Program de Lucru Pe Timp Friguros

Descărcați ca doc, pdf sau txt
Descărcați ca doc, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 27

PROGRAM DE ORGANIZARE A LUCRARILOR

PE
TIMP FRIGUROS
2021-2022
1. SCOP:

Prezentul program de lucrari pe timp friguros are ca scop precizarea masurilor ce trebuiesc
realizate cu cheltuieli minime de resurse materiale in vederea asigurarii unei bune calitati a
lucrarilor de constructii si instalatii aferente care se executa pe timp friguros .
.
2. DOMENIUL DE APLICARE

Prevederile prezentului Program de lucrari pe timp friguros sunt obligatorii in cadrul


santierului CENTRU COMERCIAL AGARBICEANU si se refera la asigurarea calitatii
lucrarilor de constructii executate in conditii climatice specifice perioadei de timp friguros.
Lucrarile de constructii vor fi programate pentru a fi executate in conditii climatice specifice
perioadei de timp friguros numai in masura in care se respecta conditiile materiale de care este
determinata calitatea lor.
Masurile prescrise trebuie sa fie realizate cu cheltuieli minime de resurse materiale si in
special de energie.
Seful de santier si conducatorii tehnici de lucrari au obligatia de a nu dispune executarea
lucrarilor ce nu au conditii pentru asigurarea calitatii.

3. DOCUMENTE DE REFERINTA

 Manualul management integrat MASTERBUILD editia/revizia in vigoare.


 Legea 10/1995 privind calitatea in constructii.
 HGR 766/1997 privind aprobarea unor regulamente privind aplicarea legii 10/1995.
 HG 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de
calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor;
 Normativ C 56/85 pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii aferente.
 Hotarârea Guvernului României Nr. 766/1997 – Anexa nr.2 - Regulamentul privind
asigurarea si conducerea calitatii in constructii.
 Proiectele de executie specifice obiectului care se executa.
 Caietul de sarcini pentru executarea lucrarilor obiectului.
 CP 012/1 - 2007 Normativ pentru producerea si executarea lucrarilor din beton, beton
armat si beton precomprimat – Partea 1 : Producerea betonului.
 NE 012/2 – 2010 Normativ pentru producerea si executarea lucrarilor din beton, beton
armat si beton precomprimat – Partea 2 : Executarea lucrarilor din beton.
 C 16 – 84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a
instalatiilor aferente.

4. TIMP FRIGUROS SI FACTORI CLIMATICI SPECIFICI


 In ramura constructiilor, se considera perioada friguroasa, intervalul de timp in care
temperatura aerului exterior este mai mica de +5ºC.
 Temperatura se masoara la ora 8.00 dimineata, la umbra la o inaltime de 2.00 m de la
sol si la o distanta de 5.00 m de orice constructie.
 “Zi Friguroasa” se numeste ziua in care temperatura aerului exterior este inferioara
valorii de +50 C si nu are tendinta de urcare.
 Scaderea temperaturii aerului exterior sub valoarea de +5 0C este insotita si de alte
fenomene meteorologogice ce influenteaza defavorabil activitatea de constructii si
care apar cu frecventa mare si anume :
- ninsori abundente;
- vanturi puternice;
- fenomene alternative de inghet – dezghet.
 Perioda de 15 noiembrie – 15 martie este considerata “perioada conventionala de timp
friguros” deoarece in acest interval de timp apare o probabilitate maxima ca frecventa
zilelor friguroase sa depaseasca 90% din numarul total de zile ale intervalului. In
aceasta perioada este de asemenea o mare probabilitate de aparitie frecventa si a
celorlalte fenomene specifice mentionate mai sus.

5. NOTIUNI FOLOSITE LA ELABORAREA PROIECTULUI DE


ORGANIZARE A LUCRARILOR PE TIMP FRIGUROS

 “Temperatura critica de executie” – temperatura minima admisa in prescriptiile tehnice


pentru materialele ce se depoziteaza, se prelucreaza sau se pun in opera, in vederea
asigurarii calitatii produlsului
 “Durata critica de executie” – perioada in care trebuie sa se asigure o temperatura
superioara sau cel putin egala cu cea critica.
 “Temperatura critica de maturizare” – temperatura minima admisa in prescriptiile tehnice
pentru un element de constructie din momentul realizarii sale prin procedee umede pana
in momentul in care inghetarea lui nu mai este daunatoare din punct de vedere al calitatii.
 “Durata critica de maturtizare” – perioda in care trebuie asigurata temperatura critica de
maturizare.
 “Regimul termic critic de executie” – asigurarea unei temperaturi superioare sau cel
putin egala cu cea critica pe perioada de executie.
 “Regimul termic critic de maturizare” – asigurarea unei temperaturi superioare sau cel
putin egala cu cea critica de maturizare, pe perioada de maturizare critica.

6. AMENAJARI GENERALE DE SANTIER SI MASURI PENTRU


ASIGURAREA CALITATILOR LUCRARILOR
 Amenajarea si intretinerea continua a drumurilor si cailor de acces sau de circulatie –
asigurarea posibilitatilor de indepartare rapida a apelor de suprafata si a celor provenite
din precipitatii (ploaie,ninsoare), sau dezghet, de pe linga constructii, drumuri si in
general de pe intregul teritoriu al santierului.
 Asigurarea din timp a panourilor contra inzapezirii (parazapezi), inclusiv asigurarea
utilajelor si dispozitivelor de curatire a zapezii (pluguri de zapada, buldozere, lopeti) si de
spargere a ghetii (tarnacoape, topoare, baroase, spituri etc.). Pentru perioadele cu ninsori
abundente se va reorganiza activitatea utilajelor folosite la dezapezire astfel ca sa se
asigure functionarea lor si in timpul noptii.
 Asigurarea curateniei generale a santierului si indepartarea tuturor resturilor de materiale
neutilizabile, a molozului, a pamantului in exces provenit din sapaturi etc.
 Strangerea nisipului si pietrisului existent in santier in figuri regulate,de preferinta de
volum mare, pentru asigurarea unei cantitati cat mai mare de material nenghetat.
 Confectionarea si si montarea de panouri pentru inchiderea provizorie a goluriloir de usi
si ferestre la obiectele in interiorul carora urmeaza a se executa lucrari in timpul friguros.
 Verificarea existentei pe santier a reperilor de trasare si a celor de nivelment, replantarea
reperilor dislocati si a celor ce lipsesc, precum si inlocuirea tarusilor si imprejmuirilor de
trasare, insuficient ingropate, cu altele corespunzatoare.
 Astuparea sau acoperirea golurilor existente in elementele de beton turnate sau depozitate
in pozitie orizontala, pentru a se impiedica colectarea apei sau zapezii, care prin inghetare
poate provoca degradarea elementelor.
 Aprovizionarea din timp a cantitatilor necesare de materiale antiderapante (rumegus,
nisip, zgura).
 Asigurarea materialelor de intretinere a drumurilor( bolovani, pietris, piatra sparta, placi
de beton etc.) si executarea lucrarilor necesare pentru mentinerea drumurilor in buna stare
de circulatie.
 Verificarea zilnica a stabilitatii tuturor stivelor de materiale si piese – mai ales a celor ce
transmit presiuni mari terenului pe care sunt depozitate – si consolidarea acestora si a
stivelor in caz de nevoie.
 Colectarea apei provenita din topirea zapezii si evacuarea acesteia in afara zonelor
respective; oriunde este necesar si posibil se vor introduce conducte de evacuare, care vor
fi prevazute cu pante mai mari pentru a accelera scurgerea apei; de asemenea se vor
prevedea curatirea gurilor de intrare in conducte.
 Verificarea si curatirea permanenta a conductelor de apa si de canalizare, precum si
instalatiilor sanitare de santier, pentru a se preveni plesnirea lor datorita inghetarii apei si
noroiului din interior.

