Ministerul Educaţiei şi Cercetării al Republicii Moldova

IP Colegiul „Vasile Lupu” din Orhei

Catedra Matematică și Științe

SUPORT DE CURS

G.07.O.004 TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI

ÎN DOMENIUL ASISTENȚEI SOCIALE

Specialitatea: 92310 Asistența socială

Calificarea: Lucrător social

1
CUPRINS

CALCUL TABELAR CU MICROSOFT OFFICE EXCEL----------------------------------------4

1. Crearea documentelor de tip calcul tabelar ---------------------------------------------------------5

1.1. Generalităţi Lansarea şi închiderea aplicaţiilor de calcul tabelar ----------------------------------- 6
1.2. Interfaţa aplicaţiilor de tip calcul tabelar --------------------------------------------------------------- 8
1.3. Structura foii de calcul ------------------------------------------------------------------------------------ 8
1.4. Modalităţi de denumire a celulelor ---------------------------------------------------------------------- 9
1.5. Adăugarea, ştergerea rândurilor şi coloanelor -------------------------------------------------------- 10
1.6. Introducerea informaţiei textuale, numerice şi a formulelor în celulă -----------------------------11
1.7. Operaţii cu informaţia din cellule ---------------------------------------------------------------------- 14
1.8. Operaţii cu documentele de tip calcul tabular -------------------------------------------------------- 14

2. Formatarea foilor de calcul ------------------------------------------------------------------------------ 15

2.1. Formatarea celulelor. Operaţii asupra rândurilor, coloanelor şi foilor de calcul ------------------15
2.2. Stiluri de formatare --------------------------------------------------------------------------------------- 20
2.3. Protejarea celulelor din foile de calcul şi protejarea registrului ------------------------------------- 24
2.4. Copierea formatului unei celule ------------------------------------------------------------------------- 29

3. Formule şi funcţii ------------------------------------------------------------------------------------------ 30

3.1. Formule. Operatori şi operanzi -------------------------------------------------------------------------- 30
3.2. Modalităţi de introducere a formulelor ----------------------------------------------------------------- 30
3.3. Funcţii. Utilizarea funcţiilor predefinite --------------------------------------------------------------- 31

4. Liste şi baze de date --------------------------------------------------------------------------------------- 40

4.1. Liste. Noţiuni de antet, înregistrare --------------------------------------------------------------------- 40
4.2. Crearea listelor -------------------------------------------------------------------------------------------- 40
4.3. Introducerea datelor în listă ------------------------------------------------------------------------------ 40
4.4. Baze de date ------------------------------------------------------------------------------------------------ 41

5. Inserarea diagramelor în documentele de calcul tabelar ------------------------------------------ 49

5.1. Diagrama - modalitate de prezentare comparativă a informaţiei ----------------------------------- 49
5.2. Elementele diagramei. Tipurile de diagrame ---------------------------------------------------------- 49
5.3. Crearea şi înserarea diferitor tipuri de diagrame ------------------------------------------------------ 51
5.4. Modificarea diagramelor --------------------------------------------------------------------------------- 52

6. Imprimarea documentelor de calcul tabelar --------------------------------------------------------- 58

6.1. Pregătirea documentului tabelar pentru imprimare -------------------------------------------------- 58
6.2. Modalităţi de imprimare a documentelor de calcul tabelar ------------------------------------------ 66

7. Realizarea unor aplicaţii practice --------------------------------------------------------------------- 68

7.1. Propunere temă practică – Situaţie tabelară şi graficul asociat ------------------------------------- 68
7.2. Propunere temă practică – Tabel de buget cu grafice de structură --------------------------------- 69

2
 CALCUL TABELAR CU MICROSOFT OFFICE EXCEL

Obiectivele acestui modul sunt:

 Aplicarea operaţiilor elementare şi a conceptelor de bază ale aplicaţiei Microsoft Excel
 Proiectarea şi crearea documentelor
 Deschiderea, salvarea şi închiderea unui document
 Utilizarea opţiunilor de gestionare a datelor
 Introducerea şi modificarea informaţiilor
 Selectarea unei celule sau a unui grup de celule adiacente sau neadiacente, a rândurilor,
coloanelor şi a foilor de calcul
 Completarea automată a listelor şi a seriilor de date (AutoFill)
 Inserarea şi ştergerea celulelor, a rândurilor, coloanelor, foilor de calcul
 Modificarea dimensiunilor rândurilor şi coloanelor
 Redenumirea foilor de calcul
 Utilizarea opţiunilor de formatare
 Formatarea celulelor şi a informaţiilor conţinute (tipul informaţiei, alinierea, fontul,
chenarele, culorile de umplere)
 Crearea, modificarea şi aplicarea stilurilor de formatare a celulelor
 Aplicarea stilurilor de tabel
 Ascunderea rândurilor, coloanelor şi a foilor de calcul
 Protejarea celulelor din foile de calcul şi protejarea registrului
 Formatarea celulelor în funcţie de una sau mai multe condiţii (Formatarea
condiţionată)
 Copierea şi mutarea informaţiilor conţinute în celule şi a foilor de calcul
 Utilizarea opţiunilor de lipire specială
 Căutarea şi înlocuirea conţinutului celulelor
 Utilizarea formulelor şi a funcţiilor
 Modalităţi de introducere a unei formule într-o celulă
 Utilizarea unor funcţii de tip matematic, statistic, logic şi de dată calendaristică
 Folosirea referinţei relative, absolute şi mixte a unei celule în formule şi funcţii
 Aplicarea unor prelucrări specifice bazelor de date în tabelele Excel
(Excel Table)
 Definirea unei liste ca tabel (Excel Tabel)
 Ordonarea liniilor unui tabel în funcţie de valorile sau culorile uneia sau mai multor
coloane (Sortarea)
 Afişarea dintr-un tabel doar a acelor înregistrări ce se supun unuia sau mai multor
criterii (Filtrarea)
 Aplicarea de calcule rezumative pe grupuri în cadrul unui tabel (Subtotal)
 Utilizarea unor tehnici şi procedee de realizare a diagramelor
 Reprezentarea grafică a unor informaţii din document
 Modificarea şi formatarea unei diagrame
 Utilizarea opţiunilor de vizualizare a documentului
 Aplicarea opţiunilor de formatare a documentului
 Aplicarea şi personalizarea temelor de document
 Stabilirea orientării, marginilor, dimensiunii, chenarului, fondului cromatic, antetului,
subsolului paginilor foii de calcul
 Stabilirea zonelor de imprimare

3
 Tipărirea unui document
 Utilizarea opţiunilor privind imprimarea

4
 1. Crearea documentelor de tip calcul tabelar

1.1. Lansarea şi închiderea aplicaţiilor de calcul tabelar

Microsoft Excel este cel de-al doilea program pe scara popularităţii din suita de programe
Microsoft Office. Acesta face parte din gama aplicaţiilor de calcul tabelar, permiţând efectuarea
prelucrărilor de date organizate sub formă de tabele în foi de calcul electronice. Excel oferă facilităţi de
calcul, utilizând formule simple sau complexe, schimburi de informaţii între aplicaţii de acelaşi tip sau
de tipuri diferite, reprezentări grafice, etc..
Aplicaţiile de calcul tabelar, printre care şi Microsoft Excel, servesc la organizarea şi procesarea
informaţiilor, în special a acelora de tip numeric. Un registru Excel poate avea o multitudine de
utilităţi, de la simple calcule aritmetice până la evidenţe de tip contabil şi financiar. Printre avantajele
utilizării unei astfel de aplicaţii se pot menţiona:
 Raportările şi situaţiile de tip economic dintr-o organizaţie se elaborează, de regulă, periodic
(zilnic, săptămânal, lunar, trimestrial, anual), pe aceeaşi structură, doar că de fiecare dată cu
alte valori. Din acest motiv, este suficient să se definească o singură dată structura foii de
calcul (antetele de rând şi de coloană, formulele de calcul, etc.), urmând ca apoi raportările să
fie completate periodic cu datele curente;
 Datele utilizate în foile de calcul pot fi reprezentate grafic, astfel încât să poată fi prezentate
într-o formă sugestivă şi sintetică;
 Un registru Excel poate servi la crearea unor tabele complexe şi de mari dimensiuni.

Etapele pentru proiectarea şi crearea unui document nou de calcul tabelar sunt:
1. Definirea obiectivelor registrului şi ale foilor de calcul (situaţia stocurilor, un stat de plată,
evidenţa veniturilor şi a cheltuielilor, etc.);
2. Definirea cerinţelor foilor de calcul - stabilirea datelor de intrare, a calculelor ce se vor
efectua asupra acestora şi a formei în care vor fi furnizate rezultatele;
3. Construirea structurii foilor de calcul - antetele coloanelor şi ale liniilor, stabilirea celulelor
cu date de intrare, a celor cu expresii de calcul, în conformitate cu cerinţele foii de calcul;
această etapă implică şi stocarea documentului pe un suport electronic;
4. Exploatarea foilor de calcul - introducerea datelor şi prelucrarea lor prin calculare,
formatare, reprezentare grafică, astfel încât rezultatele să fie furnizate în forma dorită.

Crearea şi procesarea unui registru Microsoft Excel presupune cunoaşterea celor mai uzuale
caracteristici şi operaţii specifice aplicaţiilor de calcul tabelar (introducerea şi modificarea
informaţiilor, formatarea numerică, crearea expresiilor de calcul, utilizarea diverselor categorii de
funcţii, operarea cu tabele tip baze de date, reprezentarea grafică a datelor, etc.).

Lansarea în execuţie se realizează astfel: Pornire → Toate programele → Microsoft Office →

Microsoft Office Excel 2007 (Start → All Programs → Microsoft Office → Microsoft Office Excel).

După lansarea în execuţie a programului, pe ecran apare fereastra Excel, prezentată în figura
următoare.

5
 Lucrarea creată în Excel se numeşte Registru (Book; Workbook). Fiecare registru conţine un
anumit număr de foi de calcul ( Sheet; Worksheet).

1.2. Interfaţa aplicaţiilor de tip calcul tabelar

Interfaţa Excel conţine elemente cunoscute din alte aplicaţii Microsoft Office, ca:
 Bara de titlu, ce conţine numele registrului curent şi numele aplicaţiei;
 Butonul Office (Office Button), situat în colţul stânga sus al ferestrei aplicaţiei, permite
accesul la comenzi de bază de tipul: deschidere fişier nou sau existent, salvare, imprimare,
închidere, dar şi la opţiunile de lucru ale aplicaţiei, din butonul Opţiuni Excel (Excel
Options);

Particularizare bară de instrumente Acces

 Bara instrumente acces rapid (Quick Access Toolbar), cu butoanele de comandă Salvar
(Save), Anulare (Undo) şi Refacer (Redo). Această bară poate fi personalizată eprin
e
adăugarea sau eliminarea de butoane prin acţionarea butonului de comandă Particularizar
bară de instrumente Acces rapid e la capătul ei;
(Customize Quick Access Toolbar) situat

6
 Panglica (Ribbon), proiectată pentru accesarea rapidă şi intuitivă a comenzilor, prin
acţionarea butoanelor de comandă. Butoanele sunt organizate în grupuri de comenzi înrudite,
fiecare grup purtând un nume, afişat dedesubtul butoanelor, iar grupurile, la rândul lor, sunt
reunite, pe criterii logice, în file (taburi). Fiecare tab (filă) corespunde unui tip de activitate,
cum ar fi: inserări, opţiuni de vizualizare, dispunere în pagină, etc. Grupurile specifice unei
anumite activităţi se afişează la clic pe tabul corespunzător. Din motive de ergonomie, unele
taburi sunt afişate doar atunci când sunt necesare, cum ar fi tabul Instrumente diagramă
(Chart Tools), care apare doar atunci când este selectată o diagramă. Panglica poate fi
minimizată temporar şi reafişată prin bifarea/debifarea opţiunii Minimizare panglică
(Minimize the Ribbon), accesibilă din butonul
rapi ( Customize Quick Access Toolbar ) sau la clic dreapta în zona panglicii. Altfel: dublu
d pe un tab sau combinaţia de taste Ctr + F1;
clic
l

 Bara de stare, ce afişează informaţii privind starea de lucru din fereastră şi deţine, printre
altele, instrumente pentru schimbarea modului de vizualizare şi a dimensiunii de vizualizare;
 Barele de defilare (Scrollbars) pe orizontală şi verticală.
Elementele de interfaţă specifice aplicaţiei Microsoft Excel sunt:
 Zona de lucru, constituită din foaia de calcul curentă. Aceasta este împărţită în coloane
(columns) şi linii sau rânduri (rows). Coloanele, în număr de 16.384, sunt numite, în ordine
alfabetică, de la A la XFD, iar rândurile sunt identificate prin numere, în ordine crescătoare,
de la 1 la 1.048.576. Intersecţia dintre un rând şi o coloană se numeşte celulă (cell). Fiecare
celulă are o adresă formată din literele coloanei urmate de numărul rândului la intersecţia
cărora se află (exemple: C15; BF183)
 Bara de formule (Formula Bar), situată deasupra zonei de lucru, este împărţită în două zone,
şi anume:
o Caseta Nume (Name Box), situată în partea stângă, afişează adresa celulei curente şi
permite deplasarea rapidă la o anumită celulă a cărei adresă sau nume se tastează în casetă
o Bara de formule (Formula Bar), situată în partea dreaptă, permite afişarea şi editarea
conţinutului celulei curente
Afişarea sau ascunderea Barei de formule (Formula Bar) şi a Casetei Nume (Name Box) se
realizează astfel: Buton Office → Opţiuni Excel → Complex → rubrica Afişare (Office Button
→ Excel Options → Advanced → rubrica Display), prin bifarea sau debifarea opţiunii Afişare
bară formule (Show Formula Bar) sau tabul Vizualizare → grupul Afişare/Ascundere → Bară
de formule (tabul View → grupul Show/Hide → Formula Bar). Zonele Bara de formule şi
Caseta Nume pot fi redimensionate pe înălţime şi lăţime prin glisare.
 Lista cu indicatoarele foilor de calcul, situată în stânga barei de defilare pe orizontală şi
butoanele pentru deplasarea între acestea:
| - vizualizarea începutului listei;
 - deplasarea listei spre început cu o foaie;
 - deplasarea listei spre sfârşit cu o foaie;
| - vizualizarea sfârşitului listei.
7
 1.3. Structura foii de calcul
Fiecare foaie electronică de calcul are un nume implicit „Foaie” („Sheet”) urmat de un număr
(Foaie1, Foaie2) (Sheet1, Sheet2). O celulă dintr-o foaie de calcul va fi referită în formulele de calcul
prin nume foaie!referinţă celulă, (exemplu: Foaie1!A1sau Sheet1!A1) dacă referirea se realizează în
altă foaie de calcul decât cea curentă. Dacă referirea se realizează în foaia de calcul curentă celula va fi
referită doar prin referinţa sa (exemplu: A1).
Într-o sesiune de lucru în Excel se poate crea un nou registru, pornind de la şablonul de registru
gol, prin succesiunea de comenzi:
Buton Office → Nou → din lista Şabloane se alege Necompletat şi recent → din panoul
central al casetei de dialog se selectează Registru de lucru necompletat → Creare
(Office Button → New → din lista Templates se alege Blank and recent → din panoul
central al casetei de dialog se selectează Blank Workbook → Create)

Observaţie: Deschiderea unui nou registru gol se poate face mai rapid din butonul de comandă No
(Ne )al barei de acces rapid (pentru a-l poziţiona acolo de utilizează u
butonul
Particularizare
w bară de instrumente Acces (Customize Quick Access Toolbar).
rapid
Salvarea fişierelor Excel se realizează din Buton Office → Salvare (Office Button → Save) sau
din butonul Salvare (Save)de pe bara de acces rapid. În cadrul acestei operaţii se stabilesc
următoarele opţiuni: numele fişierului, în caseta Nume fişier (File Name); locaţia (folderul de stocare),
prin selectarea acestuia din lista Salvare în (Save in); şi tipul fişierului, din lista Salvare cu tipul (Save
as type). Documentele create cu Excel sunt implicit de tipul Registru de lucru Excel (Excel Workbook)
cu extensia .xlsx.

Observaţie: pentru a schimba tipul implicit de fişier în care se face salvarea, se va alege un alt tip
urmând calea:
Buton Office → Opţiuni Excel → Salvare → caseta Se salvează în următorul format
(Office Button → Excel Options → Save → caseta Save files in this format).

