Razboiul Rece Si Germania Divizata
Razboiul Rece Si Germania Divizata
Razboiul Rece Si Germania Divizata
[Type the abstract of the document here. The abstract is typically a short summary of the contents of
the document. Type the abstract of the document here. The abstract is typically a short summary of
the contents of the document.]
Introducere
Al doilea razboi mondial a fost unul dintre cele mai tragice evenimente din
istoria umanitatii. Cea mai mare parte a victimelor a fost de origine europeana,
chiar daca razboiul a devastat si alte continente.
Europa a pierdut 35 de milioane de oameni, adica de patru ori mai multi decat
pierduse in Primul Razboi Mondial. Victimelor din randul soldatilor li se
adauga victimele civile, dar si cei foarte multi oameni exterminati pe teritoriile
ocupate de nazisti in lagarele mortii. URSS-ul a pierdut 20 de milioane de
oameni, adica 10% din totalul populatiei sale. Acelasi procent este prezent si in
cazul Germaniei cu peste 5 milioane de victime. Pierderile sunt ceva mai mici in
Europa de vest unde Franta a pierdut 600.000 de oameni, Italia 500.000 si
400.000 Marea Britanie.
1
Conferintele
Datorita faptului ca cei trei sefi de state aliate, denumiti si „Cei Trei Mari
Lideri” : Franklin Delano Roosevelt ( Presedintele SUA), Winston Churchill
(Prim-ministrul Marii Britanii) si Iosif Vissarionovici Stalin (Conducatorul
URSS)nu au putut sa cada de acord asupra modului in care ar trebui sa arate
harta Europei, au avut loc mai multe intalniri.
Prima intalnire a avut loc la Teheran in anul 1943, unde s-au pus la
punct problemele de o importanta vitala pentru terminarea razboiului si
pentru reorganizarea lumii posteblice.
In 1944, Churchill a incercat o intalnire directa cu Stalin la Moscova,
unde urma sa imparta sferele de influenta in Europa posteblica pe baza
de procente.Conform acestui aranjament, Marea Britanie obtinea 90%
de procente influenta in Grecia, URSS in Romania 90% si in Bulgaria
75%, Ungaria si Iugoslavia erau impartite in mod egal cu cate 50%
Cei trei mari lideri s-au reintalnit in cadrul Conferintei de la Ialta (4-11
februarie 1945), considerata cea mai importanta si complexa. Aceasta
a pus bazele hartii Europei Postbelice si unde Roosevelt si Churchill i-
au oferit lui Stalin avantaje, care i-au permis extinderea URSS-ului
asupra Europei de Est. Sovietizarea acesteia, dar si divizarea
Germaniei isi iau originea in Conferinta de la Ialta. Declaratia de la
Ialta, stipula faptul ca tarile invinse trebuiau sa-si desemneze gurvenele
in urma unor alegeri libere. Mult mai complexe insa erau chestiunile
teritoriale, in special problema Poloniei si a Germaniei. Chestiunea
Germaniei a fost rezolvata prin recurgerea la o impartire in patru zone
de ocupatie, identica cu cea a Berlinului care trebuia sa dureze pana la
2
semnarea Tratatului de Pace, dar sovietizarea rapida a partii de est va
duce la divizarea Germaniei: simbol al ruperii Europei in doua.
La Ialta, fiecare dintre invingatori a avut o viziune distincta
asupra pacii. Chruchill voia o reconstructie a echilibrului European,
Roosevelt o pace care sa asigure interventia in fata oricarui agresor, iar
Stalin cauta sa speculeze victoriile Armatei Rosii. Churchill si
Roosevelt au acceptat frontierele Rusiei din 1941, frontierele vestile
ale Poloniei sa fie mutate spre Oder si Neisse, iar concensia lui Stalin a
fost Declaratia Comuna Asupra Europei Eliberate, in care promitea
alegeri libere si guverne democratice in Europa de Est.
Conferinta de la Ialta a fost foarte criticata in Franta, in
timpul Razboiului Rece, fiind considerata o „vanzare la pret redus”,
„Un Waterloo diplomatic”.
Charles Maier, de la Universitatea Havard, spune ca
interpretarea Ialtei s-a schimbat foarte mult in timp. La sfarsitul
razboiulu si inca o data data in anii 60 pentru stanga, Ialta era vazuta ca
momentul de varf a armoniei dintre Aliati, in anii 50 era vazuta, mai
ales de conservatorii din SUA, ca o tradare comisa de SUA in favoarea
URSS.
3
Teoria Imperialismului American, care evidentiaza rolul americanilor,
total opusa de Teoria Amenintarii Rusesti, numita si viziunea revizionista
Teoria Superputerilor, definita de chinezi, accentueaza atat rolul SUA cat
si URSS-ului
Teoria Cursei Inarmarilor evidentiaza ca tensiunea isi are sursa in forta
militara, vinovatia apartinand atat Est-ului cat si Vest-ului.