 Verificarea tuturor tablourilor electrice, intrerupatoarelor si dispozitivelor electrice de


pornire de catre electricienii santierului si luarea de masuri cuvenite de izolare pentru
evitarea scurt-circuitelor si tensiunilor de atingere, datorita umiditatii crescute in perioada
de inghet.
 Revizuirea tuturor instalatiilor de alimentare cu apa, stingerea incendiilor, de canalizare,
de alimentare cu energie termica etc., acestea se vor izola contra gerului prin ingroparea
lor in pamant, iar portiunile de conducte expuse in aer liber se vor proteja prin infasurarea
cu materiale termoizolante conform prescriptiilor tehnice in vigoare.
 Hidrantii, cismelele, si celelalte dispozitive de consum ale apei se vor izola cu paie, vata
de sticla sau minerala, rogojini, saci etc.
 Corectarea profilului santurilor si sapaturilor care nu vor fi umplute in aceasta perioada,
prin reducerea inclinarilor taluzurilor(in special in cazul paminturilor sensibile la inghet-
dezghet).
 Instruirea personalului muncitor cu privire la pericolele specifice perioadei de timp
friguros, cum ar fi :degerare, alunecare si cadere, inec datorat spargerii ghetii, incendii ca
urmare a folosirii necorespunzatoare a instalatiilor de incalzire si electrice, caderi de la
inaltime din cauza vintului puternic si / sau amortirii membrelor, etc.

7. DEPOZITAREA SI CONSERVAREA MATERIALELOR

 Toate materialele care se folosesc pe timp friguros se depoziteaza de preferinta in spatii


inchise acoperite, iar cind acest lucru nu este posibil, se depoziteaza pe teren uscat,
evitindu-se zonele inghetate, umede sau care s-ar putea umezi usor.
 Se depoziteaza obligatoriu in spatii acoperite si uscate urmatoarele material: ciment, var,
ipsos, profiluri metalice cu pereti subtiri si table, material termoizolante cum ar fi vata
minerala, b.c.a., polistiren expandat, placi aglomerate PAL, PFL, PAF, lamele de parchet,
foliile bituminate, timplaria de lemn, geamurile, precum si orice alte material care se pot
degrada sub actiunea umiditatii.
 Materialele care necesita temperaturi minime de conservare (lacuri si vopsele, adezivi,
chituri, solvent, folii, placi si tevi din material plastic, acceleratori de intarire a
betoanelor), se asigura din punct de vedere termic si al ventilatiei, conform normelor de
fabricatie si reglementarilor privind protectia muncii si prevenirea incendiilor.
 Depozitarea otelului se poate face in depozite descoperite, pe platforme de beton sau
amenajate pe un teren uscat cu panta de scurgere a apelor (pentru o durata scurta de
depozitare).
 Depozitarea se face pe tipuri de otel si diametre, colacii se aseaza vertical sau usor
inclinati pe elemente plate (dulapi, grinzi de beton), cu sau fara stivuire prin suprapunere.

8. EVIDENTA ACTIVITATII PE TIMP FRIGUROS


La fiecare punct de lucru se va tine cu strictete evidenta lucrarilor executate in
perioada de timp friguros urmarindu-se in mod special realizarea calitatii acestora.
In vederea evidentierii conditiilor climatice generale in care s-au desfasurat lucrarile, se
va institui pentru perioada convectionala de timp friguros la fiecare punct de lucru, statie de
beton, baza de productie un registru meteorologic in care se vor inregistra zilnic:
1. Temperatura aerului
2. Regimul vinturilor (directie, intensitate, durata);
3. Precipitatiile (ploaie, lapovita, ninsoare – intensitate, durata);
4. starea terenului (neinghetat, uscat, noroios, inghetat cu sau fara polei, inzapezit etc.).
Controlul calitatii lucrarilor de betoane si mortare se va efectua in conformitate cu
“Sistemul de evidenta a activitatii de control” al calitatii constructiilor cu urmatoarele
precizari:
Se vor complete cu deosebita grija datele specifie perioadei de timp friguros prevazute
in formularele tipizate si anume:
- bon de livrare transport primire beton, in care se inregistreaza temperatura
mediului si cea a betonului in momentul descarcarii din mijlocul de transport;
- condica pentru evidenta betoanelor turnate care inregistreaza temperatura aerului
exterior si cea a betonului la terminarea punerii in opera, precum si modul de
protejare a betonului, evenimentele intervenite in timpul betonarii; se va inregistra
in cazul controlului calitatii betonului prin gradul sau de maturizare;
Fisa pentru controlul gradului critic de maturizare Mk sau gradului de maturizare
pentru decofrare Mb se intocmeste la punctul de lucru prin inregistrea temperaturilor
masurate conform prevederilor din Cap 8 din C16/84 si calculul direct din fisa a gradului de
maturizare echivalent temperaturii normale de + 200 C conform indicatilor din anexa B din
normativul C16/84.
Controlul si evidenta calitatii lucrarilor de sudura executate pe timp friguros se vor
executa cu respectarea prevederilor din prescriptiilor tehnice specifice, in conditiile tehnice
speciale, folosindu-se formularele:
- Proces verbal de prelevare a probelor de sudura;
- Proces verbal de receptie a lotului de armaturi sudate;
De asemenea, autorizatia de lucru a sudorilor va contine in mod explicit mentiunea ca
acestia sunt autorizati a executa suduri pe timp friguros in conditiile prevazute de prescriptiile
tehnice in vigoare.

9. ACTIVITATEA METEOROLOGICA DE SANTIER


Activitatea meteorologica pe santier se desfasoara zilnic fara nici o exceptie pe toata
durata de timp friguros, a carei durata se va stabili pe baza informatiilor culese pe plan local.
Activitatea meteorologica se va extinde in mod preventiv si pe cate un interval suplimentar de
15 zile inainte si dupa perioada conventionala de timp friguros. Pentru inregistrarea
temperaturii aerului, a temperatirii interioare din spatiile de lucru, precum si a temperaturii
agregatelor, betoanelor si mortarelor, santierul va fi dotat cu termometrele necesare.

10. Masuri specifice tipului de activitate ce urmeaza a se desfasura


conform Graficului de Esalonare lucrari:

A. Lucrari de beton

A 1. Conditii pentru asigurarea calitatii betonului pus in opera pe timp friguros.

1. Betonul este preparat cu agregate dezghetate, avand temperatura minima de +50C.


2. Temperatura betonului, dupa punerea in opera nu coboara sub temperatura sa de inghet,
inainte de a atinge un nivel critic de intarire, variabil in functie de raportul A/C si
exprimat in procente din marca betonului. Nivelul critic de intarire rezulta din tabelul
urmator:

Nivelurile critice de intarire, in %, din marca betonului pentru A/C


0.40 0.50 0.60 0.70
18 25 31 36

Temperatura de inghet a betonului este considerata valoarea de 00 C, cu exceptia cazurilor in


care se folosesc aditivi care coboara aceasta temperatura pana la o valoare specifica ce rezulta
din instructiunile lor de folosire.

Realizarea nivelului critic de intarire se poate controla pe doua cai:


1. Prin intermediul unor epruvete de beton pastrate in aceleasi conditii de regim termic ca si
elementul de constructie si incercate la compresiune inainte de inghetarea betonului.
2. Prin evaluarea gradului efectiv de maturizare al betonului si compararea echivalentului
sau la temperatura normala +200 C cu gradul critic de maturizare pentru betoanele
preparate cu cimenturi pentru care se dau date in anexa B a normativului C16/84.

