Intrebari Anatomie
Intrebari Anatomie
Intrebari Anatomie
14. Splanchnocraniul.
splanchnocraniu( sau craniul viscerofacial) - participă la formarea scheletului
cavității nazale și a cavității bucale si orbitale, care protejează porțiunile inițiale
ale căilor respiratorii și digestive. Acesta este format din urmatoarele oase:
nazal, maxilar, incisiv, pterigoid, lacrimal, zigomatic, palatin, vomer(impar),
mandibula.
La acesta se adaugă osul hioid, ce reprezintă aparatul de susținere al limbii,
faringelui și laringelui.
15. Occipitalul.
O c c i p i t a l u l - ocupă extremitatea aborală a craniului care contribuie la
formarea atît a bazei piramidei osoase a craniului, cît și podelei cavității
craniene, avînd gaura occipitală care realizează legătura dintre cavitatea
craniană și canalul vertebral. Pentru descriere prezintă un corp, părți laterale și
partea solzoasă. Corpul occipitalului (pars basilaris) se află ventral de gaura
occipitală, care se sudează cu corpul osului sfenoid (țesut cartilaginous sau
osos), avînd ventral de locul sudării o proeminență numită tuberculul muscular-
perechi pe care se inseră mușchii lungi ai capului. Pe suprafața
dorsală( endocraniană) a corpului oral se găsește o fosă pentru puntea lui Varole,
iar caudal de cea precedentă o amprență pentru bulbului rahidian. Iar prin
marginile sale laterale contribuie la formarea găurii sfîșiate, care este prevăzută
la ecvine, iar la bovine și porcine sub forma unei fisuri înguste, pe cînd la
carnivore se sudează cu porțiunea timpanică a temporalului. La bovine, porcine
și cîine porțiunea caudală a găurii sfîșiate formează orificiul jugular prin care din
cavitatea craniană iese perechea IX, X și XI de nervi cranieni și vasele sangvine.
Părțile laterale(pars lateralis) iau parte la formarea pereților laterali a găurii
occipital. În componența părților laterale întră condilii occipitali și procesele
jugulare. Condilii occipitali sînt atașați lateral de gaura occipitală, unde
participă la articularea cu prima vertebra cervicală – atlasul. Iar procesele
jugulare se află lateral de condili, fiind delimitate de incisura jugulară. Ventral
de condili se află fosa condilară inferioară străbătută de una sau mai multe găuri
condilare, care reprezintă deschiderea canalului nervului hipoglos(XII). Dorsal
de condilii occipitali se află fosa condilară superioară.
Partea solzoasă( squama occipitalis) se află dorsal de gaura occipitală și
părțile laterale. De la baza proceselor jugulare se ridică două creste nucale,
simetrice, care se reunesc la nivelul unei tuberozităţi numită protuberanţa
occipitală externă reprezentată printr-o creastă dispusă transversal, care în
ambele părți trece în creasta temporală a arcului zigomatic. Ventral de
protuberanţa occipitală externă se găseşte tuberozitatea nucală (cervicală), care
serveşte la inserţia ligamentului cervical (nucal). Pe fața endocraniană a porţinii
solzoase se observă amprența vermisului și emisferelor cerebrale.
D e o s e b i r i: La ecvine procesele jugulare sînt drepte. Mai jos de
protuberanța externă se află fosa nucală. La bovine protuberanţa occipitală
externă lipsește, fiind înlocuită de protuberanţa intercornuală. Gaura condilară
este dublă. Pocesele jugulare sînt scurte și îndepărtate medial.
Lasuine procesele jugulare sînt lungi, drepte, orientate ventral. Porţiunea
solzoasă este bine dezvoltată, orientată dorsal. La cîine procesele jugulare sînt
scurte și drepte.
16. Sfenoidul.
S f e n o i d u l (os sfenoidale) este un os impar situat la baza craniului, cranial
de corpul occipitalului, care se mărginește cu etmoidul, palatinul, pterigoidul,
vomerul, parietalul și occipitalul. Pentru descriere prezintă un corp, două perechi
de aripi (orbitale și temporale) și procesele pterigoidiene. La animalele tinere
corpul sfenoidului este format din presfenoid fiind orientat oral și basisfenoid
aboral unite prin țesut cartilaginos, care ulterior se osifică la animalele adulte.
