Tăierea termica a metalelor

Domeniul: Mecanica
Clasa a XI a - învățământ profesional
Modulul: M II- Tăierea termică a metalelor
Tema: Tăierea cu jet de plasmă
Profesori:
• Aldea Floricica – Liceul Tehnologic Astra Pitești

Competenţe vizate:
- Alegerea echipamentelor in functie de procedeul de taiere utilizat;
- Aplicarea masurilor de prevenire a accidentelor si a modului de actiune cand se produc
accidente;
- Utilizarea echipamentelor de tăiere în funcţie de procedeul de tăiere aplicat.
- Alegerea procedeului de tăiere în funcţie de material şi de cerinele impuse prin documentaţie
- Identifică tipurile de greseli posibile la taierea cu plasma;
- Interpretează parametrii ce caracterizează funcţionarea pistoletelor;
- Identifica cauzele care produc defectiuni;

Cuprins
• Fișa de documentare 1 – Tăierea cu arc de plasma, varianta convenţională
• Fișa de documentare 2- 10 greșeli la tăierea cu plasma
• Bibliografie
• Fișă de evaluare – Procedee de sudare

1
 Fisa de documentare 1

Tăierea cu arc de plasmă, varianta convenţională

Tăierea cu arc de plasmă, varianta convenţională prezentată în figura 1, poate fi aplicată în varianta
mecanizată în cazul oţelurilor inoxidabile şi a aluminiului, până la grosimi ale materialului de 250
mm.

Limitele privind grosimea maximă a materialului ce poate fi tăiat sunt impuse de curentul
maxim ce poate fi asigurat de sursa de curent şi suportat de capul plasmagen. Sistemele
mecanizate de mare putere pot suporta curenţi cu intensitatea de până la 1000 A. Datorită
pierderilor termice însemnateîn jetul de plasmă, creşterea distanţei Standoff determină rotunjirea
pronunţată a muchiei superioare de tăiere şi obţiner a unor suprafeţe de tăiere, dispuse înclinat în
raport cu planul normal de separaţie dintre componentele tăiate. Pentru a compensa acest efect
nedorit, capul plasmagent trebuie apropiat cât mai mult de suprafaţa pieselor tăiate şi asigurarea
unei constricţii a arcului plasmagen cât mai ridicată. Astfel, se asigură un profil al distribuţiei de
temperaturi mai uniform înarcul de plasmă şi implicit o geometrie mai convenabilă a suprafeţelor
şi a muchiilor de tăiere, care se apropie de un profil cu muchii drepte şi suprafeţe normale.

2
 Constricţia arcului de plasmă peste anumite limite, conduce însă la tendinţa de iniţiere a
arcului în serie, un arc între electrodul de wolfram şi duza de constricţie din cupru, iar cel de-al
doilea arc între duza de constricţie şi piesă. Acest fenomen este cunoscut sub denumirea de "arc
dublu" şi produce avarierea capului plasmagen şi a electrodului. Prin urmare, prin tăierea
convenţională cu arc de plasmă se pot tăia oţeluri carbon, inoxidabile şi aluminiu, pentru fiecare
tip de material fiind necesare însă, diferite debite şi gaze plasmagene (amestec de Ar şi H2).
Limitele de calitate sunt impuse de evitarea fenomenului de producere a arcului dublu, ca urmare
a constricţiei arcului de plasmă şi a distanţei minime dintre piesă şi capul plasmagen.
Tăierea cu arc de plasmă dual-flow, este o variantă uşor modificată a procesului
convenţional de tăiere cu arc de plasmă, figura 2. Practic, se utilizează un gaz secundar de
protecţie, insuflat în jurul arcului de plasmă. Gazul principal plasmagen este azotul, iar tipul de
gaz secundar se alege în funcţie de calitatea metalului ce trebuie tăiat. Pentru tăierea oţelurilor
carbon se utilizează aer sau oxigen, CO2 în cazul oţelurilor inoxidabile şi amestecuri de argon şi
hidrogen pentru tăierea aluminiului. Principalul avantaj al acestei variante este utilizarea unei
duze ceramice de formare a gazului secundar, dispusă la exteriorul capului plasmagen, care are ca
şi efect răcirea mai eficientă a capului plasmagen şi reducerea riscului de producere a arcului
dublu.
Taierea cu arc de plasma si injectie de apă este o variantă derivata din sistemul dual-flow, doar
că în locul gazului secundar se injectează o perdea de apă care determină o constricţie
suplimentară a arcului de plasmă, figura 3.

