Nevoile fundamentale ale fiintei umane

si problemele de ingrijire
-Manifestari de dependenta-
1. Nevoia de a respira si a avea o
buna circulatie
 A. Respiratia

 a. Alterarea vocii :
 - disfonie= tulburari ale emisiunii vocale , se manifesta sub
forma de raguseala, voce stinsa;
 - afonie= imposibilitatea de a vorbi;
 - senzatia de sufocare= lipsa de aer;
 b. Dispnee:
 - ortopnee= pozitie fortata,cu bratele atarnate pe langa corp,
bolnavul stand sezand(pozitie care favorizeaza respiratia);
 - bradipnee= reducerea frecventei respiratiei;
 -tahipnee= cresterea frecventei respiratiei;
 -hiperventilatie=patrunderea unei cantitati mari de aer in
plaman;
 -tuse= expiratie fortatat a, ce permite
degajarea cailor respiratorii superioare de
secretii acumulate;
 -hemoptizie= hemoragie exeteriorizata prin
cavitatea bucala, provenind de la plamani;
 - sputa= amestec de secretii din arborele
traheo-bronsic format din
musuc,puroi,sange,celule descuamate;
 Dispnee Küsmaul= inspiratie lunga urmata de
expiratie fortata, apnee,ciclul se reia;
 Zgomote
respiratorii=crepitante,romflante,sibilante;
 Ceanoza=tegumente vinete la nivelul
extremitatilor:nax,buze,lobul urechii,unghii;
 c. Obstructia cailor respiratorii:
 -epistaxis= hemoragie nazala;
 -deformari ale nasului= deviatie de
sept,traumatisme;
 -stranut=expirare fortata;
 -aspiratie pe nas=smiorcait;
 -tuse=cu caracter de tuse uscata sau
umeda,persistenta;
 -cornaj=zgomot inspirator cu caracter de
suieratura,auzibil de la distanta;
 -tiraj=depresiune inspiratorie a partilor
moi ale toracelui suprasternal,epigastru
“Fiecare are varsta arterelor
sale”(Cazali)

-B. Circulatia
 -Tegumente
modificate=reci,palide,cianotice=coloratie
violacee a unghiilor,buzelor,lobului
urechii;
 -modificari de frecventa a
pulsului=tahicardie=cresterea frecventei
pulsului
 bradicardie=scaderea frecventei
pulsului
 -modificari de volum al pulsului=puls
filiform,asimetric, aritmic,dicrot;
• “In esenta,alimentatia rationala a
bolnavului nu se deosebeste de a
unui om de a unui sanatos care se
hraneste rational.”(I.Gontea)

2.Nevoia de a bea si a manca

 A. Alimentatia si hidratarea
inadecvata prin deficit:
• - anorexie=lipsa poftei de mancare;
 -disfagie=dificultate la inghitire;
 -conditia cavitatii bucale=absenta dintilior,limba
incarcata,depunere saburala,glosite;
 -digestie= greata,varsatura,aerofagie,pirozis;
 -hidratare=consum redus de lichide si saruri
minerale,pierdere in greutate;
 -semne de dezechilibru =slabiciune,tegumente si
mucoase uscate,urini concentrate;
 Gust si valoare acordate mancarii=obiceiuri
gresite(consuma numai un fel,numai
rece),mananca in picioare sau in pat;
 B. Alimentatia si hidratarea
inadecvata prin surplus
• -bulimie=senzatie exagerata de
foame,mananca fara control;
• -polifagie=nevoie exagerata de a manca si
absenta sentimentului de satietate;
• -greturi si varsaturi=eliminare pe
gura,partial sau total,a continutului
gastric;
“Creandu-ti deprinderile iti tesi tu
insuti stofa destinului bun sau
rau”(V. Pauchet)

