor
şedinţelorde de
performanţă şedinţe
prin se
antrenament de vizualizare.
realizează în
reprezentări

197

kinestezice care •constau infoţşfflii mintal^ ale propriilor mişcări,

în timpul acestor reprezentări, se produc microcontracţii în
grupele de muşchi corespunzătoare, care pregătesc desfăşurarea
mişcăril.or
mişcă ril.or ;Viiţ
;Viiţoare.
oare. Pe ,....aaceaşţa^js
jsee^, bazşază
bazşază re real
aliz
izare
areaa
antrenamentelor „mintale”, (ideomotorii) care presupun, doar
reprezentarea mişcărilor,, obţinându-se rezulţaţe, excelente în
antrenamentul
antre namentul sportivilor.
sportivilor. Cei . care au realiz
realizat
at mai întâi, unun
antrenament ideomotor şi-au dezvoltat apoi mai repede şi mai bine
deprinderile
deprinderi le necesare (2 1 ).
.Pentru a vedea ce poate să facă imaginea interioară,, fă
următorul exerciţiu. Stai în picioare şi apleacă-te în faţă cât poţi de
mult. Re.vino la poziţia de placare,, mchij% ochii şi imaginează-ţi
că te apleci, dar de data asta mult mai mult. Deschide ochii şi
apleacă-te din nou; vei constata că ţe-ai aplecat mai mult!
Vizualizarea .foloseşte puterea imaginaţiei, re.spectiv-
capacitatea, minţii,,de a crea iniagjni ca cele din vis, pe care şă le»
vezi în toate detaliile, clar şi limpede, precum imaginile fizice. în
timpul vizu^.^ăj3ţi„qonştţ
i„qonştţiî^a este
es te mulţmai .intensă
.intensă şj.mult
şj.mult m a L \ 3
decât de obicei, deoarece, cuvintele nu mai sunt prezente pentru a
0 .sufoca. In plus, dacă pentru limbaj şunt reguli forte stricte de
compunere a mesajelor, în domeniul
domeniul imaginar totul este
e ste posibil,.,
posibil,.,J
s. spuse,.
tran Qrice
transpu poate fi scenariu
se,. .într-un imaginat,,
scena oiiee,materie;
riu mintal fol osindd şi
folosin orice ia,
leqjie
imaginaţia,
imaginaţ chi.pot.a
chiar
ar şi
 elementele - abstracte di
elementele dinn fizică
fizică,, chimie şau, , matematijM
Transpunerea în imagini mintale. devine p activiste,.$ experienţa
 propr
 proprie.
ie. Ceea ce nu-ţi tranş
tranşpui
pui sub formă de imagi imagini,
ni, ui
uiţţi f o a r i
repe
repede
de.. Dup
Du pă cum
cum s-s-aa ar
arătat
ătat,, din
din ce,
ce, .cite
.citeşşti,
ti, reţii<101%,, iar
iar din cececM
cM
ce faci, 90%.
Citind în modul obişnuit, nu faci alţceva. decât şă toceştlj
citeşti de 3-4 ori o lecţie şi nu se ştie cât reţii, iar peşte trei zile,vel

uita aproape tot. Transformând cele citite într-un film mlntftli Wl 
retine.tot^hiarde.la prima.lectură.:
g, Chpia .înţelegerii ş i, a; memorării este de a vizualiza cit flMi
aniniat,  îţ
deoarece transformând
transf
 îţi amormând
i am cceel ema
inteşti ce maa. ce citeşti
citeş
i bin
bine cetile într-o
e ce ite crealitate
trăite reali
a extate ievnirirtu
perien ţtutlA
etlA»
(I(II»o 
că este vorba de vis, deci imaginaţ
imaginaţie, ie, fie
f ie de realit
realitate).
ate).!=
!=;?

3, Exerciţii pentru dezvoltarea puterii de vizualizare

înainte de a trece efectiy:Ja Ştirea ;în, imagini, trebuie ş| te
antrenezi suficient timp pentru a putea obţine un anumit control al
minţii şi pentru a.putea/manipula imaginile mintale (8 ). Cam 30%
dintre, oameni au probleme.cu generarea de imagini mintale.
Pentru unii, s-ar putea ca singura imagine din minte să fie o ceaţă
cenuşie care nu cuprinde nimic. De fapt, subconştientul produce
 permanen
 perm anentt un flux de. ima ginii -1$ lip
imagin lipmita
ita .c
.con
onşştien
tientu
tulu
luii dar
dar bruiajul
bruiajul
mintal
mint al fa
face
ce să gig şştea
tearg
rgăă.. înainte,
înainte, de. a fi percepută. TrebuieTrebuie să
înveţi să nu mai inhibi fluxul de imagini care. şe formează şi se
derulea
deru lează
ză.. în mod spontan, şi, mai ales, sări controlezi în mod
conştient...
conş tient... j
Exerciţiul 1, Pentru vizualizare, se începacu obiecte dintre
cele
or .mai
uşor
uş simpl
simşple.:
în conş
con tiie.:
nţăăflacăra
tiinţ fl),acăra unei }.lumână
un puncţ}
puncţ lumâ
co lorrnări,
colo at,ri,
at (care,:
, vârful
vârf ul seunui
impr
imprimă
crimă
eionnfo
creio foar
arte
te
etc.,
trecând spre obiectele
obiectele din •cg. •cg. în ce. mai complicate (fotografii,
 imaginea
imag inea ta
t a în oglindă etc.^Plas.ând
etc.^Pl as.ând obiectul ales în faţa faţa ochilor la
asupra lui privind§j|;fix:, până
simţţi că nu mai poţ
sim poţii şi
şi încep
începee ssăî
ăîtt i dea lacri
lacrimile,
mile, iar
iar apoi închi
închizi
zi
Ochii şi încerci.,să îl vezi cu;ochii minţii, construind imaginea
m in
inta
tală.
lă. cât mai exactă. Mai^-intâi,
Mai^-intâi, se.t
se.t.v
.vaa obţine „ne„negativu
gativul”
l”
obiectului respecti
respectiv,
v, uc,a ,;la -fotogra
-foto grafie
fiere.
re. (albul apare negru).
JDeschide, ochii şi. priveştejl din nou. Obiectul este contemplat
1,99

cân d eu ochii
când ochii deschi
des chişşi; câ
când
nd cu
cu ei înch
închiş
işi1
i1, pâ
pânnă!cân
ă!cândd imăgine
im ăgine’’â esl'e
esl'e
 percepută
 perce pută la fel de clar în ambele situaţii. Atunci Când ând „negativul”
„negativ ul”
va deveni ^pozitiv”, adică atunci când .vei obfine pentru prima
dată o ima
magigi ne con
c onfo
form
rmări
ăriii realitatea,:
realitatea,: vei
vei avea o’senzaţie
o’senzaţie de mare
mar e
 bucurie..
 bucurie
Exerciţiul 2. Priveşte un bec e'are luminează sau flacăra unei
lumânări cam o jumătate de minut, apoi închide ochŞ şi descrie în
mod minuţios imaginile care sc formează. Ele vor înccpe să-şi
schimbe culorile, formele; strălucirea şi poziţia. O variantă este
tehnica fosfinei: freacă uşor ochii şi descrie culorile şi luminile
care se formea
formează ză în spatele ochilor
oc hilor închişi.
închişi.
• Când
Când.. descri
descriii un obiect
obiect reareall sau ima
imagina
ginar,
r, actul
actul des
descri
crieri
eriii îţi
focalizează şi mai mult atenţia, astfel încât ajungi să percepi din
ce în ce mai multe detalii. Cu cât descrierea este mai exactă şi mai
 puţin
 puţin abstractă,
abstractă, eu atât efectele vor fi mai puternice
puternice..
Fă un portret verbal detaliat al unei persoane cunoscute şi cere
celor din jur să^l' recunoască (sub’ formă de joc). Exerciţiul
dezvoltă spiritul'.de observaţie şi capacitatea de redare verbală. în
acest fel-, îndepi %§ lucrezi :icu imaginile mintale. Din punct de
vedere psihologic, este imposibil să descrii o persoană sau un
obiect din memorie, fără să formezi mai întâi o imagine mintală.
Descrierea eu voce tare realizează conexiuni ample între centrii
lingvistici din regiunea temporală a,;emisferei stângi şi centrii
ima ginaţţiei din ^miî^
imagina iî^fe
ferk
rk**" dreaptă,
dreap tă, re
real
aliz
izân
ândd armoniza
armonizarea
rea
emisferelor.
Exerciţiul 3. Dacă l# 1început, pfentru vizualizare, se aleg
 obiecte fizice, cu timpul, se va trece la vizualizarea diferitei»>i
obiecte
obiec te fără a !le examina
exa mina îrt-realitate,
îrt- realitate, adi
adică
că exclusiv
excl usiv din domeniul
domeniul
mintal, construind mintal imaginea obiectului asupra căruia n
concentrezi şi fixând astfel mintea âsupra unei forme-gând. Şi m
acest caz, se va trece de la obiecte simple la complexe. înceaicA n| j
îţi reaminteşti şi să descrii cel mai frumos peisaj‘pe care l-ai viVtll
200