3
 S-au dezvoltat două variante de injectare a apei, un sistem care injectează apa după o
direcţie radială şi un al doilea sistem, care injectează apa şi imprimă acesteia o traiectorie
elicoidală, asemenea gazului plasmagen.
Creşterea constricţiei arcului de plasmă se datorează presiunii jetului de apă injectat radial
în arcul de plasmă, temperaturile urcând până la cca. 50.000 K, practic fiind de două ori mai
mari, decât în cazul arcului de plasmă convenţional.

4
 Fisa de documentare 2

10 greșeli la tăierea cu plasmă

Un operator bun cu un aparat de tăiere cu arc de plasmă bine întreținut poate evita ore de
nefuncționare și cheltuieli de funcționare aferente unui atelier. Aceste economii duc la profituri
mai mari pentru activitatea de tăiere și pentru companie. Elementul principal este evitarea
acestor greșeli comune.

1. Utilizarea de consumabile arse complet

Dacă căutați în recipientul cu piese uzate, veți găsi probabil consumabile uzate complet.
Utilizarea de consumabile sever uzate nu numai că poate distruge o piesă bună de metal, ci și
poate provoca defecțiuni costisitoare ale pistoletelor și timp de nefuncționare inutil. Un operator
cu experiență poate observa momentul în care consumabilele sunt uzate prin sunetul produs de
pistolet, culoarea arcului sau modificările subtile în înălțimea de funcționare a pistoletului.
Cu toate acestea, cel mai bun mod de a stabili starea consumabilelor este de a verifica
alinierea acestora în momentul în care observați o deteriorare în calitatea tăierii. Păstrați o fișă cu
durata de viață a consumabilelor în timp (în număr de porniri sau perioada în care arcul este
pornit) și stabiliți recomandări privind durata de utilizare preconizată a consumabilelor în funcție
de amperaj, materialul și grosimea pe care o tăiați. După stabilirea duratei medii de viață,
operatorul va ști când să verifice sau să înlocuiască consumabilele, prevenind o defecțiune
serioasă.
2. Schimbarea consumabilelor prea devreme
La cealaltă extremă se află consumabilele care sunt eliminate prea devreme. În loc să schimbe
consumabilele după un număr stabilit de ore, un operator trebuie să observe și modul în care s-au

5
uzat acestea. Există găuri în interiorul sau în exteriorul duzei? Orificiul nu mai este rotund? Dacă
da, atunci trebuie înlocuită. Dacă nu, se mai poate utiliza. Pentru a observa dacă un electrod este
consumat, verificați punctul de hafniu din centru și înlocuiți-l dacă este prea mic. Inelele de
turbionare pentru gaz trebuie înlocuite numai dacă, după o examinare detaliată, observați praf sau
vaselină în orificii sau fisuri, arsuri de arc sau uzură excesivă. Aceeași situație se aplică și la
scuturile de protecție, care trebuie înlocuite numai dacă prezintă semne de deteriorare fizică.
Deseori, scuturile de protecție se pot curăța de zgura metalică și se pot reutiliza.

3. Utilizarea parametrilor și consumabilelor incorecte pentru lucrare

Selecția consumabilelor depinde de materialul și grosimea de tăiere, de amperajul și gazul de
plasmă utilizat și de alți parametri de tăiere cu arc. Manualul de utilizare care însoțește sistemul
de plasmă vă va recomanda consumabilele pe care să le utilizați. Utilizarea consumabilelor
incorecte poate duce la o durată de viață mai mică a consumabilelor și la o calitate redusă a
tăierii. Este foarte importat să utilizați consumabilele pentru amperajul corect. Cea mai bună
calitate a tăierii și cea mai lungă durată de utilizare se obțin de obicei la un amperaj setat la 95%
din valoarea nominală a duzei. Dacă amperajul este prea scăzut, tăierea va fi necorespunzătoare.
Dacă amperajul este prea ridicat, durata de utilizare a duzei va fi afectată.
4. Asamblarea incorectă a pistoletului
Asamblați pistoletul astfel încât piesele să fie aliniate corect și să se fixeze ferm. Acest lucru
asigură un contact electric bun și debitul corect de gaz și lichid de răcire prin pistolet. La
schimbarea consumabilelor, păstrați-le pe o lavetă curată pentru a preveni pătrunderea prafului
sau metalului în pistolet. Curățenia în timpul asamblării pistoletului este foarte importantă și,
deseori, neglijată. Când lubrifiați garnitura inelară, utilizați o cantitate mică de lubrifiant, cât să
dați un luciu garniturii inelare.
O cantitate mai mare de lubrifiant poate determina înfundarea și pătrunderea prafului de metal
în pistolet, ducând la un arc necontrolat în camera de plasmă și, în cele din urmă, la defectarea
pistoletului. Nu utilizați niciodată vaselină. Aceasta determină distrugerea arcului și arderea în
interiorul pistoletului.