• 3. Nevoia de a elimina
 a. Eliminare urinara inadecvata
calitativ si cantitativ
• - poliurie=eliminarea unei cantitati mari de urina:
2500ml/24h;
• -oligurie=excretia urinii sub 500ml/24h;
• -anurie=lipsa urinii in vezica;
• -polakiurie=senzatie de mictiune foarte
frecventa.cantitatea de urina emisa foarte mica;
• -nicturie=inversarea raportului dintre nr.mictiunilor si
cantitatea de urina emisa in timpul zilei fata de cea emisa
in cursul noptii;
• - hematurie= prezenta sangelui in urina;
• - hiperstenurie=urina foarte concentrata;
• - edeme=acumulare de lichid seros in
tesuturi,manifestat prin cresterea in volum
a regiunii edemaţiate, pielea este palidă
luciasă şi străvezie;
• b. Retenţia urinară- ischiurie:
• - glob vezical=distensia vezicii urinare
deasupra simfizei pubiene cauzata de
retenţia urinară;
• - polakiurie=mictiuni frecvente,in cantitati
mici(eliminare din prea plin);
• c. Incontinenţa de urină şi materii fecale:
• - Incontinenţa urinară=emisiuni urinare
involuntare si inconstiente;
• - Enurezis= emisie de urina ,noaptea,
involuntara si inconstienta care se
manifesta mai frecvent la copiii cu
tulburari nevrotice dupa varsta de 3 ani;
• d. Diareea:
• - consistenta:scazauta,scaune
moi,pastoase,semi lichide;
• Culoarea- brun inchis=icter hemolitic;
• -galben aurie in diaree
• Mirosul=ranced=grasimi nedigerate
steatoree;
• = foare fetid cancer al colonului si
rectului;
• -colica=durere cauzata de miscari
peristaltice exagerate
 e. Costipatia:
 - frecventa=scaun la 2,4 ziledin cauza unui tranzit
intarziat;
 -forma=bile dure,de marimea maslinelor in constipatia
spastica;
 -meteorism=acumulare de gaze in intestin datorita
absorbtiei lor insuficiente,producerii in cantitati
exagerate,in urma unei alimentatii bogate in celuloza
sau in urma aerofagiei;
 -flatulenta=eliminarea frecventa a gazelor din intestin;
 -tenesme=senzatii dureroase de defecare,fara
eliminare de materii fecale;
 -fecalom=acumulare de materii fecale in rect;
• f. varsaturi:
• frecventa=ocazionale,frecvente,incoercibile;
• continutul=sanguinolente,purulente;
sangele poate proveni din:stomac sau organele
invecinate(hematemeza)
• In stomac sangele fiind digerat apare
varsatura de culoare bruna-”zat de
cafea”(drojdie de cafea).
• Culoare= rosie(hematemeza);
• =galben murdar(ocluzii)
• g. Eliminare menstruala si vaginala
inadecvata:
• - dismenoree=menstruatie dureroasa;
• -metroragii=hemoragii neregulat,
survenite intre 2 menstre succesive;
• -menoragii=hemoragii menstruale
prelungite;
• -hidroree=secretie vaginala
abundenta:200-400ml;
• h. Diaforeza. Transpiratia in cantitate
abundenta
• - localizare=generalizata,cand
temperatura mediului este crescuta
• - localizata la palme si
plante(boala Basedow, alcoolism
cronic,rahitism,Sida)
 i. Expectoratia:

 -culoarea=sanguinolenta,aerata si spumoasa-hemoptizie;
 -culoarea sucului de prune-pneumonie
 -rosie gelatinoasa-in cancerul pulmonar;
 - roz in edemul pulmonar;
 -neagra in infarctul pulmonar;
 -consistenta= spumoasa;
 -aerata;
 -gelatinoasa;
 -vascaoasa;
 -lichida;
 -cantitatea=vomica=eliminarea unei cantitati masive de puroi sau
exudat in abces pulmonar,chist hidatic;
“Pentru prelungirea vietii omul are
nevoie de gimnastica
echilibrata,aer proaspat si
plimbare”(Hipocrate)

• 4. Nevoia de a se misca si a
avea o buna postura
 a. Imobilitatea:

 - atonie musculara=scaderea tonusului muscular;

 -hipertrofie musculara=marirea volumului unui
muschi;
 -contractura musculara=contractie involuntara si
permanenta a unuia sau mai multor muschi care
determina o pozitie inadecvata;
 - ras sardonic(tetanos)=contractia muschilor
maseteri determina trismus si rasul sardonic;
 -anchiloza=diminuarea sau imposibilitatea
miscarii unei articulatii;
 -escara de decubit=ulceratii ale pielii;
 b. Hiperactivitatea:
• - miscari caracteristice=miscari rapide,frecvente;
• -spasme=contractii involuntate ale unuia sau
mai multor muschi;
• -ticuri=miscari convulsive,involuntate ale
ochilor,gurii,ale unui brat,picior;
• -manie=psihoza caracterizata printr-o stare de
excitatie,in special,in sfera afectivitatii
cunoasterii si activitatii,bolnavul este nelinistit;
• -euforie=buna dispozitie,de obicei nemodivata;
 c. Necoordonarea miscarilor:
• - ataxie=tulburari de coordonare a miscarilor
active voluntare;
• -convulsii=contractii repetate,involuntare,ale
unui muschi sau grupe de muschi urmate de
relaxare contraxia este instantanee;
• Temuraturi=secuse repetate involuntare,ale unei
parti a corpului(maini,cap sau ale intrugului
corp)
• - tulburari ale mersului:mers tarsit propulsiv
 d.Postura inadecvata:
• -deformari ale coloanei vertebrale: - cifoza(deviatia
coloanei vertebrale cu o convexitate posterioara);
• -lordoza=(accentuarea curburii lombare a coloanei
vertebrale);
• -scolioza(deviatia laterala a coloanei vertebrale)
• -deformari ale membrelor inferioare:
picior plat,blonda plantara prabusita;
• -picior stramb sprijinit pe calcai(talus);