8
 Registrul poate fi protejat prin Parolă pentru deschidere (Password to open) şi/sau Parolă
pentru modificare (Password to modify), sau se poate recomanda accesul doar pentru citire, fără
parolă Acces recomandat doar în citire (Read-only recommended). Aceste setări se realizează din
Buton Office → Salvare ca → Instrumente → Opţiuni generale (Office Button → Save As → Tool
→ General Options). s

Excel-ul permite stabilirea unor opţiuni suplimentare pentru salvare, şi anume

 Realizarea unei copii de rezervă la fiecare salvare. Se bifează opţiunea Se creează
întotdeauna copie de rezervă (Always create backup) din caseta de dialog menţionată anterior.
 Salvarea pentru recuperarea automată din Buton Office → Opţiuni Excel → Salvare → se
bifează opţiunea Salvare informaţii de recuperare automată la fiecare (Office Button →
Excel Options → Save → se bifează opţiunea Save AutoRecover information every) şi se
stabileşte perioada de timp după care va face automat salvarea.
Schimbarea opţiunilor de salvare ale fişierului curent se realizează din Buton Office → Salvare
ca (Office Button → Save As).
Închiderea registrului curent se realizează din Buton Office → Închidere (Office Button →
Close) sau din butonul Închidere fereastră (Close Window) al registrului. Părăsirea aplicaţiei
presupune închiderea automată a tuturor registrelor deschise şi se realizează prin Buton Office →
Ieşire din Excel (Office Button → Exit Excel)sau din butonul Închidere (Close) de pe bara de titlu a
aplicaţiei.

1.4. Modalităţi de selectare, denumire a celulelor

Pentru multe acţiuni ce se efectuează în Microsoft Excel, trebuie să se selecteze în prealabil una
sau mai multe celule. Există mai multe modalităţi de selectare a celulelor:
 Selectarea unei celule – alegerea celulei ca celulă activă prin clic în celulă;
 Selectarea unui bloc de celule (zona compactă de celule adiacente), se poate face în două
moduri:
- clic pe una din celulele din colţul zonei → glisarea mausului până în colţul diagonal opus;

9
- clic pe una din celulele din colţul zonei → cu tasta apăsată clic pe colţul diagonal opus.
Shif
t

10
 Adresa unui bloc de celule (zonă compactă de celule adiacente) se exprimă ca adresa primei
celule din grup (colţul stânga sus), urmata de semnul „:” şi apoi de adresa ultimei celule a blocului
(colţul dreapta jos).
Exemplu:

B2:D9

 Selectarea unor celule/blocuri neadiacente – se selectează prima celulă/primul bloc → cu

tasta Ctrl apăsată se selectează pe rând celelalte celule/blocuri;
 Selectarea tuturor celulelor din foaia curentă – clic pe butonul de Selectare totală (aflat la
intersecţia antetelor de rând şi de coloană);
 Selectarea celulelor unui rând – clic pe numărul rândului;
 Selectarea celulelor unor rânduri, dacă rândurile:
 sunt adiacente - clic pe numărul primului rând şi se glisează până pe numărul ultimului
rând dorit;
 nu sunt adiacente - clic pe numărul primului rând şi, ţinând tasta
Ctrl apăsată, clic pe
numerele celorlalte rânduri sau se glisează peste rândurile
respective;
 Selectarea celulelor unei coloane - clic pe numele coloanei;
 Selectarea celulelor unor coloane, dacă coloanele:
 sunt adiacente - clic pe numele primei coloane şi se glisează până la numele ultimei
coloane dorite;
 nu sunt adiacente - clic pe numele unei coloane şi, ţinând tasta Ctrl apăsată,
clic pe numele celorlalte coloane sau se glisează peste coloanele respective.

1.5. Introducerea informaţiei textuale, numerice şi a formulelor în celulă

 Introducerea informaţiilor se realizează astfel: se selectează celula cu clic pe ea şi se tastează
conţinutul. Acesta apare atât în celulă cât şi în bara de formule. Terminarea introducerii se face
prin confirmarea informaţiilor introduse:
 Tast Ente – celulă activă devine celula de mai jos;
a r
 Clic pe butonul  de pe bara de formule – celulă activă rămâne tot celula curentă;
 Tast
Tab – celulă activă devine celula din dreapta.
a
sau prin renunţarea la introducerea acestor informaţii:
 Tasta - celulă activă rămâne tot celula curentă;
Esc
 Informaţiile în Excel sunt clasificate în două tipuri:
11
  Informaţii
Pornire → grupulnumerice
Celule → care cuprind(tabul
numere
Home întregi,
→ grupulnumere
Cellszecimale, numere
→ Insert)sau procentuale,
clic dreapta pe
numere
selecţie însoţite(Insert).
→ Inserare de simboluri monetare, date calendaristice, momente de timp; implicit aceste
informaţii se aliniază la dreapta celulei.
 Inserare de coloane
 Informaţii text care conţin litere, numere şi alte simboluri; implicit aceste informaţii se
Se selectează câte o celulă din fiecare coloană ce va fi situată în dreapta noilor coloane goale, apoi
aliniază la stânga celulei.
tabul Pornire → grupul Celule → din lista butonului Inserare → Inserare coloane foaie (tabul
 Facilităţi
Home → grupulde introducere
Cells → din a datelor:
lista butonului Insert → Insert Sheet Columns);
 Completare automată (AutoComplete) – completează textul în curs de editare din celula
altfel:
curentă cu un text existent mai sus pe aceeaşi coloană şi care începe cu literele deja tastate.
Se selectează
Se poatecuaccepta
clic pe completarea
numele lor coloanele
automatăcecuvor fi situate
Enter, la dreapta
sau se noilor coloane
poate continua editareagoale, apoiîn
în cazul
tabul Pornire → grupul Celule → Opţiunea de Completare automată (AutoComplete) nu clic
care textul diferă de cel propus.Inserare (tabul Home → grupul Cells Insert) sau este
dreapta pe selecţie → Inserare (Insert).
case-sensitive (nu se ţine cont de starea de majusculă sau minusculă a literei). Activarea sau
dezactivarea ei se realizează astfel: Buton Office → Opţiuni Excel → Complex → rubrica
 Inserare de celule
Opţiuni de editare → Activare completare automată în celule (Office Button → Excel
Option celulele
Se selectează → Advanced → rubrica
ce se află Editing
pe poziţia undeoptions → celulele
se doresc Enable AutoComplete
goale, noi, apoifortabul
cell Pornire
values). →
grupul s Celule → butonului–Inserare
din lista(AutoFill) →oInserare celulepentru
(tabul automatizarea
Home → grupul Cells →
 Umplere automată reprezintă caracteristică introducerii
din lista
datelor. AcesteInser
butonului → Insert Cells
date constituie (sauserii
liste sau clic dreapta pe selecţie → Inserare (Insert));
de informaţii.
t
Apare o casetă de dialog din care se alege acţiunea dorită a se efectua cu celulele selectate după
introducerea celor noi, sau se poate opta pentru introducerea unor rânduri sau coloane noi întregi în
zona selectată;
1.6. Adăugarea, ştergerea rândurilor şi coloanelor
Pe parcursul lucrului în foaia de calcul se poate opta ca între anumite date să se mai introducă
Translatează celulele
altele noi, fărăselectate
a le pierde pe cele deja introduse. În acest caz seInserează
către dreapta pot introduce celule, rânduri, coloane
rânduri noi
sau foi electronice de calcul goale care ulterior se vor umple cu datele dorite.
 Inserare de rânduricelulele
Translatează Inserează coloane noi
selectare către în jos
Se selectează câte o celulă din fiecare rând ce va fi situat sub noile rânduri goale, apoi tabul
Pornire → grupul Celule → din lista butonului Inserare → Inserare rânduri foaie (tabul Home
→ grupul Cells → din lista butonului Inser → Insert Sheet Rows);
Observaţie: dacă după selectarea celulelort ce se găsesc pe poziţia unde vor fi inserate cele goale se dă
altfel: direct clic pe butonul Inserare (Insert) din grupul Celule (Cells) al tabului Pornire
(Home), atunci se va executa implicit acţiunea de translatare către dreapta a celulelor
Se selectează cu clic pe numerele lor rândurile ce vor fi situate sub noile rânduri goale, apoi tabul
înlocuite.
Inserare
 Inserarea foilor electronice de calcul
Se selectează o foaie de calcul, apoi tabul Pornire → grupul Celule → din lista butonului Inserar
→ Inserare Foaie (tabul Home → grupul Cells → din lista butonului Inser → Insert Sheet). e Noua
foaie de calcul se va poziţiona înaintea celei de pe care s-a dat comanda. t Pentru a insera o foaie
nouă la sfârşitul registrului, se dă clic pe butonul Inserare foaie de lucru (Insert Worksheet),
poziţionat la capătul din dreapta al listei cu indicatorii numelor foilor de calcul.

Observaţie: pentru a insera simultan mai multe foi de calcul, se selectează în prealabil atâtea foi câte
se doresc a fi inserate, apoi tabul Pornire → grupul Celule → din lista butonului
12
 Inserare → Inserare Foaie (tabul Home → grupul Cells → din lista butonului Inser →
Insert Sheet). t
Datele din foaia electronică de calcul se pot şterge astfel:
 Ştergerea conţinutului celulelor
- Se selectează celulele → se apasă tasta Delete; această opţiune şterge doar conţinutul celulei,
nu şi alte componente ale acesteia (formatări, comentarii);

Golire totală (Clear all) - elimină toate componentele celulei

Golire formate (Clear Formats) - elimină formatările şi păstrează
conţinutul
Golire cuprins (Clear Contents) - elimină doar conţinutul
Golire comentarii (Clear Comments) - elimină doar comentariile

13
 Eliminarea celulelor, rândurilor, coloanelor se realizează astfel:
- Se selectează celulele de şters sau aflate pe rândurile/ coloanele ce urmează a fi şterse → tabul
Pornire → grupul Celule → din lista butonului Ştergere → Ştergere celule (tabul Home →
grupul Cells → din lista butonului Delete → Delete Cells)
-
Translatarea celulelor din
dreapta celor şterse către stânga
Ştergerea întregului rând

Translatarea celulelor de sub

cele şterse către în sus Ştergerea întregii coloane

- Se alege din fereastră una dintre variantele ilustrate în imagine;

Ştergere (Delete) din grupul
Observaţie: dacă după selectarea celulelor se dă direct clic pe butonul
Celule (Cells) al tabului Pornire (Home), atunci se va executa implicit acţiunea de
translatare către în sus a celulelor aflate sub cele şterse.

Altfel:
Pentru ştergerea rândurilor şi a coloanelor se selectează celule de pe rândurile / coloanele ce
urmează a fi şterse → tabul Pornire → grupul Celule → din lista butonul Delete → Ştergere
rânduri foaie sau Ştergere coloane foaie (tabul Home → grupul Cells → din lista butonului
Delete → Delete Sheet Rows sau Delete Sheet Columns).

 Ştergerea foilor de calcul (Ruperea)

- Se selectează indicatorii foilor → tabul Pornire → grupul Celule → din lista butonului Delete
→ Ştergere foaie (tabul Home → grupul Cells → din lista butonului Delete → Delete Sheet);
altfel: clic dreapta pe indicatorul cu numele foii de calcul de şters → Ştergere (Delete). Foile
şterse dispar definitiv din registru şi nu se mai pot reface.

14
 1.7. Operaţii cu informaţia din cellule
În cazul în care dimensiunea coloanelor ce conţin valori numerice este prea mică, în celulele
respective se afişează eroarea ####.

 Redimensionarea rândurilor/coloanelor se face indiferent de tipul informaţiilor conţinute,

astfel:
 Manual – se poziţionează mausul pe chenarul din dreapta numelui coloanei sau de sub
numărul rândului şi se glisează până la dimensiunea dorită.
 Automat – se selectează celule din rândul/rândurile sau coloana/coloanele respective → tabul
Pornire → grupul Celule → butonul Forma (tabul Home → grupul Cell → butonul Format)
şi se alege una dintre variantele: t
 Pentru rând:
o Înălţime rând (Row Height) - se stabileşte o dimensiune precisă a rândului/ rândurilor
o Potrivire automată înălţime rânduri (AutoFit Row Height) - adaptează înălţimea rândului
la cea mai înaltă informaţie conţinută;
 Pentru coloană :
o Lăţime coloană (Column Width) - se stabileşte o dimensiune precisă a coloanei/ coloanelor
o Potrivire automată lăţime coloane (AutoFit Column Width) - adaptează lăţimea coloanei la
cea mai lată informaţie conţinută.
1.8. Operaţii cu documentele de tip calcul tabular
1. Clic dreapta pe numele foii de calcul al cărei nume trebuie modificat.
2. Din meniul contextual se alege comanda Redenumire (Rename) şi se tastează noul nume.
O altă modalitate : se selectează foaia de calcul de redenumit → tabul Pornire → grupul Celule
→ butonul Forma → Redenumire foaie (tabul Home → grupul Cell → butonul Format → Rename
Sheet) şi se ttastează noul nume.

Aplicații practice
1. Deschide aplicaţia Microsoft Excel
2. Proiectează şi crează un document nou de calcul tabelar
3. Salvează un document creat cu Microsoft Excel
4. Închide aplicaţia Microsoft Excel
5. Realizează selectarea celulelor
6. Introdu şi modifică informaţiile
7. Inserează şi şterge celulele, rândurile, coloanele, foile de calcul
8. Redimensionează rândurile şi coloanele
9. Redenumește foile de calcul

15
2. Formatarea foilor de calcul
Pentru ca datele dintr-o foaie de calcul să poată fi interpretate mai uşor este indicat ca după
introducerea lor să fie formatate, adică să li se schimbe aspectul (culoare, dimensiune, etc.).
2.1. Formatarea celulelor
Formatarea se realizează astfel:

1. Se selectează elementele (celule, rânduri, coloane) în care există date al căror aspect se va
schimba.
2. Se alege tabul Pornire → grupul Celule → butonul Forma → Formatare celule (tabul
Home → grupul Cells → butonul Forma → Format tCells) – pentru formatarea celulelor;
t → Formatare celule (Format Cells)
altfel: clic dreapta pe celulele selectate
Apare caseta de dialog Formatare celule (Format Cells). Aceasta conţine mai multe taburi:

Tabul Număr (Number) – permite alegerea modului de reprezentare a diferitelor tipuri de date
din celule, conform categoriei alese din lista Categorie (Category). Dintre categoriile cel mai des
utilizate amintim:

 General (General) – anulează formatarea existentă pentru valori numerice.

 Număr (Number) – permite:
 Stabilire număr de zecimale – Număr zecimale (Decimal places);
 Afişare numere utilizând separator mii – Utilizarea separator mii (Use 1000 Separator);
 Afişarea numere negative – Numere negative (Negative Numbers).

16
 Procentaj (Percentage) – permite:
 Transformarea valorii numerice existentă în celulă într-o valoare procentuală prin
înmulţirea valorii iniţiale cu 100 şi adăugarea simbolului „%”;
 Stabilire număr de zecimale (Decimal places).
 Simbol monetar (Currency) – afişează valorile numerice însoţite de simbolul monetar şi
permite:
 Alegerea simbolul monetar din lista Simbol (Symbol). Simbolul implicit este cel ales
pentru opţiunile regionale
 Stabilire număr de zecimale (Decimal places);
 Forma de afişare a numerelor negative (Negative Numbers).

 Dată (Date) – permite:

 Selectarea diferitelor formate de afişare pentru data calendaristică din lista Tip (Type).
 Oră (Time) – permite:
 Selectarea diferitelor formate de afişare pentru momentul de timp din lista Tip (Type).
 O mare parte din opţiunile de formatare ale filei Număr (Number) a casetei de dialog
Formatare celule (Format Cells) sunt disponibile şi din tabul Pornire → grupul Număr
(tabul Home → grupul Number), şi anume:

17
  lista Format de număr (Number Format) – alegerea categoriei/ tipului informaţiei
 butonul Format număr contabil (Accounting Number Format) – alegerea unui simbol
monetar
 butonul Stil
(Procent Style) – formatarea ca procentaj, fără zecimale
procent
 butonul Separator mii
(Comma Style) – afişarea valorilor numerice cu separator de mie
şi cu două
zecimale
(Increase Decimal) – creşterea numărului de zecimale afişate
 butonul Mărire zecimală
(Decrease Decimal) – descreşterea numărului de zecimale
 butonul Micşorare zecimală
afişate

Tabul Aliniere (Alignment) – permite alinierea conţinutului celulei (pe orizontală şi verticală),
orientarea, încadrarea textului în celulă, unirea mai multor celule (îmbinare celule).