A. 2 Prepararea betonului
La prepararea betoanelor puse in opera pe timp friguros se vor utiliza cimenturile
recomandate in anexa IV-1 din normativul CP012-2007 cu exceptia cimenturilor F si M.
1) La stabilirea compozitiei betonului se va adopta o cantitate de apa cat mai scazuta. In
acest scop se vor utiliza aditivi plastifianti de tip antrenatori de aer ( Disan), sau
superplastifianti (Flubet) si va reduce in mod corespunzator gradul critic de maturizare
Mk.
2) In conditiile admise de prescriptiile tehnice se vor putea utiliza, numai daca se aplica
metoda conservarii caldurii, aditivi aceleratori de priza si intarire si anume.
- clorura de calciu, in conformitate cu instructiunile din Anexa V-4 la Normativul
NE 012/2-2010.
In aceste cazuri se vor aplica aceleasi regimuri termice ca si pentru betoanele fara
aditivi, cu mentinerea ca la valorile nivelului de asigurare din Anexa A se vor adauga +5 0
C.
In cazul folosirii aditivului Antigero se va tine seama si de efectul de plastifiant al
acestuia, care permite reducerea raportului A/C.
Agregatele, dezghetate, inaite de introducerea in malaxor, trebuie sa corespunda
conditiilor standardelor in vigoare cu precizarea ca nu trebuie sa contina granule poroase,
care sunt gelive.
Ca masura de siguranta pentru omogenitatea amestecului in cazul in care se folosesc
agragate dezghetate la temperatura minima de + 50 C, acestea se vor malaxa in prealabil
numai cu apa si apoi impreuna cu cimentul, durata totala de malaxare prelugindu-se cu
50%...100%. Nu se admite ca dezghetarea agregatelor sa se faca numai in malaxor prin
amestecarea cu apa calda.
La locul de preparare va fi afisata in mod obligatoriu reteta de preparare a betonului,
impreuna cu urmatoarele data suplimentare:
- temperaturile minime ale apei si agregatelor la introducerea in malaxor;
- durata de malaxare a agregatelor cu apa, pana la adaugarea cimentului;
- durata totala de malaxare;
- temperatura betonului la descarcarea acestuia din malaxor, care trebuie sa
corespunda cu regimul termic proiectat si temperatura betonului la livrarea catre
santier.

A. 3. Transportul betonului la locul de punere in opera.

La transportul betonului se vor lua masuri de limitare la minimum a pierderilor de


caldura prin:
- Folosirea de mijloace de transport rapide, si, dupa caz, bine izolate termic;
autoagitatoarele vor fi prevazute cu capac;
- Evitarea distantelor mari de transport, a stationarilor pe traseu si a transbordarii
betonului;
- Verificarea si curatarea mijlocului de transport utilizat, de gheata si de resturi de
beton inghetat, folosind de preferinta un jet de apa calda.
A. 4 Transportul betonului pe obiect, punerea in opera si protejarea lor

La transportul betonului pe obiect, la punerea betonului in opera si in perioada de


maturizare se vor lua masuri de limitare la minimum a pierderilor de caldura prin:
 Protejarea benelor prin izolarea lor termica si acoperirea in perioada de asteptare cu
folii de polietilena sau prelate.
 Reducerea la minimum a timpului de asteptare in bene intre momentul descarcarii din
mijlocul de transport si cel al turnarii la obiect.
 Protejarea imediata a elementului de constructie conform solutiilor prevazute in
cadrul masurilor de asigurare a regimului termic proiectat.
Este obligatorie compactarea tuturor betoanelor turnate pe timp friguros prin vibrare
mecanica.
La punerea in opera a betoanelor se vor respecta prevederile din anexa A privind
nivelul de asigurare. Pentru betoanele masive se vor avea in vedere si urmatoarele:
 In perioada cand exista pericol de inghet, inceperea betonarii unei lamele noi este
permisa numai la temperaturi ale aerului exterior de peste +5 0 C; se poate incepe
betonarea si la temperaturi sub +50 C cand temperatura este pozitiva si are tendinta de
crestere.
 Lamelele aflate in curs de betonare surprinse de scaderea temperaturii aerului exterior,
vor fi continuate pana la temperatura de –100C ,cu masuri corespunzatoare privind
temperatura si protectia betonului; la temperaturi ale aerului sub –100 C betonarea
lamelei va fi intrerupta si se va crea un rost de lucru.

Protejarea betonului dupa punerea in opera trebuie sa se faca intr-un timp cat mai scurt
si in conformitate cu solutiile prevazute pentru asigurarea regimului termic proiectat.
Se vor folosi cofraje izolate termic, saltele termoizolatoare etc., acoperite intotdeauna
cu folii de polietilena sau prelate din pinza impermeabila prin care sa se etanseze izolatia
termica si sa se inchida si un strat de aer stationar.
La locurile de munca unde se pune im opera beton vor fi afisate obligatoriu:
- Temperatura betonului la livrare;
- Temperatura betonului la terminarea punerii in opera;
- Nivelul de asigurare pentru perioada de maturizare;
- Modul de protejare a betonului dupa turnare;
- Durata proiectata pentru obtinerea gradului critic de maturizare;
- Fazele si caracteristicile regimului termic la incalzirea dupa turnare (atunci cand
este cazul).

A. 5 METODE SI PROCEDEE TEHNOLOGICE UTILIZATE LA TURNAREA


BETONULUI PE TIMP FRIGUROS
Caracteristicile generale ale metodelor de executie a lucrarilor de betonare pe timp
friguros:
- Protejarea impotriva inghetarii fazei lichide din beton, pina cind acesta a ajuns la
gradul critic de maturizare, sau la gradul de maturizare necesar decofrarii ;
- Crearea unor conditii de intarire care sa aiba efecte cit mai favorabile asupra
vitezei de intarire si propietatilor tehnice ale betonului intarit.
La turnarea betonului pe timp friguros se poate adopta :
 metoda conservarii caldurii betonului (metoda termos);
 metoda incalzirii betonului dupa turnare;
 metoda incalzirii betonului dupa turnare in spatii inchise si incalzite;
 metode combinate;
Alegerea metodei se face pe baza unui studiu tehnico-economic, avindu-se in vedere:
dimensiunea elementelor (masivitatea ) si pozitia lor in structura, destinatia constructiei,
conditiile mediului exterior (temperatura, umiditatea, vintul, etc. ) si tendinta de schimbare a
acestora, volumul lucrarilor, posibilitatile de dotare materiala, natura cimentului, compozitia
betonului, consumul de energie necesar etc.
Se recomanda adoptarea acelor metode si procedee, care conduc la un consum minim de
energie, materiale si forta de munca.

 METODA CONSERVARII CALDURII (METODA TERMOS)- consta in reducerea


pierderilor de caldura prin izolare termica a elementului dupa turnare, astfel ca
racirea betonului sa se produca cit mai lent.

 METODA TURNARII SI PASTRARII BETONULUI IN SPATII INCHISE SI


INCALZITE- consta in crearea unei incinte inchise, care se incalzeste.Crearea de
spatii inchise se poate face diferit dupa specificul constructiei si a maririi
tronsonului ce se executa intr-o etapa.In cazul executiei planseului se poate
realiza o inchidere simpla spre exteriorul constructiei si protejarea cu un material
termoizolator la fata superioara a placii.

 METODA INCALZIRII DUPA TURNARE A BETONULUI- specifica elementelor


de masivitate redusa, M>12, cum sunt de exemplu, cele de suprafata, cu sectiuni
mici etc. si consta in incalzirea betonului dupa ce el a fost pus in lucrare prin unul
din procedeele cu abur, termoelectrica sau cu aer cald.

 METODE COMBINATE- la turnarea pe timp friguros, se pot combina diferite


metode sau procedee, in scopul reducerii duratei de tratare sau protejare a
elementelor, respectiv pentru a mari ritmul de executie.
Este posibila combinarea metodelor si procedeelor prezentate mai sus dar si cu procedeele
de mai jos:
- Turnarea betonului cald,
- Utilizarea aditivilor acceleratori de intarire,
- Folosirea aditivilor coboritori ai temperaturii de inghetarea fazei lichide (aditivi
antigel).
A. 6 Decofrarea elementelor de constructie din beton turnate pe timp
friguros

Indeplinirea conditiilor de decofrare se pot controla pe doua cai:


- Prin intermediul unor epruvete din beton pastrate in aceleasi conditii de regim
termic ca si elementul de constructie si incercate la compresiune in conditiile
prevazute de Normativ NE 012/2-2010.
- Prin evaluarea gradului efectiv de maturizare al betonului si compararea
echivalentului sau la temperatra normala de +200 C cu gradul de maturizare Mb,
corespunzator nivelului de intarire b , prevazut in Normativ NE 012/2-2010.

