Alexandru DanT. UanUfA . GabrielI.

NASTASE

,T1
rya

rrtcE
TRATAT
DE
| ft"t ) Linna (sopi)
r Dcnisa (nepolicd un
gi ct cen[ senin fe vard BIOSINERGETICA
Editia a IV-a,
Revdzutd Si addugitd
*, 9{tcoke aintifei,
t *g{at frlecu, Qeorge
Stits8Jiinicd.
- niufrzat far ii
-$$cntneu!

BUCURE$TI
 CUPRL\IS

ordul scris al

PARTEA I
SINERGETICA $I BIOSINERGETICA
 l.I6.9. Cton a devenit profesorul decanul facultdlii citatd la pct.
1.16.8/h?.............. ..........................46
1.17. Drumul conferenliarului ........................47
l,1-r_l^
9r, a"devenit co.nferenliarul, inginer?....
L17.2. In ce imprejurdri conferenliarul a devenir consilier ol
...................47

preSedintelui........ ...........................48
l.I7.3. Intdlnirea citold la pct. 4 din prefald n-ar fi. avut urmdri ......................,.48
l.I7.4. O tezd deschizdtoare de drumuri..............................................................18
1.17.5. Mare noroc cu INGIMED 2002! ....................... .,...,....49
1.18. Drumul cdr!ii............................ ..............49
1.19. Citeva conc1u2ii....................... ..............49
1.20. Dou6 cazuri rezolvate prin aplicarea principiului minimului ..........................50
1.20.1. Plecdnd de la Principiul lui Peter............................................................50
1.20.2. Cum au ajuns la Nicolae Ceauqescu scrisorile men[ionate la
1.16.2 1.16.6..... . .. .. .. .. .. ..... ... .. .. . .. ,r.i

1.20.3. $tili ce sunt acelea ... belerege?............. ...............,.....53

1.20.4. Revenind la paragraful I.I6.9/d................ ..................JJ
1.21. Domnilor istorici gi domnilor filologi, incercali si aplicali metodele
principiile sinergeticii in studiile dumneavoastra........................................55
qi
1.22. Cl privire la istoria veche........ ..............56
1.23. Cdte ceva despre celli ............................56
1.24. Alte intrebdri (qi nici pe departe singurele) ce se nasc de aici.........................57
1.25. DACIA REVIVAL Intemational Society (www.dacia.org)............................58
1.26. Academia DacoromAnf,........... ...............59
1.27. Nu da{i cu pietre in comunism. ..............62
1.27.1.Despremare|edaroferitRomdniei..........................................................63
1.27.2. Jiang Zemin predd puterea...... ....................................63
1.27.3. Fie cd Ie place sau nu unor compatrioli ai nostri, ne tntrebdm: ..............64
1.27.4. Teme de rellec[ie...................... ....................................65

CAPITOLUL 2
BIOSINERGETICA 67
cafrlaFt 2.4.2. Biocdnpul.. ..'..'..........,.,.,...,.......'.'.' 7 1
46 2.4.3. Linia de cdmp

2.5. Despre transferul energetic .......

48

49

53
53
55
i 4lica$ metodele
Ii __.-..-................................55
...............56
s6
57
s8
59
62
63
63

67
67
67
67
67
68
68
69

70
70
70
70
 PARTEA A TI..{
GLOBUL TERESTRU
APARITIA VIETII $I CONSECINTE CO\SECLTI\-E t4l
CAPITOLUL 3
ALCATUIREA GLOBULUI TERESTRI] 14-l
3.1. Factorii care deosebesc PdmAntul de celelalte planete ale sistemului
soIar.................... .................................141
3.2. Litosfera....... .............142
3.3. Atmosfera..... .............142
....
3.4. Hidrosfera .............143

CAPITOLUL 4
ROLUL STRUCTURII TERREI iN APARITIA
$r DEZVOLTAREA VrETrr............. ...............146
4.1. Condiliile apariJiei biosferei ..................146
4.2.Ipoteze despre originea vielii pe Pdmant ..... ....................... 146
4.3. Biosfera qi elementele de nutrilie........................... .............154
4.4. Migcare gi echilibru in biosferd....................... ....................156

CAPITOLUL 5
APARITIA OMULUI, FAZI SUPERIOARA iN EVOLUTIA
BIOSF'EREI 159
5.1. Relaliaom-mediu...................... ............. 159
5.2. Faza preistoric4......................... .............159
omenirii
5.3. Faza istorici a evoluliei ...........161

CAPITOLUL 6
ECONOMTTLE MODERNE $r CONSECTNTELE LOR ECOLOGrCE..............165
6.1. Evolu{ia demograficd a omenirii.......................... ............... 165
6.2. Impactul ecosistemelor umane cu mediul inconjurAtor ...................................168
6.3. Deteriorarea dirijatd a factorilor de rnediu................ ..........111
6.3.I. Scurt istoric al degraddrii mediului de ciitre om......................................I7I
6.3.2. Interdependenla dintre factorii fizici ai mediu|ui..................................... 172
6.3.3. Activitdli umane care contribuie la procesele de po|uare........................174
6.3.4.Dimensiunileactualealepoludriimediului....... .........176
6. j.5. Efectele poludrii asupra Jlorei qi faunei terestre...................................... t 82
6.3.6. Efectele poludrii asupra organismului uman ..... .........185
CAPITOLUL 7
cArRE o CATASTROFA Ecol,ocrcA GLOBALA
$I DISPARITIA VIETII PE PAMANT? 188
7.1. Stadiul actual al suprasolicitarii rezervelor Terrei ........................................... 188
7.2. Consecinte pe termen scurt ........ ............ 189
7.3. Soluliile posibile ...................... ..............192
7.3.I . Conceptul de dezyoltare economicd Si sociald durabild ..........................192
7.3.2. Esenlo esen!e1or..................... .........196
 PARTEAAIII-A
B AZELE TEORETICE ALE BIOSINERGETICII 197

CA"ITOLUL 8
METODE DE STUDIU r97

CAPITOLUL 9
INTRODUCERE iN STUUTUT- TNORETIC 218

9.2. Forma de propagare a informa{iilor ..................................220

9.2.1. Criterii de clastJicare............. ........220
9.3. Consideralii asupra evolu,tiei in spa-tiu a paniorlelor purtitoare de

9.4. lrnpuls ii lo4e de impuls........