 Aliniere text (Text alignment) permite alinierea textului pe Orizontală (Horizontal) şi pe

Verticală (Vertical) în cadrul celulei.
 Indent permite modificarea indentării (retragerii faţă de marginea celulei) a conţinutului
celulei; fiecare unitate de indentare este echivalentul dimensiunii unui caracter
 Orientare (Orientation) permite înclinarea textului cu un unghi, sau scrierea pe verticală.
 Proprietatea Încadrare text (Wrap text) permite împărţirea automată a textului din celulă pe
mai multe rânduri în funcţie de lăţimea celulei.
 Proprietatea Potrivire prin reducere (Shrink to fit) permite redimensionarea textului din
celulă astfel încât să se încadreze pe un singur rând în lăţimea coloanei.
 Proprietatea Îmbinare celule (Merge Cells) permite unirea a două sau mai multe celule
alăturate selectate şi transformarea lor într-o singură celulă; celula astfel obţinută va avea
adresa primei celule din grupul selectat
O mare parte din opţiunile de formatare ale filei Aliniere (Alignment) a casetei de dialog
Formatare celule (Format Cells) sunt disponibile şi din tabul Pornire → grupul Aliniere (tabul
Home → grupul Alignment), şi anume:

18
19
 1. butoanele de tip Aliniere (Align… ) – diverse combinaţii de alinieri pe orizontală şi
verticală
 butonul Orientare (Orientation) – înclinarea sau scrierea pe verticală
 butoanele Mărire indent
(Increase Indent)şi Micşorare indent (Decrease Indent) –
creştere sau diminuarea retragerii conţinutului faţă de marginea celulei
 butonul Încadrare text
 butonul Îmbinare şi centrare
(Wrap Text) – împărţirea textului pe mai multe rânduri în interiorul celulei
(Merge and Center) – îmbinarea celulelor alăturate selectarea și centrarea pe orizontală a
conţinutului.

Tabul Font (Font) – permite precizarea formatarea fonturilor (caracterelor) după cum urmează:

 Lista Font (Font) – permite alegerea unui corp de literă.

 Lista Stil font (Font Style) permite alegerea stilului fontului:
 Obişnuit (Regular) – valoare implicită;
 Cursiv (Italic) – înclinat;
 Aldin (Bold) – îngroşat;
 Aldin Cursiv (Bold Italic) – îngroşat şi înclinat.
 Lista Dimensiune (Size) – permite schimbarea dimensiunii fontului.
 Lista Subliniere (Underline) – permite alegerea unui stil de subliniere.
 Lista Culoare (Color) – permite modificarea culorii textului.

20
  Tăiere text cu o linie (Stikethrough) – taie textul selectat cu o linie
 Exponent (Superscript) – formatare ca exponent
 Indice (Subscript) – formatare ca indice
O mare parte din opţiunile de formatare ale filei Font a casetei de dialog Formatare celule (Format
Cells) sunt disponibile şi din tabul Pornire → grupul Font (tabul Home → grupul Font), şi
anume:

 lista Font (Font) – alegerea corpului de literă

 lista Dimensiune font (Font Size) – dimensiunea caracterelor
Tabul Bordură (Border) – permite alegerea stilului, culorii şi poziţiei chenarelor celulelor selectate.
 Lista Stil (Style) – permite alegerea unui stil de linie.

 Lista Culoare (Color) – permite alegerea culorii liniei.

 Zona Setări prestabilite (Presets) – conţine opţiunile pentru chenar astfel:
 Fără (None) – elimină chenarele existente;
 Contur (Outline) – adaugă chenar exteriorului blocului de celule selectat;
 Interior (Inside) – adaugă chenar interiorului blocului de celule selectat

Configurarea chenarelor poate fi realizată şi din opţiunile butonului Bordur

(Borders) din tabul
Pornire → grupul Font (tabul Home → grupul Font). i

 butoanele Aldi (Bold), Cursiv

(Italic) – alegerea stilului caracterelor
n
 lista butonului Subliniere (Underline) – alegerea unui stil de subliniere
 lista butonului Culoare (Font Color) – alegerea culorii caracterelor
font
Tabul Umplere (Fill) – permite alegerea culorii de fundal pentru celulele selectate, astfel:
 Lista Culoare fundal (Background Color) – alegerea culorii de fundal
 Lista Culoare model (Pattern Color) – alegerea unei culori a liniilor de haşură
 Lista Stil model (Pattern Style) – alegerea unui stil de haşurare
Alegerea culorii de fundal pentru umplerea celulelor poate fi realizată şi cu ajutorul listei
butonului Culoare de umplere (Fill Color) din tabul Pornire → grupul Font (tabul Home →
21
grupul Font).

22
 2.2. Stiluri de formatare
Stilurile reprezintă un grup de formatări ce pot fi atribuite celulelor. Aplicaţia Microsoft Excel
deţine o gamă variată de stiluri predefinite ce pot fi aplicate celulelor, dar pot fi create şi stiluri noi sau
pot fi modificate cele existente. Implicit celulele sunt formatate cu stilul Normal.
Pentru operaţii cu stiluri de celulă:
Tabul Pornire → grupul Stiluri → butonul Stiluri de celule
(Tabul Home → grupul Styles →
butonul Cell Styles)
Aceasta ce conduce la afişarea unei liste cu stilurile disponibile în registrul curent. Fiecare dintre
acestea poartă un nume.

 Aplicarea unui stil se realizează astfel:

Se selectează celula/celulele cărora li se va aplica noul stil
În lista butonului Stiluri de celule (Cell Styles) se execută clic pe numele stilului de aplicat

 Crearea unui stil nou se realizează astfel:

1. Tabul Pornire → grupul Stiluri (tabul Home → grupul Styles) → se deschide lista butonului
Stiluri de celule (Cell Styles) → Stil de celulă nou (New Cell Style)

2. În caseta de dialog Stil (Style) se tastează, în caseta Nume stil (Style name), numele noului
stil
3. Se debifează, dacă este cazul, acele componente de formatare ale celulei care nu vor fi
incluse în noul stil
4. Se acţionează butonul Format..., ceea ce conduce la deschiderea casetei de dialog Formatare
celule (Format Cells)
5. Se stabilesc formatările dorit

23
6. →
OK OK

24
Observaţie: se poate crea un stil nou şi prin duplicarea unuia existent şi asocierea unui alt nume şi a
altor caracteristici de formatare pentru stilul duplicat. Pentru aceasta: în lista butonului
Stiluri de (Cell Styles) se acţionează clic dreapta pe stilul de duplicat → Dublare
celule
(Duplicate) → se introduce un nou nume în caseta Nume stil (Style name) şi se stabilesc
modificările în ce priveşte formatarea.
 Modificarea unui stil existent se realizează astfel:
1. Tabul Pornire → grupul Stiluri → se deschide lista butonului Stiluri de celule (tabul Home
→ grupul Styles → se deschide lista butonului Cell Styles)
2. Clic dreapta pe numele stilului care se doreşte modificat → Modificare
(Modify)
3. În caseta de dialog Stil (Style) se operează modificările necesare
Modificarea unui stil va duce la modificarea corespunzătoare a tuturor celulelor formatate cu
respectivul stil.
 Ştergerea unui stil se realizează astfel:
1. Tabul Pornire → grupul Stiluri → se deschide lista butonului Stiluri de celule (tabul Home
→ grupul Styles → se deschide lista butonului Cell Styles)
2. Clic dreapta pe numele stilului care se doreşte modificat → Ştergere (Delete)
Ştergerea unui stil va conduce la formatarea cu stilul implicit (Normal) a celulelor care îl
deţineau.
Stilul Normal nu poate fi şters.
 Eliminarea stilului celulelor se realizează prin formatarea respectivelor celule cu stilul Normal
sau prin ştergerea stilului.

2.2.A. Utilizarea stilurilor de tabel

Tabel reprezintă, în accepţiunea Excel, o regiune compactă de celule, completată sau nu cu
informaţii. Primul rând al tabelului poate reprezenta sau nu antetul acestuia, în sensul că celulele sale
conţin sau nu etichete cu numele coloanelor tabelului.
Un stil de tabel reprezintă o grupare de formatări de diverse tipuri ce se vor aplica celulelor,
liniilor şi coloanelor tabelului. Există o galerie de stiluri predefinite, ce pot fi aplicate pe tabele, dar pot
fi create şi propriile stiluri.

 Aplicarea unui stil se realizează astfel:

1. Se selectează tabelul (regiunea compactă de celule) căruia i se va aplica noul stil
2. Tabul Pornire → grupul Stiluri → butonul Formatare ca
(tabul Home → grupul Styles
→ butonul Format as Table) tabel
3. În lista butonului (Format as Table) se execută clic pe stilul de aplicat
Formatare ca
4. În caseta de dialogtabel
Formatare ca tabel (Format As Tabel), în zona Unde se găsesc datele
pentru tabel? (Where is the data for your table?) se verifică sau eventual se modifică adresa
tabelului şi se bifează opţiunea Tabelul meu are anteturi (My list has headers) dacă primul
rând al tabelului este antetul acestuia →OK

25
 Tabelul va fi formatat conform stilului ales, şi, în plus, se mai poate observa:
 În partea dreaptă a celulelor primului rând apar nişte elemente grafice (butoane de
filtrare – fac obiectul capitolului 4.7.2). Pentru a le elimina:
o Se renunţă la definirea de tip Tabel dar se păstrează formatarea cu clic oriunde în
tabel → tabul Proiectare → grupul Instrumente → Conversie la interval (tabul
Design → grupul Tools → Convert to Range)
o Clic oriunde în tabelul formatat → tabul Date → grupul Sortare şi filtrare → se
dezactivează cu clic pe el butonul
Filtr (tabul Data → grupul Sort and Filter
u Filte
→ se dezactivează cu clic pe el butonul
r
o Sau: tabul Pornire → grupul Editare → butonul → se
Sortare şi filtrare
dezactivează cu clic pe ea comanda Filtru (tabul Home → grupul Edititng →
butonul Sort & → se dezactivează cu clic pe ea comanda Filter)
Filter
 La clic oriunde în tabel, în panglica aplicaţiei (ribbon) se afişează instrumentele de lucru
cu tabelele – Instrumente tabel (Table Tools) şi este adăugat tabul Proiectare (Design).

 Modificarea opţiunilor de formatare ale stilurilor:

1. Clic oriunde în tabelul căruia i s-a asociat un stil de tabel
2. Tabul Proiectare → grupul Opţiuni stil tabel (Tabul Design → grupul Table Style Options),
cu următoarele opţiuni, ce funcţionează prin bifare/ debifare:

26
27
  Rând antet (Header Row) – prin afişează/ascunde rândul de antet al tabelului
 Rând total (Total Row) – creează un nou rând sub tabel care calculează şi afişează
sumele câmpurilor cu valori numerice
 Prima coloană (First Column) – formatare diferenţiată a primei coloane
 Ultima coloană (Last Column) – formatare diferenţiată a ultimei coloane
 Rânduri alternante (Banded Rows) – formatare diferenţiată între rândurile pare şi impare
 Coloane alternante (Banded Columns) – formatare diferenţiată între rândurile pare şi
impare
 Eliminarea stilului unui tabel se realizează astfel:
1. Clic oriunde în tabelul care are asociat un stil
2. Tabul Proiectare → se extinde grupul Stiluri tabel cu clic pe reperul Mai multe → Golire
(Tabul Design → se extinde grupul Table Styles cu clic pe reperul More → Clear).

2.2.B. Ascundere rânduri, coloane, foi de calcul

Un rând, coloană, sau foaie de calcul ascunsă, nu mai apare nici pe ecran, dar nici pe hârtie, dacă
se face tipărirea.
 Ascunderea rândurilor, coloanele se realizează astfel:
1. Se selectează rândul sau coloana respectivă
2. Tabul Pornire → grupul Celule → butonul Forma → Ascundere şi reafişare → Ascundere
rând sau Ascundere coloane (tabul Home →t grupul Cells → butonul Forma → Hide and
Unhide → Hide Rows sau Hide Columns) t
 Afişarea rândurilor, coloanele ascunse:
1. Se selectează rândurile sau coloanele învecinate celei ascunse (sau se selectează întreaga
foaie de calcul), apoi:
2. Tabul Pornire → grupul Celule → butonul Forma → Ascundere şi reafişare → Reafişare
t
rând sau Reafişare coloane (tabul Home → grupul Cells → butonul Forma
Unhide → Unhide Rows sau Unhide Columns) t
Dacă a fost ascunsă prima coloană sau primul rând, pentru afişare se selectează întreaga foaie de
calcul, apoi tabul Pornire → grupul Celule → butonul Forma → Ascundere şi reafişare →
Reafişare rând sau Reafişare coloane (tabul Home → grupult Cells → butonul Format
and Unhide → Unhide Rows sau Unhide Columns).
 Ascunderea foii de calcul se realizează din tabul Pornire → grupul Celule → butonul Ascundere
şi reafişare → Ascundere foaie (tabul Home → grupul Cells → butonul Hide and Unhide → Hide
Sheet).
 Afişarea foii de calcul se realizează din tabul Pornire → grupul Celule → butonul Ascundere şi
reafişare → Reafişare foaie (tabul Home → grupul Cells → butonul Hide and Unhide → Unhide
Sheet).

28
 2.3. Protejarea celulelor din foile de calcul şi protejarea registrului
Protejarea presupune prevenirea editării (modificării, ştergerii) unei foi de calcul, a unui registru
sau doar a anumitor celule dintr-o foaie de calcul. În cazul în care se doreşte protejarea anumitor celule
dintr-o foaie de calcul împotriva modificărilor neautorizate, acele celule vor trebui întâi blocate prin
formatarea cu opţiunea Blocate (Locked), şi abia apoi se va putea stabili protecţia foii de calcul,
eventual cu parolă.
Blocarea celulelor
Primul pas este acela de a formata ca Blocate (Locked) acele celulele din foaia de calcul care vor
fi protejate, şi a elimina această formatare pentru celelalte. Pentru aceasta:

2.3.A.01. Se selectează întreaga foaie de

calcul (Ctrl + A)
2.3.A.02. Tabul Pornire → grupul Celule (tabul Home
→ grupul Cells) → butonul Forma → se
dezactivează opţiunea Blocare t celulă (Lock
Cell) cu clic pe ea pentru a deproteja întregul
conţinut al foii de calcul
2.3.A.03. Se selectează în foaia de calcul
celulele ce vor fi protejate împotriva
modificărilor
2.3.A.04. Tabul Pornire → grupul Celule (tabul Home
→ grupul Cells) → Forma → Blocare
butonul t
celulă (Lock Cell)

Această opţiune poate fi accesată şi din caseta de dialog Formatare Celule → fila Protecţie
(Format Cells → fila Protection), prin bifarea/debifarea Blocate (Locked).
Fila Protecţie (Protection) a casetei de dialog Formatare celule (Format Cells) permite, de
asemenea ascunderea formulelor din celulele selectate (formulele nu vor mai fi afişate în bara de
formule la selectarea celulei şi nici în celulă la dublu clic pe aceasta), cu opţiunea Ascunse (Hidden).
Observaţie: Blocarea celulelor şi ascunderea formulelor nu au nici un efect atâta timp cât foaia de
calcul nu este protejată, de aceea următoarea etapă va fi aceea de protejare a foii.

29
 Protejarea unei foi de calcul
Pentru a activa protecţia foii de calcul:
Tabul Pornire → grupul Celule → butonul Forma → Protejare foaie (Tabul Home → grupul
Cells → butonul Forma → Protect Sheet) t
t

Opţiunea Protejarea foii şi a conţinutului

celulelor blocate (Protect worksheet and
contents of locked cells) trebuie să fie bifată,
pentru a asigura protecţia foii şi a celulelor
blocate anterior.
Foaia de calcul poate fi protejată pentru
selectare, formatare, inserare, ştergere coloane
şi linii, sortare, etc. Se poate, opţional, stabili şi
o parolă pentru deprotejarea foii.
Din lista Se permit tuturor utilizatorilor foii de
lucru (Allow all users of this worksheet to:) se
pot bifa operaţiile permise utilizatorilor atâta
timp cât foaia este protejată.