În direcția dorso-laterală de la presfenoid iau naștere două aripi orbitale, care iau
parte la formarea hiatului maxilar (fosei sfenopalatine) și orbitei. De la
basisfenoid în direcția dorso-laterală se găsesc aripile temporale, care se unesc
cu oasele temporale. Nazo-ventral de la aripile temporale și basisfenoid se
găsesc procesele pterigoidiene, care se unesc lateral cu oasele palatine, iar
medial cu oasele pterigoide. Marginea anterioară a proceselor pterigoidiene
formează creasta pterigoidă, înaintea căreia se găsesc cîteva orificii în direcție
dorso-ventrală: orificiul etmoidal, orificiul opticum,fisura orbitală şi orificiul
rotund. Ultimile două orificii la bovine și porcine se contopesc în una, formînd
orificiul orbitorotund. Prin aceste orificii trec vasele şi nervii de la encefal în
hiatul maxilar, iar de aici ei se îndreaptă în trei direcţii: dintre care, prin orificiul
sfenopalatin trec în cavitatea nazală, prin orificiul maxilar- în canalul
infraorbital, şi prin orificiul palatin caudal- în canalul palatin. Faţa endocraniană
a bazisfenoidului este marcată de o depresiune numită şaua turcească, în
centrul căreia se găseşte fosa glandei hipofize . Rostral şi pe un plan superior, se
observă o fantă adâncă mărginită dorsal de o lamă transversală - fosa
chiasmatică, în care este adăpostită chiasma nervilor optici. În partea fundică a
chiasmei se găsesc găurile endocraniene ale canalelor optice, care la rândul lor
se deschid oral, în hiatul orbital, la nivelul găurilor optice. D e o s e b i r i: la cîine
aripile temporale sînt bine evidenţiate în comparaţie cu cele orbitale. La baza
aripilor temporale se deschide orificiul alar posterior(for. alare caudaIe) şi gaura
ovală - (for. ovale), iar între aripile temporale şi porţiunea timpanică a
temporalului se găseşte orificiul carotic( for. caroticum). La porcine procesele
pterigoidiene sînt bine dezvoltate. Pe ele se observă fosa pterigoidiană. La
bovine la baza aripilor temporale se află orificiul oval(for.ovale). La ecvine la
baza proceselor pterigoidiene se găseşte canalul alar(canalis alaris), prin care
trece artera maxilară internă.
17. Temporalul.
T e m p o r a r u l (os temporale) este un os par situat pe părţile laterale ale
craniului, adăpostind în interiorul său organele urechii medii şi interne, fiind
format din porţiunea scvamoasă și piramida temporalului.
Porţiunea scvamoasă - (pars squamosa) are un aspect de solz şi împreună cu
osul parietal formează fosa temporală, unde se inseră muşchiul temporal. Latero-
rostral pe porţiunea scvamoasă se detaşează procesul zigomatic, care împreună
cu osul zigomatic contribuie la formarea arcadei zigomatice. Ventral de procesul
zigomatic se află tuberozitatea articulară care se uneşte cu procesul articular al
mandibulei formând articulația temporo-mandibulară. Caudal de procesul
articular şi cranial de conductul auditiv extern se află canalul temporal.
Marginea dorsală a arcadei zigomatice formează creasta temporală, care caudal
trece în creasta occipitală delimitînd fosa temporală.
Piramida temporalului are un aspect triunghiular, fiind formată din porţiunea
mastoidiană, timpanică şi pietroasă. Portiunea mastoidiană - situată caudal este
marcată printr-o proeminenţă pentru inserţii musculare, numită proces
mastoidian. Între procesul mastoidian şi porţiunea timpanică se găseşte canalul
n.facial. Portiunea timpanică - reprezentată de conductul auditiv extern, bula
timpanică cu cavitatea timpanică aflîndu-se nazal de porţiunea mastoidiană.
Conductul auditiv extern (meatus acusticus externus) este situat caudal de
tuberozitatea articulară, ventral se mărgineşte cu bula timpanică. Bula timpanică
este localizată ventral şi cranial de procesele jugulare ale occipitalului. Nazo-
ventral de bula timpanică se află procesul muscular, unde se inseră muşchii
vălului palatin. Medial de procesul muscular se găseşte canalul faringo-timpanic
(trompa Iui Eustachio) prin intermediul căruia cavitatea timpanică comunică cu
cavitatea faringelui.
Porţiunea pietroasă (pars petrosa) este situată nazo-medial de piramida
temporalului. În interiorul acestei porţiuni se găseşte labirintul urechii interne, şi
de aceea pe suprafaţa ei se găsesc trei orificii, care se deschid în labirint: canalul
auditiv intern, prin acest canal trec doi nervi: n. vestibulocochlear (perechea
VIII) şi n.facial (perechca VII). Nervul facial în interior trece prin canalul facial
şi iese la exterior prin orificiul extern al canalului facial. Dorso-caudal de
canaiui auditiv intern se găseşte orificiul canalului vestibular, iar între ele -
orificiul canalului cochlear.