Inainte de decofrare se va examina cu atentie calitatea betonului pe fetele elementului


turnat, efectuindu-se in acest scop unele decofrari partiale, de proba.
Pentru decofrarea fetelor orizontale se va urmari astfel, in continuare, evolutia gradului
de maturizare sau a nivelului de intarire si dupa depasirea celui critic, fara se se mai impuna
insa masuri pentru prevenirea inghetarii betonului. Masurile suplimentare ce s-ar lua in acest
caz ar determina numai scurtarea termenului de decofrare.

A. 7 Urmarirea realizarii calitatii betonului turnat pe timp friguros

La executarea pe timp friguros a betoanelor de orice fel este necesar sa se exercite un


control permanent deosebit de exigent din partea conducerii tehnice a unitatii de executie si a
responsabililor CTC , la toate nivelurile, precum si din partea beneficiarului, respectiv a
proiectantului, oricand va fi necesar acest lucru.
La verificarea receptiilor preliminare a oricaror lucrari din beton executate pe timp
friguros, verificarea calitatii lor trebuie realizata cu exigenta sporita.
Controlul specific perioadei de timp friguros asupra calitatii betonului se va referi la:
 Respectarea in timpul executiei a regimurilor termice si a masurilor ce conditioneaza
realizarea lor, afisata la locurile de munca;
 Masurarea temperaturilor aerului exterior si a celor din beton;
 Urmarirea realizarii in timp a gradului critic de maturizare Mk si, dupa caz, a gradului de
maturizare pentru decofrare, respectiv a nivelurilor critice de intarire si decofrare;
Temperaturile betonului se vor masura in partile cele mai expuse racirii, cu o frecventa
de minimum 2...3 citiri la 24 de ore si se vor inregistra in documentele de evidenta obligatorie
a lucrarilor executate pe timp friguros, concomitent cu temperaturile aerului exterior.
Masurarea temperaturilor se face pentru toate elementele de constructie din beton pana
la realizarea gradului critic de maturizare Mk sau a nivelului critic de intarire, iar pentru
elementele cofrate pe fetele orizontale si in continuare pana la realizarea gradului de
maturizare Mβ, respectiv a nivelurilor de intarire β.
Pentru masurarea temperaturii in beton se vor folosi termometre industriale sau, in
masura posibilitatilor, inregistratoare automate de temperatura.
Termometrele, fara imbracaminte exterioara din gratar sau plasa de protectie, se vor
introduce in gaurile cilindrice realizate la betonare, in pozitiile prevazute in proiecte.
Dupa introducerea termometrului in gaura, aceasta se va etansa la partea superioara cu
calti introdusi in spatiul dintre termometru si peretii gaurii pentru a nu permite intrarea
aerului rece.
Termometrul va fi mentionat in acesta situatie cel putin 5 minute inainte de efectuarea
citirii. Se vor folosi mai multe termometre pentru a se putea masura temperatura betonului in
mai multe puncte simultan.

Controlul calitatii betoanelor turnate pe timp friguros se va face conform prevederilor


din Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si precomprimat,
indicativ NE 012/2-2010.

Regim termic critic


Procesul tehnologic si conditii de realizare Temperatura Durata

Cu agregate
dezghetate avand + 50 C
temperatura minima:
Cu agregate incalzite In momentul
la temperatura 6 ...25 C
0 0
amestecarii cu
superioara celei de cimentul
dezghetare
Prepararea betonului Cu apa incalzita la 200...800 C
temperatura:
Temperatura la
preparare sa fie:
- in metoda 50...250 C La descarcarea din
conservarii caldurii malaxor
- in metoda incalzirii 50...100 C
dupa turnare
Protejarea
mijloacelor si
reducerea duratelor
astfel ca temperatura
de livrare in santier
sa fie minimum:
Transportul si - in metoda 30...170 C Durata de transport
descaracarea conservarii caldurii si descarcare la
betonului la obiect - in metoda incalzirii obiect,
dupa turnare 30...50 C t’

Protejarea
mijloacelor si
reducerea duratelor
astfel ca la
Transportul pe obiect terminarea punerii in 10...150 C Durata de transport
si punerea in opera a opera, temperatura pe obiect si punerea
betonului betonului sa fie 10...30 C in opera,
minimum: t”
- in metoda
conservarii caldurii
- in metoda incalzirii
dupa turnare
Protejarea
elementului de
constructie dupa
punerea in opera a
betonului (metoda
conservarii caldurii)
si a eventualei surse
Intarirea exterioara de caldura 10...150 C Durata critica de
(maturizarea) (metoda incalzirii maturizare,
betonului dupa turnare) astfel 10...200 C tk
ca in perioada critica
temperatura sa fie
cuprinsa:
-la conservarea
caldurii:
-la incalzirea dupa
turnare:

B. Lucrari de zidarie
Lucrarile de zidarie se pot executa pe timp friguros, cu respectarea
urmatoarelor conditii:
Procesul tehnologic si conditii de Regim termic critic
realizare Temperatura Durata

a. Depozitarea materialelor de zidarie 5 C 1 zi


inainte de punerea in opera, in spatii
inchise
b. Prepararea mortarului: (*) La descarcarea din
- de ciment 5…25 malaxor
- de ciment- var 5…50
c. Transportul si punerea in opera a 5 La terminarea
mortarului punerii in opera
d. Executarea zidariei in spatii inchise 5 Pe durata executiei
sau in aer liber
e. Protejarea Ziduri de orice 5 Durata critica de
zidariei dupa grosime in spatii maturizare
executare inchise
f. Ziduri de 25cm 1 …10 Durata critica de
sau mai groase maturizare

( In functie de temperatura la terminarea punerii in opera;


Pentru asigurarea calitatii lucrarilor de zidarie executate pe timp friguros este necesar
si suficient sa se realizeze in mortar, inainte de a ingheta, o rezistenta minima de 5N/ mm 2,
denumita rezistenta critica.
Se vor folosi in acest sens numai mortar de ciment sau ciment-var, M100 sau M 50
preparate cu ciment Pa 35.
Pentru accelerarea prizei si intaririi mortarelor de ciment sau mixte se poate folosi
adaosul de clorura de calciu, in proportie de pana la 2% din greutatea cimentului cu
respectarea prevederilor din Normativ NE012/2-2010. Nu se permite folosirea in acelasi scop
a sarii de bucatarie.

La executarea zidariilor pe timp friguros se vor respecta si urmatoarele conditii :


- nu se vor folosi caramizi si blocuri umede sau acoperite cu gheata;
- nu se vor folosi mortarele avand drept liant numai varul;
Pentru executarea zidariilor pe timp friguros se folosesc de la caz la caz, urmatoarele
metode:
- metoda adapostirii zidariilor sub constructii de protectie;
- metoda conservarii caldurii initiale a zidariilor.
Metoda adapostirii zidariilor sub constructii de protectie se va folosi la executarea
fundatiilor, subsolurilor, caminelor, etc.
Mortarele utilizate vor fi de ciment si var si vor avea marca de minimum 25, iar
temperatura mortarului, caramizilor si blocurilor la punerea lor in lucrare nu va fi mai mica
de +5 C.
Metoda conservarii caldurii initiale- care consta in acumularea prealabila in zidarie a
unei cantitati de caldura si apoi in izolarea imediata a zidariei cu materiale termoizolante- va
fi folosita numai in cazuri speciale si numai la ziduri mai groase de 12,5 cm. Masurile
adoptate in cadrul acestei metode trebuie gradate functie de temperatura aerului exterior,
astfel incat mortarul, inainte de a ajunge la inghet, sa aiba rezistenta de cel putin 5N/ mm 2,
verificate pe probe martor.