După stabilirea protecţiei, în funcţie de drepturile alocate utilizatorilor, celulele blocate nu mai
pot fi editate, sau, dacă s-a debifat Selectare celule blocate (Select locked cells), ele nu mai pot fi nici
măcar selectate.
Pentru a dezactiva protecţia aplicată foii de calcul: Tabul Pornire → grupul Celule → butonul
Forma → Deprotejare foaie (Tabul Home → grupul Cells → butonul Forma → Unprotect Sheet) şi,
dacă
t este solicitată, se introduce parola. t
Observaţie: operaţia de protejare/deprotejare a foii de calcul se mai poate face şi din tabul Revizuire
→ grupul Modificări → butonul Protejare foaie (tabul Review → grupul Changes →
butonul Protect Sheet, respectiv Unprotect ).
Sheet

Protejarea registrului de calcul

Protejarea registrului presupune protejarea structurii acestuia şi a ferestrelor. Pentru protejarea
registrului de calcul:
Tabul Revizuire → grupul Modificări → butonul Protejare registru de → Protejare
structură şi ferestre lucru
(Tabul Review → grupul Changes → butonul Protect Workbook → Protect Structure and
Windows)

30
 Opţional, se poate stabili şi o parolă pentru deprotejarea registrului.

Elementele de structură care pot fi protejate într-un registru de calcul sunt:

 Vizualizarea foilor de calcul ascunse
 Redenumirea foilor de calcul
 Mutarea, ştergerea, ascunderea foilor de calcul
 Inserarea de noi foi de calcul
 Mutarea sau copierea foilor de calcul într-un alt registru
 Înregistrarea de noi macrocomenzi
 Crearea sumarului pentru scenarii

Elementele ferestrelor ce pot fi protejate într-un registru de calcul sunt:

 Schimbarea dimensiunii sau a poziţiei ferestrelor
 Mutarea, redimensionarea sau închiderea ferestrelor
Ridicarea protecţiei registrului de calcul de face din tabul Revizuire → grupul Modificări →
butonul Protejare registru de lucru → se debifează opţiunea Protejare structură şi ferestre (tabul
Review → grupul Changes → butonul Protect → se debifează opţiunea Protect Structure
Workbook
and Windows). Dacă este nevoie, se introduce parola  O .
K

Aplicații practice
1. Formatează celulele şi informaţiile conţinute de acestea
2. Utilizează şi creează stilurile de celule şi de tabel
3. Ascunde rânduri, coloane şi foi de calcul
4. Protejează celulele foilor de calcul şi documentele

31
 2.4. Copierea informaţiilor
Dacă în unele celule sunt date care sunt necesare şi în alte celule, ele se pot copia sau muta.
După efectuarea operaţiei de copiere sau mutare, datele se plasează în celulele destinaţie,
diferenţa constând în faptul că la copiere ele rămân şi în celulele sursă, pe când la mutare, datele dispar
din celulele sursă.
 Copierea/mutarea datelor din celule se poate face prin una din metodele:

2.4.A. Se selectează celulele cu date (celulele sursă) → Clic pe marginea zonei selectate → se
glisează mausul până în zona destinaţie (pentru mutare) sau cu tasta Ctrl apăsată se glisează
mausul până în zona destinaţie (pentru copiere).
2.4.B. Se selectează celulele cu date (celulele sursă) → tabul Pornire → grupul Clipboard →
butonul
Copier (tabul Home → grupul Clipboard → butonul Copy) - pentru copiere sau
butonul Decupar
e (Cut) - pentru mutare. Datele se plasează în Clipboard, de unde se pot
e una din metodele:
prelua prin
2.4.B.01. Se selectează prima celulă din zona destinaţie → tabul Pornire → grupul Clipboard →
butonul Lipir (tabul Home → grupul Clipboard → butonul Paste); zona destinaţie
e
poate fi situată în foaia de calcul curentă, într-o altă foaie de calcul a documentului
curent, sau într-un alt document.
2.4.B.02. Se selectează prima celulă din zona destinaţie → tabul Pornire → grupul Clipboard →
se deschide lista butonului Lipir → Lipire specială (tabul Home → grupul Clipboard
→ se deschide lista butonuluie Past → Paste special); sau, mai rapid → clic dreapta în
e Lipire specială (Paste special). Din casta de dialog
prima celulă a zonei destinaţie →
care va apărea se aleg diverse opţiuni în lipire:

 Zona Lipire (Paste) – se lipeşte numai componenta selectată a celulei

o Totală (All) – lipeşte în întregime conţinutul şi formatările
o Formule (Formulas) – copiază doar formula, ignorând valorile rezultate obţinute în
urma calculului şi formatările
o Valori (Values) – copiază doar valoarea ignorând formula de calcul
o Formate (Formats) – copiază doar formatările
o Comentarii (Comments) – copiază doar comentariile ataşate celulei
o Validare (Validation) – copiază doar regulile de validare impuse celulelor
o Tot ce utilizează tema sursă (All using Source theme) – copiază întregul conţinut al
celulei, păstrându-i tema de document
o Tot exceptând bordurile (All Except Borders) – copiază conţinutul şi toate
32
formatările, mai puţin chenarele

33
 o Lăţimi coloane (Column Widths) – copiază doar lăţimile coloanelor celulelor sursă
o Formule şi formate de numere (Formulas and number formats) – copiază formulele
şi formatările de tip număr – fila Număr (Number) a casetei de dialog Formatare
Celule (Format Cells)
o Valori şi formate de numere (Values and number formats) – copiază valorile şi
formatările de tip număr
 Zona Operaţii (Operation) – se efectuează operaţia aleasă între celulele destinaţie şi
celulele sursă, iar rezultatul se plasează în celulele destinaţie.
o Fără (None) – nu execută nici o operaţie.
o Adăugare (Add) – adunare.
o Scădere (Substract) – scădere.
o Înmulţire (Multiply) – înmulţire.
o Împărţire (Divide) – împărţire.
 Transpunere (Transpose) – liniile sursei devin în destinaţie coloane iar coloanele devin
linii.
 Ignorare celule libere (Skip blanks) – celulele sursei care nu au conţinut nu se copiază;
Lipire cu
 (Paste legătură
Link) – după copiere orice modificare în sursă se va actualiza automat şi în
destinaţie.
 Copierea/mutarea foilor de calcul se face astfel:
1. Se selectează indicatorii foilor sursă (prin clic pe indicatorul primei foi şi SHIF + clic pe
CTR
indicatorul ultimei foi pentru foile adiacente sau prin clic şi + clic peT toţi indicatorii
L
foilor neadiacente).
2. Clic dreapta pe una din foile selectate → Mutare sau copiere (Move or Copy) → apoi se
alege:

 În registrul: (To book:) - registrul destinaţie (registru nou sau registru existent şi deschis).
 Înaintea foii: (Before sheet:) - foaia în faţa căreia se vor plasa foile copiate/mutate.
Prin bifarea/nebifarea opţiunii Crearea unei copii (Create a copy), se alege dacă operaţia este de
copiere sau de mutare.

Aplicații practice
1. Cum se copiază informaţiile conţinute în celule
2. Care sunt opţiunile de lipire specială (Paste Special)

34
 3. Cum copiază şi se mută foile de calcul

2.5. Căutarea / înlocuirea conţinutului unei celule

 Căutarea informaţiilor
Tabul Pornire → grupul Editare → butonul Găsire şi selectare
→ Găsire (tabul Home →
grupul Editing → butonul Find & → Find )
Select

Caseta de dialog afişează sau ascunde opţiuni suplimentare de căutare prin apăsarea butonului
Opţiuni (Options):
 În caseta De găsit (Find what) se tastează informaţia căutată.
 Din lista casetei În (Within) se alege căutare în foaia de calcul curentă sau în întreg registrul
curent.
 Opţiunea Potrivire litere mari şi mici (Match case)– se face distincţie între majuscule şi
minuscule
 Opţiunea Potrivire cu întreg conţinutul celulei (Match entire cell contents) – se caută o
potrivire exactă şi completă cu caracterele specificate în caseta De găsit (Find what)
Prin acţionarea succesivă a butonului Următorul găsit
(Find Next) se selectează pe rând toate
apariţiile şirului căutat.
Pentru afişarea într-o listă sub fereastra de căutare a tuturor locaţiilor se apasă butonul
Găsirea (Find All).
tuturor
 Înlocuirea informaţiilor
Tabul Pornire → grupul Editare → butonul Găsire şi selectare şirului căutat,
→ Înlocuire (tabul Home →
grupul Editing → butonul Find & → Replace)
Select

 În caseta De găsit (Find what) se introduce informaţia care va fi înlocuită.

35
  În caseta Înlocuire cu (Replace with) se introduce informaţia cu care se va înlocui.
Prin acţionarea succesivă a butonului Înlocuir
(Replace), se înlocuiesc pe rând apariţiile şirului
căutat. e
Butonul Următorul găsit (Find Next) trece peste o apariţie a informaţiei căutate fără înlocuire.
Pentru înlocuirea tuturor apariţiilor informaţiei se apasă butonul Înlocuire peste tot
(Replace All).

3. Formule şi funcţii
3.1. Formule. Operatori şi operanzi
Formula – reprezintă expresie de calcul formată din:
 Semnul „=” este în mod obligatoriu primul caracter în orice formulă
 Operanzi (etichete, valori, referinţe de celule/blocuri de celule, funcţii);
 Operatori:
 aritmetici (+ adunare, - scădere, / împărţire, * înmulţire, ^ ridicare la putere);

 logici (and, or, not);

 relaţionali (> mai mare, >= mai mare sau egal, < mai mic, <=mai mic sau egal, = egal, <>
diferit).

 Paranteze rotunde pentru a schimba ordinea normală de efectuare a calculelor.

3.2. Modalități de introducerea formulelor

 Pentru introducerea unei formule se parcurg următorii paşi:

1. Se selectează celula în care se aşteaptă rezultatul.
2. Se tastează semnul „=”.
3. Se introduc componentele formulei:
 Operatori, paranteze – direct de la tastatură;

 Operanzii se introduc de la tastatură sau, dacă aceştia sunt referinţe la celulele implicate în
calcul, pot fi specificaţi şi prin selectare cu mausul direct din foaia de calcul.

4. Se confirmă formula apăsând tasta Ente sau prin clic pe butonul  de pe bara de formule.
Se renunţă la introducerea formulei rpe parcursul tastării apăsând tasta Esc, sau prin clic pe
butonul  de pe bara de formule.

Exemplu:
=100+200
sau
=300 +(A2+40)/5
36
  Modificarea unei formule introdusă şi confirmată se realizează prin două metode:
 În bara de formule – se selectează celula respectivă cu clic pe ea, se execută clic în bara de
formule şi se operează acolo modificarea.
 Direct în celulă – dublu clic în celulă, se obţine punctul de inserţie, apoi se operează
modificarea.
Confirmarea sau abandonarea modificării efectuate se face ca în descrierea de mai sus.
3.3. Funcţii. Utilizarea funcţiilor predefinite
Funcţiile aplicaţiei Excel sunt instrumente încorporate de calcul care pot efectua calcule
complexe din diverse domenii (baze de date, statistic, matematic, financiar, analitic, etc.).
Orice funcţie este compusă din denumirea funcţiei şi argumentele funcţiei, precizate între
paranteze rotunde. Există şi funcţii de tip volatil, fără argumente, dar chiar şi în cazul lor, după
denumirea funcţiei apar două paranteze rotunde ().
nume_funcţie (argumente)
Multe dintre funcţii au mai multe argumente, constituite într-o listă de argumente. Separatorul de
listă este punct şi virgulă (;) pentru setul de opţiuni regionale româneşti şi virgulă pentru setul de
opţiuni regionale engleze (us).
Observaţie: se schimbă setul de opţiuni regionale din configurările sistemului de operare, parcurgând
calea: Pornire → Panou de control → Ceas, limbă şi regiune → Opţiuni regionale şi
lingvistice → fila Formate (Start → Control Panel → Clock, Language and Region →
Regional and Language Options → fila Formats)
Introducerea unei funcţii într-o formulă se poate realiza în două variante:

 Varianta 1 pentru introducerea unei funcţii: prin utilizarea casetei de dialog Inserare funcţie
(Insert Function). Această casetă de dialog poate fi accesată în diverse moduri:

- Tabul Formule → grupul Bibliotecă de funcţii → butonul Inserare funcţie (tabul

Formulas → grupul Function Library → butonul Insert Function)

- Butonul Inserare funcţie Insert (fx) de pe bara de formule

Function
- Tabul Pornire → grupul Editare → se deschide lista butonului multe
Însumare
funcţii (tabul Home → grupul Editing → se deschide lista Functions) Automată
→ Mai → More AutoSu

- Tabul Formule → grupul Bibliotecă de funcţii → se deschide lista butonului Însumar

automat → Mai multe funcţii (tabul Formulas → grupul Function Library → see deschide
ă butonului AutoSu → More Functions)
lista
m

37
38
 Ordinea efectuării operaţiilor de introducere a unei funcţii în caseta de dialog Inserare funcţie
(Insert Function) este:
1. Selectarea categoriei funcţiei din lista Selectaţi o categorie (Select a category)
2. Selectarea funcţiei din lista Selectaţi o funcţie (Select a Function), apoi clic pe butonul OK
Notă: se poate selecta funcţia dorită şi direct din lista ce se deschide la acţionarea butonului
corespunzător categoriei aparţinătoare, din tabul Formule → grupul Bibliotecă de funcţii
(tabul Formulas → grupul Function Library).

3. Apare caseta de dialog Argumente funcţie (Function Arguments), unde se face introducerea
argumentelor funcţiei în casetele corespunzătoare, prin tastare sau prin selectare cu mausul
din celule (referinţele celulelor implicate în calcul, valori numerice, etichete, alte funcţii,
diverşi parametrii). Argumentele al căror nume apare scris aldin (bold) sunt obligatorii,
celelalte fiind opţionale. Pe măsura introducerii argumentelor, rezultatul funcţiei apare în
zona Rezultatul formulei (Formula Result), iar în bara de formule se poate vizualiza expresia
introdusă.
4. Confirmarea funcţiei introduse cu OK

Observaţie: butoanele Restrângere dialog (Collapse Dialog) / Extindere dialog (Expand Dialog)
din dreapta casetelor de introducere a argumentelor permit, la clic pe ele,
minimizarea, respectiv refacerea dimensiunii casetei de dialog, astfel încât să faciliteze
vizualizarea şi selectarea datelor foii de calcul.
 Varianta 2 pentru introducerea unei funcţii: prin tastarea funcţiei şi a componentelor sale direct
în celula în care va fi returnat rezultatul, argumentele putând fi precizate prin tastare sau selectare
cu mausul.

39
 Editarea (modificarea) unei funcţii se poate face fie direct în celulă, fie în bara de formule, dar şi
în caseta de dialog Insert Function, dacă se selectează celula de modificat şi se dă una dintre
comenzile de deschidere a acesteia.
Exemplu de sintaxă a funcţiei SUM:
=SUM(lista argumente) - calculează suma valorilor referite în lista de argumente.
Exemple de utilizare a funcţiei SUM:
=SUM(10;20) – adună 10 cu 20.

=SUM(A1;30;40) – adună conţinutul celulei A1 cu 30 şi cu 40.

=SUM(A2:B4) – adună conţinutul celulelor A2, A3, A4, B2, B3, B4.