10
 CAPITOLUL 10
ECUATII FUNDAMENTALE
10.1. Punerea problemei................... .-.-.-......224
10.2. Ecualiile demiqcare........... ..................224
10.3. Ecuafia de continuitate.............. ...........226
10.4. Ecuafia de stare........................ ............227

CAPITOLUL 11
PROPAGAREA POTENTTALA A TNFORMATTEI... .....,.........228
1 1.1. Considerajii generale ................. ..........229
I 1.2. Ecuajii fundamentale ................ ...........228
I L3. Interpretiri ..............229
I1.4. Fluxul in migcarea potentiale... ............231
I 1.5. PosibilitnJi de rezolvare analitici a problemelor practice .................. ............23I

CAPITOLUL 12
RELATII ENERGETICE
......232
.........2))
12.3. Asupra conceptului de energie
12.4. Forle qi for{e specifice de impuIs........................... ..........236
. '.,. ',,,237

CAPITOLUL 13
GENERALIZAREA REZULTATELOR OBTINUTE 238

218

11
 PREZDNTAR.EA $I INTERPRETAREA UNOR DATE
EXPERIMENTALE ROMANE$TI
15.1. Obiectul experiment6rilor........ ............275
15.2. Senzorii biologici ca mijloc de determinare a comunicdrii intre
sistemele biotice pi dintre ele gi mediul inconjurdtor....................... ..............27 5
I 5.3. Determiniri experimentale ale existentei interacliunilor biosiner
getice intre biosisteme gi mediul inconjurdtor................ ...............................217
15.4. Descrierea aparaturii $i a metodei folosite in experiment.................. ............2'79
15.5. Rezultate oblinute................... .............281
15.6. Funcliile specifice elementelorcomponente......... ............283
15.6.1 .Funclii specifce componentei umane.....................................................283
15.6.2. Funclii specifice componentei tehnice....-...............................................285
15.6.3. Mediul tnconjurdtor.............. .........................,...........285
15.7. Concluzii.... .............2 8 5

CAPITOLUL 16
INTERACTIUNEA COMpONENTELOR ECOSrSTEMELOR...........................286
16.1. Conceptul de sistem biosinergetic ......................... ...........286
16.2. Interac{iunea componentelor ecosisteme1or.......... ............291
16.3. Viteza 9i impulsul de interac!iune........................... ..........295
16.4. Efectele duale ale entropiei qi informaliei in sisternele
biosinergetice...... .................................2 9 8
16.5. Potenlialul hidrotermodinamic; premisele dezvoltirii sistemelor
biosinergetice...... .................................300
16.6. Codificarea informaliei prin frecvenle (specte Fourier) ..................... ..........302
I 6.7. Particularitali informalional-energetice ale sistemelor
biosinergetice biotice....................... .................................304
16.8. Influenla c6mpurilor electromaenetice ti a biocampurilor asupra
sistemelor biosinergetice ...........,...-. .................................306

12
 16.9. Consecinle ale interacliunii dintre sistemele biosinergetice gi
celelalte componente ale mediului inconjr.ritor............................................307
16.10. Traseul evolutiv informalional - energetic al sistemelor
biosinergetice...... .................................309
16.1 1. Procese de reglare gi autoreglare a sistemelor in firnclie de tipul
interacliunilor ..... .................................313

ANEXA I
SISTEMUL INTERNATIONAL DE UMTATI 315
l. Uniteli fundarnenta1e..................... ............315
2. Unitiliderivate ............315
suplimentare...
3. Unitiji SI ..........................316
4. UnitatiCGS..... ......... ....317
5. Alte uniti!i...... .............318

ANEXA2
ELEMENTE DE ANALIZAVECTORIALA............. .................32I
275 1. Vectori ............ .............321
2. Operalii cu vectori ....................... .............322
2.1. Adunarea qi scdderea yectorilor ........322
2.2. inmullirea vectorilor ................ .........322
3. Funclii vectoriale de punct........... .............323
j.I . Funcliile vectoriale variazd in spaliu r (x, y, z) Si timp (t). .........................323
3.2. Operatorul lui Hami1ton............ ........324
3.3. Derivata de direclie tn cdmp scaLa,,........................... ...........-................-....324
3.4. Derivata de direclie tn cdmp vectoria|..........................-....................-........324
j.5. Cu ajutorul operatorului Vse descriu funcliile de punct: ..........................325
4. Teoreme integrale .............. ......--......-.-.-..-.327
28s 4.I . Teorem.t integrald a divergenlei (Gauss-Ostrogradski). ............................327
4.2. Teorema integrald a gradientului.. .............-............-......327
4.j. Teorema integrald ct rotorului....... .................................328
5. Formule utile... .............328

AIIEXA 3
SOCIETATEA,,ATENEI]L ROMAN' NONNITA N AIIUL 1865
IJNIVERSITATEA ECOLOGICi. BUCURE$TI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE $I $TIINTE COGMTIVE 329
anexe........
1. Oportunitatea acestei --.-.-.-.--.-.329
2. Misiunea faculttlii....................... .............330
3. Obiective strategice...................... .............332
4. Planurile de InvA@mant ............... .............333
5. Disciplinele incriminate 6i cadrele didactice titulare ale acestora......................338
absolvenji..
6. Primele doui serii de .............339
....................
7. Cercetarea $tiinlific6 .............339
7.1. Organizare.... ........339

13
 7.2. Tenrutica....... ........340
7.3. Cto'stu'i de iniliere profesionald qi cadre didqctice oferente.....................-.340
8. Acte de arhivd. .............343

ANEXA 4
CERERE DE BREVET DE INVENTIE
4.1 . Covor cu efect de rezonqntd electromagneticd
biocompatibild. ................................365
4.2. Covor protector impotriya radialiilor telurice Si procedeu
de realizare ......... ...........-...................366
4.j. Aparat Kirlian cu efect de piramidd............................................................367
4.4. Ansqmblu electromagnetic extraplat pentru biorezonanld..................-.......368
4.5. Scaun sanogen .......................... .........369
4.6. Ansctmblu electromagnetic de biorezonanld pentru imbrdcdminte
qi vestd de biorezonqnld rezultatd..... ..............................370