^ o pădure, un pisc de munte, o cascadă, o floare, răsăritul sau

apusul soarelui, unul dintre miracolele naturii care se află
 pretutindeni
 pretuti ndeni în jurjur,, tocmai pentr
pentruu a te încânta. Cu cât devii ma maii
absorbit în descrierea unei imagini, cu atât devine mai clară.
Imaginează-ţi că descrii imaginea unui prieten. încearcă să o faci
cât mai viu şi mai amănunţit ca şi când ai încerca să o aduci în faţa
lui prin bogăţia detaliilor şi descrierea senzorială. în timpul
descrieri
descr ierii,i, în
încea
cearcă
rcă să folos
foloseşeştiti toa
toate
te cele cinci simţ simţuri;
uri; de
exemplu
exe mplu,, simte şi desc descrie
rie căldu
căldura ra soarelu
soareluii care îţ
îţii m
mângâ
ângâie
ie faţ
faţa,
a,
mirosul ierbii etc., realizând sinestezia. La oamenii non-
sinestezici, cortexul acţionează ca un baraj, suprimând legăturile;
de aceea apare o graniţă între simţuri. Sinestezia este o calitate
înnăscută,, deoarece subconş
înnăscută subconştientul
tientul funcţ
funcţionea
ionează
ză în momodd sinestezic.
Cu timpul această calitate, nefiind folosită, dispare. Se ştie că
drogurile
droguri le psih
psihedelice
edelice de tipul LSD rup barierel barierelee dintre simţuri;
sub influenţa lor ajungi să „miroşi” o muzică sau să „auzi” o
culoare.
Cu cât vei merge mai adânc în descriere, cu atât mintea se va
mişca mai liber, devenind un navigator experimentat pe fluxul de
imagini. Exerciţiile de vizualizare este bine să le faci înainte de a
adormii şi ddimin
adorm imineaţ
eaţaa la trezire, preferab
preferabilil pe fond mumuzical.
zical.
Exerciţiul 4. Alege o expe e xperien
rienţţă care uurmea
rmează
ză să fie rev
revizui
izuită,
tă,
o scenă frumoasă din viaţa ta, o amintire care te-a impresionat
foarte mult, o întâlnire deosebită şi încearcă să savurezi şi să
extinzi momentul respectiv. încercă să îţi aduci aminte cât mai
multe amănunte, reprezentându-ţi mintal experienţa respectivă.
Descrie totul la timpul prezent şi cu cât mai multe detalii
senzoriale pentru
pent ru a obţobţine
ine imag
imagini ini cât mai exact
exacte. e. CCele
ele mai
 H'iciente fluxuri de imagini apar atunci când te concentrezi asupra
unor descrieri detaliate şi nu abstracte. Descrie impresiile
M'nzoriale care provin din exterior, precum şi sentimentele care au
Inst generate. Cu cât eşti mai absorbit de imaginile mintale, cu atât

201

te laşi mai învăluit de vraja emisferei drepte, iar imagistica devine

şi mai profundă.
Pentru a constata
cons tata dife
diferenţ
renţa, descrie
d escrie o imagine folosindfo losind
impresiile senzoriale şi alta folosind numai termeni abstracţi. Este
clar că descrierea cea mai interesantă, cea mai vie, care transmite
cea mai multă
m ultă experienţ
experie nţă,
ă, care te pune
pun e într
într-o
-o re
relaţ
laţie
ie mai strânsă
strâ nsă cu
imaginea respectivă (realizând un contact neurologic) este cea
senzorială. Atunci când faci o descriere care abundă de impresii
senzoriale vii, creierul parcă se „deschide” ca la imaginile din vis.
Cu cât în descriere sunt implicate mai multe simţuri, cu atât se
stabileşte o legătură mai bună.
Cu timpul, experienţa se va derula tot mai intens putând să
ajungi cu adevărat să o retrăieşti mintal. Când vei atinge această
stare şi vei putea să reproduci întreaga experienţă fără cea mai
mică întrerupere, poţi să treci la alt exerciţiu, respectiv să alegi o
altă experienţă. Cu cât poţi să mergi cu amintirea mai înapoi în
trecut, cu atât este mai bine. în general, o anumită întâmplare va fi
reamintită timp de o săptămână, apoi a doua săptămână alta,
dintr-un trecut mai îndepărtat sau mai puţin importantă, până ce
vei fi stăpânit foarte bine această tehnică.
tehnică.
Trebuie să fii foarte atent pentru a nu da frâu liber gândurilor
care nu au nici o legătură cu experienţa respectivă, lucru care se
întâmplă, din păcate, destul de des la început. Cu timpul, nu va
maiabundenţa
de fi nevoie să te chinui
şi de ca lor.
claritatea să formezi imagini
Atunci când vei şi vei fi surprin.'i
fi stăpânit foartO
 bine aceste exerciţ
exerciţii,
ii, vei dobândi capacitatea
capac itatea de a gândi în ima
imagin
ginii
deosebit de bogate. Vei ajunge să vezi tablouri de vis dintre c o i f  
mai vii, pătrunse însă de un cu totul alt caracter. Vei ajunge Ni
gândeştiti înt
gândeş într-o
r-o for
formă
mă metodică,
metodi că, prec
precum
um un mate
matematic
matician
ian sau Ufl
logician, dar nu într-o manieră abstractă. Vei ajunge la capacilult*#
 de a gândi în imagini, iar atunci când gândeşti, vei vettofl
derulându-se în faţa ochilor o serie de tablouri asemănătoare colllH

202

oniricei, iar această:gândire imaginativă va dobândi: perfecţiunea

specifică, de.obicei, gândirii abstracte:
. Exerciţiul 5. Capaci
Capacitatea
tatea de a cre
crea.
a. imag
imagini
ini;; se poate exer
exersa
sa cel
mai bine folosind visele. Se ştie că visele pe care li le;aminteşti
dimineaţa se întipăresc în imntentot la fel ,ca experienţele realeg
dacă nu chiar mai bine.:De fapt, mintea nu face deosebire între vis
şi realitate; s-a stabilit că atunci când visezi, zonele senzoriale din
creier implicate
im plicate în vis se ac
activează
tivează caî
caîni
ni cazul percepţ
per cepţiilor
iilor reale.
Cea mai mare parte a timpului cât doarme, omul visează. Unii
spun că nu visează niciodată sau că visează foarte rar, dar, de fapt,
ei nu mai ţin minte visele, deoarece- încă de mici copii, au fost
învăţaţi să considere visele ca fiind ceva lipsit de importanţă şi
ireal şi de aceea, nu le mai iau în seamă. Atunci când îţi aminteşti
visele,!ractivezi comportamentul specific de amintire a lor. Cel
care nu-şia aminteşte
de uitare visele
lor. şi astfel dimineaţa,
amintirile stimulează
vor slăbi, comportamentul
ajungând să creadă că
nu visează. .
Momentele în care omul visează se determină prin
înregistrarea impulsurilor electrice emise de creier sau prin
urmărirea mişcărilor globilor oculari. S-a observat că atunci când
cineva visează, ochii se mişcă în spatele pleoapelor închise, iar
fenomenul poate fi monitorizat prin înregistrarea impulsurilor
electrice ale muşchilor oculari. S-a constatat că somnul este însoţit
de mişcări rapide ale ochilor în timpul întregii nopţi, dar mai ales
sprePrin
dimineaţă.
analiza mişcărilor globilor oculari,n*s-a stabilit că în
fiecare noapte un om are de regulă opt cicluri de vise, iar între ele
sc află câteva momente de somn profund. Ochii se mişcă în vis, ca
ntunci când priveşti la un film. în urma cercetărilor în acest
domeniu, s-a demonstrat că omul se poate lipsi de somn, dar nu şi
de vise. Vechea idee care spunea că somnul ar fi. o necesitate
li/.iologică, s-a dovedit a fi falsă. Dacă se simte obosit, omul se
 203