18. Frontalul.
Frontalul (Os frontale) - os lat, situat la limita dintre craniu și faţa, la care se
deosebeşte partea fronto-temporală şi nazo-orbitală. Partea fronto-temporală
formează pereţii cavităţii craniene, iar nazo-orbitală - pereţii dorsal şi lateral ai
cavitătii nazale. Suprafeţele frontală şi temporală a frontalului sunt delimitate
prin creasta frontală externă . Suprafaţa nazală de cea orbitală - prin marginea
orbitală, iar suprafața orbitală de cea temporală prin creasta orbitotemporală. La
limita dintre orbită şi fosa temporală se detasează procesul zigomatic. Frontalul
menţine sinusul frontal, comunicând ulterior cu cavităţile nazale. Dorsal de
orbită se găseşte orificiul supraorbital.
D e o s e b i r i: la cîine procesul zigomatic al frontalului este slab dezvoltat şi
se uneşte cu arcul zigomatic prin ligamentul orbital. Orificiui supraorbital
lipseşte. La suine procesui zigomatic este scurt și se uneşte cu arcul zigomatic
prin ligamentul orbital. De la orificiul supraorbital porneşte canalul supraorbital.
La rumegătoare procesul zigomatic al frontalului se sudează cu procesul frontal
al zigomaticului în urma căreia orbita devine completă. Marginea caudală a
frontalului formează creasta frontală externă sau protuberanţa intercornuală, care
lateral continuă cu procesele cornuale. Există gaura şi canalul supraorbital. La
ecvine procesul zigomatic se sudează cu procesul zigomatic al temporalului. La
baza procesului zigomatic se găseşte gaura supraorbitală.
19. Mandibula.
M a n d i b u l a (Mandibula) reprezintă unica piesă mobilă dintre oasele capului,
articulată prin diartroză cu temporalul. Este considerat a fi un os par, deoarece
numai la ecvine şi suine ele se osifică în primul an de la naştere şi formeaza o
singura piesa osoasă. Reprezintă o piesă aplatizată în sens transversal, formată
din două porţiuni: corpul mandibulei şi ramura mandibulei. Corpul mandibulei,
se sudează la nivelul extremităţii rostrale cu corpul osului simetric, formând un
unghi deschis posterior ce delimitează spaţiul intermandibular şi prezintă o
porţiune incisivă şi o porţiune molară.
Porţiunea incisivă prezintă o faţă linguală, una labială, care se unesc la
nivelul marginei alveolare, avînd trei alveole dentare. Caudal de aceste alveole
se găsesc alveole pentru dinţii canini. Porţiunea molară, la nivelul marginei
alveolare este alcătuită din şase alveole pentru dinţii molari. Pe suprafaţa laterală
(bucală) reprezintă la limita cu porţuinea incisivă gaura mentală, care împreună
cu gaura mandibulară , formează canalul mandibular. Suprafaţa medială
(linguală) constituie în apropierea marginii alveolare o linie de inserție
musculară numită linia milohioidiană. Marginea ventrală este netedă şi
convexă, prezentînd în treimea aborală incizura vasculară, prin care trece artera
şi vena facială. Extremitatea aborală a corpului mandibulei continuă, cu ramura
mandibulei. Ramura mandibulei prezintă două feţe şi o extremitate dorsală
liberă. Faţa laterală, excavată de fosa maseterică, în care sc inseră
m.maseteric. Faţa medială, scobită de fosa pterigoidiană, în care se inseră
m.pterigoid, avînd în partea superioară gaura mandibulară. Extremitatea
dorsală, bifurcată, prezintă aboral procesul condilian (articular) şi rostral
procesul coronoid, fiind separate de incizura sigmoidă. Marginea caudală a
ramurii mandibulei împreună cu marginea ventrală a porțiunii molare
delimitează unghiul mandibulei.
20. Lacrimalul, vomerul, cornetii nazali.
L a c r i m a l u l (Os lacrlmalc) - os par, redus, situat în partea laterală a feței,
contribuind la formarea marginii mediorostrale a orbitei. Pentru studiu prezintă
o faţă externă şi una internă . Faţa externă prin intermediul crestei orbitale este
împărţită in două porţiuni, facială şi orbitală. Porţiunea facială este relativ
netedă, iar cea orbitală, concavă, prezintă în apropierea crestei orbitale o
adîncitură (depresiune) numită fosa sacului lacrimal, în profunzimea căreia se
află gaura lacrimală, care se prelungeşte cu canalul lacrimal.