=SUM(A1;30;A2:B4) – adună conţinutul celulei A1 cu 30 şi cu conţinutul celulelor A2, A3,

A4, B2, B3, B4.
Funcţii matematice
Funcţiile din categoria Mat &Trig (Math &Trig) – Matematică şi trigonometrie - se întind de la
simple formule pentru efectuarea unor calcule elementare până la funcţii complexe, mai degrabă utile
unui matematician decât utilizatorului mediu al aplicaţiei Excel.
SUM
Funcţia SUM adună valorile precizate drept argumente.
Sintaxa: SUM (number1; number 2; ...)
unde number 1, number 2, ... sunt de la 1 la 30 de argumente pentru care se va obţine însumarea.
Exemple: SUM(A2:A8) SUM(3;5) SUM(B2:B7;23)
Observaţie: Funcţia SUM poate fi apelată printr-o facilitate suplimentară oferită de utilizarea butonului

Însumare automată (AutoSum) din tabul Pornire → grupul Editare (tabul Home →
grupul Editing) sau tabul Formule → grupul Bibliotecă de funcţii (tabul Formulas →
grupul Function Library). Există două variante, în funcţie de poziţia celulei rezultat relativ la
zona argumentelor, şi anume:
a) dacă celula rezultat este adiacentă blocului de argumente (dedesubtul sau la dreapta
acestuia), atunci se selectează argumentele şi celula în care se aşteaptă rezultatul şi se
apasă butonul Însumare automată (AutoSum).

b) dacă celula rezultat nu este adiacentă argumentelor, se apasă butonul Însumare

automată (AutoSum), se precizează între parantezele funcţiei argumentele (prin tastare
sau prin selectare), apoi se confirmă introducerea formulei cu tasta Enter.
SUMIF
Funcţia SUMIF adună argumentele specificate printr-un criteriu dat.
Sintaxa: SUMIF(range;criteria;sum_range)
unde
range reprezintă celulele ce vor fi evaluate de criteriul dat
criteria reprezintă criteriul, sub forma unui număr, expresie sau text, care stabileşte care celule
40
 vor intra în adunare sum_range reprezintă celulele supuse operaţiei de adunare
Observaţii:
1) vor fi adunate doar acele celule din zona sum_range al căror corespondent din zona
range îndeplinesc criteriul specificat
2) dacă se omite argumentul sum_range, atunci vor fi supuse adunării celulele din zona
range
Exemplu:

Suma acelor valori vândute ale căror adaosuri sunt

mai mari decât 1.000.000
=SUMIF(B2:B5;”>1000000”;A2:A5) = 14 000 000

Suma adaosurilor mai mari de 1.000.000

=SUMIF(B2:B5;”>1000000”) = 2 800 000

ROUND
Funcţia ROUND rotunjeşte un număr la numărul specificat de zecimale
Sintaxa: ROUND(number;num_digits)
unde
number este numărul ce se va rotunji
num_digits reprezintă numărul de zecimale la care va fi rotunjit numărul
Observaţii:
1) dacă num_digits este 0, numărul va fi rotunjit la cel mai apropiat întreg
2) dacă count este mai mic ca 0, numărul este rotunjit către stânga separatorului de
zecimală

Exemple:
=ROUND (133,12548;2) = 133,13
=ROUND (133,12548;0) = 133
=ROUND (133,12548;) = 133
=ROUND (133,12548;-1) = 130
=ROUND (133,12458;-2) = 100

INT
Funcţia INT rotunjeşte în jos un număr până la cel mai apropiat întreg (furnizează drept rezultat partea
întreagă a unui număr)
Sintaxa: INT (number)
Exemple: INT(3,85) = 3 INT(-3,85) = -4
Funcţii statistice
Între funcţiile din categoria Statistice (Statistical) se regăsesc atât funcţii simple, pentru
returnarea mediei aritmetice, minimului, maximului unui domeniu, numărare (AVERAGE, MIN,
MAX, COUNT), dar şi funcţii statistice mai complexe, cum ar fi cele pentru calculul abaterilor
absolute şi standard sau a diverselor tipuri de distribuţii sau de probabilităţi.

41
 MAX
Funcţia MAX calculează maximul valorilor de tip numeric referite într-o listă de argumente
Sintaxa: MAX(number 1;number 2;...)
unde number 1; number 2;…sunt între 1 şi 30 de argumente ce pot conţine sau pot referi diverse
tipuri de informaţii, dintre care însă se va calcula maximul doar al celor de tip numeric.
Exemplu:

Cea mai mare notă din listă

=MAX(B13:B16) = 9

MIN
Funcţia MIN calculează minimul valorilor de tip numeric referite într-o listă de argumente
Sintaxa: MIN(number 1;number 2;...)
unde number 1; number 2;…sunt între 1 şi 30 de argumente ce pot conţine sau pot referi diverse
tipuri de informaţii, dintre care însă se va calcula minimul doar al celor de tip numeric.

Exemplu:

Cea mai mică notă din listă

=MIN(B13:B16) = 2

AVERAGE
Funcţia AVERAGE calculează media aritmetică valorilor de tip numeric referite într-o listă de
argumente
Sintaxa: AVERAGE(number 1;number 2;...)
unde number 1; number 2;…sunt între 1 şi 30 de argumente ce pot conţine sau pot referi diverse
tipuri de informaţii, dintre care însă se va calcula media aritmetică doar pentru cele de tip
numeric.

Exemplu:

Media aritmetică a notelor obţinute

=AVERAGE(B13:B16) = 5,25

42
COUNT
Funcţia COUNT numără celulele ce conţin informaţii de tip numeric şi numerele introduse într-o listă de
argumente.
Sintaxa: COUNT(value1;value2;...)
unde value1; value2;…sunt între 1 şi 30 de argumente ce pot conţine sau pot referi diverse
tipuri de informaţii, dintre care însă vor fi numărate doar cele de tip numeric.

Exemplu:

Numărul valorilor de tip numeric din

blocul de celule A12:B16

=COUNT(A12:B16) = 4

Observaţie: Funcţiile MAX, MIN, AVERAGE, COUNT pot fi apelate, pe lângă metodele generale
enunţate anterior, şi prin selectarea lor din lista derulantă a butonului de comandă
Însumare automată (AutoSum), procedându-se asemănător ca pentru funcţia SUM, cu
menţiunea că funcţia COUNT se va regăsi în această listă sub denumirea de Count
Numbers.

COUNTIF
Funcţia COUNTIF numără, dintr-o zonă de celule, doar pe acelea care îndeplinesc un criteriu dat.
Sintaxa: COUNTIF(range;criteria)
unde
range este zona în care se va face numărarea
criteria este un criteriu de selectare, sub formă de număr, expresie sau text

Exemplu:

Numărul elevilor cu numele Vlad

=COUNTIF(A13:B16;”vlad”) = 2

Numărul elevilor cu nota mai mică decât 5

=COUNTIF(A13:B16;”<5”) = 2

Funcţia logică IF
Funcţia IF , din categoria Logice (Logical), testează o condiţie şi returnează o valoare dacă condiţia
precizată este adevărată (îndeplinită) şi o altă valoare dacă condiţia este falsă (nu este îndeplinită).
Pentru evaluarea condiţiei logice la adevărat sau fals se utilizează operatori relaţionali (=, <>, <, >, <=,
>=).
43
Sintaxa: IF(Logical_Test;Value_if_true;Value_if_false)
unde
Logical_Test reprezintă condiţia, testul, şi este orice expresie ce poate fi evaluată ca adevărată
sau falsă
Value_if_true reprezintă rezultatul pentru condiţie adevărată (îndeplinită)
Value_if_false reprezintă rezultatul pentru condiţie falsă (neîndeplinită); dacă este omisă,
rezultatul pentru condiţie neîndeplinită va fi valoarea logică FALSE.

Observaţie: Pot fi încapsulate până la 64 funcţii IF ca argumente ale testării unei condiţii mai
elaborate.
Exemple:

1) In celula C2 se va obţine
Observaţia pentru primul elev după
formula: Dacă Nota >=5, atunci
„Promovat”, altfel „Respins”.

2) În tabelul următor, Sporul se va calcula după formula:

Daca vechimea < 3 ani → 1%*Salariu
3< vechimea<= 5 → 3%*Salariu
vechimea >5 ani → 5%*Salariu

Pentru salariatul Popa formula poate fi:

=IF(C2<3;B2*1%;IF(C2<=5;B2*3%;B2*5%))

44
 Funcţii pentru date calendaristice (Dată & Oră)
Datele calendaristice şi momentele de timp sunt exprimate în Excel prin valori numerice
seriale. Acestea sunt numere zecimale ale căror arte întreagă reprezintă numărul de zile care s-au scurs
de la 01-ian-1900 până la respectiva dată, iar partea zecimală reprezintă momentul de timp de la ora 0
la respectivul moment.
Exemple:
01-ian-1900→1
18-iul-1900 → 200
ora zero→ 0
ora 12 → 0,5
Observaţie: Microsoft Excel permite schimbarea datei de referinţă pentru asocierea valorilor numerice
seriale ale datelor calendaristice din 01 ianuarie 1900 în 02 ianuarie 1904 dacă se bifează
opţiunea Se utilizează sistemul de date 1904 (Use 1904 date system) din: Buton →
→ Complex →Opţiuni
rubrica Când se calculează registrul de lucru ( Office
Excel
→ Advanced → rubrica When calculating this workbook). Offic
Butto → Excel
Se poate afla valoarea numerică serială a unei date calendaristice formatată cu categoria Dată
(Date) sau a unui moment de timp formatat cu categoria Oră (Time) schimbându-i formatarea în tipul
de dată General.
Atunci când se realizează calcule cu date calendaristice (exp.: scăderi pentru a determina vârsta
sau vechimea pornind de la data naşterii sau data angajării), Excel-ul va aplica aceste calcule valorilor
numerice seriale asociate respectivelor date calendaristice, iar rezultatele vor fi exprimate în număr de
zile.
Facilităţi de introducere a informaţiilor de tip Dată şi Oră (Date şi Time):
• Introducerea datei calendaristice curente (se apasă simultan tastele Ctr + ; ) .
• Introducerea orei curente (se apasă simultan tastele Ctrl + Shift + ;)l .
TODAY
Funcţia TODAY întoarce drept rezultat valoarea numerică serială a datei curente. Dacă celula rezultat
era iniţial formatată cu tipul de dată General, atunci rezultatul va fi furnizat în formatul Dată (Date).
Sintaxa: TODAY()
Observaţii:
1) este o funcţie volatilă, deci nu acceptă argumente
2) se actualizează automat la deschiderea registrului de calcul
DAY
Funcţia DAY returnează ziua unei date calendaristice reprezentate ca valoare numerică serială. Ziua
este furnizată ca număr întreg cuprins între 1 şi 31.
Sintaxa: DAY(serial_number)
unde serial_number poate fi introdusă ca numărul de zile scurse de la 01.01.1900, ca referinţă
la o celulă ce conţine o dată calendaristică validă sau ca o expresie de dată calendaristică ce
returnează o dată validă.

Exemple:
=DAY(39583) = 15

45
=DAY(D8) = 15, unde celula D8 conţine 15.05.2008
MONTH
Funcţia MONTH returnează luna unei date calendaristice reprezentate ca valoare numerică serială.
Luna este furnizată ca număr întreg cuprins între 1 şi 12.
Sintaxa: MONTH(serial_number)
unde serial_number poate fi introdusă ca numărul de zile scurse de la 01.01.1900, ca referinţă
la o celulă ce conţine o dată calendaristică validă sau ca o expresie de dată calendaristică ce
returnează o dată validă.

Exemple:
=MONTH(39583) = 5
=MONTH(D8) = 5, unde celula D8 conţine 15.05.2008
YEAR
Funcţia YEAR returnează anul unei date calendaristice reprezentate ca valoare numerică serială. Anul
este furnizată ca număr întreg cuprins între 1900 şi 9999.
Sintaxa: YEAR(serial_number)
unde serial_number poate fi introdusă ca numărul de zile scurse de la 01.01.1900, ca referinţă
la o celulă ce conţine o dată calendaristică validă sau ca o expresie de dată calendaristică ce
returnează o dată validă.
Exemple:
=YEAR39583) = 2008
=YEAR(D8) = 2008, unde celula D8 conţine 15.05.2008
WEEKDAY
Funcţia WEEKDAY transformă o valoare numerică serială într-o zi a săptămânii, luând implicit valori
de la 1 la 7 (1 pentru Duminică, 2 pentru Luni, ..., 7 pentru Sâmbătă).
Sintaxa: WEEKDAY(serial_number;return_type)

unde serial_number poate fi introdusă ca numărul de zile scurse de la 01.01.1900, ca referinţă la o

celulă ce conţine o dată calendaristică validă sau ca o expresie de dată calendaristică ce returnează o
dată validă
return_type este un număr ce stabileşte modelul de interpretare a
rezultatului 1 sau omisiune →1 pentru Duminică până la 7 pentru
Sâmbătă
2 →1 pentru Luni până la 7 pentru Duminică
3 →0 pentru Luni până la 6 pentru Duminică

Exemplu: WEEKDAY (A2) = 5 , unde celula A2 conţine data calendaristică 25.12.2008

Aplicații practice
1. Cum se introduc şi se modifică formule simple de calcul
2. Cum se introduce o funcţie într-o formulă
3. Cum se lucrează cu funcţiile matematice, statistice, logice şi de date calendaristice
46
 4. Ce reprezintă şi cum se utilizează referinţe absolute, mixte şi relative.

4. Liste şi baze de date

4.1. Liste. Noţiuni de antet, înregistrare
Listele - reprezintă o înşiruire de informaţii de tip text. Pentru a utiliza o listă ea trebuie să existe.
Există liste predefinite, dar pot fi şi liste create de utilizator.
Listele pot fi vizualizate din Buton Office → Opţiuni Excel → Populare → rubrica Opţiuni
principale pentru lucrul în Excel → Editare liste particularizate (Office Button → Exce
Option l
→ Popular → rubrica Top options for working with Excel → butonul Edit Custom
s ).
Lists

4.2. Crearea listelor

Crearea unei liste de către utilizator se poate face prin două metode:
 Din caseta de dialog de mai sus se face clic pe LISTĂ NOUĂ (NEW LIST), apoi în zona
Intrări listă (List Entries) se tastează elementele listei separate prin Enter, apoi
Adăugare ( Add )→ OK.
 Dacă elementele listei există deja într-un bloc de celule în foaia de calcul (pe un rând sau
pe o coloană): se selectează acest bloc, apoi din caseta de mai sus se face clic pe butonul
Impor → OK.
t unei liste create de utilizator:
Ştergerea
Din caseta de mai sus se selectează lista ce urmează a fi ştearsă din zona Liste particularizate
(Custom Lists), apoi se face clic pe butonul Ştergere (Delete).
Apare o casetă în care se cere confirmarea ştergerii.
Pentru confirmare se apasă OK.

4.3. Introducerea datelor în listă

Completarea automată a celulelor cu informaţii pe baza unei liste:
Se tastează într-o celulă un element din listă → clic pe colţul dreapta jos al celulei, pe reperul de
completare Umplere automată (AutoFill) şi se glisează mausul peste celulele ce se doresc umplute.