BIBLIOGRAFIE

14
.1-:e":ru. dr. ing. Alexandru
- ;:::ir r Viena), ing. Marius
PARTE.\ I
: I,l.::rreanu, ing. Leontina
.:.::::trii nogtri s-au aflat qi SINERGETICA $I BIOSN{ERGETICA
::. :: de initiere profesionald
::.c.'e al facultbJii, ale cdror
CAPITOLUL 1
:: :umele persoanelor citate
SINERGETICA, $TTINTA DE STNTEZA

1.1. Definitie, obiect, metode

i Il-lea. studiul aplicativ al Declaratd ca Stiinte in anii '70 de citre fizicianul geman Heman Haken,
LiI ti nu poate fi inclus profesor la Universitatea din Stuttgart l73l 1978, sinergetica (dup[ unii de la
:.urori atat de restrAns qi de grecescul sinergasia - ,,cooperare, colaborare", dupi allii de la sin - ,, impreun[
\ astiratii sale se explici qi cr" gi ergon -,,acliune"), sinergetica esle Stiinla autoorganizdrii sau autostructu-
ire nu s-a mai scris pdnd in rdrii sistemelor, independent de natura lor ffizice, chimice, biologice, sociale), pe
"icrare poate fi o provocare
baza conlucrdrii, a cooperdrii organice a componentelor sau subsistemelor
r cuiturii care sf,-i inspire in constitutive (Ion Iliescu in [8i], 1987). Aceastd cooperare produce la nivel
nmcroscopic noi structuri spaliale, temporale sau funcyionale, cu efecte
:e sa aibd necunoscutele lui. spectaculoase pe planul eficienlei sistemelor respective.
Obiectul sinergeticii il constituie deci autoorganizarea $i autostnicturarea
elementelor componente ale unui sistem, independent de natura lui, sistem deschis
dr. ing. Alexandru M5rutd care schimbA cu exteriorul masi $i energie, acjiunile comune ale componentelor
sale fiind indreptate spre atingerea unui scop, conferind astfel acestei $tiinle
caracter de universalitate.
Obiectul sinergeticii se extinde la fenomene specifice practic tuturor Stiinlelor,
definind o multitudine de sisteme sinergetice, deterministe sau stochastice, apdrind
(nelimitativ) in domeniul fizicii, mecanicii, chimiei, biochirniei, evolu{iei
prebiologice, biologiei, medicinii, fiziologiei, sociologiei, psihologiei, economiei,
politicii, istoriei etc.
Aparilia sinergeticii a alut qi mulli contestatari, care au arAtat ca
autoorganizarea este studiati qi in alte gtiinJe, ceea ce este adevarat. Dar, ceea ce o
deosebegte de celelalte qtiinle este tocmai faptul cd sinergetica este singura Stiinld
in care autoorganizarea constituie singurul sdu obiect de studiu. La aceastd
concluzie ajunsese Adelina Georgescu in [59] 1987 dupd ce, in aceeaqi lucrare
aratd ca: ,jn incertitudinea inerentd oricdrui inceput, sinergetica incd iSi cautd
obiectul" . in replicd, profesorul universitar Ion MAnzat, in admirabila sa lucrare
,,PSIHOLOGIA SINERGETICA" 11461 1999, prin care efectiv scoate sinergetica
din tiparele ei ,,clasice", iqi propune si aproximeze obiectul sinergeticii, arltdnd
cd, in modul cel mai general, aceasta abordeazi ca problematici:
- ,,autoorganizarea" (prin cooperarea sinct'ond a elementelor);
23
 - ,,comportorea" sistemelor aJlate ,,departe de echilibru";
- ,,tranziliile de fazd" spectaculoase ale sistemului (prin depdSirea unui
prag critic);
- ,,aparilia ordinii in haos";
- ,,problema haocitdlii - generatoare de ordine etc.,';
iar cu privire la metode, Ion Manzat sinte tizeazd \p. ll2-ll4):
,,a) principala metodd consta in corelarea unor rezultate disparate, din cele
mai diverse si depdrtate domenii. sinergetica promoveazd o afit;dine de sintezd
in Stiinld Si in cunoastere, in general, Si se dezvoltd ca un domeniu de sintezd.
Aceastd atitudine a apdrut ca o reaclie la tendinla de supraspecializare qi
Jdrdmilare a stiinlei si la informalia supraincdrcatd cu un numdr imens de detatii,
care adesea ascund esenla. Noua orientare apare intr-un moment propice, in care
se simte acut nel,oid unei sinteze creatoate a culturii umane. Sinergetica s-a
rdspdndit fulgerdtor, la ea aderdnd marea majoritate a oamenilor de qtiinld,
nemullumili de specializdrile din ce in ce mai addnci gi de insingurarea lor in
cadrul unor domenii foar"te inguste. savanlii au obosit sd tot anaiizeze detaliile,
invdlali sd priveascd de aproape <cu nasul in brazdd>; ei vor sd vadd arii tot mai
intime privind panoramic din helicopter. Analiza presupune sinteza qi invers.
b) analogia, metodd ce cercetare a sinergeticii, deopotrivd Si a ciberneticii,
ne permite sd vorbim de undele spiralate tn cele mai diferite medii: inimd, retind,
epidemii, galaxii etc. Sinergetica se aplicd nu numai in diverse qtiinle, in tehnicd
sau medicind. dar Si in sport.
c) fiind acceptatd ca metdstiinld, sinergetica iSi denottd mai curdnd o
metodologie decdt un corp de metode, intrucdt principiile ei fundamentale sunt
transferabile in cele mai diverse domenii.
d) auloorguniT,arcd optimd pe care o realizeazd sistemul sinergetic
genereazd, in mod paradoxal, un <haos determinab), amplificdndu-se astfel
valoarea resurselor de creativitate a componentelor. Autoorganizarea optimd Si
cooperarea optimizatd (sincrond Si concentratd) conduce sistemul sinergetic in
situalia de a deveni un sistem de sisteme".
In legdturi cu metoda de la pct. c), Ion Mdnzat desprinde patru principii:
,, 1 . principiul cauaalitdqii neliniare (de tip cuantic);
2. principiul interacliunii (avdnd ca efect cooperarea sinuond);
3. principiul sinergiei eJiciente: efcienla constd nu atAt intr-o creqtere
cantitativd (a numdrului de componente), cdt mai ales dintr-o creftere calitativd,
prin promovarea unor mecanisme combinatorii, dinamice Si rapide;
4. principiul de dominare care ,,intervine dupd ce am separat printr_o serie
de transformdri Si succesive evaludri variabilele sistemului in variabile
dominsnte Si variabile dominate (cele dominate vor fi eliminate ca neesenliale);
astfel, acest principiu aduce simplifrcarea necesard qi ne permite a ne concentra
asupra aspectelor cu adevdrat esen;iale in inlelegerea Si perfectionarea
sistemului".