C. Lucrari de pamant:

Proiectantul va adopta adincimea de inghet, conform prevederilor din STAS 6054/77-


Teren de fundare. Adincimi maxime de inghet. Daca localitatile in care se afla santierul nu
figureaza in lista localitatilor din standard, se va adopta adincimea de la localitatea cea mai
apropiata, mentionata in lista. In cazuri de dubiu, adincimea de inghet se va stabili prin
sondaje la fata locului.
Pentru saparea stratului de pamint supus inghetului se poate adopta fie metoda
protejarii preventive fie aceea a afinarii stratului inghetat.
C.1. Protejarea preventiva a paminturilor contra inghetului

Masurile ce trebuie luate in acest scop, sunt urmatoarele:


a) Acoperirea suprafetei pamintului cu vreascuri, paie, gunoi,stuf, rogojini, talas, turba,
zgura etc. Acestea vor fi indepartate numai in ziua saparii si numai pe portiunea
strict necesara pentru acest lucru, in functie de mijloacele de sapare folosite si de
intensitatea frigului.
b) Mentinerea stratului de zapada depus pe pamint si chiar favorizarea ingrosarii lui la
ninsorile urmatoare folosind, daca e nevoie, garduri de nuiele, panouri de lemn, diguri de
pamint etc., care sa usureze inzapezirea. Inaltimea gardurilor, panourilor si digurilor va fi
de 0,4...0,5 m; ele se vor aseza pe mai multe rinduri paralele, la distante de 4...7 m si vor
fi orientate perpendicular pe directia vinturilor dominante

c) Acoperirea cu frunze, talas, rumegus etc., pentru protejarea fundurilor santurilor sau
gropilor de fundatie, la care executarea sapaturilor s-a sistat sau a ajuns la cota finala
inainte de aparitie a frigului si urmeaza a se executa celelalte lucrari (pozarea de
conducte, turnarea betonului etc).

d) In cazul in care terenul urmeaza a fi sapat este acoperit de tufisuri, arbusti etc.,
aceasta vegetatie favorizeaza retinerea zapezii, astfel ca terenul nu va fi defrisat decit in
ziua cind incepe executarea sapaturilor, si numai pe portiuni minime strict necesare
lucrului.

C.2 AFANAREA PAMINTULUI INGHETAT

Metoda se aplica la paminturile inghetate pe adincime si consta in spargerea si


afinarea mecanica sau manuala a stratului inghetat, pentru a usura fie evacuarea lui, fie
pastrarea pe loc ca acoperire de protectie pentru straturile mai adinci, in situatia cind sunt de
asteptat geruri puternice care ar putea provoca inghetarea pamintului pe adincimi mai mari.
a) Desfacerea stratului de pamint inghetat pe cel mult 25 cm adincime se face de regula
cu scarificatoare obisnuite.
b) La grosimi de pamint inghetat mai mari de 25 cm se vor folosi unelte pneumatice
pentru spargere.Acolo unde situatia locala permite, se pot utiliza excavatoarele cu cupa,
fara alte dispozitive speciale. Ele pot dizloca paminturi inghetate pina la 40 cm adincime.
Peste aceasta adincime, se monteaza dispozitive speciale (berbeci, pene etc) de diverse
greutati care, prin cadere odata cu sapa, pot desface straturi inghetate pina la 80 cm.
c) Atunci cind grosimea stratului inghetat este mai mare de 80 cm, iar sub aceasta
trebuie sa se sape un strat gros de pamint neinghetat, se recurge la dizlocarea pamintului
cu ajutorul explozibililor.
C.3 EXECUTAREA SAPATURILOR PE TIMP FRIGUROS

Executarea sapaturilor va incepe imediat dupa dezghetarea naturala sau afinarea stratului
superficial, astfel ca sa se evite o noua inghetare a suprafetei lor, inainte de sapare si in
special inainte de turnarea unor fundatii.
La sapaturile cu epuismente, apa va fi indepartata imediat pentru a nu se forma gheata in
jurul punctului de lucru.

C.4 TRANSPORTUL PAMINTULUI PE TIMP FRIGUROS

Transportul pamintului pe timp figuros trebuie sa se termine inainte de a incepe


sa inghete. Transportul pamintului trebuie facut pe distante cit mai scurte, cu
evitarea totala a stationarii pe traseu a mijloacelor respective de transport.

Temperatura aerului (0C) Timpul de incepere a inghetarii


pamintului (minute)

- 50 90’
- 100 60’
- 150 50’

La transportul pamintului pe timp friguros, vehiculele se vor curata bine de pamint dupa
fiecare descarcare.
Caile pe care se deplaseaza vehiculele de transport vor fi amenjate si intretinute in mod
special pentru lucrul pe timp friguros.
In functie de sensibilitatea la inghet a terenului se vor realiza pentru drumuri fundatii
stabile, folosind blocaje de piatra, placi de beton etc.
Suprafata carosabila va fi curatata de zapada si presarata cu materiale antiderapante.
C.5 EXECUTAREA UMPLUTURILOR PE TIMP FRIGUROS

Umpluturile se pot executa si compacta pe timp friguros prin mijloace mecanice sau
manuale, in functie de specificul si volumul lucrarilor prevazute in proiect pentru perioada
respectiva, daca se respecta urmatoarele conditii:

REGIM TERMIC CRITIC


PROCESUL TEHNOLOGIC SI Temperatura Durata
CONDITII DE REALIZARE
Saparea, transportul, asternerea in
a. umplutura si compactarea pamintului +10 C Durata totala de
neinghetat executie
Saparea pamintului pentru asezarea in
b. umplutura, din zone in care terenul nu +10 C Durata de sapare
este inghetat
Asezarea pamintului de umplutura pe
c. teren sau pe stratul inferior neinghetat +10 C In momentul
asternerii stratului

La executarea umpluturilor de pamint pe timp friguros in spatii inguste se vor lua si


urmatoarele masuri organizatorice:
 La atingerea temperaturilor critice mentionate conform tabel anterior, executarea
umpluturilor se opreste luindu-se masuri de protejare atit a suprafetelor decapate cit si a
celor realizate prin umplutura;
 Toata activitatea de executare si compactare a umpluturilor trebuie sa fie concentrata pe
portiuni mici de teren si sa se desfasoare pe baza unei organizari cit mai judicioase, care
sa fie respectata cu rigurozitate; aceasta activitate trebuie sa se efectueze, pe cit posibil,
fara intrerupere, astfel ca la sfirsitul zilei de lucru portiunea de lucrare stabilita sa fie
complet terminata; se pot face unele intreruperi locale de pe o zi pe alta numai in cazurile
cind exista certidudinea absoluta ca pesta noapte nu vor interveni nici precipitatii, nici
scaderi periculoase de temperatura;
 La asternerea si compactarea pamintului se vor evita pe cit posibil pauzele in executie;
asternerea pamintului se va face in straturi subtiri (max. 20 cm) si va alterna cu
compactarea lor;
 Indiferent de temperatura aerului, lucrarile de umpluturi se vor opri complet pe timp de
ploaie sau ninsoare, spre a nu se permite acumularea unui exces de apa in corpul
umpluturilor;
 Umpluturile executate pe timp friguros trebuie aparate prin santuri si diguri impotriva
spalarii ce ar putea fi provocata de precipitatii; de asemenea, la terminarea dezghetului,
aceste umpluturi vor fi controlate cu atentie si se vor lua imediat masuri de remediere a
defectelor ce eventual s-au produs;
 Umpluturile intre fundatiile stilpilor izolati pentru care s-a facut o sapatura comuna,
umpluturile dintre fundatii si peretii sapaturii si umpluturile la santuri se vor efectua
numai cu pamint sau balast.
Compactarea paminturilor asternute in umpluturi pe timp friguros se va realiza cu
mijloace normale de compactare, cu conditia ca operatia sa nu se execute pe timp de
precipitatii (ploaie, lapovita, ninsoare), care modifica mult umiditatea paminturilor fata de cea
optima necesara compactarii.