•
• - pozitii patognomonice specifice unei boli
de exemplu in tetanos,opistotonus,in
meningita pozitia cocos de pusca(capul in
hiperextensie iar membrele inferioare
flectate)
• -torticolis=inclinarea capului intr-o parte
datorita contracturii musculaturii
• -
5.Nevoia de a dormi si a se
odihni
Prezentam 4 probleme de dependenta:
a. insomnie: dificultatea de a dormi sau
de a te odihni dormind:
• - cosmar=vis penibil dominant;
-apatie =lipsa de interes fata de ambianta si propria
persoana;
-pavor nocturn:stare de spaima intensa care apare in
timpul somnului mai frecvent la copii pacinetul se
trezeste brusc din somn se ridica in
sezut,tipa,jesticuleza,are privirea ratacitaapoi pacientul
adoarme;
-sentiment de depresie-tristete=pacientii nesatisfacuti
uneori de repausul lor sunt convinsi ca nu au dormit
toata noaptea;
 b. hipersomnie- ore excesive de somn
prelunjirea duratea si intensificarea
profunzimii somnului;
• - somnolenta(accese de somn
diurn)=atipiri ,pacintul aude cuvintele
rostite tare poate raspunde laconic
• -letargie=hipersomnie continua,mai
profunda;
• -oboseala=stare de epuizare musculara si
nervoasa pe care bolnavul o acuza;
• - inactivitate=stare permanenta de
somn,pe care o resimte pacientul
diminueaza posibilitatea unor activitati
fizice;
 c.Disconfor:senzatie de jena de
neplacere fizica si psihica
• -iritabilitatea=imposibilitatea pacientului
de a se mentine calm si a se comporta
linistit si adecvat situatiei;
• -indispizitie,jena=stare de lipsa de voie
buna,de mahnire;
• -diaforeza=transpiratie abundeta care
determina starea de disconfort
 d.Oboseala:
• - senzatie penibila insotita de
inactivitate,stare de epuizare nervoasa si
musculara;
• -fata=palida,expirma tristetea;
• -ochii=incercanati,privirea incetosata;
• -somnul=somnolenta diurna;
• -aspectul tegumentelor=palide.transpiratii
reci;
• -stare psihica=plictiseala,apatie;
• -astenie=scaderea fortei;
 “Imbracamintea este cel mai
evident indicator al apartententi la
•
diferitele subculturi “(I. Chelcea)

• 6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca

 a.Dificultatea de a se imbraca si
dezbraca
b.Dezinteresul pentru tintuta
vestimentara
• - dificultate a /incapacitatea de a se imbraca si
dezbraca=dificultatea de a-si incheia si descheia nasturii
• -dificultatea de a se incalta si descalta;
• -dezinteresul fata de tinuta sa=apatie in a se imbraca
• -acces de melancolie;
• -alegea inadecvata de vesminte=imbracaminte
exagerata,caraghioasa,coafuri bizare;
 “Viata este ansamblul functiilor
care rezista mortii”(Bichat)

• 7. Nevoia de a mentinte temperatura

corpului in limite normale
 a.Hipertermie:
• -subfebrilitate=mentinerea Tcorporale intre 37-
38 grace C;
• -hiperpirexie=mentinerea T corporale pe 40
grade C;
• - frisoane=contractii musculare puternice;
• -piloelectia=pielea de gaina senzatie de frig;
• -febra intermitenta diferenta de cateva grade
intre valorile inregistrate dimineata si seara a
bolii,cele mai mici valori scazand sub 37 grade;
 b.Hipotermie:
• Valori ale temperaturii corpului sub 36 gradeC
• Cianoza=coloratie violacee a
buzelor,unghiilor,urechilor;
• Degeraturi=leziuni de necroza la nivelul
pielii determinata de temperatura scazuta;
• Parestezii=senzatii de amorteli si
furnicaturi in regiunea expusa la frig;
 “Rana daca se deschide anevoie se
inchide”(proverb romanesc)

• 8. Nevoia de a fi curat,ingrijit,de a proteja

tegumentele si mucoasele
 a.Carente de igiena:
• -parul:pediculoza;
• -nasul=rinoree,cruste;
• -unghiile=netaiate,murdarie acumulata la
capatul lor
• -cavitatea bucala=absenta
dintilor,culoarea galbena a dintilor,limba
incarcata,halena fetida;
 b. Alterarea tegumentelor si
fanerelor
 -eritem=pata congestiva datorata vasodilatatiei;
 Excoriatii=pierdere de substanta superficiala
aparuta in urma unui traumatism (frecvent dupa
prurit;
 -cruste;
 -vezicule;
 -pustule;
 -papule;
 -varice=dilatari permanente ale venelelor
superficiale,sensul circulatiei venoase este inversat
in ortostatism.
 -vitiligo=leuco-melano-dermie de
natura,probabil,neuroendovrina ,caracterizata prin
pete acromica,marginita de o zona
hiperpigmentata;
“Viata omului este un razboi
impotriva rautatii
omului”(Gracian)
• 9. Nevoia de a evita
pericolele
 Dependenta in satisfacerea
nevoii :
 Cand nevoia de a evita pericolele nu este
satisfacuta mai multe probleme:
 a. -vulnerabilitatea fata de pericole:
 - predispozitie la accidente:
raniri,caderi,infectii:gripa,abces;
 -predispozitie la imbolnaviri
frecvente,fatigabilitate,surmenaj=fatigabilitate=sla
bire,adinamie;
 -surmenaj=fatigabilitatea excesiva
care influenteaza organismu; apare in urma unui
exces de effort fizic,psihic,munca extenuanta;
• b.Alterarea integritatii fizice sau
psihice ori amandoua;efectul unei
boli sau al unui stres la nivel psihic
sau fizic;
• c. anxietate;
• d. durere;
• e. stare depresiva
• f. pierderea imaginii de sine
 “Cuvantul este sunet si culoare,e
mesagerul gandului uman”(T.
Vianu)
• 10. Nevoia de a comunica
 a.Comunicare ineficace la nivel
senzorial si motor:
• -tulburari motorii =
pareza,paralizii(paraplegie,tetraplagie)
• -tulburari de limbaj=afazie=incapacitatea
de a pronunta anumite cuvinte,ori ambele;
• -balbaiala
 b. Comunicare ineficienta la nivel
intelectual
• - dificultatea de a-si aminti evenimentele
trecute=amnezie;
• Confuzie,obnubilare=dezorientare in timp
si referitoare la propria persoana;
 c. Comunicare ineficienta la nivel
afectiv:
• - alienare mentala;
• - egocentrism=preocuparea exagerata a
individului fata de sine insusi,de
sanatate,de imbracaminte,de ocupatie;
• -fobie=frica obsedanta directionata spre
cevade care bolnavul nu poate scapa
• -claustrofobie=teama de a spatiu
inghis;
• -nozofobie=teama de boala;
• -idei de sinucidere,halucinatii;
• -agorafobie-teama de spatiu deschis;
 “Inalta-ti sufletul atat de sus,incat
nicio ofensa sa nu poata ajunge la
el”(Descartes)