 poate odihni şi fă fără

ră să doarm
doarmăă- în plus, un--: om care este în
întregime în ghips în urma unui accident, deci care stă toată ziua şi
nu are de ce să se odihnească, doarme chiar mai mult decât în mod
normal. S-a constatat astfel că somnul este necesar doar pentru că
nu poţi să visezi fără el. Dacă un om este lăsat să doarmă, dar este
tulburat
se mişte),atunci când
nefiind începe
lăsat astfelsăsăviseze
viseze,(când globii oculari
se trezeşte ameţit, încep să
iar dacă
nu visează
vis ează câteva
câtev a zile, va înnebuni !
Visul este o activitate a subconştientului care are nevoie ca
mintea de veghe să s ă nu îi mai blocheze funcţionarea.
funcţionarea. Visele sunt
su nt
gânduri sub formă de imagini, căci mintea inconştientă nu
cunoaşte limbajul alfabetic, de aceea omul visează mai mult în
imagini decât în cuvinte. '
Meditaţia asupra visului, care este o formă foarte simplă şi în
acelaşi timp foarte importantă, constă, pur şi simplu, în a-ţi aminti
visele
nu dimineaţa
te scoli brusc când te trezeşti.
din pat şi chiar Pentru
să nu adeschizi
reţine visul,
ochii trebuie să
(mai ales
dacă este lumină). Lumina şterge, în general, imediat impresia
visului. Când te trezeşti, rămâi în pat fără să faci nici o mişcare şi
fii perfect atent, astfel încât să nu permiţi intruziunea nici unui alt
gând care să întrerupă concentrarea asupra visului. Chiar dacii
imagine
imag ineaa visul
v isului
ui pâlpâi
pâl pâiee pentru
pentru o secun
se cundă
dă şi
şi di
disp
spare,
are, tot
tot poţi sil <i
descrii din memorie, iar actul descrierii o va aduce din nou in
minte.
Amintirea unui vis nu se face în modul în care se derulea/rt uit
film, adică de la început la sfârşit, ci invers, îţi reaminteşti .....
întâi sfârşitul şi de aici începi să reconstruieşti visul. Pe do ulii
 parte, atunci când îţi reaminteşti
reaminteşti visul, cel puţin
puţin la încc
înccpuput»
t» I
deformez
defo rmezii în
î n mare
mar e parte,
pa rte, mai ales prin
prin fapt
faptul
ul că verbal i/.c/i
i/.c/i i *'*»# i
ce ai
ai visat (în timp ce visul s-a desfăşurat
desfăşurat sub formă de imaginiI !
Pe măsură ce vei evolua în această formă de mediia|u\ l
începe să controlezi din ce în ce mai bine visele, cu-a o# 1

204
 

const itui în acelaş

constitui acelaşii timp uunn semn aall progresului
progresului.. „Simplu
„Simplull (ap(apt i i
îţi aminteşti visele dimineaţa, va produce o schimburi* in si i tu lui a
lor, le va face mai logice, mai raţionale. Visul, păstrând llt im opul
caracterul său simbolic ascuns, va căpăta un aspect mai ordonai,
îşi va pierde caracterul incoerent, haotic şi insignifiant şi, tiepini
treptat, se va constitui într-o lume ordonată. Visele, care îmiinte
erau confuze şi fără continuitate, se vor transforma în imagini ce
se înlănţuie
înlănţuie la fel ca repr
reprezen
ezentările
tările vieţii obiş
obişnuite
nuite,, se vo
vorr ordona,
 putând
 putâ nd fi percepute cauze şi efecte, iar conţ conţinutul
inutul lor se va
modifica. Visele vor deveni coerente şi compacte şi toate
facultăţile minţii, ca voinţa, judecata şi raţionamentul, vor
funcţiona la fel de eficient ca în starea de veghe. Apoi vei putea
acţiona în vis ca în lumea fizică, putând dirija cursul experienţelor
visului, putând să visezi ce doreşti, inclusiv că înveţi la o anumită
materie!

4. Filmul mintal

Un factor foarte important pentru calitatea învăţării este

activismul mintal, deoarece manipularea mintală favorizează la
maximum asimilarea informaţiilor. Atunci când citeşti sau când
asculţi, 5 converteşte informaţiile în imagini mintale realizând un
l'ilm mintal însoţit de o coloană sonoră, percepând senzaţiile şi
sentimentele şi animându-1  (mişcare), astfel încât să realizezi
 percep
 per cepţţia prin cele trei canale - viz vizual
ual,?£
,?£au
audi
ditiv
tiv şi kinestezic
tVAK). Urmăreşte să vezi imaginile respective cu ochii minţii la
lei de viu şi de real precum vezi cu ochii obişnuiţi.
Cel mai important lucru este să fii prezent mintal, să fii activ
 p
 piil tim
timpu
pull citirii. Atunci când nu mai formezi imagini mintale,
nuntea are grijă să formeze altele, va fugi în altă parte şi nu mai
t i atent la textul pe care îl citeşti. De cele mai multe ori, acest.
 

flux de imagini mintale nu are nici o legătură :şu ceea: ce citeşti

Este nevoie de .exerciţiu pentru a face ca această.derulare continuă
contin uă
de imagini să fie.în corespondenţă cu ceea ce citeşti. Crearea de
imagini; te me
menţ
nţine
ine automat aten
atent.t. Numai atunci ,câ
,când
nd cuvintele
devin imagini, eşti cu adevărat atent. Simpla citire, fără a-ţt erea
imagini, este un lucru inutil şi plictisitor. Atunci când ai încetat să
creezi imagini mintale,. ai încetat să citeşti şi ai început să visezi
$ u $chii de
desc
schi
hişşi.: : ,

Imagin.ează-ţi că eşti un regizor şi faci un film eu materialul

 pe.ca
 pe .ca||5ej îl‘Citeşti, că este un scenariu pe -care trebuie să îl pui pe
 pelicula min mintală
tală'»
'» (21. 31). Când citeş
citeştiti un text. proiecţ
proiecţează-te
ează-te
mintal în scenă, imaginează-ţi evenimentele respecţive-cât mai în
detaliu, percepând sub formă de experienţe proprii ccle văzute sau
auzite. Transpune textul într-un film mintal văzându-1, auzindu-i,
simţind şi făcând acţiuni,^eonstruind un univers mintal. Astfel
devii regizorul propriului film şşii în acelaş acelaşii timp act
actor,,
or,, dmpli-
cându-tc direct în acţiune.
Atunci-când citeşti, imaginează-ţi că auzi vocile, diferitele
sunete, simtsi mtee even
evenime
imentel
ntelee ca şşi-,
i-,cum
cum ţi s-a s-arr întâ
întâmp
mplala ţie.
Foloseşte-te de toate simţurile! Fă filmul să fie viu! Percepe
emoţiile personajelor, ca şi cum ai fi acolo! Lucrurile .pe care |i
le-ai imaginat rămân imprimate: ca şi când ar fi fost: experienţe
adevărate. Ceea ce nu-ţi, imaginez
imaginezii :astfel,u
:astfel,uise
ise va pierde foa foarte
rte
repede. Ceea ce-ţi imaginezi, devine, experienţa TA şi cu cât estt
mai Este,
vie, eufoart
atât.va
foarte fi reţinută
e impor tant camai
important vi uşor
vizua
zualiz şi mai
lizare
area vsăămult
a vs ssee timp.
facă în ma
mame
meii rt
dinamică, să te transpui în scenă,-, să-te pui înfpielea personaje li m
C ând evoci imagini, fă-le pline de viaţă,, qpraice, bizare, exagoruMl
sau chiar nebuneşti, adaugă accesorii ciudate..
După as
asţţfej
fej de şşedediinţ
nţăă de .^înv
.^învăăţare,-; ca
care
re a dev
deven
eni*
i*
experienţa ta, vei putea săjvorbeşti foarte uşor folosind pm|H lll#i
206

 
 cuvinte şi nu pe cele ale autorului. Implică-te cu toată fiinţa şi
trăieşte profund ceea ce faci şi astfel vei reţine uşor şi fără efort!

Trebuie să înveţi să citeşti folosind ambele emisfere, fixând

tabloul general (emisfera dreaptă) şi detaliile (emisfera stângă). în
anumite momente, detaliile nu sunt importante, dar, dacă trebuie
să reţii
reţii ceea ce ai citit, detaliile
deta liile te ajută foarte mult.
încearcă să vezi cât îţi reaminteşti după ce ai transpus un test
în imagini mintale; vei fi surprins să constaţi că ai reţinut TOTUL,
toatee detaliile
toat deta liile (bineînţ
(bine înţeles,
eles, numai
num ai dacă
d acă ţi le-ai imagina
ima ginatt în mod
m od
clar). Atunci când eşti atent, iar transpunerea în imagini mintale
nu se poate face dacă nu eşti atent, vei reţine totul după o singură
citire. învăţarea se va face fără stres, fără efort, va fi ca la un film,
dar un film pe care îl creezi
creez i tu însuţi,
însuţi, deci la care participi
partici pi ac
activ,
tiv,
iar memoria lui va fi intactă după zile sau chiar săptămâni,
deoarece experienţele proprii nu se uită. Atunci când ai înţeles
 bine anumite lucruri, vei putea
p utea să vorbeşti
vorbeşti liber, folosind
folosi nd propriile
pro priile
cuvinte aşa cum faci când povesteşti un film sau când descrii o
întâmplare în care ai fost implicat.

