Rolul mofetelor în recuperarea

cardiovasculară
- Modelul Covasna -

S U C E V E A N U M 1, S U C E V E A N U P 1, P O P D 2, S I T A R
T Ǎ U T - A D E L A 2, Z D R E N G H E A D 2, H Â N C U N 2
1 SPITALUL DE BOLI CARDIOVASCULARE

COVASNA
2 UNIVERSITATEA DE MEDICINǍ ŞI FARMACIE

“IULIU HAŢIEGANU”, CLUJ-NAPOCA

 Premise

 Mofetele
 Fenomen unic în lume
 Emanaţii naturale - masivul vulcanic al Harghitei
 90-98% CO2
 H2S, N2, Rn – mici cantități

 Indicații
 Profilaxia primară și secundară
 Recuperarea bolilor cardiovasculare
 Arteriopatii obliterante membrele inf.
 Trombangeita Burger
 Cardiopatia ischemică cronică (toate formele sale)
 Hipertensiunea arterială controlată medicamentos
 Valvulopatii fără tulburări de ritm şi hemodinamice (inclusiv
valvulopatii operate după 3 luni)
 Sechele post accidente vasculare cerebrale
 Boli cronice ale venelor
 Scopul studiului

 Rolul mofetelor în cadrul unor programe de

recuperare de tip rezidențial efectuate în cadrul
Spitalului de boli cardiovasculare Covasna
 Material și metodă

 Au fost luați în studiu 92 de pacienți internați în Spitalul de boli

cardiovasculare Covasna
 Vârsta medie 66,31 +/- 9,00
 Cu limite 42 – 85 de ani
 Dintre aceștia 49 de pacienți au fost supuși terapiei cu mofete
 Toți pacienții au fost evaluați din punct de vedere al existenței
principalilor factori de risc cardiovasculari
 Fracțiuni lipidice
 Probele de sânge au fost obținute prin puncție venoasă în conformitate cu
protocolul standard Lipid Research Clinics protocol
 LDL-colesterol a fost estimat utilizând formula Friedewald
 Glicemia
 Nivelurile serice ale glicemiei au fost determinate utilizând metoda “glucose
oxidase”
 Tensiunea arterială a fost măsurată conform protocolului standard, ca o
medie a 2 măsurători după ce pacientul s-a aflat în repaus pentru 5 minute, în
clinostatism
 Pacienții au fost evaluați din punct de vedere al
obezității, o valoare a indicelui de masă corporală
de peste 30kg/m2 fiind definită ca obezitate
 Toți bolnavii au urmat
 Programe de recuperare “clasice”:
 Antrenamente fizice
 Aeroterapie
 Climatoterapie
 Băi CO2
 Electroterapie

 Proceduri speciale
 Terapia cu mofete
 S-au exclus din studii bolnavii cu contraindicații
pentru terapie cu mofete:
 Tulburări de ritm cardiac și conducere
 Sindroamele coronariene acute
 Insuficiența cardiacă
 Astm bronșic
 HTA necontrolată medicamentos
 HTP
 Stenozele valvulare
 Analiza statistică – a fost efectuată utilizând pachetul SPSS pentru
Windows (v16.0, IBM Corporation, Armonk, NY, USA) și programul
MedCalc (v10.3.0.0 MedCalc Software, Ostend, Belgium). Testul
Kolmogorov-Smirnov a fost utilizat pentru evaluarea prezenței/nu a
distribuției normale a variabilelor numerice continue
 Rezultatele au fost prezentate ca numere și procente pentru variabilele
calitative, respectiv ca medie +/- deviații standard sau medie pentru cele
cantitative
 Compararea datelor calitative s-a făcut utilizând testul /I2
 Pentru compararea datelor cu distribuție normală a fost utilizat testul
Student,
 O valoare a lui p sub 0.05 a fost interpretată semnificativă din punct de
vedere statistic
 Pacienții au fost informați despre protocolul studiului și au semnat un
acord informat. Studiul s-a desfășurat în conformitate cu Codul de Etică
al World Medical Association (Declarația de la Helsinki) privind
implicarea în experimente medicale a subiecților umani
 Rezultate

 Analizând profilul pacienților care au urmat terapie cu

mofete am constatat următoarele:
 36,7% normoponderali
 40,8% obezi
 83,7% hipertensivi
 69,4% dislipidemici
 24,5% diabetici
 Am constatat că semnificativ mai puțini pacienți cu infarct
miocardic vechi respectiv fibrilație atrială au fost supuși
procedurilor de recuperare cu mofete:
 4,1% vs. 16,3 % p=0,05 respectiv
 2% vs. 20,9% p=0,04
 În rest nu au existat diferențe semnificative statistic între
cele 2 grupuri de bolnavi din punct de vedere al prezenței
bolilor cardiovasculare și nici a factorilor de risc
cardiovasculari
Tabel I – partea I
Tabel I – partea II
 Ca excepție au existat diferențe între grupul tratat cu mofete
față de cel fără mofete:
 Referitor la:
 Valorile colesterolului total
 LDL-colesterol
Care au avut valori semnificativ mai mari în grupul suspus terapiei cu mofete
(fig.1)
 În fig.2,3 este analizat profilul biochimic al pacienților care
au urmat proceduri de recuperare cu mofete în funcție de
sex. Nici în aceste cazuri nu au existat diferențe între
pacienții care au urmat terapie cu mofete față de cei care nu
au beneficiat de aceasta
 Doar 6,1% dintre pacienții supuși procedurilor cu mofete au
prezentat arteriopatii periferice, fără a se constata
modificări în mod special al factorilor de risc cardiovascular
 Discuții

 Bolile cardiovasculare
 Principala cauză de deces la nivel mondial
 Au o mortalitate extrem de ridicată în Europa de Est și România