• 11. Nevoia de a actiona conform propriilor

convingeri si valori,de a practica religia
 a. Culpabilitatea:
• - sentiment de culpabilitate=amaraciune;
• -autopedepsire
• -autoacuzare
• -mania de a se scuza inutil;
• -intelegerea bolii ca o pedeapsa;
• -sentiment de a fi nedemn;
• - pozitie curbata;
• -miscari lente;
 - manifestari de depresie= manifestari de
furie impotriva lui Dumnezeu;
 -plans;
 -insomnie;
 -balbaiala;

 - manifestari de anxietate=tahicardie
 -furie
 -manie
 -hiperventilatie
 b.Frustrare: manifestari de
dependenta
• - senzatie de pierdere a libertatii de
actiune= actiuni contrare dorintelor
individului
• -activitati oferite de normele sociale,
ce nu pot fi insa folosite de individ,datorita
nivelului cultural scazut a carentelor
educative,aceasta il determina la izolare
sau devianta (agresivitate)
• - sentiment de
inutilitate=amaraciune,tristete,plans.
 “Daca descoperim ca viata nu are
niciun inteles,nu ne ramane altceva
de facut decat sa –I dam un
inteles”(Lucian Blaga)

• 12.Nevoia de a fi preocupat in vederea

realizarii
 a.Devalorizarea: perceptia
negativa pe care individul o are
fata de valoarea personala si
competenta sa:
 - sentiment de inferioritate si de pierdere a
imaginii de sine;
 -dificultatea in a participa la activitati obisnuite sau
noi;
 -descurajare,depresie=stare sufleteasca de tristete
asociata cu nemultumire;
 -sentimente de izolare,de inutilitate,de respingere;
 -incapacitatea de a trece peste dificultati;
 -diminuarea motivatiei,interesului,concentrarii;
b. Neputinta: perceptia individului
asupra lipsei de control a
evenimentelor intr-o situatie data:
• -conflict personal;
• -esec profesional;
• -retragere,resemnare;
• -agasare=stare de enervare,de iritare pe
care pacientul o are in permanenta sau
periodic;
• -tristete=stare sufleteasca
apasatoare,insotita de
mahnire,amaraciune.
 “Pentru prelungire vietii omul
are nevoie de gimnastica
echilibrata,aer proaspat si
plimbari”(Hipocrate)

• 13.Nevoia de a se recrea
a. Neplacerea de a efectua activitati
recreative:
• - inactivitatea=lipsa de interes fata de
activitatile curente ale vietii,persoana este
pasiva,dezinteresata,fata de ceea ce se
petrece in jur;
• -plictiseala=impresia de vid,de
tristete,lipsa de interes pentru activitati
sau evenimente curente ale vietii;
• -tristetea=starea afectiva manifestata prin
indispozitie si insatisfactie care impiedica
individul sa se inveseleasca;
 “Invatam pentru viata,nu pentru
scoala”(Seneca)

• 14. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi

sanatatea
 Prezentam urmatoarea problema
de dependenta:
a. Ignoranta:
- Cunostiinte insuficiente:bolnavul are
cunostiinte referitoare la boala,prevenirea
imbolnavirii,complicatiilor,importanta
respectarii tratamentului;
- -nu intelege necesitatea de a invata si nu
este receptiv;
- -neobisnuinta in abordarea anumitor
actiuni pentru redobandirea sanatatii;
- -dificultate in invatarea masurilor
preventive si curative.
ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA
 ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA

Asepsia şi antisepsia reprezintă elementele necesare şi neseparabile ale

procesului de dezinfecţie

Dezinfecţia = totalitatea mijloacelor fizice, chimice, biologice şi

farmacologice care urmăresc îndepărtarea, inactivarea sau
distrugerea germenilor patogeni din mediu
Dezinfectia
1. profilactică prevenirea izbucnirii şi răspândirii bolilor cu punct
de plecare cunoscut
2. curentă = la patul bolnavului pe toată perioada de spitalizare
3. terminală = tuturor obiectelor folosite de bolnav, mobilierului,
camerei
ASEPSIA ( gr a= fără, sepsis= putrefacţie ) reprezintă ansamblul de
măsuri prin care se împiedică contactul dintre germeni şi plaga
operatorie sau accidentală. Deoarece se previne infecţia, asepsia
este o metodă profilactică