Exersează cu orice fel de text până ce transpunerea va deveni

automată şi simultană cu citirea. După câteva săptămâni, vei
ajunge să transpui automat cuvintele în imagini, citirea şi
formarea imaginilor vor fi simultane, de fapt, viteza formării
imaginilor este mult mai mare decât viteza de citire. Cu timpul,
nici nu-ţi vei mai da seama că citeşti şi vei fi absorbit de filmul pe
Care îl creezi mintal. în acest fel, învăţarea devine o experienţă
deosebit de interesantă şi plăcută.

Tehnicile de vizualizare asociate cititului se aplică şi atunci

cftnd asculţi.

207

5. Luarea de notiţe în imagini

 Creierul uman funcţ func ţioneaz
ion eazăă., în mamanie
nieră
ră sche
schematică
matică şi
simbolică. Se ştie că ideile se formează în minte sub formă de
imagini sau simboluri şi tocmai în acest fel este bine să le aşterni
 pe hârtie fărăfără a le mai trece prin procesul limbajului verba verbal.l.
Tehnicaa luă
Tehnic luării
rii de notiţ
notiţee în imagini a apă
apărut
rut în America sub numele
de Mind Mapping, care şe. poate traduce prin „Cartografierea
Minţii” şi s-a dovedit a fi CEL MAI BUN mijloc de a învăţa (21).
S-a cpnstatat că luarea de notiţe în imagini contribuie la
dezvoltarea inteligenţei deoarece căutarea de imagini şi de
cuvinte-cheie stimulează fluxul de idei şi ajută la dezvoltarea
gândirii. în plus, se folosesc desenul, culorile, metaforele specifice
emisferei drepte şi, în acelaşi timp, gândirea logică specifică
emisferei stângi, ceea ce pune în acţiune ambele emisfere.
Luarea de notiţe în imagini face ca procesul să fie deosebit de
activ, solicitând permanent gândirea pentru a găsi imaginile
caracteristice şi cuvintele-cheie pentru exprimarea ideii respective.
Cu timpul, atunci când tehnica este bine stăpânită, 10-15 minute
de expunere a profesorului (sau câteva pagini dintr-o carte pe care
o citeşti) vor fi rezumate numai cu câteva desene însoţite de
cuvinte-cheie.
Punerea ideilor sub formă de imagini însoţite de cuvinte-cheic
s-a dovedit a fi cea mai eficientă metodă pentru reţinerea lor,
deoarece, prin intermediul imaginilor, informaţiile se imprimă cel
mai bine în memorie. Capacitatea de memorare*este sporită Ia
maxim
max im şşii prin faptul că desenul respec
respectiv
tiv este o activi
activitate
tate A TA. J
Se ştie că memoria vizuală este superioară memoriei
semantice (reţinerea cuvintelor), omul îşi aminteşte mult mai uşui
o imagine decât nişte cuvinte scrise. în plus, la desene, se pul
reţine multe detalii, despre fiecare desen poţi să scrii multe

208

cuvinte, deoarece imaginile conţin mult mai multe informaţii

 decâ t cuv
decât cuvintele,
intele, o sing
singură
ură im
imagine
agine putând să valoreze (să conţină
conţină
informaţii) cât zeci sau sute de cuvinte.

încearcă, aşadar, să faci rezumatul unei lecţii sau chiar al unei

cărţi sub formă de imagini, făcând desene detaliate, cât mai
 precise. în centrul paginii se deseneaz
deseneazăă o figură care înfăţ
înfăţiş
işează
ează
subiectul lecţiei.
Fiecare idee precizată va fi sintetizată sub forma unei imagini
însoţită de anumite cuvinte-cheie şi va fi plasată folosind săgeţi
care să indice succesiunea logică a informaţiilor. Folosind astfel
de „hărţi mintale”, interconexiunile apar instantaneu şi dintr-o
străfulgerare se descoperă o întreagă lume de informaţii. Foloseşte
cât mai multe simboluri şi desene în loc de cuvinte; imaginile
trebuie să fie evidente, simple şi uşor de reţinut.
Cu timpul, vei descoperi că folosirea simbolurilor şi a
cuvintelor-cheie vor duce la exprimarea clară a unor idei care sunt
expuse pe mai multe pagini într-o carte. Sub unele desene se poate
scrie un cuvânt sau două care să-l precizeze mai bine. Foloseşte
culori diferite şi mici caricaturi pentru a scoate în evidenţă ideile
 principale
 princip ale (vezi ex
exemplificări
emplificări în 21 şi 23 la bibliografie).
Memorarea unui material se face pornind de la ideile
 principale, iar memor
memorarea
area acestora se face pornin
pornindd de la anumite
cuvinte cheie. Pentru fiecare idee importantă care trebuie reţinută
trebuie găsit un cuvânt cheie, un simbol sau o imagine-concept
reprezentativă. Ţinând cont că orice text se poate reduce la ideile
 principale, iar acestea la anumite simboluri, în urma prelucrării
logice se obţine o formă foarte uşor de memorat.
 Nu desen
desenaa decât ceea ce îţi este necesa
necesarr pentru a-ţi reaminti.
Trebuie să notezi numai elementele-cheie care să declanşeze
ulterior amintirile. Când vei privi apoi desenele şi vei citi

209

cuv intele-cheie,
cuvintele-c heie, ele îţi
îţi vor readuce în memorie informaţiile
informaţiile
respective. Scopul lor este numai de aducere-aminte, iar un desen
realizează cel mai uşor accesarea informaţiilor şi conferă o privire
de ansamblu care poate releva noi conexiuni.
 Notiţele
 Notiţele au rolul de a declanşa
declanşa amintirea
amintire a anumitor
anum itor informaţii
scutindu-te să răsfoieşti zeci de pagini din manuale. Ele îţi
 reamintesc însă numai
numai ceea ce
ce AI ÎNVĂ Ţ AT. Majoritatea elevilor
nu mai au însă nevoie să revadă notiţele pentru că îşi vor reaminti
imediat materialele respective care se fixează puternic prin
desenare.
întrucâ
într ucâtt notiţele
notiţele sunt numai pentru tine, nu este nevoie săs ă fii
un artist. îndemânarea vine o dată cu practica. La început poate să
 pară destul de dificil, va fi destul
destul de greu să găseş
găseştiti imaginea cea
mai sugestivă şi cuvintele-cheie, dar cu timpul luarea de notiţe în
imagini va deveni un automatism.

6. învăţarea în stare de transă

Când faci o muncă prea dificilă eşti copleşit de un sentiment
de nesiguranţă sau chiar de teamă. Pe de altă parte, când sarcina
este prea
pr ea uş
u şoară, gândur
gân durile
ile zboară
zbo ară în toate părţile,
părţile, plictisite
plicti site.. Astfel
Astfe l
de sentimente negative creează un bruiaj mintal care te distrage de
la munca pe care o efectuezi. Atunci când simţi că în mintea ta se
infiltrează zgomotul sub forma unor gânduri parazitare care nu au
nici o tangenţă cu acţiunea pe care o faci, ceea ce faci atunci este
ori prea uşor, ori prea dificil pentru tine. Dacă ajustezi activitatea,
ast
astfel
fel încâ
totale, învei
câttbloca
să absoa
abs oarbă
rbă toţi
zgomotul toţgândurilor
i cei 126
126 deparazite.
biţi
biţi co
cores
respun
punzători
zători atenţiei
atenţiei
Oricee activita
Oric acti vitate
te care poate
po ate umple
ump le cei
cei 126
126 de bbiţiţi ttee poate
trimite într-o stare specială. în acele momente experimentezi un
sentime
sen timentnt profun
prof undd în care timpul
t impul îngheaţ
înghe aţă,
ă, nelin
neliniş
iştile
tile disp
d isparar şi
şi tc