C.6 EXECUTAREA RAMBLEELOR

Ca reguli principale de respectat la executarea rambleelor – fie prin mijloace manuale,


fie prin mijloace mecanizate – se enumera urmatoarele:
 Evitarea folosirii in ramblee a paminturilor coezive, recomandindu-se rocile pietroase,
piatra bruta sau sparta, bolovanii, balastul, prundisurile si diversele varietati de paminturi
argiloase-nisipoase; in cazul cind folosirea paminturilor coezive nu poate fi evitata,
acestea trebuie sa fie puse in lucrare cu un continut cit mai redus de apa, caci astfel apa
din pori produce o suprapresiune care poate deveni periculoasa pentru stabilitatea
rambleului;
 Asezarea pamintului in rambleu se va face in straturi de grosime corespunzatoare
caracteristicilor utilajului de compactare, astfel ca sa se asigure imediat dupa asternere,
posibilitatea de nivelare si compactare;
 In cazul executarii unui rambleu trebuie sa fie intrerupta, de pe o zi pe alta sau pentru
mai multe zile – inainte de a se fi ajuns la cota finala a rambleului, - asternerea unui nou
strat de umplutura se va face numai dupa indepartarea sau dezghetarea completa a
stratului inghetat, cu precizarea ca daca in urma dezghetarii rezulta o cantitate de apa ce
poate fi periculoasa pentru lucrare, asternerea straturilor urmatoare va fi aminata pina la
evaporarea apei sau dirijarea ei catre canalizarea santierului;

 Materialul de umplutura va fi recoltat din straturi uscate situate deasupra pinzei freatice
sau drenate; nu se vor pune in umplutura bulgari sau sloiuri de pamint inghetat; acestea
trebuie neaparat sa fie sfarmate complet inainte de asternere; restrictia trebuie respectata
cu extrema grija in special la rambleele de cale ferata si sosea, la diguri de pamint ce
suporta presiuni, cum este in cazul la umpluturile din spatele zidurilor de spijin, peretilor
etc.,chiar daca compactarea paminturilor se face cu mijloace mecanice;
 Toate rambleele executate pe timp friguros cu pamint expus inghetarii vor avea o
suprainaltare, peste inaltimea data in proiect, astfel ca, prin tasare, care este mai
pronuntata in conditiile de umiditate sporita, partea superioara a umpluturii sa ajunga la
cota finala prevazuta in proiect; aceasta suprainaltare se stabileste de proiectant pe baza
nivelului geotehnic si se precizeaza in proiectul lucrarilor programate pentru perioada de
timp friguros; constructorul se poate orienta si dupa datele informative din tabelul
urmator potrivit naturii pamintului folosit in ramblee:

Natura pamintului folosit in ramblee Suprainaltarea in procente fata de inaltimea


finala a rambleeului prevazuta in proiect

Paminturi nisipoase, pietroase, etc 12 %


Paminturi argiloase, marne, etc 15 %

 Nici un rambleu nu se va executa pe pamint inghetat, dearece baza lui devine nestabila in
timpul dezghetului, putind compromite omogenitatea si chiar stabilitatea intregului
rambleu; in asemenea cazuri este obligatorie ca terenul pe care se aseaza rambleul sa fie
mentinut dezghetat sau sa se astepte dezghetarea lui naturala.
 Compactarea se face in spatii inguste, folosindu-se maiuri obisnuite de mina, maiuri
electrice sau mecanice, placi vibratoare de compactat etc; in spatii largi compactarea
trebuie sa se realizeze cu ajutorul utilajelor rutiere de compactat(cilindre compactoare cu
fata neteda autopropulsate, cilindre cu proeminente tip „picior de oaie” tractate cu
mijloace auto, compactoare vibratoare, compactoare pe pneuri etc.).
 Un alt procedeu de compactare, suficient de economic si deosebit de eficient consta in
dirijarea circulatiei auto de santier chiar pe rambleele aflate in curs de executie.

Pentru lucrari de terasamente caracterizate prin cantitati, suprafete si inaltimi mari se vor
respecta si conditiile care rezulta din caietele de sarcini sau documentatiile intocmite de
proiectantii de specialitate.

D. CONSTRUCTII METALICE DIN OTEL

D.1 Prevederi generale.

Lucrarile de constructii metalice se executa pe timp froguros numai din oteluri cu


sensibilitate redusa la fragilitate, avand un continut de carbon de maximum 0,22%.
In zilele friguroase, sudurile pot fi executate in aer liber pana la temperaturile prevazute
in proiect, cu respectarea urmatoarelor conditii generale:
- Situatiile in care se executa suduri pe timp friguros vor fi evidentiate in proiectul
de executie prin elaborarea de fise tehnologice specifice acestor situatii;
- Inainte de a incepe sudarea pe santier a constructiei metalice se vor executa cateva
suduri de proba, la piese izolate, eventual la piese care nu fac parte din structura
metalica ce se monteaza;
- Se vor folosi electrozi cu invelis bazic, rezistent la fisurare.
- Se va urmari ca materialele de adaos sa corespunda materialului de baza si sa
asigure cordonului de sudura propietati cel putin egale cu ale materialului de baza;
- Sudurile se vor executa fara intrerupere. Din acest motiv se vor utiliza la
cordoanele lungi mai multi sudiri , care vor ataca piesele din mai multe puncte,
intr-o ordine ce trebuie indicata in proiect sau stabilita de responsabilul cu
lucrarile de sudura pe santier, pentru a nu introduce in piese tensiuni interne ce pot
deveni periculoase sau nefavorabile structurii metalice;
- Sudarea se va incepe si termina obligatoriu pe piese terminate. In cazul cand nu
este posibila asezarea pieselor terminate trebuie sa se asigure completarea
craterelor de la capetele cordoanelor de sudura;
- Prelucrerea mecanica a sudurilor, dupa racirea lor, mai ales in cazul otelurilor ce
pot deveni casante, trebuie facuta cu multa grija, evitandu-se socurile puternice
(de exemplu prin cioplire cu dalta); oricand este posibil, finisarea sudurilor se va
face imediat dupa terminarea unei portiuni sudate, cand materialul este inca cald;
daca nu exista conditii favorabile pentru aceasta operatie (pericol de racire brusca)
este preferabil sa se astepte pana la racirea sudurii; in orice caz punctele cu zgura
greu de indepartat (mai ales cele cu radacini adanci), trebuie sa nu fie indepartate
prin socuri dinamice locale, ci sa se taie complet portiunea respectiva si sa aseze
din nou cu mai multa atentie;
- Sudarea subansamblelor metalice se va executa în hale închise la o temperatură de
minim + 5 0 C. Locurile de munca vor trebui sa fie lipsite de curenţi permanenţi de
aer care ar influenţa asupra calităţii sudurilor.
- Dacă din anumite motive este necesar să se execute manual, în aer liber unele
îmbinări, de lungime mică, aceasta se va efectua sub directa îndrumare a
inginerului sudor al secţiei. Vor trebui luate măsuri speciale pentru
protejarea locului de sudare şi al sudorului, de vânt, ploaie, zăpadă, care
ar împiedica buna execuţie a lucrărilor.
- În aceste condiţii sudarea pieselor metalice este admisă şi la o temperatură sub +
5 °C dar nu mai mică de – 5 0 C şi numai pentru piese cu grosimi sub 24 mm,
executate din laminate de oţel cu cel mult 0.18% C. Înainte de sudare se vor
preîncălzi muchiile pieselor ce se sudează la temperatura de 100 – 150 0 C.
- Pentru piese cu grosimi mai mari de 24 mm si cu continut de carbon mai mic de
0,18%, muchiile vor fi preincalzite la o temperatura de 150 – 2000 C. Racirea
zonelor sudate se va realiza astfel ca temperatura de 1000 C a piaselor sa se atinga
nu mai devreme de 30 minute de la temperatura sudarii. Aceasta se poate realiza
prin protejarea zonelor sudate cu placi de azbest sau perne termoizolante, prin
micsorarea vitezei de racier folosind flacara gaz – aer. Racirea lenta a imbinarilor
sudate va fi asigurata de catre un personal special instruit.
- La sudare se vor folosi electrozi care se vor usca in prealabil la inceprerea lucrului
obligatoriu la la temperatura de (200…3500 C) si timpul de minimum 1 – 2 ore cu
valori prescrise de furnizor. La locul de executare a sudurii, electrozii vor fi
pastrati obligatoriu in etuve electrice la temperatura de 80 – 1000 C. Se va tine o
evidenta scrisa zilnica a utilizarii instalatiei de uscare a electrozilor.
- Port – electrozii (clestii), cablurile si modul de realizare a contactului de masa vor
corespunde prevederilor producatorului.
- Utilajele de sudura vor fi protejate contra intemperiilor prin adapostirea lor in
baraci corespunzatoare.
- Cablurile mobile ce servesc la alimentarea cu curent electric a locurilor de sudura
vor fi pozate pe suporti (capre) de lemn; nu se admite ingroparea cablurilor in
zapada sau asezarea lor direct pe pamantul inghetat.