ANTISEPSIA ( gr anti= împotriva, sepsis= putrefacţie ) reprezintă

totalitatea mijloacelor prin care se urmăreşte distrugerea
germenilor prezenţi într-o plagă, pe tegumente sau în mediu. Ea
este o metodă curativă

ASEPSIA şi ANTISEPSIA se completează reciproc şi se folosesc simultan,

alcătuind împreună sterilizarea, care reprezintă forma cea mai completă
de dezinfecţie.
 ISTORIC
• Înainte de Hipocrate, cei care practicau medicina recomandau pentru
prevenirea infectării plăgilor, spălarea acestora cu apă caldă şi pansarea
lor cu bucăţi de pânză albă. Se utilizau diferite macerate din plante cu
efect antiseptic şi cicatrizant

• În perioada lui Hipocrate, era recomandat spălarea plăgilor cu apă caldă

şi vin vechi iar echipa chirurgicală trebuia să se spele pe mâini înainte de
operaţie iar plăgile erau pansate cu pânză albă

• În perioada evului mediu se descoperă noţiunea de infecţie şi a

fenomenului de contagiune de către Ambroise Paré. Un mare pas în
descoperirea şi folosirea metodelor de combatere a infecţiilor a fost făcut
prin inventarea microscopului de către Van Leeuwenhoek
• Lister ( 1827 – 1912 ) în Anglia este cel care utilizează primele metode de
antisepsie prin folosirea acidului carbolic în tratamentul plăgilor

• Semmelweis este cel care introduce în clinica sa obligativitatea spîlîrii

mâinilor cu apă şi săpun şi apă clorurată înainte de a începe un act
chirurgical sau obstetrical

• Louis Pasteur este considerat părintele asepsiei, fiind primul care

descoperă diverse familii de germeni şi demonstrează relaţia de
cauzalitate între aceştia şi apariţia diverselor boli

• La noi în ţară V. Babeş contribuie la progresul bacteriologiei şi totodată al

asepsiei

• Constantin Severeanu şi apoi Prof. T. Ionescu au fost primii chirurgi care

au aplicat metodele de antisepsie preconizate de Lister
 ASEPSIA
• Foloseşte un ansamblu de metode având ca scop lucrul în mediul steril
( de la decontaminarea mâinilor chirurgului, decontaminarea
câmpului operator, sterilizarea instrumentarului şi a inventarului
moale, până la aplicarea pansamentului steril pe plagă )

• Toate aceste deziderate se realizează prin sterilizare

• STERILIZAREA= ansamblul de metode prin care germenii se

distrug în totalitate, atât cei patogeni cât şi cei saprofiţi.
 STERILIZAREA :
1. MIJLOACE FIZICE
a) mecanice
b) căldura ( uscată şi umedă )
c) radiaţiile ( ultraviolete şi ionizante )

2. MIJLOACE CHIMICE
a) formol
b) oxid de etilen
c) glutaraldehidă
 1. MIJLOACE FIZICE
a) Mecanice
Utilizate în special pentru pregătirea instrumentarului, a rufăriei
şi a sticlăriei de laborator. Se foloseşte :

- spălarea cu apă şi săpun, detergenţi pentru instrumentar şi

mâinile chirurgului
- curăţirea mecanică pentru instrumentar la care se mai
foloseşte şi amoniac 2%
b) Căldura

Acţionează prin precipitarea proteinelor din membrana bacteriilor,

precipitare care apare după atingerea temperaturii de 50° C .
Rezistenţa la căldură a bacteriilor este diferită, cele bogate în apă fiind
mult mai sensibile decât cele liofilizate sau cele care conţin puţină apă

Căldura uscată
-Flambarea
-Încălzirea la roşu
-Fierul de călcat
-Pupinel ( Etuva cu aer cald )
FLAMBAREA = procedeu vechi şi imperfect de sterilizare
Constă în trecerea prin flacără a instrumentelor metalice.
Astăzi este indicată numai în flambarea gurii eprubetelor şi
a gâtului fiolelor

ÎNCĂLZIREA LA ROŞU realizează o sterilizare rapidă şi relativ sigură, dar

strică instrumentele şi din această cauză se foloseşte numai
pentru sterilizarea ansei bacteriologice

FIERUL DE CĂLCAT este utilizat în situaţii când nu avem alte mijloace de

sterilizare sau atunci când capacitatea acestora este
depăşită. Realizează o temperatură de 200-300°C
asigurând în condiţii improvizate distrugerea
germenilor de pe ţesături. Se foloseşte la sterilizarea
lenjeriei nou- născuţilor sau materialelor pentru
pansarea unor plăgi
PUPINELUL = Aparatul folosit la sterilizarea cu aer cald. Este o metodă
larg utilizată atât în spital cât şi în unităţi fără paturi.
Este alcătuit din :
• Carcasă= o cutie de formă paralelipipedică cu pereţi dubli, între care
circulă aerul cald. În interiorul cutiei există rafturi unde se aşează
obiectele.
• Sistemul de ventilaţie= un ventilator care uniformizează temperatura
aerului favorizând circulaţia continuă
• Sistemul de măsurare al temperaturii= un termometru cu mercur al
cărui rezervor este plasat în interior iar scala gradată în exterior
• Sursa de căldură= rezistenţă electrică
• Sistem de reglare şi control
La Pupinel putem steriliza:
-instrumentar chirurgical metalic
-obiecte din sticlă
-obiecte din ceramică
 Căldură umedă