210

simţi comp
simţi c omplet
let absorbit
ab sorbit de ce
ceea
ea ce faci, astfel încâ
încâtt nimic nu
n u pare
să mai existe în afara muncii de efectuat. Concentrarea atenţiei
este atât de mare, încât nu mai percepi decât ceea ce este strâns
legat de acţiunea respectivă pierzând noţiunea timpului şi a
spaţiului. Toţi cei 126 de biţi pe secundă ai atenţiei conştiente sunt
folosiţi la maxim. Nu mai există nici un spaţiu liber în care să se
 strecoare gânduri parazitare.
parazitare.
Această stare, care seamănă cu transa, este indusă numai de o
concentrare
 pres upune ofoarte
 presupune activitintensă.
activitate cortiSe
ate corticalăcrede
cală maicăintensă;
o astfelîndestare
concentrare ar
de transă,
atenţţia este foart
aten foartee concentrat
concentratăă, dar, în acelaş
acelaşii timp
timp,, relaxată. C
Chiar
hiar
şi lucrurile cele mai complicate se fac cu un efort minim, deoarece
în transă creierul este foarte „calm”. în stare de transă orice
muncă, chiar cea care poate părea altuia foarte grea şi chiar
vlăguitoare, devine odihnitoare şi energizantă şi omul acţionează
la capa
c apacita
citatea
tea maximă. Pen Pentru
tru că în stare de transă te simţi foarte
 bine, ea este
este,, intrinse
intrinsec,c, o ră
răsplată
splată.. |
Mai ales în domeniul creaţiei, reuşita necesită o implicare
totală deoarece numai în transă se realizează măiestria.
învăţarea în stare de transă devine un nou model pentru
educaţie, cel mai revoluţionar şi, în acelaşi timp, cel mai eficient,
în acest sens, psihiatrul rus Vladimir Raikov a dezvoltat o metodă
numită Reîncarnarea Artificială în care folosea hipnoza pentru a-i
face pe oameni să creadă că au devenit mari genii ale istoriei.
Metoda
Meto da lui a deveni
d evenitt un element al învăţării accelerate, în timp ce
se află într-o astfel de transă, oamenii capătă talente, îndemânări,
cunoşştinţe
cuno tinţe şşii ch
chiar
iar puteri ffizice
izice ca ale persoanei întruc
întruchipa
hipate,
te, iar
aceste aspecte sunt cunoscute de mult în istorie. istorie.
De fapt, chiar şi metoda lui Lozanov nu face altceva decât să
inducă o stare asemănătoare transei folosind diferite elemente
(muzică,, relaxare
(muzică re laxare,, re
respiraţ
spiraţiiii speciale etc.).

211

V. CITIREA RAPIDĂ ŞI EFICIENTĂ

Deşi se cunoaşte de peste o jumătate de secol, citirea rapidă

este folosită
folo sită de foarte
foa rte puţ
pu ţini.
în general, elevii citesc mult mai lent decât ar putea,
 considerând că citirea rapidă ar duce la o micşorare a înţelegerii.
Oricine ar putea să citească însă aproape de 2 ori mai repede şi să
înţele
înţeleagă
agă LA FEL de bine.
Citeşte un text oarecare timp de 5 minute şi notează viteza
 pentruu a determin
 pentr de terminaa ritmul
ritmu l propriu de citire
c itire în caractere
carac tere sau cuvinte
cuvin te
 pe minut. Un cititor
citit or normal
norma l citeşte
citeşte 120-200 de cuvinte
cuvin te pe minut,
adică
adi că 600
600 - 1. 000  de semne (un semn este echivalent cu o literă, o
cifră, un semn de punctuaţie, un spaţiu alb).
Citeşte apoi dintr-un alt text, tot timp de cinci minute, dar de
data asta, cât poţi de repede. încearcă apoi să vezi ce ai înţeles în
urma
că citirii
că,, deşi
deşi viteza
vitez„normale” şi atunci
a este foarte când
diferită,
diferită aielegere
, înţele
înţ citit repede.
gerea a este Vei constata
aproximativ
aceeaşi.
Cu puţin
puţin antren
an trename
ament nt îţi poţi
poţi dubla
dubl a vitez
vi tezaa de citire, fără o
scăderee a înţ
scăder în ţeleger
ele gerii,
ii, iar
ia r în urma
urm a unui antrenam
antre namentent mai serios,
serios , poţ
poţi
să ajungi la 2000 de cuvinte pe minut! Aceasta înseamnă să citeşti
o carte de 300 de pagini într-o oră!

1. Ce fac ochii şi mintea când citeşt

citeşti?
i?
Sun tem tentaţ
Suntem ten taţii să
s ă credem
cre dem că
c ă atunci
atun ci cân
c ândd citim,
citim , ochii NC
deplasează uniform de la stânga la dreapta de-a lungul rândului,
De fapt, ochii nu pot să distingă ceva decât atunci când sunt lii'şl,

212

imobili; dacă te uiţi la ochii unui om care priveşte o maşină în

mişcare, vei constata că ochii lui nu se deplasează o dată cu
maşina, ci execută o serie de mişcări sacadate, cu pauze de câte o
fracţiune de secundă. De asemenea, atunci când citeşti, ochii fac
 pauze
 pau ze de fracţ
frac ţiuni de secundă, oprindu-se
oprindu -se succesiv asupr
asupraa fiecărui
cuvânt, deoarece mintea nu poate să recunoască un cuvânt decât
atunci când ochii sunt nemişcaţi.
Observă cu atenţie ochii unui om care citeşte; vei constata că
ei faC o mişcare sacadată, intermitentă. S-a constatat că, atunci
 când citeşti un
spre dreapta rând,stânga.
şi spre ochii execută
Pentru aîntre
reduce 4 şinumărul
10 mişcări sacadate
mişcărilor de
revenire a ochilor spre stânga, este suficient să urmăreşti cu
creionul sau cu degetul în timp ce citeşti; acest „truc” face să se
dubleze viteza de citire! Cronometrează-te în cât timp citeşti o
 pagină
 pag ină dintr
dintr-o
-o carte în mod normal şi apoi, altă pagi pagină,
nă, urmărind
cu degetul.
De regulă, în timpul citirii ochii se opresc progresiv asupra
fiecărui cuvânt. Copilul care învaţă să citească are nevoie de 18
fixări
fixări la un rând (cu dur
durata
ata medie de 0 , 6 6  secunde), pe când cel cu
deprinderi consolidate
făcând salturi are numai
şi după fiecare salt 4-5
fac ofixări.
scurtăOchii
oprireseşideplasează
fixează o
 parte din text, fiecare fixare durând aproximativ un sfert de
secundă.
La fiecare
fie care fixare ochi
ochiii pot
p ot să reţină
reţină doar circa 4 caractere la
stânga şi la dreapta. Cuvintele din stânga şi din dreapta fixării sunt
mai puţin clare, dar mintea LE POATE recunoaşte. Numărul de
litere pe care le poţi recunoaşte la o singură fixare se numeşte
câmp vizual, iar numărul de fixări pe rând depinde de mărimea
câmpului vizual; cu cât acesta este mai mare, cu atât va fi nevoie
tic
ruppimai
ru dă, npuţine
dă, nu fixări
u se ddepl
eplase
aseazşi,ă prin
ază ochiiurmare,
repvei
ede citi
mai repede (cummaimulţi
rapid.
mulţ i ar In citirea
fi tent
tentaţ
aţii

213

r 
 

să creadă), ci creşte puterea de cuprindere, respectiv câmpul

vizual.
Cel care citeşte lent are câmpul vizual îngust făcând multe
fixări şi, în plus, priveşte de mai multe ori înapoi pe rând fixând
ceva ce mai văzuse. Apoi, citirea unuferând este urmată de
întoarcerea ochilor la începutul celuilalt rând cu mişcări dese de
corectare. El nu depăşeşte faza citirii din clasele primare, citind
de fapt
fap t pe silabe. în plus, acordă atât de multă
m ultă atenţie
atenţie fiecărui
fiecărui
cuvânt, încât pierde înţelesul frazei, uitându-i începutul înainte
de a După
fi ajuns la sfârşit!
cum s-a arătat, memoria de scurtă durată, deci ceea ce
  po ţi să reţii
 poţ reţii dint
di ntr-o
r-o dată,
da tă, nun u depăş
de păşeş
eşte
te 6 - 1 0  elemente. în clasa întâi
elevul învaţă să citească pe litere; atunci când un cuvânt are mai
mult de 6 - 8   litere crei
cr eiee ruliu
ru liuii se blochează,
blochea ză, nu poate
po ate să-l
să-l îînţ
nţeleagă.
eleagă.
Pentru a depăşi acest blocaj, elevul învaţă -să citească pe silabe,
începând
încep ând cu ciclul gimnazial, elevul începe începe să citească pe cuvinte.
cuvinte.
Atunci când o frază are mai mult de 8-10 cuvinte, creierul de
asemenea se blochează, astfel încât, atunci când elevul a ajuns la
sfârşitul frazei, a uitat începutul şi trebuie să citească din nou
fraza. Citirea
Citire a inintelige
teligentă
ntă înseamn
înseamnăă, printre;
printre; altele, să nu mai citeş
citeşti
ti
 pe cu
cuvi
vint
nte,e, ci pe grupări
gru pări de cuvi
cu vint
ntee ca
care
re au un sens
sen s logic
log ic (ve
(vezi
zi mai
departe). Este ca trecerea de la citir citirea
ea pe litere la citirea pe silabe;
silabe;
diferenţ
difere nţaa este
e ste foarte mică, dar
d ar foarte importantă.
importantă.