47
 Seriile - o serie de date poate reprezenta un şir de numere aflate în progresie aritmetică sau
geometrică, date calendaristice ordonate după diverse criterii sau serii numerice cu text asociat.
Completarea automată a celulelor cu serii numerice în progresie aritmetică
Se completează în două celule alăturate doi termeni consecutivi ai unei serii de numere în
progresie aritmetică → se selectează cele două celule (vezi selectarea celulelor) → clic pe
reperul de umplere automată (AutoFill) al blocului cu celulele selectate şi se glisează mausul
peste celulele ce se doresc umplute.
Completarea automată a celulelor cu serie text
Se tastează într-o celulă un element din serie → clic pe reperul de umplere automată
(AutoFill) al celulei şi se glisează mausul peste celulele ce se doresc umplute.
Exemplu:
Umpleri automate pe bază de listă, serie numerică, serie text:

4.4. Baze de date

Prelucrări de tip baze de date
Prelucrările de tip baze de date se aplică în Excel unor tabele alcătuite astfel:
 Primul rând conţine în fiecare celulă câte o etichetă numită „nume câmp” şi care este numele
coloanei respective.
 Următoarele rânduri conţin informaţii specifice fiecărui câmp.
 Tabelul tip bază de date se termină automat când întâlneşte un rând sau o coloană liberă.
 Nu conţine celule îmbinate (Merge).
Selectarea unui tabel cu structură tip bază de date pentru operaţiuni specifice se face cu clic
oriunde în tabel, nefiind necesară marcarea vizuală a întregului tabel.
Versiunea Excel permite, în plus, definirea unei astfel de liste ca Tabel Excel (Excel Table). Într-
un tabel astfel definit, operaţiile de tip sortare, filtrare, calculare automată, formatare sunt mult
simplificate faţă de versiunile anterioare.
 Definirea unui Tabel (Table)
(tabul Insert → grupul Tables → butonul Table)
 În caseta de dialog Creare tabel (Create Table), în caseta Unde se găsesc datele pentru
tabel? (Where is the data for your table?) trebuie precizată adresa tabelului. Dacă primul
rând al tabelului reprezintă antetul acestuia, se bifează opţiunea Tabelul meu are anteturi
(My table has headers), altfel, nu. → OK

48
 Această operaţie va conduce la următoarele modificări:

 Formatarea automată a tabelului cu un stil de tabel determinat de tema documentului (theme)

 Apariţia în fiecare celulă din primul rând al tabelului a butoanelor de filtrare automată, care
vor permite aplicarea rapidă de sortări şi filtrări
 La clic oriunde în tabel apare în panglica aplicaţiei Instrumente tabel (Table Tools) cu tabul

Proiectare (Design) , care oferă instrumente de formatare a tabelului (prezentate la

capitolul 4.3.3 Utilizarea stilurilor de tabel)
 Renunţarea la definirea unei liste ca Tabel (Table)
1. Clic oriunde în Tabelul definit ca atare
2. Tabul Proiectare → grupul Instrumente → butonul Conversie la interval
(Tabul Design →
grupul Tools → butonul Convert as Range)→
OK

Sortarea
Sortarea reprezintă ordonarea înregistrărilor unui tabel în ordine alfabetică, numerică sau
cronologică, după culoarea de umplere a celulelor, culoarea fonturilor, după simboluri grafice,
ascendent sau descendent, după unul sau mai multe criterii de sortare.
Observaţie: Aplicaţia Microsoft Excel 2007 permite aplicarea de până la 64 de criterii de sortare
într- un tabel
Sortarea având drept criteriu o singură coloană:
1. Clic într-o celulă a coloanei criteriu de sortare
2. Tabul Pornire → grupul Editare → butonul Sortare şi filtrare (Tabul Home → grupul
Editing → butonul Sort & Filter) → în funcţie de natura informaţiilor conţinute şi de
ordinea de sortare se alege:
o Pentru informaţii de tip şir de caractere → Sortare de la A la Z (Sort A to Z) sau
o Sortare Pentru informaţii de tip numeric → Sortare de la cel mai mic la cel mai

mare (Sort Smallest to Largest) sau

o Sortare de la cel mai mare la cel mai mic (Sort Largest to Smallest)
de la Z la A (Sort Z to A)
49
o Pentru informaţii de tip dată calendaristică/ timp → Sortare de la cel mai vechi la
cel mai nou (Sort Oldest to Newest) sau Sortare de la cel mai nou la cel mai vechi
(Sort Newest to Oldest)

o Sortarea după culoarea de umplere a celulelor → Sortare particularizată

(Custom Sort) → în caseta de dialog Sortare (Sort) se precizează:

 În caseta Sortare după (Sort By) – numele coloanei criteriu de sortare

 În caseta Sortare pe baza (Sort On) → Culoare celulă (Cell Color)
 Caseta Ordine (Order) – culoarea de umplere după care se solicită ordonarea (se
alege din listă)
 Sus/ Jos (On Top/ On Bottom) – ordinea de sortare (sus/ jos)
o Sortarea după culoarea fonturilor → Sortare particularizată (Custom Sort) → în caseta
de dialog Sortare (Sort) se precizează:
 În caseta Sortare după (Sort By) – coloana criteriu de sortare
 În caseta Sortare pe baza (Sort On) → Culoare font (Font Color)
 Caseta Ordine (Order) – culoarea fontului după care se solicită ordonarea (se
alege din listă)
 Sus/ Jos (On Top/ On Bottom) – ordinea de sortare (sus/ jos)
o Sortarea după pictograme ( rezultate în urma Formatării Condiţionale, de exemplu:
sau ) → Sortare particularizată (Custom Sort) → în caseta de
dialog Sortare (Sort) se precizează:

50
  În caseta Sortare după (Sort By) – coloana criteriu de sortare
 În caseta Sortare pe baza (Sort On) – Pictogramă celulă (Icon)
 Caseta Ordine (Order) – pictograma după care se solicită ordonarea (se alege
din listă)
 Sus/ Jos (On Top/ On Bottom) – ordinea de sortare (sus/ jos)
Opţiunile pentru sortare se accesează din butonul Opţiuni (Options) al casetei de dialog
Sortare (Sort):

 Sensibil la litere mari şi mici (Case sensitive) - se face diferenţiere în privinţa utilizării
majusculelor şi minusculelor
 Orientare (Orientation) – se va alege Sortare de sus în jos (Sort top to bottom) pentru tabele
cu înregistrările organizate pe coloane şi cu primul rând antet şi se va alege Sortare de la
stânga la dreapta (Sort left to right) pentru tabele cu înregistrările organizate pe rânduri şi cu
prima coloană antet de tabel.

 Sortarea utilizând mai multe criterii (pe coloane diferite şi/sau pe aceeaşi coloană)
Un nou criteriu de sortare va fi aplicat unui tabel doar pentru acelor înregistrări care, în urma
aplicării criteriului anterior, au valori / culori / pictograme identice pe coloana criteriu de sortare.
Se pot stabili mai multe criterii de sortare pentru un tabel astfel:
1. Clic într-o celulă oarecare a tabelului
2. Tabul Pornire → grupul Editare → butonul Sortare şi filtrare → Sortare particularizată

(Tabul Home → grupul Editing → butonul Sort & Filter dialog Sortare (Sort)
→ Custom Sort) → apare caseta de
3. Se stabileşte primul criteriu de sortare, completând, aşa cum s-a prezentat anterior, casetele:
Sortare după (Sort By), Sortare pe baza (Sort On), Ordine (Order), eventual Sus/ Jos (On
Top/ On Bottom) şi opţiuni
4. Se adaugă un nou criteriu de sortare prin acţionarea butonului Adăugare nivel (Add Level)
şi i se completează corespunzător rubricile

Se reordonează nivelurile de sortare din butoanele Mutare în sus (Move Up) şi

Mutare în (Move Down).
jos Se elimină un nivel (criteriu) de sortare cu butonul Ştergere nivel (Delete Level)

51
Observaţii: Pentru un tabel definit ca Table, toate operaţiile privind sortarea pot fi accesate prin
deschiderea butoanelor de filtrare ale coloanelor.
Operaţiile de sortare pot fi accesate şi din tabul Date → grupul Sortare şi filtrare (tabul
Data → grupul Sort & Filter) → butoanele Sortare de la A la Z (Sort A to Z), Sortare de
la Z la (Sort Z to A) şi Sortare (Sort).
A

Exemplu:

Tabel sortat pe câmpurile:

Departament – Ascendent
Funcţia - Descendent
Salariu – Ascendent
Vechimea – Pictograma Sus
(On Top)

Rezultă:

Filtrarea automată a datelor

Filtrarea reprezintă afişarea dintr-un tabel tip bază de date doar a acelor înregistrări care se supun
unuia sau mai multor criterii de filtrare. O operaţie de filtrare nu reorganizează înregistrările (mutări
sau sortări), ci doar le afişează pe acelea care îndeplinesc condiţia precizată.
Filtrarea automată (AutoFilter) pune la dispoziţie un set prestabilit de criterii şi metode de
filtrare. Acestea se stabilesc pentru una sau mai multe coloane prin deschiderea butoanelor de filtrare.
Afişarea acestor butoane în partea dreaptă a fiecărei celule din antetul tabelului se obţine selectând
orice celulă a tabelului şi folosind una din metodele:
1. Tabul Pornire → grupul Editare → butonul Sortare şi filtrare → Filtr
(Tabul Home →
u
grupul Editing → butonul Sort & → Filter)
Filter
2. Tabul Date → grupul Sortare şi filtrare → butonul Filtru
(Tabul Data → grupul Sort &
Filter → butonul Filter)

52
 3. Declararea tabelului ca Tabel Excel (Table) cu tabul Inserare → grupul Tabele → butonul
Tabe(tabul Insert → grupul Tables → butonul Table)
l
În partea dreaptă a fiecărei celule din antetul tabelului apar butoanele de filtrare, care permit
stabilirea criteriilor de filtrare.

Se deschide butonul de filtrare al coloanei criteriu de filtrare şi se poate opta pentru una din variantele:
Observaţie: Indiferent de varianta de filtrare aleasă, se va reveni la afişarea întregului tabel alegând:
o Din lista butonului de filtrare al coloanei pe care s-a stabilit un filtru → opţiunea
Selectare totală (Select All) sau Golire filtru de la… Clear Filter From ... sau
o Clic oriunde în tabel şi, din tabul Date → grupul Sortare şi filtrare (tabul Data →
grupul Sort & Filter) → butonul Golire (Clear) .
Filtrare prin selecţie: din lista butonului de filtrare se selectează una sau mai multe dintre valorile
afişate. Aceasta va duce la ascunderea tuturor liniilor ce nu conţin pe respectiva coloană
valoarea/valorile selectate.
Exemplu: afişarea doar a clienţilor din Bucureşti, sau doar a clienţilor din Bucureşti şi Iaşi.

4. Filtrare cu operator de comparaţie: în funcţie de natura informaţiilor conţinute în coloana

criteriu de filtrare, după deschiderea butonului de filtrare se poate alege una din variantele
Filtre de text (Text Filters) - pentru şiruri de caractere, Filtre de număr (Number Filters) -
pentru valori numerice sau Filtre Dată (Date Filters) - pentru date calendaristice, fiecare

53
 astfel de comandă deschizând o listă cu termeni de comparaţie specifici ce pot fi utilizaţi în
construirea criteriului de filtrare.

În multe situaţii, alegerea termenului de comparaţie duce la deschiderea casetei de dialog

5. Filtrare automată particularizată (Custom AutoFilter) , unde se precizează valorile de comparaţie.

Exemple:
Afişarea doar a clienţilor a căror adresă începe cu litera „V”;
Afişarea doar a facturilor cu valoare mai mică decât 5000000;
Afişarea doar a facturilor a căror valoare depăşeşte media aritmetică a valorilor;
Afişarea doar a facturilor emise în Trimestrul 3.
Pentru valorile de tip numeric se poate realiza şi filtrarea de tip clasament dacă din lista termenilor de
comparaţie se selectează opţiunea Primele 10 (Top 10). Această opţiune permite afişarea unui număr de
înregistrări (10, mai multe sau mai puţine), cele mai mari Sus (Top) sau cele mai mici Jos (Bottom) din
coloana aleasă drept criteriu de filtrare. Acest tip de filtrare nu va face şi sortarea înregistrărilor în
funcţie de criteriul ales.

Exemplu: afişarea celor mai mici (ca valoare) 6 articole (facturi).

6. Filtrarea particularizată (Custom Filter) se face alegând din lista termenilor de
comparaţie a opţiunii de filtrare Filtru particularizat (Custom Filter), ceea ce conduce la
deschiderea casetei de dialog Filtru automat particularizat (Custom AutoFilter), unde se
construieşte criteriul de filtrare.

Exemplu: afişarea facturilor cu valori > 5000000 şi a acelora cu valori < 10000.

Observaţie: mai multe criterii de filtrare (condiţii) pe aceeaşi coloană se leagă între ele prin
operatorii logici şi (AND) sau (OR).
Pot fi stabilite criterii de filtrare pe mai multe coloane simultan într-un tabel tip bază de date,
stabilindu-se restricţiile pentru fiecare coloană în parte.
Exemplu: afişarea doar a acelor facturi emise către clienţii din Bucureşti, plătite şi cu valoarea
> 5000000

Este permisă şi filtrarea în funcţie de culoare (a celulelor, a fonturilor, a pictogramelor) prin

54
 alegerea din lista butonului de filtrare a opţiunii Filtrare după culoare (Filter By Color) şi alegând în
continuare culoarea de umplere, de font, sau pictograma dorită.
Dezactivarea filtrării automate, eliminarea butoanelor de filtrare şi afişarea liniilor care eventual
au rămas ascunse în urma unui filtru se face cu clic oriunde în tabel procedând în una din variantele:
a. Tabul Pornire → grupul Editare → butonul Sortare şi filtrare
→ Filtru (Tabul Home →
grupul Editing → butonul Sort & → Filter) - pentru dezactivare
Filter
b. Tabul Date → grupul Sortare şi filtrare → butonul Filtr Data → grupul Sort &
(Tabul
Filter → butonul Filter) - pentru dezactivare u
c. Dacă tabelul a fost definit ca Table, atunci se poate şi: tabul Proiectare → grupul Instrumente →
comanda Convertire la interval (tabul Design → grupul Tools → comanda Convert to Range)
Aplicații practice
1. Cum poate fi definit un tabel tip listă ca Excel Table
2. Cum pot fi ordonate înregistrările unui tabel având drept criteriu valorile sau culorile
uneia sau mai multor coloane (Sortarea)
3. Cum se pot afişa dintr-un tabel doar acele înregistrări care întrunesc una sau mai multe
condiţii (Filtrarea)

55
 5. Inserarea diagramelor în documentele de calcul tabelar
5.1. Diagrama - modalitate de prezentare comparativă a informaţiei
Ce este o diagramă?
O diagramă este o reprezentare grafică a datelor într-o foaie de calcul. Ele demonstrează rapid şi
eficient natura datelor prezentate. Valorile din celulele unei foi de calcul sau datele selectate sunt afişate în
diagrame ca bare, linii, coloane, sectoare de cerc sau sub alte forme. Grupele de date sunt serii de date,
care se diferenţiază prin culori sau modele. Reprezentând datele într-o diagramă, ele pot fi mai clare, mai
interesante de citit. Diagramele pot ajuta, de asemenea, la evaluarea datelor şi la realizarea unor comparaţii
între diferite valori ale unei foi de calcul.
Diagramele aplicaţiei Excel
În ceea ce priveşte aplicaţia Excel, există 11 tipuri standard, fiecare dintre ele având mai multe variante. În
completarea acestora se mai găsesc şi alte diagrame în secţiunea Templates.

5.2. Elementele diagramei. Tipurile de diagrame

Tipurile de diagrame:
• Diagrama cu coloane (Column): este utilizată pentru compararea valorilor diferite, în acelaşi interval de
timp;

• Diagrama cu bare (Bar): este asemănătoare diagramei cu coloane, ceea ce le diferenţiază este
faptul că, cele două axe sunt inversate. Sunt utilizate tot pentru a compara, valori diferite într-o perioadă de
timp;

• Diagrama cu linii (Line): este utilizată pentru a ilustra, evoluţia în timp a uneia sau a mai multor
mărimi, indicând tendinţele şi proiecţiile;

56
• Diagrama circulară (Pie): permite ilustrarea relaţiei dintre părţile unui întreg;

• Diagrama cu suprafeţe (Area): este similară celei cu linii şi este utilizată pentru a ilustra variaţia în
timp;

• Diagrama inelară (Doughnut): este asemănătoare diagramei circulare şi ilustrează, cât reprezintă
fiecare parte dintr-un întreg;

• Diagrama radar (Radar): este utilizată pentru a ilustra relaţiile dintre diferite serii de date şi relaţiile
dintre fiecare serie şi toate celelalte;

• Diagrama cu suprafeţe 3D (Surface): este utilizată pentru a ilustra dependenţele dintre mai multe
variabile sau pentru a reprezenta cantităţi mari de date, din mai multe perspective sau mai multe perioade
de timp;

• Diagrama cu bule (Bubble): permite ilustrarea relaţiilor dintre mai multe serii de date;

57
• Diagrama bursieră (Stock): este potrivită pentru a ilustra variaţii în timp;

• Diagrama Scatter (XY – de împrăştiere): indică relaţiile dintre cele mai multe valori din cadrul unei
serii, îşi găseşte utilitatea cel mai bine în statistică, arătând legăturile dintre punctele date şi poziţia lor faţă
de valoarea medie.

Terminologia diagramelor
În realizarea diagramelor se utilizează următoarele:
• Data series: reprezintă o serie de date înrudite; ocupă de regulă o singură coloană sau un singur rând, în
foaia de calcul;
• Axis: diagramele aranjează datele în planul determinat de două axe: axa verticală (axa Y) şi axa
orizontală (axa X);
• Legend : defineşte elementele separate ale unei diagrame.

5.3. Crearea şi înserarea diferitor tipuri de diagrame

Crearea diagramelor
Excel prezintă îmbunătăţiri substanţiale faţă de versiunile precedente, oferind un control mai mare asupra
aspectului diagramelor. Utilizatorul indică programului Excel, ce date doreşte să vizualizeze în cadrul
diagramei şi selectează tipul de diagramă, iar programul Excel face restul.
Diagrame încorporate şi foi diagramă
Diagramele pot fi create ca părţi ale unei foi de calcul sau ca foi de calcul independente.
Se poate crea o diagramă încorporată, ca un obiect într-o foaie de calcul atunci când, se doreşte afişarea
diagramei împreună cu datele ei asociate. De exemplu, se poate folosi o diagramă încorporată într-un
raport sau în alte documente pentru care este necesar să se afişeze o diagramă, în contextul datelor foii de
calcul.
Se poate crea o foaie diagramă ca o foaie separată într-un registru de lucru atunci când, se doreşte afişarea
diagramei separat de datele asociate ei. Se poate face acest lucru atunci când, se doreşte afişarea de
proiecţii suprapuse ale diagramelor - ca parte integrantă a unei prezentări.