-Fierbere
-Autoclavul (vapori sub presiune )

FIERBEREA= Prima metodă de sterilizare utilizată. Astăzi se utilizează

doar în mod excepţional. Deoarece apa nu depăşea
100°C, o parte din bacterii şi virusuri nu erau
distruse.
Se sterilizau: seringi, tuburi de cauciuc, instrumentar
chirurgical. Din momentul în care apa începea să fiarbă se
cronometrează 30-40 minute timp în care sterilizarea se
consideră terminată
AUTOCLAVUL= Aparatul utilizat pentru sterilizarea cu vapori de apă sub
presiune. Este metoda cea mai utilizată astăzi pentru sterilizarea unor
materiale şi a instrumentelor chirurgicale. Practic peste 120°C sunt
distruşi toţi germenii, inclusiv bacteriile sporulate şi virusurile.

Autoclavul este alcătuit din:

- un cazan cu peraţi dubli, cazanul interior fiind în comunicare cu spaţiul
dintre cei 2 pereţi
- Capacul
- Manometru
- Robinet pentru reglarea presiunii
- Supapă de siguranţă
- Sursa de căldură ( arzător cu gaze sau rezistenţă electrică )
Blocurile operatorii pot fi dotate cu propriul nucleu de sterilizare, unde
sunt sterilizate instrumentele şi materialele numai pentru necesităţile
blocului operator.

La autoclav se pot steriliza:

-inventarul moale
-seringi
-tuburile de dren
-mănuşi de cauciuc
-sonde de diverse tipuri
-instrumentar pentru chirurgia clasică şi laparoscopică

Controlul sterilizării se poate face prin mijloace fizice (termometru),

chimice ( modificări de culoare a unor substanţe la anumite
temperaturi), biologice ( bacili distruşi la anumite temperaturi ).
 c) Radiaţiile
RAZELE ULTRAVIOLETE
Acţionează direct asupra microorganismelor, realizând coagularea
proteinelor citoplasmatice, acţionând inclusiv asupra germenilor
anaerobi şi a virusurilor. Sursele sunt lămpile cu vapori de mercur
sau cadmiu.
 RADIAŢII IONIZANTE
Cel mai utilizat tip de radiaţie ionizantă pentru obţinerea sterilizării este
radiaţia gamma (γ); distrugerea microbilor se realizează pe capacitatea
de ionizare şi excitare a atomilor materiei cu care radiaţia vine în contact
Formele vegetative sunt mai sensibile decât formele sporulate iar
rezistenţa virusurilor se apropie de cea a sporilor.
Avantajele constau în puterea mare de penetrabilitate, putând penetra
inclusiv foliile de plastic sau hârtie în care sunt învelite materialele de
sterilizat.
Se pot steriliza sonde de cauciuc, mănuşi chirurgicale, câmpuri
operatorii, instrumente chirurgicale, seringi de plastic, materiale de
sutură
ULTRASUNETE
Acţionează asupra bacteriilor pe care le fărâmiţează prin ruperea
membranei şi liză celulară. Datorită costurilor are o utilizare limitată.
 2. MIJLOACE CHIMICE
a) Oxidul de etilen
Este un gaz cu mare putere de penetrabilitate. Poate
penetra prin: mase plastice, cauciuc, lemn, hârtie, textile.
Sterilizarea se face cu un aparat special cu funcţionare
automată, asigurând temperatura în etuvă de 40°C.
b) Aldehidele
Cea mai folosită este glutaraldehida. Are acţiune
bactericidă, fungicidă, viricidă. Realizează dezinfecţii chir şi
în prezenţa unor substanţe organice cum ar fi: sânge,
plasmă, urină.
Se pot steriliza instrumente pentru chirurgia laparoscopică
şi materiale din plastic.
c) Formolul
Se utilizează foarte puţin odată cu introducerea
glutaraldehidei. Astăzi se mai foloseşte doar la dezinfecţia
încăperilor.
 ANTISEPSIA
ANTISEPTICELE= Substanţe care distrug microorganismele, dar nu sunt
toxice pentru organismul viu, ele fiind utilizate în aplicaţii
pentru tegumente şi mucoase şi pentru spălarea plăgilor

DEZINFECTANTELE= Substanţe bactericide mai puternice, iritante pentru

organismul viu, din această cauză fiind utilizate pentru
distrugerea germenilor de pe obiecte, suprafeţe, produse
septice.
Pentru a putea fi utilizate ca antiseptice, substanţele chimice trebuie :
 Să aibă capacitate bactericidă
 Să fie lipsite de miros neplăcut
 Să aibă proprietăţi antiseptice în orice mediu
 Să fie uşor solubile în apă şi să dea amestecuri stabile
 Să nu acţioneze asupra ţesuturilor
 Să fie ieftine şi uşor transportabile
MECANISMELE DE ACŢIUNE
În acţiunea agenţilor chimici asupra bacteriilor trebuie luaţi în
considerare o serie de factori:
- Factori care ţin de substanţa chimică (concentraţia, solubilitatea, etc. )
- Factori care ţin de germenele microbian (numărul, specia, etc. )
- Factori care ţin de mediu ( temperatura, pH, etc. )