V o m e r u l (Vomer) - os impar, situat în planul median pe suprafaţa dorsală a
palatului dur, participînd la delimitarea choanelor în două porţiuni: dreaptă şi
stîngă. Vomerui este alungit, îngust, avînd un şanţ cu pereţi laterali în care se
sprigină lama perpendiculară a etmoidului. Extremitatea orală este îngustă, vine
în contact cu procesele palatine ale oaselor incisive, iar cea aborală se sudează la
corpul presfenoidului prin intermediul a două aripi separate posterior intre ele
printr-o incizură adâncă.
C o r n e ţ i i n a z a l i (Ossa conchae nazales) - oase perechi ataşate pe
pereţii laterali ai cavităţii nazale, fiind alcătuiţi dintr-o lamă osoasă foarte
subţire, răsucită de-a lungul axului longitudinal. În fiecare cavitate există doi
corneţi: unul dorsal şt altul ventral. Cornetul nazal dorsal se inseră cu baza sa pe
creasta longitudinală a osului nazal şi pe etmoid. Cornetul nazal ventral se inseră
numai pe creasta longitudinală a maxilei.
21. Maxila.
M a x i l a r u l (maxiila) - os par, voluminos, situat pe partea laterală a feţei şi
care participă la delimitarea cavităţilor nazale, orbitale şi bucală. Prezintă pentru
studiu două feţe, două margini şI două extremităţi.
Faţa externă prezintă creasta facială cu aspect variabil la diferite specii, care
continuă oral creasta zigomatică şi se termina la nivelul tuberculului facial.
Deasupra acesteia se află gaura infraorbitală, care reprezintă deschiderea orală a
canalului infraorbital, iar caudal se termină cu gaura maxilară. Prin acest canal
trece din fosa sfenopalatină pe suprafaţa facială a craniului nervul vasele
omonime. În grosimea canalului se găsesc găurile alveolare prin care trec nervii
şi vasele la dinţii molari. Fața internă este concavă, care reprezintă creasta
concală pe toată lungimea sa, pe care se inseră cornetul nazal ventral (sau
maxilar), deasupra căreia se deschide conductul nazal. Între faţa internă și
externă a maxilei este localizat sinusul maxilar. La ecvine, sinusul maxilar este
dedublat de septul sinusurilor maxilare într-un sinus maxilar rostral şi un sinus
maxilar aboral, care nu comunică între ele. De la marginea ventrală a feței
interne se detaşează o lamă osoasă situată orizontal ce constituie apofiza
palatină, care unită cu simetrica, contribuie la formarea bolţii palatine. Marginea
inferioară, groasă, prezintă un număr variabil de alveole destinate molarilor,
formînd în totalitatea lor Iimbul (marginea) alveolar delimitat caudal de
tuberozitatea maxilară . Medial de această formaţiune este situat hiatusul
maxilar, în care se găsesc cele trei găuri descrise mai sus: maxilară,
sfenopalatină şi palatină. La unele specii (ecvine, rumegătoare şi leporide) partea
orală este lipsită de alveole, în care spaţiul cuprins între canin la armăsar (sau
ultimul incisiv cînd caninul lipseşte) şi primul molar poartă denumirea de spaţiu
interalveolar (intermediar). În interiorui fiecărei alveole se observă cîte un
orificiu alveolar prin care pătrunde în dinţi vasele şi nervii.
22. Etmoidul.
Etmoidul (Os ethmoidalc)- os impar, situat în porţiunea caudală a cavitaţii
nazale, intre osul frontal şi sfenoid, separă cavitatea craniană de cea nazală.
Etmoidul este format din lama ciuruită , lama perpendiculară, lama papiracee și
labirintul etmoidal. Lama ciuruită dispusă transversal formează peretele anterior
al cavităţii craniene, fiind perforată de numeroase orificii prin cace trec filetele
olfactive de la nivelul cavităţii nazale în bulbii olfacfivi. Faţa endocraniană a
lamei ciuruite formează fundul foselor olfactive, despărţite pe linia mediană de
o creastă arcuită numită creasta de cocoş. În fosele olfactive sînt localizaţi bulbii
olfactivi, iar lateral fosele olfactive sînt străbătute de gaura etmoidală , care se
deschide în orbită. Lama perpendiculară este situată pe linia mediană a
cavităţilor nazale. Cranial ea se prelungeşte cu cartilajul septului nazal, iar
caudal se sudează pe lama ciuruită în regiunea crestei cocoşului. Lama
papiracee prezintă o foiță osoasă subţire, care formează peretele lateral în jurul
fiecărui labirint. Ea se sudează cu lama ciuruită și perpendiculară pe marginile
lor dorsale şi ventrale. Labirintul sau volutele etmoidale - lame osoase subţiri
situate de o parte şi alta a lamei perpendiculare sub forma unor corneţi, formînd
labirintul olfactiv.