24
 La acestea ne permitem si mai adiusim doui:
--. ,... trin depdqirea unui 5. principiul sincronicitifii, subliniat si eremplit-icat de Ion Mdnzat la p. 51-
52 din [146] (oarecum semnalat la pct. 2):
6. principiul minimului, a cArui necesitare a apdrut drn analiza sinergeticA a
unor evenimente cu caracter relativ recenr (principiu pe care-l vom descrie cu
ocazia exemplifi clrilor respective)7.
' -:--:,.:-r:r disparate, din cele
Asupra opoftuniti{ii introducerii acestor principii, pe care le consider[m
.:-.:-: t otitucline de sintezd necesare pentru inlelegerea cat mai complete a posibilitalilor de aplicabilitate a
: -: :,,: dontenitt de sintezd. sinergeticii, ne vom referi pe parcursul expunerii.
':: -;. s uprospecializare Si Dintre metode noi apreciem ca foarte importantl analogia, intruc6t ea ajuti la
. .. .,,:
''.:itrtdr imens de detalii, construclia sintezelor in marea majoritate a cazurilor qi simplifici la maxim
--:,': 4tantetlt pl.opice, in care
inlelegerea esenlei sinergeticii prin intermediul aparatului fizico-matematic.
'.'.. :tt1tatrc. Sinergetica s-a -\ceasta intrucat, incercAnd sl o fundamenteze, H. Haken (ca qi unii din adeplii sdi)
:--:: -; oontettilor de Stiinld, ii di acestei gtiinle un caracter supermatemalizat, folosirea bazelor sale teoretice
:,, r: ,;i insingurarea lor in liind greu accesibild in numeroase domenii de activitate (in special umaniste), ideile
i.::t lot cutctlizeze detaliile, ce se desprind din studiul siu fiind dificil de urmdrit de mulli din cei ce vor sd o
-:';ot sri vadd arii tot moi abordeze. Metoda va h expusd pe larg in cadrul pdrlii a III-a a lucririi.
: ::,t:a,\inte:a ;i iwers.
-i: :.:'trrira ;i a ci.berneticii, 1.2. Scurti privire istorici
,;..-.,::e nteclii. inimd, retind, in [112] (Al. Mdrule i993) se arat1 ce ideile sinergeticii se regisesc inc[ din
:': -i-'.'erse ;tiinle, in tehnicd antichitate, in vechiul taoism, reflectate apoi in holismul lui Jan Cristopher Smuts
i1914), curent de mare acoperire fenomenologici, care considerA natura ca un
:: : :le: oltd nni curdnd o intreg gi care incearci 9i o definilie a noliunii de cAmp ca ceva imaterial gi
'-::.:,'e ei
,fundamentale sunt omniprezent. in aceeagi perioadd, in [30] 1918-1922, George Constantinescu pune
bazele teoretice ale sistemelor analoage, prin care reu$e$te se demonstreze
.:-i:t:ti sislenntl sinergetic lteoretic, apoi intr-o gamA largt de aplicalii tehnice) propagarea energiilor
:-;:. tnplif cdndu-se astfel vibratorii prin medii gazoase, lichide qi solide, folosind in teoriile sale analogia
1:tioorgartizarea optimd i S electro-stereo-hidraulicd, intr-o conceptie teoretici rnai mult intuitiv[. Ea a fost
':.kce sislentul sinergetic in adusA 1a nivel teoretic corespunzAtor in doud lucrlri (D. Cioc in [22] 1960 qi Al.
\{irufd in [100] 1963, ambele premiate cu Premiul ,,Aurel Vlaicu" al Academiei
rsprinde patru principii: Romine pe anul 1963), in care autorii puneau in evidenF universalitatea
:t ,.' cdmpurilor energetice qi a sistemelor analoage. Descoperirea fEcutd de citre
':irea sittcrond);
H. Haken a universalitdlii s:istemelor analoage, pe care o considera uimitoare, era
'sl.i ntt atAl intr-o creStere deci cu mult inainte... descoperitd. (Completiri cu caracter de generalitate au fost
's ditn'-o creStere calitativd, tlcute apoi gradat de Al. Mdrull in [i01] 1973, in anul urmf,tor de Al. Mnruld 9i
nice qi rapide,'
G. I. Nistase in [134] 1998 qi apoi in 2001 in [82] de G. I. Nistase). Oricum, in
ce arlt separot printr-o serie momentul declardrii sinergeticii ca gtiinll sub aceastd denumire, celelalte gtiinle
te sistennrlui in variabile
de sintez[ ale secolului trecut (psihologia consonantiste a lui $tefan Odobleja, cu
fi elintinate ca neesenliale); ..mo$tenitoarea" sa cibemetica, informatica, teoria sistemelor ...) erau deja bine
i rte perntite a ne concentra cunoscute gi in stadiu operalional. De asemenea. ecologia pune in evidenF in
zlegerea ;i perfeclionalea
Principiul minimului ii sincronicitSlii, semnalate in ll38l (\liruti- Predescu, Ungweanu,2002).

25
modul cel mai profund intenelajiile dintre elementele componente ale unui
ecosistem, ardtdnd prin extindere ci toate sunt legate de toate.