5. Neglijarea întreținerii de rutină

Pistoletele pot fi utilizate luni sau chiar ani cu o îngrijire corespunzătoare. Păstrați fileturile
pistoletelor curate și verificați zonele de fixare pentru murdărire sau deteriorare mecanică.

6
Curățați orice praf, metal sau lubrifiant în exces cu un bețișor de vată și un agent de curățare a
contactelor electrice sau apă oxigenată.
6. Lipsa verificării debitului de gaz și nivelul lichidului de răcire
Verificați zilnic debitul și presiunea gazului, dar și nivelurile lichidului de răcire. Dacă debitul
este insuficient, consumabilele nu se vor răci corespunzător și durata lor de utilizare se va reduce.
Un debit necorespunzător de apă de răcire din cauza pompelor uzate, filtrelor înfundate, nivelului
scăzut al lichidului de răcire etc. se numără printre cauzele comune ale defecțiunilor sistemelor.
Presiunea constantă a gazului este importantă pentru menținerea arcului de tăiere. O presiune
prea mare a gazului este o cauză comună pentru pornirea dificilă, o situație în care pistoletul nu
reușește să inițieze arcul în momentul în care toate
celelalte condiții pentru funcționarea normală sunt îndeplinite. O presiune prea mare a gazului va
determina și deteriorarea rapidă a electrozilor. La fel, sursele de gaz de plasmă trebuie păstrate
curate pentru a preveni durata scurtă de viață a consumabilelor și a pistoletului. Sistemele cu aer
comprimat au tendința de a se contamina cu ulei, umezeală și particule.
7. Perforare de la o distanță prea mică
Distanța dintre vârful pistoletului și piesa de lucru este esențială pentru calitatea tăierii și o
durată de viață extinsă a consumabilelor. Chiar și variațiile ușoare ale înălțimii pistoletului pot
afecta unghiularitatea suprafeței tăiate. Înălțimea pistoletului la perforare este importantă, în mod
special. Una dintre erorile frecvente făcute de operatori este perforarea de la o distanță prea mică.
Acest lucru determină stropirea cu metal a părții din față a duzei și a scutului de protecție.
Oprirea arcului de plasmă se poate produce și dacă pistoletul perforează la atingerea metalului
sau este tras de-a lungul suprafeței în timpul tăierii. Dacă arcul se stinge, consumabilele, și
uneori, pistoletul, sunt distruse. Se recomandă perforarea la o înălțime de 1,5-2 ori înălțimea
recomandată de tăiere.
8. Tăierea prea rapidă sau prea lentă
Tăierea prea rapidă sau prea lentă va determina probleme de calitate a tăierii. Dacă viteza este
prea scăzută, piesele tăiate vor avea o zgură de viteză mică, o acumulare mare de zgură spumoasă
de-a lungul muchiei inferioare. De asemenea, vitezele mici pot determina lărgirea fantei tăieturii
și cantități excesive de picături de metal topit în partea superioară. Dacă viteza este prea mare,
arcul se va întinde în spate pe fanta tăieturii determinând o margine teșită, o fantă îngustă și un
mic cordon de zgură întărită de-a lungul muchiei inferioare a piesei tăiate. Zgura de mare viteză