Teoria Nord-Sud considera ca lupta intre cele doua puteri se da pentru
controlul spatiului sudic al planetei
Teoria Vest-Vest considera ca Razboiul Rece este doar un paravan
pentru conflictul intre SUA, Japonia si Uniunea Europeana
Teoria interstatala, gaseste scuze in politica interna a statelor
Teoria Luptei de Clasa incearca sa interpreteze inceputurile Razboiului
Rece in cheie marxista, apartinandu-i lui John Lewis, care accentueaza ca
nu exista o cauza unica a razboiului, numita si viziunea postrevizionista
4
Razboiul Rece
5
O consecinta a razboiului mondial pe care Hobsbawn o aduce in discutie
este sfarsitul iminent al imperiilor coloniale, lucru ce a dus la aparitia “terenului
de lupta” al superputerilor. Cu alte cuvinte, orientarea viitoare a fostelor state
coloniale era incerta, zona fiind un spatiu de competitie pentru acapararea
influentei si sprijinului. De asemenea, este conturata ideea ca aria de raspandire
a comunismului nu a putut fi prevazuta, nici sovieticii nu au reusit sa anticipeze
guvernul comunist instaurat in China in octombrie 1949.
6
revendica partea de nord-est a Anatoliei. Pe data de 5 iunie a aceluiasi an intr-un
discurs rostit in aula Universitatii Havard, secretarul de stat american George
Marshall anunta lansarea unui vast program de asistenta economica destinat
refacerii economiilor europene, cu scopul de a stavili extinderea comunismului,
fenomen pe care el il considera legat de problemele economice.
7
moment tensionat in care s-a pus problema utilizarii rachetelor nucleare este
Criza rachetelor din Cuba (1962), N.S.Khrushchev decizand amplasarea lor in
tara vecina SUA, pentru a-i obliga pe americani sa-si retraga rachetele din
Turcia.
8
un real succes, Stalin recunoscandu-si esecul si a renuntat la blocada in mai
1949.
URSS-ul vedea Europa Centrala si de Est din mai multe perspective in ceea
ce priveste importanta acestei regiuni pentru ceea ce priveste securitatea
economica si politica a statului sovietic. Aceste state aveau o importanta
defensiva majora, dar aveau si un rol ofensiv in acelasi timp, avand scopul unei
avangarde in lupta contra occidentalilor. Era de asemenea, nucleul de sustinere
pentru politicile URSS-ului, dar si o sursa pentru legitimarea ideologica a
regimului de la Moscova. Exploatarea economica a tarilor est-europene s-a
9
dovedit profitabila pentru Moscova in prima parte a Razboiului Rece, dar mai
tarziu a fost nevoita sa renunte la aceasta politica.
Cazul Iugoslaviei este atipic in raport cu celelalte state din Europa de Est si
merita o analiza mai atenta. Iugoslavia fusese unul dintre cei mai de nadejde
aliati ai URSS, inca de la sfarsitul razboiului, iar faptul ca nazistii fusesera
izgoniti fara ajutor din partea sovieticilor i-a permis lui Iosip Bronz Tito sa rupa
legaturile cu Moscova deoarece nu avea nevoie de sprijnul Moscovei pentru a
ramane la putere. Stalin a declarat in mod deschis ca nu este ingrijorat, iar
Iugoslavia va primi ajutor din partea SUA.
10
(1965-1975) si Razboiul Yom Kippur (1973), situatii in care americanii si-au
demonstrat izolarea, aliatii nu au dorit sa ofere sprijin militar. Esecurile militare
americane repetate si noul val de revolutii din Asia, Africa si America Centrala
si de Sud au dus la “Al doilea Razboi Rece”.
In realitate, contrat evenimentelor care au avut un impact negativ asupra
economiei americane, puterea SUA a ramas net superioara celei sovietice, iar
declaratiile despre un atac nuclear al URSS si paranoia insecuritatii erau
autogenerate si irationale.
Caderea Uniunii Sovietice si sfarsitul Razboiului Rece nu se determina
reciproc, ele sunt intr-o oarecare relatie (nu de tip cauzal), dar din punct de
vedere istoric sunt separate. Razboiul rece s-a terminat cand una sau ambele
superputeri au recunoscut cursa inarmarii nucleare ca fiind inutila, iar practic
acest lucru s-a intamplat prin cele doua summituri de la Reyjavik (1986) si
Washington (1987). Caderea URSS, e de alta parte a fost determinata de o serie
de efecte majore ale economiei sovietice si expansiunea economiei capitaliste
de piata. Totul a inceput din cauza, paradoxal, detensionarii relatiilor dintre Est
si Vest in anii 1970, cand liderii socialisti au inceput sa exploateze resursele de
piata mondiala (imprumuturi ieftine, petrol, etc).
Schimbarile esentiale pe care Razboiul Rece le-a produs pe scena politica
internationala, a eliminat majoritatea vechilor rivalitati: cele intre marile imperii
coloniale, conflictul franco-german a fost ameliorat, numeni nu se mai gandea
la pericolul german sau japonez, cat timp toti erau membri ai aliantei americane
NATO.