1.3. Haosul, autoorganizarea qi logica in conceptia sinergetici

Specialist in teoria laserelor, H. Haken pleacd iniJial de la demonstralia
fenomenului de autoorganizare a unui sistem laser cu gaz, in care, in pragul de
trecere de la regim de lampd (a miqclrii haotice a atomilor excitali di cAmpul
electromagnetic) la ce1 de laser (in care migcarea atomilor se ordoneazd),- se
produce un salt in eficienlei sistemului, deci de la o stare haotii[ de
echilibru se trece spre"'e$terea
o noud calitate (din haos spre ordine), cu o eficienld
supe,rioari. Alte exemplificdri sunt date dn ftzicd (descrierea fenomenelor legate
de fierberea lichidelor, de topirea metalelor), puncte critice .u." ,"pr""inte
trecerea bruscd de la o stare la alta depdgind teza hegeliand reductibild la simplui
efect al luptei contrariilor. Se mai dau apoi exemple din naturl, pe care le vom
analiza la c apitolul urmltor.
Cuvinte ca sinergie, anergie, antagonism erau rulate in literatura de
specialitate mult inainte de declararea sinergeticii ca gtiinld, in special cdnd se
refereau la efecte (efect sinergic: accentuarea efecfului a doud componente ale
unui sistem, cu o pondere superioard efectelor cumulate ale fiecf,ruia aclion6nd
sepalat; efect antagonic: efectul mai redus a dou6 componente ale unui sistem in
acliune simultanb, dec6t al oricdruia dintre ele in actiune individ.uald; efect
anergic: efect al componentului unui sistem, neinfluentat de prezenla altor
componente ale acestuia). Ori, atAt sinergia, cat $i antagonismul, prezente intr-un
proces sinergetic, aratd cd efectele unui proces pot fi superioare, respectiv,
inferioare unei simple adundri, abdtdndu-se deci de la logica clasic[, adept[ a
efectului cumulat al unei simple adundri. Aceasta presupune conturarea unei logici
sinergetice. Dar, cu privire Ia aceasta, Ion MAn zat obsewd (op.cit., p. I33):
,,Mul1i logicieni, apdrdtori ai stilului neclasic de gdndire au incercat sd
construiascd diverse modele logice, inrudite cu logica sinergeticd, care a rdmas
incd un deziderat (nu am descoperit pdnd acum un tratat sau un manual de logicd
sinergeticd, ci doar presupuneri sporadice in diverse studii),'.
In continuare vom insista cu analiza asupra celor dou[ principii pe care le-am
propus in paragraful l.l: principiul sincronicitdlii qi principiul minimului,
principii de importanld majord in explicarea unor fenomene cu caracter sinergetic.

1.4. Principiul sincroniciti{ii

In anul 1999, in [3], Constantin Bildceanu Stolnici semnale azd. ,,efortul pe
care Jung Si Pauli (ambii laureali ai premiului Nobel) l-au Jdcut pentru a defini
unele coincidenle care nu sunt infimpldtoare, deSi relalia cauzald dintre
evenimentele sincrone nu poate fi stabititd. in felul acestct au creat principiul
sincronicitdlii folosit nu numai tn istoria culturii ;i in psihologia abisald, ci qi in
fizica subatomicd" .
26
:::: : a0ntponente ale unUi in acelaqi an Ion Mfu.zat vine cu date m:i ;t:::leie asupra acestui principiu, cu
:e de trtate. exemplificlri legate de numele celor doi. Citi.m rr.rir.. p. 51, 52): ,,Psihologul Carl
Gustav Jung (1987) Sifizicianul cuantist ll-oi'Eorq Pauli lprentiat cu Nobel in 1945)
<pria sinergetici ou postulat principiul sincronicildyii (1951r cd prittcipiu de inldnluire a-cauxald a
- 1 .:.::ial de la demonstra{ia unor evenimente printr-o coincidenld semniJicativd. Acest principiu nu uzurpa
:- ::z- in care, in pragul de catrzalitatea, o complineSte doar cdnd singtu'd ttu poate da socoteald de reziduuri.le
.::::r:,or excitagi de cdmpul experienlei: se constatd, in anumite intprejurdri. o coinciden(d semniJicativd intre
. ::,,':.nilor se ordoneazl), se n,enimentele interne, subiective Si eveninente externe, obiective" .
::-: de la o stare haotici de Legat de aceasta, vom invoca doui exemple:
.:r. lirdine), cu o eficien![ a. Pauli era amt de bun teoretician, incdt in laboratoarele pe care le vizita se
::-.crierea fenomenelor legate defectau aparatele. Odat1 chiar, in laboratorul lui J. Frank din Gottingen s-a
-:cie critice care reprezintd defectat un aparat compiicat, fbrd nici o cauzd aparenti, ulterior aflAndu-se c5 in
-:e
.iana reductibili la simplul acel moment se oprise in gara localitdlii un tren in care se afla Pauli in &um spre
: din naturd, pe care le vom Copenhaga.
b. Dintre multiplele cantri pe care 1e colecteazi Jung, este relatat unul care
,rau rulate in literatura de marcheaz1, o tripll coinciden!5.
Jung poveste$te despre un anume Deschamps din
::;tiint6. in special cAnd se Orleans, care, copil fiind, primegte o bucati de budinci de prune din partea unui
:-r,ur a doud componente ale domn, pe numele sdu Fortgibu. Dupi zece ani, intrand intr-un restaurant, soliciti o
:;late ale fieciruia aclionAnd :ucatl dintr-o budincl de prune pe care o v5.zuse acolo. A fost refuzat, spunandu-i-se
r:rponente ale unui sistem in cd acea budincd fusese deja comandatA de Foftgibu. Mult mai tdrziu, fiind la o
r actiune individuald; efect petrecere la care s-a servit budincl de prune, Deschamps s-a gandit cf, acolo
rn,luentat de prezenla altor lipsegte Fortgibu. In acel moment se deschise uga qi apare Fortgibu, care, ceutand
riaeonismul, prezente intr-un o adresa, nimerise acolo din greqeall.
rot tl superioare, respectiv, Dupi aceste doud exemple, profesorul univ. Ion MAnzat continui (Bag. 52):
: la clasici, adeptd a
lo_sica
,jn eseul The Spirit of Psyhology (New York, 1954) Jung definea
supune conturarea unei logici sitlclonicitatea ca pe o relativitate a spaliului Si timpului condilionate psihic. in
,en a (op.cir, p. 133): luntea psihicului conceptele aplicate lumii fizice (spaliu, timp, cauzalitate) capdtd
tle gdndir.e au incercal sd noi semnifcalii. Jung Si Pauli dentonstreazd cii spaliul, timpul Si cauzalitatea -
.Lt si ergeticii, care a rdmas n'iadafizicii clasice trebuie sdfie completate cu sincronicitatea Si astfel devine
ltiot sott Ltn manual de logicd o tetradd, un quofiernio care face posibild o apreciere mai bund a intregului.
studiit". Coincidenlele sincronicitdlii sunt hazarduri pe care psihologia nu trebuie sd le
- doui principii pe care le-am ignore. Nu numai regularitdlile qi repetiliile statistice trebuie considerate, ci Si
'ii 1t principiul ntinimului, accidentele care pot fi semnificante. Dincolo de universul vizibil, accesibil
)mene cu caracter sinergetic. cunoa;terii ralionale, Jung postuleazd zrn continuum nespalial Si netemporal -
universul inconstientului unde sunt abolite, atdt opozilia dintre lume Si psych6,
cAt ti caracterul liniar, mecanic constAngdtor al timpului, spaliului ;i
lnici semnaleazi ,,efortul pe cauzalitiilii. Este foarte posibil, dupd Jung, ca substanla El psychd sd fie doud
zlt l-atr fdut pentru a deJini aspecte ale uneia Si aceleasi realitdli unus mundus (la romani m\nd.us
/e; i reloyia cauzald dintre constituie punctul de intdlnire dintre tdrdnturile inferioare Si lumea pdmdnteand).
I acesta att creat principiul EI se referd la <natura psihoidd a unilersului,, sazr /a <psihismul obiectivr.
n psihologia abisald, ci Si in Concepnl de psihoid, un gen de teftium compararionis. ar constitui terenul de
joncliune intre psyche donatoare de sens Si luntea e:;tentd. fizicd Si sociald".