Lectura rapidă se face mărind câmpul de percepere şi

micşorând punctele de fixare,'ajungând să citeşti 15-20 de semne
sau 3-4 cuvinte la o singură fixare pentru rândurile lungi şi doar 2
fixări (circa 30 de semne sau 5-7 cuvinte) pentru rândurile scurte
(articolele de ziar) cu întoarcerea exactă la primele 3 cuvinte ale
rândului următor. Cu timpul, o singură fixare va duce la citirea
mai m ultor rânduri!
rânduri! în plus, cititorul
cititorul bun nu are nici
nici o revenire pe
rând. El face reveniri numai atunci când citeşte un text foarte

214
214

dificil. Mărirea vitezei de citire constă deci în a cuprinde mai

multe cuvinte la o singură privire (ochii se opresc mai rar) şi duce
la o înţelegere mai bună deoarece în conştiinţă ajung dintr-o dată
unităţi logice şi nu cuvinte separate care trebuie îmbinate.

Copiii învaţă să citească pe silabe şi la această manieră de a

citi rămân toat
toatăă viaţa; pra
practic
ctic începâ
înc epând
nd cu clasa
c lasa a V-
V-aa elevii nu-ş
nu-şii
mai perfecţionează modul de a citi. Chiar şi omul matur citeşte
cuvânt cu cuvânt (pronunţându -1  pe fiecare în gând), iar pe cele
mai lungi le desparte în silabe. Această greşeală a cititorului slab
este o rămăşiţă din timpul claselor primare când era învăţat să
 „buchisească” (învăţătoarea îi spunea să citească rar şi cu atenţie 
fiecare cuvânt). Elevul mic învaţă să citească cu voce tare
silabisând, iar mai târziu citeşte „în gând”, laringele făcând de fapt
aceleaşi mişcări ca şi când ar pronunţa cu voce tare.
 Nuu poţ
 N poţii să cit
citeş
eştiti cu vo
voce
ce tare
tar e (ci
(citir
tiree vo
vocal
calizat
izată)
ă) mai mu
multlt de
150 de cuvinte pe minut; în citirea subvocalizată (mişcări „mute”
ale buze
bu zelor
lor)) nu poţ
poţii ssăă citeş
citeşti
ti mai mult
mu lt de 2 0 0   de cuvinte pe
minut,
min ut, iar „în gând
g ând”” poţi citi între
în tre 30
3000 şi
şi 400 de ccuvin
uvintete pe minut.

 Numa
 Nu
 pe maii20
 peste
ste da
dacă
2000că de
00 nu ro
roste
cu steş
cuvi ştie înpegâ
vint
nte gând
ndnut.
mi
minuatun
atunci
ci câ
t. Rost
Ro când
ndd citeş
stin
ind citeşti
cu ti tele
cuvin poţ
poţi
vintel ei în
să aajung
jungi
gân d,i te
gând, la
concentrezi asupra fiecăruia pierzând astfel înţelesul general al
frazei.

Greşelile cititorului slab, care citeşte lent şi încâlcit sunt deci:

câmp vizual îngust, multe fixări cu reveniri frecvente şi citit „în
gând”.

215

2. învaţă să citeşti mai repede!

Citirea rapidă se învaţă pur şi simplu începând să citeşti mai
repede! Citeşte mereu cât mai repede posibil şi fă exerciţii
constante zilnic. Nu citi cu voce tare şi nu murmura când citeşti
(nu-|t mişca buzele ca şi când ai vorbi).
Deplasează ochii de-a lungul fiecărui rând cât mai repede şi
nu te mai
m ai întoarce
întoa rce la cuvintele pe care le-ai
le-ai citit. înţ
înţele
elegere
gereaa mai
 bună a unui
unui text nu se face citind rar şi cu atenţ
atenţie
ie fiecare cuvânt şi
revenind la cuvintele pe care le-ai mai citit ca să prinzi legătura, ci
citind de două ori textul cu viteză cât mai mare posibil. Dacă la
 primaa citire ţi-au scăpat anumite lucruri, le vei descoperi la a
 prim
doua. La început se poate ca, datorită focalizării pe viteză, să nu
 doua. La început se poate ca, datorită focalizării pe viteză, să nu
mai fii atent la text. De aceea, pentru a te obişnui-să fii atent, după
ce ai citit cât mai re
repede
pede posibil o anumită
anum ită porţ
porţiune,
iune, înce
î ncearcă
arcă să
faci mintal o trecere în revistă a elementelor citite.

Pentr u a spori vit

Pentru viteza
eza de citire şi înţeleger
ele gerea,
ea, trebu
tr ebuie
ie să faci
zilnic exerciţii câte 15-20 de minute, timp de câteva săptămâni.
Calculează numărul de caractere al unui articol şi cronome-
trează-te zilnic pentru a cunoaşte evoluţia; este foarte bine să
trasezi un grafic.
Antrenamentul este bine să se facă parcurgând următoarele
etape (21, 30, 40, 45):
Etapa 1. Pentru început, percepe atent fiecare cuvânt dintr-un
text prin indicare cu creionul, citind un singur cuvânt deodată cu
scopul să te concentrezi pe o singură unitate şi pentru a disciplina
ochii, deci citeşte cuvinte pe sărite.
Citirea rapidă înseamnă micşorarea numărului do
fixăriEtapa 2. (fără
pe rând reveniri şi fără mormăieli), ceea ce nu se poate 
realiza decât prin dezvoltarea vederii periferice, respectiv u

216

câmpului
ordine, pânăvizual. Pentrucorect
îl stăpâneşti aceasta, fă temătoarele cm -u ipi, m
pe fiecare.
a.  Când îţi îndrepţi privirea spre mijlocul unui obiect, trebuit)
să poţi distinge clar (pe o anumită rază) toate detaliile, chiui ',.1 pp 
cele mai neînsemnate, fără a modifica deloc poziţii» ochilor 
Fixează un punct în faţă şi, fără a mişca ochii, încearcă să dislm^i 
cât mai multe detalii precum şi alte obiecte din jur. Exerciţiul  
trebuie făcut în fiecare zi şi cât mai des posibil, în momente ;iş;i
zise „moarte” când nu eşti angajat profund în vreo activitate (când 
mergi, când stai în clasă etc.).
b.  Stând în faţa unei oglinzi, fă un punct între sprâncene cu un
creion dermatograf sau lipeşte,-prin simplă umezire, un cerculeţ
din hârtie şi, îndreptând ochii asupra lui, încearcă să vezi toate 
detaliile feţei.
 c. Antrenează te pe grupele de cuvinte de mai jos, fixând un
 punctt la mijloc şi încer
 punc încercând
când să distingi cât ma
maii multe carac
caractere
tere în
 jurul
 jur ul lui.
râu
 par mac anton
cer pali macat ardeiat
cercel palat macerat anticarul
cerbu  păru
 păru macul alburiu
cel  pat mat raton
răuu
ră

d. Alege un text din carte, fixeafixează

ză un punct (imag
(imaginar
inar sau, şi
mai bine, făcând un semn cu creionul) şi încearcă să distingi cât
mai multe
mult e lite
litere
re în jur
jurul
ul lui. Ochii au tend
tendinţ
inţaa să se depla
deplaseze
seze spre
literele pe care vrei să le distingi. Revino la punctul ales pentru
fixare şi continuă
ochii spre ele. Dacăsălaîncerci
începutsănudistingi literesăînvezi
vei putea jur decât
fără a3-4
deplasa
litere
în stânga şi în dreapta, respectiv 2-3 litere pe rândul de jos şi pe