11
Diviziunea Germaniei
12
proprietatea micilor tarani sau muncitori din est. In 1949, in zona sovietica
existau deja modificari majore din punct de vedere politic, social si economic:
clasa junkerilor si a marilr propietari ramasese fara averi, industria a trecut
printr-un amplu proces de restructurare, comunistii se impusesera in viata
politica cu sprijinul sovieticilor, sabotand orice incercare de a introduce
democratia reala in Germania estica.
In Germania de vest, aliatii au blocat orice masura de socializare a
economiei.Partidele politice majore ale perioadei de dupa razboi au fost fonade
si refondate. Partidul Social Democrat s-a format rapid, sub conducerea lui Kurt
Schumacher, opunandu-se comunistilor. In aceasta perioada se formeaza
Uniunea Crestin-Democrata, iar diversele partide liberale se vor reuni pentru a
forma Partidul Liber Democrat. Existau insa si o multime de partide mai mici,
reginonale. Principala batalie politica se va da intre Uniunea Crestin-Democrata
si Partidul Social-Democrat.
Statele Unite aveau cel mai mare interes de a dezunifica Germania si
de a stabili un sistem bazat pe democratie liberala, mai ales atunci cand a
devenit clar ca URSS era o amenintare. S-a renuntat astfel la Planul Morgentbau
de a tine Germania saraca printr-o economie bazata pe agricultura de teama
puterii sovieticilor.
Oricare ar putea fi interpretarile cu privire la responsabilitatea izbucnirii
Razboiului Rece, este clar ca vina pentru divizarea Germaniei se imparte intre
sovietici si occidentali. Stalin si-a pastrat optiunile deschise pana in 1952 cu
privire la germania. Se poate afirma mai degraba, ca schimbarile din politica
occidentala au grabit divizunea Germaniei. Existau neintelegeri intre sovietici si
aliatii occidentali, dar existau de asemenea si neintelegeri intre aliatii ocidentali
cu privire la Germania. Schimbarea fata de Germania vestica s-a produs intre
1946-1947 cand s-a trecut de la Planul Morgentbau, care se baza pe distrugerea
econimica, la Planul Marshall care dorea reconstructia.
Germania a devenit o prioritate pentru politica americana. Secretarul de
stat James Byrnes a anuntat la Stuttgart pe 6 septembrie 1946, ca americanii
sunt determinati sa continuie procesul de reunificare, indiferent daca URSS-ul
colaboreaza sau nu.
In ianuarie 1947, zona britanica si cea americana au fuzionat intr- zona
dubla cu o conducere proprie, Consiliul Economic. Drept raspuns, partea estica
a infiintat Comisia Economica Germana.
13
Francezii, care pana atunci urmasera o linie relativ independenta privind
unele probleme, au cooperat in final cu americanii si britanicii. Economia
Germaniei de Vest cerea o reforma monetara, care a avut loc in iunie 1948,
introducand marca germana ( Deustchmark), facuta in termeni pe care sovieticii
nu ii puteau accepta. Dorin sa puna in aplicare propria moneda in spatiul
german, sovieticii vor folosi acest deziderat ca pretext pentru blocada
Berlinului. Aliatii occidentali vor lupta impotriva blocadei pe calea aerului,
Berlinul devenind un „simbol al democratiei”. Din vara lui 1948 incep negocieri
pentru constituirea unei Constitutii in Germania de Vest. Duoa ce o serie de
delegati au aprobat o noua Constitutie, Republica Federala Germana a fost
oficial proclamata in mai 1949. Ca raspuns direct din partea sovieticilor, in estul
spatiului german a fost infiintata Republica Democrata Germana in octombrie
1949.
Stabilitatea democratiei vest-germane se explica prin miracolul
economic si prin politicile sociale din anii ’50. Popilatia totala era de 17
milioane. Celalalt stat germann nu avea aceleasi resurse si nu s-a dezvoltat la fel
de rapid. Cel mai vestic stat din blocul comunist, RDG era considerat de Stalin
ca fiind un punct strategic esential
Initial, statutul celor doua Germanii era aproape identic,, niciuna din
Consitutii nu prevedea o forma speciala de regim economic sau social.
Constitutia RFG numita Lege de Baza urmarea reunificarea finala a celor doua
state. Constitutia RDG era formulata in asa fel incat reunificarea ar fi fost
posibila.
Divizarea Germaniei nu a fost conceputa ca irevocabila. Statutul celor doua
Germanii s-a consolidat printr-o serie de etape: esuarea incercarilor de
reunificare in 1952, incorporaea in aliante, politice militare diferite a celor doua
state germane, construirea zidurilor Berlinului in 1961, recunoasterea reciproca
in 1972 si intrarea celor doua in Natiunile Unite in 1973.
14
Concluzii
15
Bibliografie:
16