58
Indiferent dacă se va crea o diagramă încorporată sau o foaie diagramă, datele din diagramă sunt automat
legate la foaia de calcul, din care provin. Când se schimbă datele din foaia de calcul, diagrama este
actualizată pentru a reflecta aceste schimbări.
Crearea unei diagrame incluse în foaia de calcul
Pentru realizarea acestei operaţii se efectuează următorii paşi:
• Se selectează datele care vor fi incluse în diagramă, reprezentate prin una sau mai multe serii de date
(dacă se introduc etichete sau nume se selectează şi acestea);
• Se alege tipul diagramei din banda Insert, grupul de instrumente Charts şi apoi o variantă din cadrul
tipului respectiv.
Programul Excel analizează datele şi etichetele şi construieşte diagrama. Unele diagrame cum este
diagrama circulară, poate reprezenta grafic o singură serie de date, în timp ce altele pot reprezenta una sau
mai multe serii. Seria de date este un singur grup de date, care ar putea fi selectat, dintr-o coloană sau un
rând. Ea trebuie să fie continuă pe rând sau coloană, fără celule goale pe parcurs. Când se selectează o
serie de date, se includ în cadrul acesteia etichetele coloanei sau liniei. Programul Excel va analiza aceste
etichete pentru a indica, în cadrul diagramei, ce s-a reprezentat grafic. Diagrama creată va fi afişată lângă
datele din foaia curentă. Pentru a fi mutată în altă poziţie se trage de chenarul său.
Redimensionarea diagramei se realizează executând un click pe un colţ şi trăgând mouse-ul spre interior
sau spre exterior.
Mutarea în altă foaie de lucru se realizează dacă se execută click dreapta pe diagramă, se selectează
opţiunea Move Chart (mutarea diagramei) şi apoi opţiunea New Sheet (foaie nouă), atribuind denumire
noii foi de lucru în care se va afla diagrama.
Activarea şi modificarea diagramelor
Pentru a modifica diagramele, se poate utiliza meniul de comenzi rapide, executând click pe butonul
dreapta în zona diagramei. În acest fel se poate modifica tipul diagramei, domeniul datelor, etichetele
axelor etc.

5.4. Modificarea diagramelor

Din meniul cu comenzi rapide se selectează opţiunea Change Chart Type
va apărea caseta de dialog Change Chart Type (Tipurile de diagrame), care conţine tipurile şi variantele
de diagrame, care pot fi realizate cu ajutorul aplicaţiei Excel. Pentru a modifica rapid diagrama, se
selectează un nou tip din lista afişată şi apoi se execută dublu click pe varianta dorită.
Metoda cea mai rapidă de modificare a unei diagrame o constituie bara de instrumente Charts din banda
Insert (Bara cu instrumente pentru diagrame). Se selectează un nou tip de diagramă, din lista afişată de
aceasta se alege varianta dorită şi se execută dublu click pe ea. Programul Excel va modifica diagrama,
prezentând-o în noua formă.

Bara cu instrumente pentru diagrame

59
 Tipurile de diagrame
Dacă nu s-a selectat un tip de diagramă care să reprezinte sugestiv datele, se va executa un click pe
butonul Undo Change... (Ctrl+Z) din bara cu instrumente Quick Access şi se selectează un alt tip de
diagramă.

Modificarea componentelor diagramei

O diagramă este formată din mai multe obiecte. Pentru a activa un obiect din componenţa diagramei, se
execută click pe aceasta. Majoritatea componentelor diagramei cum sunt axele, marcajele de date,
marcajele de diviziuni, titlurile, legendele, pot fi modificate.
Pentru a modifica orice obiect al diagramei, se dispune de trei metode:
• Se pot schimba culorile, modelele sau formele oricărui obiect executând dublu click pe obiectul
respectiv. În urma acestei acţiuni, va fi afişată caseta de dialog Format specific obiectului respectiv, în
cadrul căruia se selectează opţiunile pentru formatarea obiectului. De exemplu, dacă s-a selectat legenda se
afişează fereastra de dialog Format Legend Entry (Caseta pentru formatarea Legendei).

Caseta pentru formatarea obiectelor

• Se indică un obiect al diagramei şi va apărea un Help Prompt cu numele obiectului respectiv. După
aceasta se execută click cu butonul din dreapta, pentru a afişa meniul de comenzi rapide din care se alege
Format ...pentru a afişa caseta de dialog Format...De exemplu, s-a fixat cursorul pe obiectul Data Point,
iar din meniul rapid se va selecta comanda Format Data Point care deschide caseta de formatare pentru
acel obiect (Apelarea formatării obiectelor din meniul rapid).

60
 Apelarea formatării obiectelor din meniul rapid
• Cea de-a treia variantă constă în selectarea benzii Chart Tools, din cadrul acesteia se selectează
opţiunea Layout pentru a se afişa casetele de instrumente pentru selecţia curentă, inserări de obiecte,
etichete, axe. Pentru a activa Chart Tools se execută un click în interiorul diagramei. Din grupurile afişate
se selectează cel ce corespunde unui anumit obiect din cadrul diagramei.

Butoane de acţiune pentru modificări în diagramă

Adăugarea titlurilor
Aplicaţia Excel permite atât adăugarea unui titlu diagramei, cât şi adăugarea de titluri axelor. Paşii care se
parcurg sunt următorii:
• Din pagina Layout se selectează Chart Title, care deschide lista autoderulantă, din care se alege diagrama
cu sau fără titlu;
• Se alege opţiunea More Title Options care deschide fereastra Format Chart Title în cadrul căreia se
stabilesc opţiunile pentru titlu.

Adăugarea titlurilor la diagrame

Sau
Se execută click cu butonul din dreapta al mouse-ului pe diagramă şi se alege Format Chart Title
(Adăugarea titlurilor la diagrame).
Modificarea textului dintr-o diagramă
Se procedează în felul următor:
• Se execută click cu butonul dreapta de mouse pe textul care va fi îmbunătăţit. Textul respectiv va fi
încadrat într-o casetă, iar pe ecran va apărea meniul de comenzi rapide;

61
• Se selectează opţiunea Font, opţiune care deschide fereastra cu acelaşi nume pentru alegerea tipului de
caractere, dimensiuni, stilului şi a efectelor acestora;
• Se activează cutia de dialog Format, cutie ce conţine etichete pentru adăugarea chenarelor şi haşurilor
precum şi modificarea alinierii textului. În cutia de dialog Format sunt introduse preferinţele utilizatorului;
• Se execută click pe butonul OK.

Modificarea textului într-o diagramă

Modificarea cadrului diagramei

Cadrul diagramei va putea fi modificat executând click cu butonul dreapta al mouse-ului pe diagramă şi
alegând din meniul rapid Format Chart Area. Fundalul poate fi colorat, se poate insera o imagine grafică
şi alte opţiuni ale utilizatorului (Modificarea cadrului diagramei).
Culoare
pe fundal

Imagine
pe fundal

Modificarea cadrului diagramei

Aplicarea unei scheme predefinite de dispunere a elementelor diagramei: una dintre schemele
(Layout-urile) grupului Aspecte de diagramă (Chart Layouts).

Aceste scheme de aspect (Layout-uri) deţin variante predefinite de afişare, amplasare şi aspect ale
diverselor elemente din componenţa diagramei (titluri de diagramă şi de axe, legendă, etichete de
date, tabel de date, etc.). Aplicarea unei astfel de scheme se face selectând-o din lista grupului
Aspecte de diagramă (Chart Layouts).
Modificarea stilului diagramei: butoanele din lista grupului Stiluri de diagramă (Chart Styles)
62
 Un stil conţine opţiuni predefinite de formatare pentru toate elementele diagramei (fonturi, culori, stiluri
de linii, efecte, alinieri, etc.).

Observaţie: dacă fereastra aplicaţiei Excel nu este maximizată, grupurile Aspecte diagramă (Chart
Layouts) şi Stiluri diagramă (Chart Styles) nu afişează listele cu schemele de dispunere, Tabul Aspect
(Layout) permite realizarea următoarelor operaţii:
Selectarea diverselor elemente componente ale diagramei: grupul Selecţie curentă → lista
Butonului Elemente (grupul Current Selection → lista butonului Chart Elements)
diagramă

Formatarea unui element selectat: grupul Selecţie curentă →butonul Formatare (grupul
selecţie
Current Selection → Format Selection) → apare caseta de dialog Formatare… (Format…), ce permite
Revenirea elementului selectat la formatarea implicită: grupul Selecţie curentă → butonul
Reiniţializare pentru potrivire stil

(grupul Current Selection → butonul Reset to Match Style) şi se

va reveni la formatarea impusă de stilul diagramei
Inserarea de imagini, forme desenate şi casete de text pe diagramă: grupul Inserare →
butoanele Imagine, Form şi Casetă (grupul Insert → butoanele Picture, Shapes, Text Box)
e text
Adăugarea/eliminarea, amplasarea şi formatarea diverselor etichete pe diagramă → grupul
Etichete (Labels)→ butoanele:

Titlu (Chart Title) – titlul diagramei

Diagramă
Titluri de axe
(Axis Title) – titluri pentru axele verticale şi orizontale
Legend
(Legend) – legenda diagramei
ă
Etichete de date
(Data Labels) – etichete de date (categorii, valori, procentaje)
Tabel de date
(Data Table) – tabelul cu datele sursă ale diagramei
Fiecare dintre aceste butoane deschide o listă de opţiuni privind opţiunile de afişare ale
respectivului tip de etichetă (amplasare, aliniere, dimensionare, etc.), iar comenzile de tip Mai
multe opţiuni pentru… (More ... Options) deschid casete de dialog de tip Format… (Format ...) ,
cu opţiuni de formatare a respectivelor etichete.
Adăugarea/eliminarea, poziţionarea, scalarea, formatarea informaţiilor pe axe: grupul Axe →
butonul Axe (grupul Axes → butonul Axes)
63
 Adăugarea/eliminarea liniilor de grilă pe diagramă: grupul Axe → butonul
Linii de grilă
(grupul Axes → butonul Gridlines)
Modificarea aspectului elementelor de fundal ale diagramei: butoanele grupului Fundal
(Background)

Tabul Format permite realizarea următoarelor operaţii:

Formatarea cu un stil de formă predefinit (Shape Style) a oricărui element component selectat al
diagramei: grupul Shape Styles (Stiluri de forme)→ se alege unul dintre stilurile din listă
Un stil de formă conţine formatări de tipul: culoare şi efecte de umplere, culoare, grosime, efecte
linii de chenar, fonturi, etc.).

Formatarea elementelor componente ale diagramei: grupul Stiluri de forme (Shape Style) →
stabilirea opţiunilor de formatare ale elementului selectat

butoanele:
Umplere -(Shape Fill) → culori/efecte de umplere
formă
Contur - (Shape Outline) → culori/grosimi linii de contur
formă
Efecte - (Shape Effects) → efecte de tip umbrire, rotire, reflexie
formă
Aplicarea de efecte textelor din diversele casete ale diagramei: grupul Stiluri WordArt (WordArt
Styles) → se alege un stil predefinit din listă sau se formatează textele elementelor selectate cu
butoanele:

Umplere(Text Fill) → culoarea de umplere a literei

text
Schiţa (Text Outline) → culoarea de chenar a literei
text
Efecte(Text Effects) → diverse efecte ce pot fi aplicate textelor
text
Redimensionarea suprafeţei diagramei: grupul Dimensiune → casetele Înălţime formă şi
Lăţime formă (grupul Size → casetele Shape Height şi Shape Width)

Observaţie: Unei diagrame i se pot aduce modificări de structură şi de formatare ale diverselor
componente şi din meniurile contextuale ale acestora (clic dreapta), alegând diversele
comenzi disponibile.

64
Aplicații practice
1. Rrealizează o diagramă
2. Copiază, mută sau şterge o diagramă
3. Modifică o diagramă

65
 6. Imprimarea documentelor de calcul tabelar
6.1. Pregătirea documentului tabelar pentru imprimare
Vizualizarea şi formatarea foii de calcul şi a registrului. Modurile de vizualizare a foii de
calcul
Schimbarea dimensiunii de vizualizare a documentului se realizează din caseta de dialog
Panoramare (Zoom), casetă ce se deschide la una din comenzile:
- Tabul Panoramare → butonul Panoramar (tabul View → butonul Zoom)
e
- Clic pe factorul de scalare în partea dreaptă a barei de stare

sau direct în bara de stare, prin glisarea cursorului factorului de scalare.

Pot fi alese diferite procente de vizualizare prestabilite sau una din variantele:
 Potrivire selecţie (Fit Selection), care redimensionează afişarea la lăţimea zonei de celule
selectate (pentru aceeaşi operaţie: tabul Vizualizare (View) → grupul Panoramare (Zoom) →
butonul Panoramare la selecţie (Zoom to Selection))
 Particularizare (Custom) - se poate completa cu un procent de dimensionare a vizualizării
Modul de vizualizare. Aspect pagină
Modul de vizualizare Aspect pagină (Page Layout) se accesează astfel:

- Tabul Vizualizare → grupul Vizualizări registre de lucru → butonul Aspect pagină

(tabul View → grupul Workbook Views → butonul Page Layout)

- Butonul Aspect ( Page Layout) din bara de stare a aplicaţiei .

pagină
Acest mod de vizualizare este util în pregătirea foii de calcul pentru imprimare. Permite editarea
informaţiilor, şi, în plus faţă de operaţiile specifice modului Normal de vizualizare, în Aspect pagină
(Page Layout) se mai pot realiza:
 Examinarea împărţirii pe pagini a conţinutului foii de calcul
 Utilizarea riglelor pentru măsurarea lăţimii şi înălţimii informaţiei conţinute în pagină
 Modificarea orientării paginii
 Adăugarea şi modificarea antetului şi a subsolului
 Stabilirea marginilor paginii

66
  Ascunderea/afişarea antetelor de rând şi de coloană şi a grilelor foii de calcul

Observaţii: În mod implicit, acest mod de vizualizare afişează antetele de rând şi de coloană, însă,
dacă nu se operează alte modificări în acest sens, aceste elemente nu vor fi vizibile pe
pagina imprimată.
Vizualizarea foilor de calcul exact aşa cum vor apărea la imprimare se face cu ajutorul modului
de vizualizare Examinare înaintea imprimării (Print Preview).
Operaţii specifice modului de vizualizare Aspect pagină (Page Layout)
Utilizarea riglelor
Modul de vizualizare Aspect pagină (Page Layout) afişează o riglă orizontală şi una verticală, ce
permit măsurarea cu precizie a celulelor, blocurilor de celule, a obiectelor sau a marginilor paginii.
Marginile sus, jos, stânga, dreapta ale paginii pot fi ajustate prin glisare cu mausul.
Ascunderea/reafişarea riglelor se face în acest mod de vizualizare din tabul Vizualizare (View)
→ grupul Afişare/ Ascundere (Show/ Hide) → debifare/bifare Riglă (Ruler).
Crearea şi modificarea zonelor de antet şi subsol
Antetul şi subsolul pot fi create în modul de vizualizare Aspect pagină (Page Layout) dând clic
şi introducând informaţiile în casetele de substituţie Faceţi clic pentru a adăuga un antet (Click to
add header) şi Faceţi clic pentru a adăuga un subsol (Click to add Footer), şi tot în aceste casete se
pot realiza şi modificările.

Ascunderea / afişarea grilelor foii de calcul şi a antetelor de rând şi de coloană

Aceste elemente sunt implicit afişate în modul de vizualizare Aspect pagină (Page Layout) (nu
vor fi şi tipărite automat). Ascunderea/afişarea acestor elemente se face prin debifare/bifare a
opţiunilor Linii de grilă (Gridlines) şi Titluri (Headings) din tabul Vizualizare → grupul
Afişare/Ascundere (tabul View → grupul Show/Hide).