Principalele mecanisme de acţiune sunt:

a) Denaturarea proteinelor- substanţele alterează profund protoplasma
prin precipitarea proteinelor, suprimând activitatea metabolică
b) Blocarea enzimelor celulare- Substanţele blochează grupările proteice
chimic active ale enzimelor ducând la blocarea funcţiei
c) Acţiune tensioactivă- Substanţele solubilizează lipidele din membrana
celulară, provocând dezorganizarea funcţiei de membrană.
PRINCIPALELE GRUPE DE ANTISEPTICE
1. Substanţe pe bază de iod . Acţionează asupra fungilor şi bacteriilor,
inclusiv formele sporulate. Pentru majoritatea sunt bactericide. Iodul
pătrunde în anfractuozităţile tegumentelor şi în porii glandelor, distrugând
germenii din glomerulul acestora. Există în diverse combinaţii:
- Tinctura de iod Soluţie alcoolică 2%+ iodură de sodiu 2%, folosită
curent pentru tegumente
- Soluţie lugol Alcătuită din iod 5% şi iodură de potasiu 10%
dizolvate în apă, cu slabă activitate antiseptică
- Iodoforii Combinaţii ale iodului cu detergenţi,
polivinilpirolidonă, realizând substanţe active în
timp, cu activitate antiseptică puternică, în soluţii
slabe putând fi utilizate şi la spălarea plăgilor. Cel
mai cunoscut produs este Betadina.
2. Alcoolii Alcoolul etilic este unul din cele mai folosite antiseptice pentru
tegumente. Concentraţia optimă este de 70-100% . Este
bactericid dar nu omoară sporii. Proteinele îl inactivează.
3. Substanţe pe bază de clor Elementul activ al acestor substanţe este clorul.
Acesta este pus în libertate sub formă de clor activ şi îşi exercită
acţiunea bactericidă.
- Hipocloritul de sodiu Este o soluţie apoasă de clor tamponată cu
bicarbonat de calciu; produce dizolvarea ţesuturilor necrozate şi
dezodorizează plăgile. Precauţie în plăgile sângerânde deoarece
dizolvă cheagurile
- Cloramina B Sub formă de pulbere sau comprimate de 500 mg. Are
acţiune bactericidă în special asupra bacililor gram-negativi şi BK. Se
pot folosi soluţii 0,2-2 %
- Clorhexidina Compus al clorului cu acidul acetic. Are o bună toleranţă
locală. Soluţia 0,05% se utilizează pentru plăgile şi suprafeţele arse.
4. Substanţe care degajă oxigen. Oxigenul acţionează în special asupra
germenilor anaerobi. Se utilizează în tratamentul plăgilor infectate cu
anaerobi sau delabrante. Cele mai utilizate sunt:
- Apa oxigenată Soluţie apoasă 3% peroxid de hidrogen. Are acţiune
bactericidă dar şi mecanică datorită efervescenţei produsă în ţesuturi.
De asemenea are şi acţiune uşor hemostatică.
- Acidul boric Sub formă de soluţii 2-3 % pentru spălarea plăgilor
- Permanganatul de potasiu Se utilizează sub formă de soluţii 1-3 %0
pentru spălături vaginale, uretrale şi spălarea plăgilor

5. Mercurul Se foloseşte sub forma sărurilor de mercur, care au în special

acţiune bacteriostatică. Cele mai folosite sunt:
- Mercurocromul cu acţiune puternic bactericidă în special asupra
stafilococului. Se folosesc soluţii apoase şi hidro alcoolice 2-4%
- Fenosept este o soluţie apoasa de borat fenil mercuric 0,2%. Are
acţiune bacteriostatică şi fungistatică.
6. Coloranţii Sunt bazici şi acizi. Cei acizi sunt mai puţin eficienţi. Acţiunea
antibacteriană este echivalentă cu mecanismul coloraţiei, formându-se
săruri cu protoplasma celulară.