27
 1.5. Principiul minimului
Acest principiu a fost semnalat pentru prima oard in [140] (MnrulA, predescu
2002) drept principiu eseniial al sinergeticii. Pentru ca un sistem sinergetic si
funclioneze (sd dea rezultate), trebuie ca toate elementele sale componente si fie
bine coordonate. O lipsd de coordonare, funclionarea defectuoasd a unuia din
elementele sale componente poate duce la nereuqit[. Reciproca, distrugerea sau
perhubarea funclionald a unei componente esentiale a sistemului sinergetic
considerat, poate provoca dezorganizxea lui gi reintoarcerea la haos sau, dupl
caz, indreptarea manifestlrilor acesfuia cdtre o altd direcfie.
Principiul minimului, sub aceastl denumire, a fost elaborat inch in secolul 19
de agrochimistul german Justus von Lieblig (1803-1S73). El a fost preluat de cltre
alli cercetdtori, de exemplu, Wolfgang Medes, creatorul sistemului EKS
(Energokibemetisches System). Elaborarea lui este deci mult mai veche decAt
sinergetica, pe care aceasta nu-1 scoate indeajuns in eviden{l. De aceea [140] s-a
considerat util ca el sd fie introdus distinct in printre principiile metodologice ale
sinergeticii.
InfluenJa notabild pe care acest principiu il are in domeniul viului, il
recomandl pentru analizd detaliatd. Acest sistem prezittS, o metode de depistare a
cauzei deficienlelor in mersul unei activitdli, cu precddere in management (uneori
prin aplicarea acestui principiu in organizarea unei activit[li, poate apirea ca
element de frAnd chiar conducdtorul activitdlii respective).

1.6. Asupra determinismului sinergetic

Tot in [140] se precizeazd. cd frnallzarea unui proces sinergetic este
intotdeauna de naturi deterministd qi este exprimat[ printr-un rezultat obiectiv, de
nature funclionald sau spafiald. In funclie de cazti studiat, pot fi evidenjiate gi
aspecte temporale (sincronicitatea tempoml[).
La modul general, se poate pleca de la unul din conceptele filosofice ale
termenului intdmplare, care poate fi definitd astfel: infilnirea in acelasi loc Si in
acelasi moment a doud fenomene bine determinate, ceea ce este in esen![ corect.
Dincolo de conceptele 1ui Pauli qi Jung (care restrdng ideea de catzalitate a
intdmpldrii numai la unele situa{ii), modul de abordare al sinergeticii pune ins[ in
eviden!6 faptul cd nimic nu este tntdmpldtor, rezultatul unei acfiuni, indiferent de
natura ei, avdnd totdeauna o finalizare obiectivd, bine determinatd. Din structura
unui sistem sinergetic fac parte gi antecedentele care, pa{ial sau in totalitate, pot fi
de naturd stochastic[ (in no{iunea de stochastic inlelegem qi fenomene aparent
intdmplltoare, care pot fi considerate ca elemente componente ale sistemului
sinergetic analizat, in [140] (Mdrull, Predescu, 2002).

1.7. Conexiuni
Vom observa c[ de fapt in definilia filosoficl a intAmpldrii definiti mai sus,
schimbAnd temenul de fenomen cu acela de sistem sineygetic, sincronicitatea