217

cel de sus, după un antrenament constant vei reuşi să vezi până la

10 litere
fieca
fiecare
re cuvâla stânga
c uvânt
nt din jurşir la
ju fărădreapta. La început,
să te preocupi încearcă
de înţ
înţelesul să descifrezi
elesul general.
e. La fiecare fixare mintea min tea trebuie .să sesizeze un grup de
cuvinte care formează un sens logic şi nu cuvinte izolate. Pentru a
reuşi acest lucru, antrenează-te câte 10-15, minute zilnic, făcând
următorul
urm ătorul exerciţ
exerc iţiu:
iu: plas
pl asea
ează,
ză, un creion
c reion înţre
înţre două
do uă cuvin
cuvinte
te şi
încearcă să citeşti concomitent numai 2 cuvinte. După ce ai reuşit
acest lucru, ceea ce poate dura 1 sau 2 săptămâni, treci la 3
cuvinte, deci plasează creionul la mijlocul lor şi încearcă să le
citeşti
citeş ti dintr-o
din tr-o dată
d ată (numai pe ele).
Etapa 3. După cp ai dezvoltat vederea periferică;, exersează pe
articole din reviste
rev iste sau ziare care, fiind împărţ îm părţite
ite pe coloane
înguste, permit o singură fixare pe rând. Este bine să foloseşti un
carton
ca rton şi un creion.
creion . Aşază cartonu
cartonull şub primul
prim ul rân
r ândd şi
şi forţeaz
forţeazăă-te
să citeşti întregul rând dintr-o singură privire fixată în centrul
 rândului, fără a deplasa ochii. Dă cartonul mai jos cu un rând şi
citeşte -1  dintr-o singură
singur ă fixare, şi aş aşaa în continuare,
continuare , la încep
început
ut lent,
apoi din ce în ce mai repede. Cu timpul, cartonul se va mişca în
mod continuu, iar ochii se vor deplasa comod în josul paginii, fără
a sări rândurile. Vei ajunge să citeşti astfel un articol în câteva
secunde.
r Treci apoi la un text dintr-o car carte,
te,^ci
^citin
tindd cât mai multe cuvin
cuvinto to
dintr-o'dată, fără a realiza mai mult de 2-3 mişcări ale ochilor pe
rând. La început, este bine să trasezi pe carte punctele în care vel
face fixările. împărţirea rândului^nu se face în părţi egale, ci no 
încea
înc earcă
rcă diver
div erse
se combinaţ
com binaţiiii de cuvinte care reprez rep rezintă
intă o un ididiile
logică. Unităţile logice pot fi; substantiv plus adjectivul lui, wili
 pluş
 pl uş aadv
dver
erbu
bull lui, p p ropo
ro pozi
ziţţie sc
scur
urtă
tă eţcv Grup
Gr upea
ează
ză tex
textul
tul (o lin/ft,
apoi un alineat) pe unităţi logice formate din 8-20 de caiactOItM
Astfel nu va mai trebui să citeşti cele 17;cuvinţe din fraza do itirti
 joss , ci o.v
 jo o.vei
ei face
fa ce din
di n 5 privi
pri viri
ri scurte:
scur te:

218

 Nu
 sa
 sau m aivân
u cuvâ
cu buch
bu
n t chis
cuisii / şânt,
cuv
cuvân i nu
t, / ma
mc iaîn
i c ititi
uni /ităţ
unit păţiei slo
ila b ee./ /  
ilgaic
log ice.
Un cititor bun cuprinde 2-3 sau chiar mai multe cuvinte la o
fixare în fun
funcţ
cţie
ie de dificultatea
dificu ltatea textului. Citind pe unităţ
u nităţi logice, se
măreşte şi mai mult câmpul vizual.
Etapa 4. în următoarea etapă a citirii rapide se elimină
cartonul care a fost folosit la început şi se începe citirea mai
multor rânduri dintr-o dată, de regulă, un paragraf. Aşază degetul
arătător sau un creion la mijloc şi deplasează-1 lin în jos, încercând
să citeşti 2-3 rânduri dintr-o privire. Este bine să urmăreşti textul
cu degetul ca în maniera de mai jos, în timp ce ochii fac numai
anumite fixări, astfel încât să acopere tot textul.

C 
 Fig. 14

Cu timpul, privirea nu va mai urmări tot textul şi se va fixa

numai pe propoziţiile şi cuvintele importante, deoarece înţelegerea
unui text nu are cu nimic de suferit dacă se elimină (dacă nu sunt
reţinute de privire
p rivire)) 50 şi ch
chiar
iar 75% din cuvinte
cuvin te (!) care se
dovedesc astfel inutile în raport cu informaţia respectivă. Atunci
când nu vei citi anumite cuvinte, înţelegerea va fi chiar mai bună,
deoarece legăturile şi asociaţiile dintre informaţii vor fi percepute
mai uşor, obţinând o vedere de ansamblu şi, în acelaşi timp,

219

unitară asupra subiectului tratat. Este păcat să pierzi timpul citind

cuvinte care sunt inutile pentru înţelegerea textului.

 Nu tot textul

textul se citeşte
citeşte cu acee
aceeaş
aşii viteză
viteză,, ea se adaptează
dificultăţii textului. După ce ai prins ideea unui paragraf, vei
accelera lectura. în unele cazuri, lectura este rapidă, în cele fără
interes sau cu lucruri cunoscute este foarte rapidă (numai câteva
cuvinte pentru o pagină!).
Sari peste pasajele şi capitolele care nu prezintă interes. în
orice domeniu al cunoaşterii sunt atâtea cărţi, încât nu ai avea
timp să le citeşti într-o viaţă întreagă, de aceea nu merită să pierzi
timpul cu lucrurile care nu sunt interesante.
Etapa 5. De obicei, omul aude ceea ce citeşte ca şi când ar fi
rostit de o voce interioară. Cititul în gând reduce viteza de citire la
viteza de pronunţie a cuvintelor.
Experienţele au demonstrat că înţelegerea nu este afectată
dacă în timpul citirii se suprimă repetarea mintală, deci pentru a
înţelege un cuvânt nu este necesar să fie rostit. în plus, atunci când
atenţia se focalizează asupra fiecărui cuvânt se activează emisfera
stângă,, iiar
stângă ar cea
ce a dreaptă
dre aptă se blochează
blochează..
 Mult mai dificil decât dezvoltarea vederii periferice este să
combaţi
combaţ
care le i citeşti.
verbalismul mintal
Aceasta adică
adi că repetarea
se obţine repetare a în gând a cuvintelor
prin antrenament. Se numeştepe
lectură ideografică (pur vizuală). După ce ai dezvoltat vederea
 periferică,, deci
 periferică deci după ce ai mărit
mărit consider
considerabil
abil viteza de citir
citire,
e,
exersează lectura pur vizuală. Pentru aceasta, în timp ce citeşti,
numără în gând. în acest fel va fi imposibilă pronunţarea mintală a
cuvintelor. Bineînţeles că la început (dar numai la început) gradul
de înţelegere va fi foarte scăzut. Vei urmări numai să recunoşti
fiecare cuvânt, fără să îl mai pronunţi în gând. Cu timpul va
apărea şi înţelegerea, iar lectura ideografică, combinată cu
formarea de imagini mintale, va deveni mult mai uşoară şi mai
220

confortabilă în comparaţie cu cea auditivă.  în ti tim

mpul I». luni,
mint
mi ntea
ea dev
devine
ine tăcută, ceea
cee a ce va antren
antrenaa o înţeleg
elegeri*
eri* mult mul
 bună şi
şi o reţinere exactă a celor citite.
citite.

VI. TEHNICI
TEHN ICI DE SUSŢINERE
SUSŢ INERE A EXAMENELOR 

Majoritatea elevilor priveşte examenele cu teamă. Dacă o 

anumită stare
 psihologic, uniide
îşi anxietate
îşi justifică poate fiul utilă
justific ă insuccesul
insucces din punct
prin: „Am de ii”
avut emoţvedere
ii”..D
Dee
fapt, este vorba de o vină inconştientă datorită irosirii timpului de
dinaintea examenului.
examenului.
Examenele sunt momente de bilanţ, de valorificare a
cunoştinţelor acumulate în timp. Ele nu trebuie să fie furtuni sau
cutremure în viaţa elevului. Eşecul la examen are două cauze:
carenţe în pregătire şi o comportare greşită în timpul examenului.
Singura soluţie pentru a avea succes la examen este să aplici
consecvent şi suficient timp tehnicile de învăţare eficientă.
 Adăugând la ele tehnicile de susţinere a examenelor, îţi vei aminti
mai mult şi mai bine şi îţi vei organiza mai eficient ideile.
Tehnicile de susţinere a examenelor cuprind două etape:
 pregătirea
 pregătirea pentru examen şişi examenul propriu-zis
propriu-zis (3
(30,
0, 36
36,4
,40,
0, 45
45).
).