Procesul tehnologic si Regim termic critic


conditii de executie Temperatura Durata zile
0
C
Protejarea contra
umezelii si a vantului
rece, a zonelor ce
urmeaza a fi sudate - 1
folosind prelate, corturi,
baraci transportabile
Uscarea electrozilor in
cuptoare special;
electrozii uscati se vor
aproviziona la punctual Conform normelor furnizorului de electrozi
de sudare in cantitati care
sa nu depaseasca
necesarul pentru doua
ore de lucru

Preincalzirea zonelor pe
care se aplica cordoanele
de sudura, a tuturor
pieselor ce vin in contact, Inainte de inceperea
pentru a avea toate sudurii
aceeasi temperatura:
 La piese cu grosimi
pana la 25 mm 1000 - 1500
 La piese cu grosimi 1500 - 5000
peste 25 mm
Depunerea succesiva a
straturilor de sudura,
inainte de racirea zonei
de imbinare. La 2000 C Durata executarii sudurii
depunerea unui strat
nou, temperatura celui
precedent nu trebuie sa
fie mai mica de:
Protejarea sudurilor cu
materiale termoizolante - -
in vederea racirii lente.
Indepartarea zgurei dupa - -
racire.

La sudarea electrica a otelului beton pentru elementele de beton armat sau precomprimat se
vor respecta in zilele friguroase urmatoarele conditii (vezi tabel de mai jos).
Procesul tehnologic si conditiile Regim termic critic
de executie Temperatura Durata zile
0
C
Sudarea electrica cap Numai in incaperi Durata executarii
la cap prin topire inchise, cu temperatura 00 C sudurii
intermediara mediului peste 00 C
Sudarea manuala cu In aer liber la Durata executarii
arc electric prin temperaturi ale Preincalzire sudurii
metodele de inadire mediului peste - 50 C normala
prin suprapunere cu pentru OB 37 si peste 00
eclise, in cochilie, in C pentru PC 52 si PC 60
baie de zgura, cu sau In spatii protejate la
fara cusaturi temperaturi ale Preincalzire la Durata executarii
longitudinale si in mediului sub - 50 C limita superioara sudurii
manson de cupru pentru OB 37 si sub 00 C 3000 C
recuperabil pentru PC 52 si PC 60
Protejarea sudurii cu
materiale
termoizolante uscate La temperaturi ale - Durata racirii
etansate contra mediului mai mici de +
umezelii, pentru 50C
asigurarea unei raciri
lente

D.2 Asigurarea calitatii lucrarilor executate pe timp friguros.

La lucrarile intrerupte pe timp friguros se va verifica, inainte de reluarea executiei


imbinarilor, contrasageata efectiva si corespondenta acesteia cu proiectul.
Pentru prevenirea oricaror defectiuni, proiectantul va prescrie prin ,,conditii tehnice
speciale”, unele exigente suplimentare privind verificarea sudurilor executate pe timp
friguros, efectuarea acestor verificari si evidenta lor constituind o obligatie a executantului.
Pentru asigurarea unei bune calitati a sudurilor executate pe timp friguros este necesar
sa se utilizeze sudori cu capacitate ridicata de adaptare la conditiile climatice defavorabile si
cu calificare corespunzatoare tehnicitatii speciale cerute in asemenea conditii de lucru.
Durata de lucru a sudorilor se va micsora, in functie de temperatura, reducandu – se
chiar pana la o ora, alternand cu pauze de circa 10 minute, pentru odihna si incalzire.
In acest scop se vor pune la dispozitie cel putin doua cocsiere instalate in adaposturi
provizorii (gherete), asezate in apropierea locului de munca si avand dimensiunile de
minimum 2,0 m x 2,0 m x 2,5 m. Aceste adaposturi vor fi acoperite si vor avea in peretele
opus vantului un gol de cel putin 1,5 m pentru intrarea muncitorilor si evacuarea fumului si
gazelor emanate de cocsiere. In acest caz gheretele de adapostire trebuie sa poate fi intoarse
cu intrarea in orice directie, dupa nevoie. Cocsierele vor fi introduse in gherete numai dupa
incingerea suficienta a brichetelor si vor fi supravegheate in permanenta de un responsabil,
pentru a se evita pericolul de incendiu si cel al intoxirarii cu gaze.

D.2 IMBINARILE CU ŞURUBURI

Îmbinările cu şuruburi obişnuite se execută şi se controlează conform prevederi


C133/2014 Instructiuni tehnice privind imbinarea elementelor de constructii metalice cu
suruburi de inalta rezistenta pretensionate, SR EN 1090-2+A1:2012 Executia structurilor de
otel. Partea 2. Cerinte tehnice pentru structuri de otel si STAS 767/2-78. Găurile pentru
îmbinări cu şuruburi se dau după terminarea lucrărilor de sudare, a eventualelor remedieri şi
îndreptării pieselor.
Şuruburile de înaltă rezistenţă vor fi din grupa de caracteristici mecanice 10.9 conform
SR EN 14399 - 1_10 editii in vigoare.
Șuruburile vor fi verificate conform SR EN ISO 898-1:2013, urmărind programul B de
încercări pentru acceptare. Proporţia verificărilor va fi de câte un organ de asamblare pentru
fiecare lot mai mare de 500 buc. livrat de uzina furnizoare pe baza aceluiaşi certificat de
calitate. Şuruburile, piuliţele şi şaibele de înaltă rezistenţă vor fi depozitate în lăzi marcate
special.

Strângerea şuruburilor de înaltă rezistenţă se va executa cu o cheie de strâns calibrată.


Fabricantul şi compania de execuţie şi montaj trebuie să prezinte inginerului responsabil cu
proiectul pentru aprobare, certificate pentru aceste chei de strâns aprobate de un laborator de
testare, care să ilustreze tensiunea minimă de strângere pentru fiecare tip şi mărime de şurub.
Îmbinările cu şuruburi IP se execută şi se controlează conform prevederilor din
„Instrucţiunile tehnice C133/2013". În prezentul proiect şuruburile IP lucrează la întindere în
tijă sau la presiune pe gaură, ele fiind pretensionate la 50% din valoarea minimă a
momentului de pretensionare, în cazul îmbinărilor grinzilor principale, și nepretensionate în
cazul îmbinărilor grinzilor secundare ți a contravântuirilor orizontale.
Calitatea îmbinărilor se controlează prin măsurarea momentelor de strângere cu cheia
dinamometrică, conform prevederilor din "Instrucţiuni tehnice" C 133/2013.
Execuţia îmbinărilor cu şuruburi de inalta rezistenta pretensionate se face numai cu
lucrători atestaţi. Atestarea se referă atât la conducătorul lucrării cât si la maiştri, şef de
echipă şi muncitori calificaţi care execută astfel de îmbinări.
Suruburile se var pastra in lazi sau cutii si in spatii inchise; se va interzice depozitarea
acestora pe zapada si montarea acestora care contin gheata.
E.Lucrari de finisaje interioare
E.1. Pereti compartimentare si placari gips carton

Lucrarile de realizare a peretilor de compartimentare din placi de rigips montate pe


structura metalica, precum si lucrarile de realizare a tavanelor din placi de rigips, trebuie
realizate in spatii inchise cu folii de polietilena sau timplarie la ferestre si usi. In conditii de
umiditate ridicata, spatiile in care se realizeaza aeceste lucrari trebuie incalzite in vederea
impiedicarii deteriorarii placilor de rigips si asigurarea unui mediu optin pentru desfasurarea
lucrarilor.
In cazul trecerii la operatia de chituire a rosturilor dintre placile de rigips si temperatura
aerului din spatiile de lucru este mai mica de +50 C, in mod obligatoriu aceste spatii de lucru
se vor incalzi cu aeroterme astfel incit sa se pastreze o temperatura optima de realizare a
lucrarilor atit pe timp de zi cit si pe timp de noapte. La trecerea lucrarilor de chituire a
rosturilor dintre panourile de rigips vor fi amplasate pe fiecare nivel in parte termometre
pentru masurarea in permenenta a temperaturii aerului spatiului interior.
Placile de rigips vor fi depozitate in spatii inchise, curate si incalzite, fara umezeala,
departe de sursele de caldura si la o temperatura de depozitare de minim +5 oC in vederea
impiedicarii fenomenului de umezire a acestora.