28
 formulatl de Pauli gi Jung nu este altce\ a d;c": ::::e:sectia temporall gi spaJiald a
:
-_:. )l (Mrruld, predescu
. _:r dou[ sisteme sinergetice bine determinare. i: '...;. i.. acestei interseclii denumirea
--:i *: sistem sinergetic sd de conexiune. Ea are o componentd interi:; i:,n punct de vedere al sistemului
.:::-e sele componente sd fie sinergetic aflat in studiu qi o componentS Er-r:'r;; inrrodusi de sistemul sinergetic
:-:: :3tictuoasd a unuia din cu care cel studiat vine in contact. In funciie de cazul considerat, cele douA
=. Re.-iproca, distrugerea sau componente pot avea funcliuni de naturd subiectivd (de reguli cel caruia i se
::..: a sistemului sinergetic atribuie componenta interni) sau obiectivA.
::::rJerea la haos sau, dupl Deosebim trei tipuri distincte de conexiuni:
:3a:ta. a. Conexiunea simpln (CS), care nu modificd traseul sistemului sinergetic
: :: el.:borat inci in secolul 19 (Sr) aflat in studiu (de exemplu situalia in care o persoanl aflatl pe traseul sdu
:--i r. El a fost preluat de cltre sinergetic 51 face cunoqtinle cu o alta aflati pe traseul s[u sinergetic (S11) frrl ca
;rearorul sisternului EKS acest eveniment si aibi vreo influenle asupra desligurdrii in continuare a
:eci mult mai veche decAt sistemului Sr.
:ri,jenta. De aceea [140] s-a b. Conexiunea complexi de ordinul I (CCr) conexiune care, fdre se
: rrincipiile metodologice ale schimbe traseul temporal al sistemului Sr, introduce elemente noi in stnrctura
acestuia (de exemplu oblinerea unor inflorma{ii ale ciror efecte se concretizeazd in
:.re in doneniul viului, il lirgirea sferei de competenle ale persoanei aflati pe traseul 51.
z:rra o metodd de depistare a c. Conexiunea complexi de ordinul 2 (CCz) asimilabili notiunii de salt,
ldere in management (uneori care introduce modificdri structurale in traseul sistemului Sr astlel incAt acesta iqi
': actiritati, poate apArea ca modificd directia de manifestare in timp (de exemplu schimbarea domeniului de
.:\ e ).
activitate al persoanei pe un traseu 51 , schimbare favorizat1, de situa{ii obiective
ale conexiunii, survenitd din proprie decizie sau din alte cauze).
Dupd o idee Feluati din [185] (Ndstase, 2001), o conexiune Ci aflati la
rnui proces sinergetic este
momentul i pe traseul sistemului S;, cauzati de interseclia sa cu un sistem sinergetic
:rintr-un rezultat obiectiv, de
Sn, poate fi reprezentati la modul general intr-o schemi conform figurii 1.1 .
studiat, pot fi evidenjiate qi
Este de observat ci un sistem sinergetic S, intre doi timpi i qi n, este descris
de o sum[ de conexiuni simple gi complexe, de forma:
Jin conceptele filosofice ale
'ttralnirea in acelasi loc Si in
leea ce este ?n esen16 corect.
s(i -+ n)= ic = flcs*)cc, +lcc,]
j
(1.1)

.rdns ideea de cauzalitate a

re al sinergeticii pune insd in
ul unei acliuni, indiferent de
,e determinotd. Din strucfura
partial sau in totalitate, pot fi
:leeem gi fenomene aparent
componente ale sistemului

intdmplirii definitd mai sus,

n sinergetic, sincronicitatea

29
 Fig. 1.1. Schema conexiunii la momentul i intre doui sisteme

sr - sistemul studiat; sr - sistemur ," ."."ntur i; csr, i,, - conexiune

simpla; CCr, r, "":!ff1*:1i",",:li,lljl"",,
",
(t - conexiune complexi de ordinul 1, care nu schimbl traseul .i.t"^utui Hr; CCr, ;(, _
conexiune complexd de ordinul 2, care introduce SALT, modificand traseul sistemurur s, p" o ai.""ii" q
'n

Dar cele doub sisteme 51 9i S1 se pot reintAlni, in evolulia lor, la un moment

>
n i. In acest caz infie cele doud sisteme se stabile$te o bucli, re?ntAlnirea putAnd
avea sau nu consecinle asupra sistemului 51. Firi sd ne ocupAm de evoluliJlui 51
pe traseul temporal i - n bucla ar ardta aSa cum este rcprezentatd in hgura 1.2. in
funclie de evenimentele pe care sistemul s1 le-a parcurs, dupd reintdlnirea la
momentul n, directia sa va parcurge sau nu un traseu S, .

30
 ICr rr-o= XCS

hre doul sisteme

d h mou i; CSp ,1 - conexiune
Ai hed si$emului Sr; CC2. r rn
I ard sisemului 51 pe o direclie g;

Fig. 1.2. Bucli, constend in reintahirea dintre sistemele S1 qi Sa la momenhrl n

h evol4ia lor, la un moment dupi ce s-a produs o interseclie anterioari in momentul i
eo bocl4 reintalnirea putdnd
De oqpdm de evolufia 1ui SII
tryrezffitalti in figura 1.2. in 1.8. Unele preciziri
pacurs, dupe reintdlnirea la Cele expuse in paragrafele 1.4 - 1.6 pun in evidenf[ faptul c5:
q. a. Sinergetica foloseqte nu numai construc{iei unor sisteme sinergetice noi, ci
qi explicdrii unor evenimente deja consumate, nu numai din natur5, ci gi din
practicile umane;
b. principiul sincronicitdlii are (aldturi de principiul minimului) un rol
esenlal in realizarca corectd a mersului unor evenimente, putand duce la
reconsiderdri qi la oblinerea unor sinteze corecte ale acestora;
c. gi de ce nu, existd posibilitatea de a structura pe aceaste cale o logicb
sineryetice.

31
 1.9.$i acum, un qir de exemple
PlecAnd de la exemplele date in
[146], mergdnd pe linia deja trasatl de Jung,
aceea de a colecta evenimente qi observalii care -onfirmd principiul
sincronicitalil,
dar qi principiul minimului, continudm, in paragrafe ..pu*t., in acest
capitol qi in
urm5torul, cu cAteva exemple. Exemplele au componente deterministe qi/sau
stochastice, cu aspecte care pot fi de ordin social, istoric, politic, psihoiogic,
biologic, demonstrand o datd in plus marea diversitate a aplicaliilor sinergeticii,
nu numai proiective, dar gi in explicarea unor evenimente deja petrecute
an"terior,
astfel incdt un exemplu este dificil de incadrat in una sau alta din ramur
e sale.
Exemplele unneazd, sd ajute la inlelegerea posibilitdjilor de aplicare
a
sinergeticii,
.incerc6nd sd promovim ur, -od de gandire ,,sinergetic,l desigur
pentru cine doregte:
- in analize concrete, desprinzdnd esenlialul, in diferite domenii de activitate;
- idem in domeniul activitdlilor personale, pe baza cirora cei interesaJi
s[-9i poatd definitiva opliunile pentru desfE$urarea lor in viitor.
Pentru a nu ingreuna prea mult sistemati zarea materialului prin abuz de
.
ale aliniatelor, exemplele vor fi incadrate in paragrale distincte. Se va proceda
notiri
la
metoda conexiunilor, puse in evidentd de evenimente sincrone qi de minim, in
urmitoarea ordine:
a. Despre rolul spectaculos al analogiilor (re) clescoperite de Haken, in
scutarea cu cca. un an al primului r[zboi mondial (g 1.10).
b. Despre ,povested'desful de sinuoasd a aparitiei acestei c[fti.
In aceastd ,,poveste" sunt implicate cele trei persoane nominalizate in prefald
gi pe care (numai in acest spaliu) vor purta ca titulaturd: pregedintele, profesorrrl,
conferen{iarul (rezulte din textul prefelei cdruia dintre cii nominalizali acolo li se
atribuie respectiva titulaturl).
c' Despre evitarea unui punct de minim, care a permis reusita solutiei civile a
momentului 22 decembrie 1989.
,,Povestea", ca qi momentul 22 decembrie 19g9, sunt creionate pe structura
celor 4 puncte enumerate in prefald gi, datoritd importantei lor, le vom da o
extensie aparte in $ 1.1 - 1.14.
d. Despre existenla unui avertisment dacic (1.15).
e. cdteva evenimente din cele murtele ce se cer analizate sinergetic, desprinse
din istoria mai veche gi mai noui a locuitorilor acestor meleaguri, lnclusiv a unor
evenimente post decembriste ($ 1.16 9i urmitoarele).
$i acum:

1.10. Problema analogiilor pi primul rlzboi mondial

a. Dupi scrierile amiralitdlii engleze, primul rlzboi mondial s-a incheiat cu
cca. un an de zile mai devreme datoritd cdgtigdrii supremaliei alialilor in
luptele
aeriene duse impolriva puterilor centrale. Germanii inventaseri un sistem
performant de tragere cu mitraliera, cu care erau echipate avioanele de
lupti
32
 qennane (sistemul Foker), prin care dominau ::i
-,:::ele aeriene aliate. Punctul de
:-- -: ie1a trasati de Jung, ntinim, ptncf. slab al avialiei alialilor era decr p:rrr1e;na tragerii cu mitraliera din
-, :: :;:piul sincronicitltii,
'-
ar,ioanele de 1uptd, care trebuia rezolvati.
'::r :::. .n acest capitol ;i in b. Rezolvarea problemei consta in gdsirea unui sislem de tragere
- : :::: ieterministe qi/sau sincronizatd cu mitraliera printre palele elicelor cle at'iotta.Iar aceastA rezolvare
- !: -j. politic, psihologic, s-a datorat folosirii unei inventii a lui Georse Constantinescu, inven{ie cu care
-.:- . .:.:.-ariiior sinergeticii, rcesta a cAgtigat concursul ini{iat in acest scop de Amiralitatea englezi (s-au
-. :: ;:': petrecute anterior, ,'abricat 50.000 de asernenea sisteme, cu care au lost echipate apoi avioanele de
. .,- = :: :in ramurile sale. .uptd ale alialilor)e. La aceastf, invenlie s-a referit arniralitatea englezd, care i-a
- : ::.::itilor de aplicare a lpreciat contribufia la incheierea mai devreme a acelei conflagralii. in aceste
:.: ::-: ..sinersetic", desigur :ondi{ii, raporhrl de for{e prin care avioanele aliate reugeau sA lacA falA in luptele
:.eriene era de 3 avioane ale alialilor contra i0 avioane nemleqti. $i acum:
: .:. :; i-.ntenii de activitate;
:.. :.:: cirora cei interesali 1.11.Drumul ... sinergeticii
r : r:,:'I. , Ne referim la succesiunea de coincidenle semnificative care au dus in
..: ::.-i-ri prin abuz de notdri rrincipal la studiul sistematic a1 sinergeticii in Romdnia. Ele sunt legate de
-.. ::..:::te. Se va proceda la raragrafele 1 - 4 - din prefall 9i parlial comentate in [129] de profesor (2002).
:. i::..:!rlte gi de minim, in .\stfe1:
a.0 apostilS cu largi implicatii
- ,.'.:
,;:et ite de Haken, in La pulin timp dupd ce scrisoarea citat[ la pct. 2 din prefale a fost depus[,
.- profesorul a lost chemat la Preqedinlia Consiliului de Minigtri, de cdtre dl.
:::.:::Lel dfti. C
Consilier Ionescu, de profesie arhitect (cu care profesorul mai colaborase in
r :,_=.::r.,ntinalizate in prefale :recut). Consilierul i-a comunicat motivul: detalieri la scrisoarea sus-amintitl. La
- . presedintele, profesorul, rbservajia fdcutl de autorul scrisorii in sensul ci acesta nu avea de gAnd sl mai
: : .:r r.lrninalizafi acolo li se Jea relalii altuia decat celui ciruia i-a trimis-o, adici gefului statului, Nicolae
Ceauqescu, consilierul i-a replicat cam in felul urmAtor: ,,Nu Stili ce scrisoare grea
:':.:::s ieusita soluliei civile a ?ste scrisoarea dvs. Nu Stiti ce apostild grea are". Abia atunci profesorul gi-a dat
seama cA apostila apa4ine chiar lui Nicolae Ceaugescu, care solicita analiz[ $i
9. s-rt creionate pe structua :ropuneri de rezolvare gi c[ intr-adevlr Consiliul de Miniqtri, Pregedinlia, erau
:::--r:ntei 1or. le vom da o deja in alerti cu privire la acest caz.

b. Pe cine vezi ministru?

:::.iza:e sinergetic, desprinse Dupd doud intrevederi de lucru, intrebarea i-a fost pusi profesorului de cdtre
:r neleasuri. inclusiv a unor consilier. Acesta a prezentat o listA cu doul nume, ambele persoane cu activiti{i

' Pentru cei care nu cunosc, in primul rdzboi mondial avioanele erau de reguli biplane 9i in
:rclusivitate echipate cu un singur motor, montat evident in partea frontalA a fuselajului.
ondial \vioanele aveau dou6 carlingi, in cea din spate era pilotul. iar in cea din fale servantul mitralierei,
zboi mondial s-a incheiat cu ;are nu putea mitralia pe inamic decet dacd il ataca lateral. Ori tragerea sincronizatd printre palele
rpremaliei alialilor in luptele elicei rezolva problema aducerii mitralierei in apropierea butucului elicei, situajie i[ care nici nu
,inrr rnventaserd un sistem mai era nevoie de servant, pilotul putdnd dirija singur lirul acesteia, prin simpli indreptare a
echipate avioanele de lupte avjonului ci.tfe obiectivul tintA.
t
Alexandru MArufA, in 1100, 1011 (1963, respectiv 19li r :i Gabriel I. Nistase (1997) in [174]

JJ