7. Detergenţii Posedă înalte calităţi bactericide şi bacteriostatice. Aceştia

emulsionează grăsimile şi uleiurile, dezorganizează membrana,
inactivează enzimele, etc. Cei mai utilizaţi sunt:
- Bromocetul Soluţie hidroalcoolică de bromură de cetilpirinum 0,1%
utilizată în plăgi
- TEGO 103G Soluţie 0,1 % utilizată pentru dezinfecţia lenjeriei şi a
tegumentelor
- Deconex Produşi cu acţiune puternică inclusiv asupra HIV şi VHB
- Surfanios Soluţie 2%
- Hexanios Soluţie diluată 0,5%
 PROTOCOL SPĂLAREA SIMPLĂ A
MÂINILOR TIP I Practicată
• Practicată în mediul spitalicesc, în absenţa portajului unor agenţi patogeni oro-faringieni, cutanaţi, digestivi
• Recomandări:
• * Chiar dacă se vor utiliza mănuşi nu trebuie exclusă spălarea mâinilor
• * Purtarea bijuteriilor este interzisă
• * Igiena unghiilor
• * Utilizarea halatelor cu mâneci scurte
• SCOP : reducerea florei microbiene tranzitorii prin acţiune mecanică
• INDICAŢII : în activităţile obişnuite
• revenirea sau plecarea din serviciu;
• înainte şi după utilizarea toaletei
• înainte şi după masă
• îngrijiri simple necontaminante (toaleta, amenajarea patului, distribuirea alimentelor)
• DURATĂ : 1 minut
• UTILITĂŢI
• sistem de aprovizionare cu apă
• distribuitor de săpun/ distribuitor de hârtie de unică folosinţă
• uscător de mâini
• pubelă cu dispozitiv acţionat prin pedală
• METODA ( 7 ETAPE)
• umezirea mâinilor şi antebraţelor cu apă caldă
• aplicarea unei doze de săpun (5ml) în palme şi masarea susţinută a mâinilor, insistându-se în spaţiile interdigitale, faţa posterioară şi
marginea cubitală a mâinii
• rezultarea unei spume abundente prin efect mecanic prin umidificarea cu apă
• îndepărtarea săpunului la jet de apă până la dispariţia acestuia
• uscarea mâinilor fie la uscătoare sau prin tamponament cu hârtie de unică folosinţă de la degete spre încheietura mâinii
• închiderea robinetului cu hârtia cu care s-a efectuat uscarea mâinilor sau cu dispozitiv special (ex. ca cel de la sala de
operaţie)
• aruncarea hârtiei la pubelă fără a o atinge
 PROTOCOL SPALAREA ANTISEPTICĂ A
MÂINILOR TIP II
• Recomandări:
• * Chiar dacă se vor utiliza mănuşi nu trebuie exclusă spălarea mâinilor
• * Spălarea antiseptică trebuie efectuată înaintea oricărei manevre de îngrijire
• * Purtarea bijuteriilor este interzisă
• * Igiena unghiilor
• * Utilizarea halatelor cu mâneci scurte
• * Ţinuta de protecţie: calotă + mască (pe timpul manevrelor de îngrijire)
• SCOP : - eliminarea florei microbiene tranzitorii
• - reducerea florei microbiene rezidente prin acţiunea mecanică şi chimică
• INDICAŢII :
• înaintea oricărei manevre aseptice (fixarea sondei, cateterului, pregătirea perfuziei etc..)
• după toate manevrele septice (efectuate la bolnavii contaminaţi)
• în toate serviciile cu risc infecţios înalt (chirurgie, ATI)
• după îngrijirea cazurilor cu infecţie nosocomială acest tip II de spălare a mâinilor trebuie să înlocuiască tipul I (spălarea simplă)
• DURATA : 1 minut
• UTILITATI
• sistem de aprovizionare cu apă dar care nu necesită atingerea robinetului
• distribuitor de săpun/ distribuitor de hârtie de unică folosinţă
• uscător de mâini
• pubelă cu dispozitiv acţionat prin pedală
• dispozitiv de periaj a unghiilor (steril la nevoie)
• METODA ( 7 ETAPE)
• umezirea mâinilor şi antebraţelor cu apă caldă
• aplicarea unei doze de săpun ANTISEPTIC (5ml) în palme şi masarea susţinută a mâinilor insistându-se în spaţiile interdigitale, faţa
posterioară şi marginea cubitală a mâinii. Periajul unghiilor dacă este necesar
• rezultarea unei spume abundente prin efect mecanic
• îndepărtarea săpunului la jet de apă până la dispariţia acestuia
• uscarea mâinilor fie la uscătoare sau prin tamponament cu hârtie de unică folosinţă de la degete spre încheietura mâinii
• închiderea robinetului cu hârtia cu care s-a efectuat uscarea mâinilor sau cu dispozitiv special, la distanţă (ex. ca cel de la sala de operaţie)
• aruncarea hârtiei la pubelă fără a o atinge
 PROTOCOL SPĂLAREA GHIRURGICALĂ A MĂINILOR TIP III

• Recomandări :
• * Ţinută de protecţie : halat special + calotă + mască chirugicală
• încălţăminte specială
• SCOP : - eliminarea / reducerea energică, importantă şi prelungită a florei
• - microbiene rezidente superficiale sau profunde a epidermului
• INDICAŢII :
• înaintea oricărui act terapeutic sau diagnostic (cateterism central, puncţie ..)
• înaintea oricărei manevre chirurgicale
• DURATA : niciodată mai puţin de 6 minute
• UTILITĂŢI
• sistem de aprovizionare cu apă dar care nu necesită atingerea robinetului
• distribuitor de săpun (antiseptic cu spectru larg), acţionat fără atingere
• perie chirugicala sterilă
• apă sterilă
• METODA ( 3 ETAPE fiecare cu o durată de 6 minute)
• Timpul 1 = 1 minut
• umezirea mâinilor şi antebraţelor
• aplicarea unei doze de săpun ANTISEPTIC, masarea susţinuta a mâinilor până la cot
• clătirea energică a mâinilor, încheietură şi antebraţe menţinând mâinile deasupra poziţiei cotului
• Timpul 2 = 1 minut
• reluarea aplicării unei doze de săpun
• periajul unghiilor
• clătire
• Timpul 3 = 4 minute
• reluarea aplicării unei doze de săpun. Săpunirea mâinilor şi antebraţelor
• clătire amundentă
• uscarea mâinilor şi braţelor prin tamponament cu un câmp steril pentru fiecare mană