E.2. Lucrari de zugraveli interioare la pereti si tavane

Lucrarile de zugaveli interioare la pereti si tavane se vor executa in mod obligatoriu in


spatii inchise si incalzite, cu monitorizarea in permanenta a temperaturii aerului spatiului
interior care va trebui sa fie de minim +5 0 C conform C16/84. Deasemenea, materialele
folosite la executarea lucrarilor de zugraveli vor trebui depozitate in camere inchise si
incalzite, departe de sursele de caldura cu asigurarea unei temperaturi minime de depozitare
de minim +50 C.
Lucrarile de zugraveli exterioare se vor executa in spatii inchise cu prelate cu asigurarea
in permenenta a susrselor de caldura, atit pe timp de zi cit si pe timp de noapte, astfel incit sa
se asigure o temperatura a spatiului de lucru de minim +5 0 C cu monitorizarea in permanenta
a temperaturii aerului exterior.

E.3. Lucrari de montare pardoseli flotante (parchet laminat)

Lucrarile de executare a pardoselilor interioare vor fi realizate obligatorii in spatii


inchise si incalzite cu aeroterme cu monitorozarea in permanenta a temperaturii aerului
interior care va trebui sa fie de minim +50 C. O atentie deosebita se va acorda depozitarii si
montarii pardoselilor flotante, astfel incit sa se impiedice deteriorarea acestora datorita
temperaturilor scazute si a umiditatii ridicate. Depozitarea pardoselilor se va face cu mare
atentie, cu asigurarea unor spatii inchise, curate si incalzite corespunzator, departe de sursele
de caldura, cu asigurarea unei ventilatii si a umiditatii corespunzatoare conform
instructiunilor producatorului.
C.4. Lucrari de montare pardoseli si placaje ceramice la bai si bucatarii si a
placajelor si scarilor din piatra naturala

Lucrarile de executare a pardoselilor ceramice si din piatra naturala vor fi realizate


obligatoriu in spatii inchise si incalzite cu aeroterme cu monitorozarea in permanenta a
temperaturii aerului interior care va trebui sa fie de minim +50 C si dupa montarea acestora. O
atentie deosebita se va acorda depozitarii placilor, astfel incit sa se impiedice deteriorarea
acestora datorita manipularii si a depozitarii necorespunzatoare. Depozitarea placilor se va
face cu mare atentie, in camere inchise si curate, fara deteriorarea acestora si cu respectarea
obligatorie a instructiunilor producatorului. Se va acorda mortarului de

aderenta pentru fixarea placilor o atentie deosebita care va trebui sa fie depozitat in camere
inchise, uscate si incalzite cu luarea tuturor masurilor de impiedicare a umezirii si alterare a
acestuia datorita temperaturii negative.

C.5. Lucrari de termohidroizolatii


Izolatiile termice ale elementelor de constructii se vor executa pe timp friguros cu
respectarea urmatoarelor conditii de regim termic critic:
 Termoizolatii aplicate prin lipire si mecanic- min.5grade / -10grade, pana la final
 Bariera contra vaporilor, stratul de difuzie, hidroizolatia- min. 5 grade, pe toata
durata executiei

D.Prevenirea si stingerea incendiilor

In afara de obligatiile curente prevazute in normativele si celelalte reglementari


oficiale in vigoare, referitoare la prevenirea si stingerea incendiilor, conducerile punctelor de
lucru vor lua pentru perioada de timp friguros urmatoarele masuri suplimentare:
- interzicerea depasirii temperaturii strict necesare pentru nevoi tehnologice sau
utilitare- atat ca valoare cat si ca durata;
- interzicerea oricaror focuri deschise- atat in interior cat si in aer liber- care nu sunt
ordonate si controlate de catre organele de conducere ale punctului de lucru; in
locurile ce prezinta pericol de incendiu, focurile deschise se vor putea admite
numai pe baza de permis de lucru cu foc si cu respectarea masurilor specifice
pentru fiecare caz in parte;
- asigurarea cantitatilor de apa necesara, a mijloacelor de depozitare, a pompelor, a
conductelor, furtunurilor, etc., precum si a numarului prescris de panouri de
incendiu, echipate complet cu stingatoare, nisip, unelte, etc., si plasate
corespunzator pe santiere; se vor lua in acest sens masuri de protectie a acestora
impotriva inghetului si de intretinere in conditii de functionare corespunzatoare;
- interzicerea utilizarii butoaielor,sobelor si burlanelor metalice in si langa interiorul
constructiilor de lemn, precum si controlarea aparitiei fisurilor la pereti si tavane,
precum si in jurul racordarii sobelor pentru repararea imediata a defectiunilor
constatate;
- interzicerea folosirii instalatiilor electrice improvizate, care nu corespund
normativelor in vigoare si a folosirii, in general, a resourilor;
- interzicerea amenajarii in interiorul constructiilor de baza, in curs de executie, a
unor baracamente din materiale combustibile, sau spatii pentru depozitarea si
pastrarea de substante si materiale combustibile;
- protejarea impotriva inghetului a instalatiilor, utilajelor, masinilor si celorlalte
mijloace de interventie in caz de incendiu;
- asigurarea in permanenta a accesului masinilor de interventie in caz de incendiu la
sursele de apa;
- realizarea de controale temeinice la terminarea lucrului, la toate locurile de munca
pentru depistarea si inlaturarea imediata a oricaror nereguli care ar putea conduce
la aparitia oricaror incendii;
- intensificarea instructajelor periodice ale intregului personal, la intervale mai dese
decat in restul anului.

Seful de santier va asigura aplicarea cu o rigurozitate sporita a masurilor de protectie


si igiena a muncii tinand seama de gradul sporit de periculozitate pe care il prezinta
continuarea activitatii de constructii pe timp friguros.
In acest sens se vor respecta in timpul executarii lucrarilor prevederile din Normele de
protectie a muncii in activitatea de constructii montaj.
La inceputul perioadei de timp friguros, la toate punctele de lucru la care se continua
activitatea se vor efectua in mod obligatoriu instructaje cu privire la normele de protectie a
muncii specifice perioadei de timp friguros, care se vor repeta ori de cate ori se schimba
conditiile de desfasurare a lucrarilor.
SC MASTERBUILD SRL va asigura santierului, pe toata durata perioadei de timp
friguros, materiale de protectie si incalzire, conform Anexa 1-Materiale de protectie si
incalzire.

Intocmit Diriginte Santier


Anexa nr. 1 – Materiale de protectie si incalzire

Nr. MATERIALE PROTECTIE / Unitate masura CANTITATE


Crt. INCALZIRE
1 Prelate m2 0

2 Rugojini m2 0

3 Folie polietilena kg 5000

4 Aeroterma electrica 15kW buc 6

5 Aeroterme buc 10

6 Motorina litri 15000


7 Turbojet KARCHER buc 2

8 Cloruri pentru cai acces kg 200

Sef Santier,

S-ar putea să vă placă și