2211
22

1. Elemente pentru pregătirea unui examen

îna inteaa ex
înainte examenelor
amenelor pla
planifică
nifică tim
timpul
pul astfe
astfell în
încât
cât învăţarea să
fie pe primul loc; totul trebuie să fie subordonat acestui scop!
în principiu,
principi u, înv
învăţ
ăţare
areaa pentru examen se face în acelaşacelaşii mod
mo d
ca învăţarea din timpul şcolii. Cea mai mare deosebire este aceea
că acum ai de memorat mult mai mult, apoi, în general, nu înveţi
lucruri noi, ci îţi reaminteşti lucrurile pe care le-ai învăţat.
Examenul este, de fapt, o verificare a ceea ce ştii. Pregătirea
 pentru
 pen tru examen trebuie să înc înceap
eapăă de la ră
răspunsul
spunsul pe care ţi-1  dai
singur la această întrebare. Orientează-te ce ştii şi ce nu ştii şi care
este gradul în care „ştii” şi cel în care „nu ştii”, deoarece nu are
sens să recapitulezi ceea ce ştii. Insistă asupra lucrurilor pe care
nu le ştii sau pe care nu le ştii prea bine.
Pregătirea
Preg ătirea pentr
pentruu exam
examene
ene se începe
încep e cu cel puţ
puţin
in două lun
lunii
înainte. Un element foarte important este planificarea muncii.
Stabileşte ce vrei să faci în fiecare săptămână. în cursul unei
săptămâni trebuie să îţi planifici să lucrezi concomitent la două
materii care contrastează între ele, de exemplu matematică şi
geografie
geogr afie etc., ia
iarr pe de altă parte, unul să fie un obie
obiect
ct care îţi
 place, iar celălalt unul ccare
are nu-ţ
nu-ţii pprea
rea place.
La începutul fiecărei săptămâni fă un plan cât mai exact, câte
 ore vei lucra zilnic, ce capitole vei parcurge. în primele zile este
 bine să revezi lecţlecţiile
iile pe care le-ai uitat, iar la sfârş
sfârşitul
itul să
săptă
ptămânii
mânii
să repeţi cele învăţate în aceeaşi ordine în care ai învăţat. Reca
 pitulare
 pitu lareaa îţi va lua mai puţ
puţin
in timp dec
decât
ât învăţarea propriu-zisă
propriu-zisă..
Pentru ca un plan să te ajute la învăţare, el nu trebuie să 
rămânăă do
rămân doarar pe hhârtie.
ârtie. Tre
Trebui
buiee să-l alcătuieş
alcătuieştiti astfel înc
încât
ât să po
poţţi
să-l realizezi.
Fă-ţi un plan de studiu cu toate subiectele pe care va trebui sfl
le parcurgi şi stabileşte ordinea de abordare, alocând timp
222

suficient pentru fiecare subiect. Fixează mai multe subiecte pe zi

 pentru a nu interveni plictiseala. Programează
Program ează învăţarea
învăţarea astfel
încât să nu te surmenezi pentru că în acest caz randamentul scade
enorm. Un efort regulat şi uniform este mult mai eficient decât o
muncă în asalt care alternează cu lungi perioade de inactivitate.
Creierul are nevoie de odihnă; suprasolicitarea în perioadele
examenelor este la fel de dăunătoare ca şi nefolosirea lui în restul
timpului. De aceea, programul trebuie să cuprindă inclusiv ore de
timp liber şi de recreere. Elevii care se forţează să înveţe mult
într-o perioadă scurtă, se prezintă la examen stresaţi şi obosiţi.
Elevul echilibrat îşi planifică timpul şi se prezintă la examen în
formă, odihnit, fără emoţii. Pregătirea pentru examene nu
înseamnă să arenunţi
libere pentru la înjoacă
te mişca şi la pentru
aer curat, sport. joacă
Foloseşte momentele
şi sport, dar nu
exagera; dacă eşti foarte obosit fizic, nu poţi să înveţi bine.
Planifică suficient timp liber, mai ales în ultimele zile de
dinaintea examenului. Nu trebuie să înveţi noaptea, îndeosebi în
ultima săptămână - cum fac mulţi elevi. Nopţile pierdute şi
învăţarea în „asalt” duc la suprasolicitare, iar învăţarea astfel
câştigată este superficială şi de scurtă durată.
In săptămâna dinaintea examenului se revăd cele învăţate şi
 NU se învaţ
învaţă.
ă. încercând
încerc ând acum să înveţi
înveţi teme noi, nu faci altceva
decât să blochezi cunoştinţele deja dobândite. Acum revezi tot
 ceea ce ai învăţat (repeţi cu planurile făcute anterior în faţă).
Cu o zi înainte de examen nu trebuie să îţi încarci creierul cu
activităţi care să te absoarbă şi care ar stânjeni astfel sedimentarea
materiei învăţate. Este bine să faci o excursie nu prea obositoare
sau să meştereşti ceva. Evită filmele şi orice ceartă sau
neînţeleger
neînţelegeree cu cineva.
în seara dinaintea examenului rezervă o oră-două (nu mai
mult) pentru a revedea toate notiţele, iar dacă nu ai timp, doar pe
cele care ţi-au ridicat probleme. Cu cel puţin 2 ore înainte de
223

culcare, te opreşti. Culcă-te devreme, astfel încât să dormi bine. O

minte odihnită şi trează va fi mult mai eficientă decât câteva fapte
suplimentare
suplimen tare înma
înmagazina
gazinate
te în co
condiţ
ndiţii
ii de stres puternic.
La examen trebuie să vii odihnit. Un sportiv care se
antrenează un an pentru o competiţie nu se duce la aceasta obosit;
în primul rând are grijă să fie „în formă” atât fizic, cât şi psihic.
La fel trebuie să fie şi în cazul unui examen.
Deoarece creierul este cel mai mare consumator de oxigen,
mai ales în perioadele de efort intelectual intens, trebuie asigurată
o bună oxigenare, de aceea, atât învăţarea, cât şi dormitul să se
facă în camere bine aerisite (vezi şi A.I. 8 ).

2. Strategii de recapitulare
Faptul că poţi să recunoşti ideile atunci când citeşti din nou nu
este o garanţie că ţi le vei putea aminti la examen. în cazul
recapitulărilor, accentul trebuie să cadă pe aducere-aminte (nu pe
recitire) şi pe reorganizarea informaţiilor, acestea fiind şi cerinţele
examenului. în timpul recapitulării, ar trebui să faci ceea ce vei
face la examen, astfel încât repetarea să fie un fel de examen,
întrucât majoritatea examenelor se susţin în scris, la fel trebuie să
faci şi repetările. Considerând dificultăţile limbajului scris, trebuie
să recunoaştem că prin elaborarea independentă de texte se pune
 mai bine în evidenţ
evid enţăă capa
capacitatea
citatea de gândire, decât prin exprimare
orală liberă deoarece, când scrii, eşti nevoit să-ţi precizezi ideile şi
să le ordonezi într-o structură logică.
Atunci când recapitulezi, trebuie să o faci în scris, notând
elementele mai important
importantee care trebuie reţinute.
reţinute. La începuii
începuiidd
fiecărei săptămâni revezi notiţele din săptămâna anterioară pentru
a reactiva memoria.

224

Repetă materia pe părţi mari (capitole) care au o structură

logică asemănătoare. Nu repeta ceea ce nu ai înţeles; dacă nu
înţele
înţelegi
gi ceea
ce ea ce memorezi
memor ezi îţi
îţi va fi foarte greu să dai răspunsuri
răspunsur i
corecte la rând,
repetă, pe examen. Citeşte
fiecare în făcând
capitol întregime
de câteva
aceastăcapitole şi apoi
dată planul lui,
deoarece planul îţi ordonează cunoştinţele în minte.
 Noteaz
 No teazăă pe o foaie lucrurile cele mai
mai importante,
importa nte, pe care
trebuie neapărat să le ştii: denumiri, termeni, formule.

Recapitularea se face cel mai bine folosind o foaie împărţită

în două; în dreapta scrii informaţiile, iar în stânga, în dreptul
fiecărei informaţii, întrebarea respectivă, în aşa fel ca, atunci când
le revezi, să citeşti întrebările şi să vezi dacă ştii răspunsurile.
Trebuie să separi noţiunile pe care le stăpâneşti foarte bine de cele
necunoscute sau neclare. La cele care nu ştii răspunsul, fă câte un
semn urmând să le repeţi ulterior. în acest mod îţi va fi în
 perman
 pe rmanenţ
enţăă clar ce ştii şi ce nu ştii.
ştii.
în preajma examenelor, supune-te frecvent autoexaminării.
în
încea
cearcă
rcă să simulezi situaţii de examen, cere cuiva - părinte,
părinte, coleg
- să te asculte
ascu lte şi să
s ă-ţi dea note.
not e.
în general, în timpul şcolii ai învăţat să te concentrezi pentru
 perioadee relativ scurte de timp pe parcursul unei
 perioad unei ore obişnuite
obişnuite de
studiu (50 de minute). Cum examenul durează de regulă 3 ore,
trebuie să te antrenezi din timp t imp pentru a-ţ
a-ţi dezvolta capaci
c apacitatea
tatea de
efort intelectual eficient şi neîntrerupt pe un astfel de interval.