 În acest context Federația Mondială a Inimii împreună cu

Organizația Mondială a Sănătății își propun ca obiectiv pentru
anul 2025 reducerea prematură a mortalității prin bolile
netransmisibile (boli cardiovasculare, cancere, diabet zaharat și
boli cronice respiratorii) cu 25% sub moto-ul “25 by 25”
 Aceasta înseamnă o reducere cu 25% a mortalității premature
prin boli cardiovasculare până în 2025,prin scăderea cu:
 30% a prevalenței fumatului
 30% a consumului excesiv de sare
 25% a prevalenței hipertensiunii arteriale
 10% a consumului excesiv de alcool
 10% a sedentarisumului
 Stagnarea prevalenței diabetului zaharat
 Aceasta înseamnă o reducere cu 40% a bolilor cardiovasculare la
nivel de an 2025
 Se recunoaște deci rolul important al măsurilor de
prevenție și a antrenamentului fizic
 De aceea în prevenție se pune accent deosebit pe
recuperarea cardiovasculară
 Modalitățile de recuperare cardiovasculară depind
de
 Patologia cardiovasculară
 Număr de pacienți care necesită să fie recuperați
 Adresabilitatea pacienților
 Considerente economice (costurile recuperării
intraspitalicești pe ambulatorii)
 Disponibilitatea centrelor de recuperare (puține în
România)
 În Spitalul de recuperare boli cardiovasculare Covasna,
în afară de
 Tratamentul medicamentos propriu-zis necesar fiecărui pacient în
funcție de patologia prezentă
Toți pacienții sunt supuși
 Unor programe de recuperare “clasice” rezidențiale care cuprind:
 Anternament fizic supravegheat
 Psihoterapie
 Consiliere pentru schimbarea stilului de viață
 Dietoterapie
 Unor tipuri speciale de recuperare specifice acestui spital
 Climatoterapie
 Aeroterapie
 Băi CO2
 mofete
 În mofeta generală naturală – singurul factor terapeutic este
gazul mofetarian, care are următoarea compoziție:
 Bioxid de carbon 80-99 vol %
 Hidrogen sulfurat
 Aeroioni negativi și pozitivi (2000-15 000 ioni/cm3)
 Radon (radioactivitate <0,3 uCi/l cu acțiune farmacologică sigură fără
a exista pericol cancerigen
 Aplicarea terapiei se face în încăperi special amenajate care
au forma unui “circ roman”
 Bolnavii sunt plasați pe o anumită treaptă în funcție de
nivelul gazului. La nivelul picioarelor concentrația CO2 este
de 85-98 vol %, iar la nivelul nasului 1,5-3% CO2
 Prin tradiție nivelul gazului este stabilit cu chibritul, locul
unde se stinge flacăra este considerat drept locul până la
care urcă nivelul de CO2
Microclimatul mofetelor amenajate (Covasna)

Apropiat de microclimatul de interior:

-Temperatura 12-22 grade C
-Umiditatea relativa 50-80%
-Variabile cu sezonul, sistemul de incalzire

Deosebiri :
-Concentratie CO2 80-99%
-Radioactivitate medie 0.3µCi/l
-Ionizare intre 2000-15000 de ioni pe centimetru cub
 Nu există decât puține studii în literatura de specialitate care să
abordeze rolul mofetelor în recuperarea bolnavilor cu boli
cardiovasculare
 În studiul nostru, majoritatea pacienților care au urmat terapie cu
mofete au fost
 Supraponderali
 Hipertensivi
 Dislipidemici
 Am constatat că semnificativ mai puțini bolnavi cu infarct
miocardic vechi, respectiv fibrilație atrială au fost supuși
procedurilor de recuperare cu mofete
 În rest nu au existat diferențe semnificativ statistice între cele
două grupuri de bolnavi din punct de vedere al prevenției bolilor
cardiovasculare și nici a factorilor de risc cardiovasculari
 Ca excepție, au existat diferențe între grupul tratat cu mofete față
de cel fără mofete, referitor la valorile colesterolului total și LDL-
colesterolului care au avut valori semnificativ mai mici în grupul
supus terapiei cu mofete
 Terapia cu CO2, mai ales sub formă de mofete naturale
are numeroase efecte
 Produce vasodilatație cutanată prin acțiune directă la nivelul
metaarteriolelor de la acest nivel
 Ajuns în organism pe cale inhalatorie, ameliorează fluxul sanguin
cerebral dar și pe cel al mușchilor scheletici
 Influențează de asemenea nivelul catecolaminelor urinare și al
reninei plasmatice atât pe termen scurt cât și pe termen lung
 Contribuie la scăderea rezistenței periferice și a tensiunii arteriale
 Toate aceste acțiuni au importante repercusiuni asupra
hemodinamicii cordului:
 Scăderea perioadei de preejecție
 Creșterea perioadei de ejecție
 Crește debitul-bătaie
 Crește perfuzia coronariană
 Conform datelor din literatura de specialitate,
afecțiunile circulatorii periferice sunt cele mai
favorizate din punct de vedere al rezultatelor obținute,
atât cele arteriale cât și cele venoase
 Indicele de claudicație se ameliorează semnificativ
 Perimetrul de mers a crescut
 Având un impact psihic benefic considerabil
 În studiul nostru 6,1% din bolnavii care au prezentat
arteriopatii au fost supuși procedurilor de recuperare
cu mofete
 Brassai și colab. au demonstrat o ameliorare a
indexului de claudicație, a valorilor oscilometriei, a
circulației colaterale în membrele afectate de ischemia
periferică prin terapia cu mofete
 Concluzie

 Terapia cu mofete, în combinație cu alte proceduri

“clasice” poate juca un rol important în recuperarea
bolnavilor cardiovasculari