7
se îndepărtează cu dificultate. Viteza corectă de tăiere va produce o cantitate minimă de zgură,
prin urmare, veți avea o muchie curată, care necesită puțină prelucrare ulterioară.
9. Întinderea arcului
Întinderea arcului se poate produce la începutul și la finalul tăierii. Când se întâmplă acest
lucru, arcul taie în peretele lateral al duzei, deteriorând-o. La pornirea de la muchie, arcul de
plasmă trebuie inițiat cu orificiul duzei centrat peste muchia piesei de lucru. Acest lucru este
important de știut la operațiile de perforare, când arcul este pornit din centrul unui orificiu
perforat. La aceste aplicații, arcul nu trebuie pornit de la muchie și nici din centrul orificiului. De
asemenea, întinderea arcului se poate produce la sfârșitul tăierii, dacă pistoletul este programat să
iasă de pe tablă cu arcul pornit sau dacă traiectoria de ieșire urmează fanta metalului tăiat
anterior. Temporizarea semnalului de oprire a arcului și programarea traiectoriei de ieșire pot
minimiza acest efect.
10. Lovirea pistoletului
Ridicarea vârfului și lovirile pot deteriora pistoletul iremediabil. Coliziunile pistoletului cu
piesa de lucru pot fi prevenite prin programarea sistemului de tăiere a formelor să se deplaseze în
jurul și nu peste piesele tăiate. Senzorii de înălțime a pistoletului pot, de asemenea, oferi o
protecție pentru lovirile pistoletului prin corectarea variațiilor din material. Cu toate acestea,
sistemele de control al înălțimii cu control prin tensiune nu reușesc întotdeauna să protejeze
pistoletul. De exemplu, picajul pistoletului se produce la sfârșitul unei tăieri dacă pistoletul
urmează fanta prea mult. Acest lucru compensează tensiunea mărită pe măsură ce arcul se
întinde. Programarea atentă a traiectoriei de ieșire și a funcției de control a înălțimii pistoletului
pot minimiza acest comportament. În cele din urmă, dispozitivele de detașare montate pe pistolet
pot preveni deteriorarea pistoletului în caz de coliziune.

Bibliografie
-auxiliare curriculare
- D. Deheleanu ş.a., Curs de ingineri sudori european/internaţional EWE/IWE organizat de ASR.
Suport curs, Timişoara, 2014
- Nicolae Joni, Traian Chevereşan, Cloos - Aplicaţii practice ale sudării electrice prin presiune,
ROBCON SRL Timişoara, 2004.

8
 Test de evaluare – Procedee de sudare

Alegeţi varianta corectă de răspuns. Se acordă câte 1 punct pentru răspuns corect și un punct
din oficiu.
1. Invelișul electrozilor prezintă următoarele funcții:
a) protejează sârma electrod împotriva oxidării
b) asigură stabilitatea arcului electric în timpul precesului de sudare
c) protejează sudorul împotriva electrocutării, la o atingere accidentală a sârmei electrod
d) asigură răcirea rapidă a cordonului de sudură
2. Controlul etanșeității unei îmbinări sudate se realizează prin:
a) controlul cu ultrasunete
b) controlul cu aer comprimat
c) controlul cu fanta de lumină
d) control vizual
3. Care dintre precizările de mai jos sunt adevarate?
a) butelia de argon este vopsită în alb cu inscripție neagră
b) butelia de acetilenă este vopsită în roșu cu inscripție neagră
c) butelia de oxigen este vopsită în albastru cu inscripție albă
d) butelia de acetilenă este vopsită în alb cu inscripție neagră
4. Asociați precizările de mai jos cu afirmația
"Căldura necesară realizării punctului de sudură se obține...":
a) prin efectul Joule
b) datorită arcului electric produs la contactul între cele două suprafețe metalice
c) prin transformarea energiei electrice în energie mecanică
d) prin transformarea energiei mecanice în energie electrică
5. Regimul dur de sudare se caracterizează prin:
a) densitatea de curent este 70-160 A/mm2
b) densitatea de curent este 160-400 A/mm2
c) durata de menținere este de 1,5-3 secunde
d) durata de menținere este de 3-4,5 secunde

9
6. Care dintre următorii parametrii nu sunt caracteristici regimului de sudare:
a) densitatea curentului de sudare
b) durata de încalzire (de menținere)
c) presiunea de lucru (apăsarea exercitată)
d) tensiunea curentului de sudare
7. Regimul de sudare tare se aplică la sudarea de:
a) oțeluri carbon de calitate
b) elemente de îmbinare groase
c) oțeluri carbon obișnuite
d) oțeluri inoxidabile și aliaje de aluminiu
8. Precizați care dintre afirmațiile de mai jos este falsă?
a ) la sudarea în linie se utilizează role din cupru răcite cu apa
b) presiunea aplicată se înlatură înainte de deschiderea circuitului de sudare
c) sudarea în linie poate fi și intermitentă
d) sudarea prin rezistență electrică este specifică industriei de automobile
9. Electrozii nefuzibili utilizați la sudarea în mediu protector de gaz sunt confecționați din:
a) wolfram
b) zirconiu
c) titan
d) zinc

Soluțiile testului sumativ

1-b, 2-b, 3-c, 4-a, 5-b, 6-d, 7-d, 8-b, 9-a.

10