Revenirea la modul de vizualizare Normal

Tabul Vizualizare (View) → grupul Vizualizări registre de lucru (Workbook Views) → butonul

Norma sau clic în bara de stare pe butonul (Normal) .

l
Modul de vizualizare Examinare înaintea imprimării
Modul de vizualizare Examinare înaintea imprimării (Print Preview) se accesează din:
67
 Butonul → Imprimare → Examinare înaintea imprimării (Office Button → Print
Buton Office
→ Print Preview) sau combinaţia de taste Ctrl + F2
În urma executării acestei comenzi va apărea fereastra corespunzătoare reprezentată în figură:

Acest mod de vizualizare permite examinarea foii de calcul exact aşa cum va apărea aceasta la
imprimantă.
Semnificaţia butoanelor tabului Examinare înaintea imprimării (Print Preview) este:

- Imprimare (Print) - lansează comanda de tipărire

- Iniţializare
(Page Setup) - deschiderea casetei de dialog pentru formatarea paginii
pagină
- Panoramare (Zoom) - modificarea dimensiunii de vizualizare (bara de stare se va afişa
Micşorare (Zoom In), respectiv Mărire (Zoom Out))
- Pagina (Next Page) - navigare către pagina următoare a foii de calcul
următoare
- Pagina (Previous Page) - navigare către pagina anterioară a foii de calcul
anterioară
- Afişare (Show Margins)– afişează marginile paginii, care pot fi ajustate prin glisare
margini
- Închidere
(Close PrintExaminare
Preview) -înaintea
revenireaimprimării
în modul de vizualizare Normal (echivalent cu utilizarea
tastei Esc)
Modul de vizualizare Examinare înaintea imprimării (Print Preview) nu permite editarea
informaţiilor din document.
Modul de vizualizare Examinare sfârşit de pagină
(tabul View → grupul Workbook Views →Accesarea acestui mod de vizualizare se face alegând: tabul
Vizualizare → grupul Vizualizări Examin
registre de lucru → butonul butonul Page Break Preview). are
Acest mod de vizualizare al documentului afişează delimitarea şi modul de succedare al paginilor
din care este formată foaia de calcul curentă. Trecerea pe la o pagină la alta poartă numele de Sfârşit de
pagină (Page Break). Sfârşiturile de pagină automate (create de aplicaţie) apar ca linii punctate, iar cele
create manual ca linii continue. În privinţa dispunerii în pagină a informaţiilor conţinute în foaia de
calcul, acest mod de vizualizare permite:

68
 Ajustarea sfârşiturilor de pagină
Se obţine prin glisarea mausul a sfârşiturilor de pagină. Ajustarea unui sfârşit de pagină automat
va face ca acesta să devină de tip manual.
Inserarea de noi sfârşituri de pagină

Pentru a insera un sfârşit de pagină vertical sau orizontal, se selectează rândul sau coloana de
dedesubtul sau din dreapta locului de inserare → clic dreapta → Inserare sfârşit de pagină (Insert
Page Break) din meniul de context
Eliminarea unui sfârşit de pagină creat manual
Pentru a şterge un sfârşit de pagină vertical sau orizontal, se selectează o celulă aflată la dreapta
sau dedesubtul sfârşitului ce va fi şters → clic dreapta → Eliminare sfârşit de pagină (Remove Page
Break) din meniul de context

Eliminarea tuturor sfârşiturilor de pagină manuale

Se execută clic dreapta în orice celulă a foii de calcul → Reiniţializarea tuturor sfârşiturilor de
pagină (Reset All Page Breaks) din meniul de context şi se revine la împărţirea automată pe pagini.
Observaţie: Operaţiile de inserare şi eliminare a întreruperilor de pagină pot fi executate şi în modul
de vizualizare Normal, utilizând: tabul Aspect pagină → butonul Întreruper (tabul Page
Layout → butonul Breaks) → alegând una dintre comenzile Inserare i sfârşit de pagină
(Insert Page Break), Eliminare sfârşit de pagină (Remove Page Break) sau Reiniţializarea
tuturor sfârşiturilor de pagină (Reset All Page Breaks), în funcţie de situaţie.

Revenirea la modul de vizualizare Normal

Tabul Vizualizare → grupul Vizualizări registre de lucru (Tabul View → grupul Workbook
Views) → butonul Normal, sau clic în bara de stare pe butonul Norma .
l
Sfârşiturile de pagină sunt vizibile şi în modul Normal de vizualizare după revenirea din Aspect
pagină (Page Layout), Examinare înaintea imprimării (Print Preview) sau Examinare sfârşit de
pagină (Page Break Preview).
69
 Formatarea foilor de calcul
Stabilirea caracteristicilor de formatare ale unei foi de calcul se poate realiza, în mare măsură,
din diversele opţiuni puse la dispoziţie de butoanele de comandă ale tabului Aspect pagină (Page
Layout) sau din caseta de dialog Iniţializare pagină (Page Setup).

Caseta de dialog Iniţializare pagină (Page Setup) se poate afişa, printre alte variante, cu clic pe
butonul cu săgeată din colţul dreapta jos al oricăruia dintre grupurile Iniţializare pagină (Page Setup),
Scalare pentru a se potrivi (Scale to Fit) sau Opţiuni de foaie (Sheet Options) ale tabului Aspect
pagină (Page Layout).
Caracteristicile de formatare ce pot fi asociate unei foi de calcul privesc următoarele aspecte:

Stabilirea marginilor paginii

Se poate opta pentru una din variantele predefinite de configurare a marginilor de Sus (Top),
Jos (Bottom), Stânga (Left), Dreapta (Right) ale paginii, şi anume Normal, Îngust (Narrow) sau Lat
(Wide) din:
Tabul Aspect pagină → grupul Iniţializare pagină → butonul Margin (tabul Page Layout →
i
grupul Page Setup → butonul Margins) → se alege una dintre variantele predefinite:

sau, pentru a defini margini particulare:

Butonul Margini → Margini particularizate → în caseta de dialog Iniţializare pagină → fila
Margini → se introduc dimensiunile în casetele Sus, Jos, Stânga şi Dreapta
(Butonul Margin → Custom margins → în caseta de dialog Page Setup → fila Margins → se
s
introduc dimensiunile în casetele Top, Bottom, Left şi Right)

Stabilirea orientării paginii

Orientarea paginii poate fi verticală Portret (Portrait) sau orizontală Vedere (Landscape), iar
70
comutarea între cele două variante se face din:

71
 Tabul Aspect pagină → grupul Iniţializare pagină →
Orientar → Portret sau Vedere
butonul (Tabul Page Layout → grupul Page Setup → butonul e
Orientatio → Portrait sau Landscape)
n

sau
Din caseta de dialog Iniţializare pagină → fila Pagină → rubrica Orientare (Page Setup → fila Page
→ rubrica Orientation)
Stabilirea dimensiunii hârtiei
Se poate opta pentru o dimensiune predefinită a hârtiei pe care se va face imprimarea din:
Tabul Aspect pagină → grupul Iniţializare pagină → butonul
Dimensiun (tabul Page Layout
→ grupul Page Setup → butonul Size) → se alege o dimensiunee
predefinită
sau, dând comanda Mai multe dimensiuni pagină (More Paper Sizes), se poate alege o dimensiune a
hârtiei din:
Caseta de dialog Iniţializare pagină → fila Pagină → lista casetei Dimensiune hârtie (caseta de
dialog Page Setup → fila Page → lista casetei Paper Size).
Configurarea zonei de imprimare (Print Area)
Stabilirea zonei de imprimare (Print Area) presupune indicarea celulelor din foaia de calcul care
vor fi imprimate. Nedefinirea manuală a unor astfel de zone face ca aplicaţia Excel să stabilească
automat zona de imprimat astfel încât aceasta să conţină toate celulele cu conţinut (care nu sunt goale)
din foaia de calcul. Se definesc, extind, elimină zonele de imprimat astfel:
Definirea celulei active sau a unei selecţii ca zonă de imprimare: tabul Aspect pagină →
grupul Iniţializare pagină → butonul Zonă de imprimare → comanda Stabilire zonă de
imprimat (tabul Page Layout → grupul Page Setup → butonul Print Area → comanda Set
Print Area)
Adăugarea selecţiei curente la zonele deja definite: tabul Aspect pagină → grupul Iniţializare
pagină → butonul Zonă de imprimare → comanda Adăugare la zona de imprimat (tabul
Page Layout → grupul Page Setup → butonul Print → comanda Add to Print Area)
Area
Eliminarea zonelor de imprimare definite anterior → tabul Aspect pagină → grupul
Iniţializare pagină → butonul Zonă de imprimare → comanda Golire zonă de imprimat
(tabul Page Layout → grupul Page Setup → butonul Print Area → comanda Clear Print
Area)
Zonele de imprimare pot fi definite, modificate sau eliminate şi
din:
Caseta de dialog Iniţializare pagină → fila Foaie → caseta Zonă de imprimat (caseta de dialog
Page Setup → fila Sheet → caseta Print Area)

Stabilirea rândurilor şi/ sau a coloanelor ce se vor repeta pe fiecare pagină imprimată
Tabul Aspect pagină → grupul Iniţializare pagină → butonul Imprimare → apare caseta
titluri 72
 de dialog Iniţializare pagină → fila Foaie → se specifică rândul/ rândurile în caseta Rânduri
de repetat la început
(Tabul Page Layout → grupul Page Setup → butonul Print → apare caseta de dialog Page
Setup → fila Sheet → se specifică rândul/ rândurile în Titles
caseta Rows to repeat at top)

Pentru a stabili imprimarea în partea stângă a fiecărei pagini tipărite a uneia sau mai multor
coloane (opţiune utilă pentru tabelele cu număr mare de coloane):
Tabul Aspect pagină → grupul Iniţializare pagină → butonul Imprimare → apare caseta
titluri
de dialog Iniţializare pagină → fila Foaie → se specifică coloana/ coloanele în caseta Coloane
de repetat la stânga
(Tabul Page Layout → grupul Page Setup → butonul Print → apare caseta de dialog Page
Titles
Setup → fila Sheet → se specifică coloana/ coloanele în caseta Columns to repeat at left)
Fundalul foii de calcul
Se poate opta pentru un fundal al foii de calcul constituit dintr-o imagine salvată într-un fişier astfel:
Tabul Aspect pagină → grupul Iniţializare pagină → butonul Fundal (tabul Page Layout →
grupul Page Setup → butonul Background) → în caseta de dialog Fundal foaie (Background) se
selectează imaginea
Renunţarea la fundalul unei foi de calcul se face cu:
Tabul Aspect pagină → grupul Iniţializare pagină → butonul Ştergere fundal
Layout → grupul Page Setup → butonul Delete Background
Modalităţi de scalare a conţinutului foii de calcul
Scalarea permite redimensionarea, ajustarea conţinutului foii de calcul sau al zonei de imprimat,
pentru a se putea încadra într-un anumit număr de pagini.

Se poate specifica un factor de scalare, exprimat ca procent, cu care să se facă ajustarea

dimensiunii zonei de imprimat, din:
Tabul Aspect pagină → grupul Scalare pentru a se potrivi → caseta Scară (tabul Page Layout
→ grupul Scale to Fit → caseta Scale) → se modifică factorul de scalare
Pentru a stabili numărul maxim de pagini pe orizontală - Lăţime (Width) şi/sau pe verticală -
Înălţime (Height) pe care se va face tipărirea:
Tabul Aspect pagină → grupul Scalare pentru a se potrivi → casetele Lăţime şi Înălţime (tabul
73
 Page Layout → grupul Scale to Fit → casetele Width şi Height),
ceea ce va conduce la ajustarea corespunzătoare a factorului de scalare; nemodificarea celor două
casete conduce la un factor de scalare de 100%.
Observaţie: Aceleaşi setări se pot face şi în caseta de dialog Iniţializare pagină → fila Pagină →
rubrica Scalare → opţiunile Ajustare la, respectiv Potrivire la (caseta de dialog Page
Setup → fila Page → rubrica Scaling → opţiunile Adjust to, respectiv Fit to).

Imprimarea grilelor foii de calcul şi a titlurilor de rând şi de coloană

În mod implicit, aceste elemente nu se tipăresc. Pentru a le face vizibile la imprimare:

Tabul Aspect pagină → grupul Opţiuni de foaie → se bifează casetele de opţiune Imprimare
pentru Linii de grilă şi/ sau Titluri (tabul Page Layout → grupul Sheet Options → se bifează
casetele de opţiune Print pentru Gridlines şi/sau Headings)
Observaţie: Aceleaşi setări se pot face şi în caseta de dialog Iniţializare pagină → fila Foaie →
rubrica Imprimare → bifarea opţiunilor Linii de grilă şi Titluri rânduri şi coloane
(caseta de dialog Page Setup → fila Sheet → rubrica Print → bifarea opţiunilor Gridlines,
respectiv Row and Column Headings)

Centrarea conţinutului pe pagină

Centrarea pe verticală şi/sau orizontală a conţinutului foii de calcul pe paginile tipărite se face din:
Caseta de dialog Iniţializare pagină → fila Margini → rubrica Centrare pe pagină (caseta de dialog Page
Setup → fila Margins → rubrica Center on Page) → se bifează Pe orizontală (Horizontally) şi/sau Pe
verticală (Vertically)
Crearea şi modificarea antetului şi a subsolului
Configurarea acestor zone se poate realiza astfel:
1. Tabul Inserare → grupul Text → butonul Antet şi subsol (tabul Insert → grupul Text →
butonul Header & Footer)
ceea ce va conduce la trecerea automată a foii de calcul în modul de vizualizare Aspect pagină
(Page Layout) şi la afişarea în panglica aplicaţiei a instrumentelor de lucru cu antetul şi subsolul

2. – Instrumente Clic în una dintre cele trei casete (stânga, centru, dreapta) destinate antetului -
pentru a crea antet sau în una dintre cele trei casete destinate subsolului – pentru a crea subsol;
poziţia casetei determina alinierea informaţiilor introduse;
3. Se introduc informaţiile, care pot fi texte obişnuite introduse de la tastatură sau câmpuri cu
74
 diverse informaţii predefinite, ce pot fi inserate cu ajutorul butoanelor tabului Proiectare
(Design) → grupurile Antet şi subsol (Header & Footer) şi Elemente antet şi subsol (Header
& Footer Elements), cum ar fi:
antet şi subsol (Header & Footer Tools), cu tabul Proiectare (Design)

75
 Deplasarea între zona de antet şi cea de subsol se poate face din grupul Navigare (Navigation)
→ butoanele Salt la (Go To Header) şi Salt la (Go o Footer).
antet
4. Se stabilesc, dacă este cazul, prin bifare subsol
sau debifare, opţiuni suplimentare, din tabul
Proiectare → grupul Opţiuni (tabul Design → grupul Options). Semnificaţia bifării opţiunilor
este:
- Prima pagină diferită (Different First Page) – elimină antetul şi subsolul deja create de pe
prima pagină, urmând eventual a se introduce altele noi
- Paginile pare diferă de cele impare (Different Odd & Even Pages) – antet şi subsol diferite
pe paginile pare şi pe cele impare
- Scalare la document (Scale with Document) – antetul şi subsolul se vor ajusta cu acelaşi
factor de scalare ca şi foaia de calcul
- Aliniere la marginile paginii (Align with Page Margins) – marginile antetului şi ale
subsolului se aliniază cu marginile stânga şi dreapta ale paginii
5. Se părăseşte zona de antet/subsol cu clic într-o celulă a foii de calcul şi se revine, eventual, în
modul de vizualizare Normal.
Observaţie: Antetul şi subsolul pot fi create şi modificate şi din caseta de dialog Iniţializare pagină

Aplicații practice
1. Cum se utilizează diversele moduri de vizualizare
2. Cum se formatează paginile unei foi de calcul

6.2. Modalităţi de imprimare a documentelor de calcul tabelar

Imprimarea parţială sau integrală a unei foi sau a întregului registru
1. Pentru a imprima:
- O zonă a unei foi de calcul → se selectează respectiva regiune
- Întreaga foaie de calcul → se selectează orice celulă din respectiva foaie de calcul
- Câteva foi de calcul → se selectează respectivele foi de calcul
- Întregul registru → se selectează orice celulă din oricare foaie de calcul
- Un tabel definit ca Excel Table din foaia de calcul → se dă clic într-o celulă a tabelului
2. Butonul Office → Imprimare (Office Button → Print) sau (Ctrl + P)
3. În caseta de dialog Imprimare (Print), la rubrica De imprimat: (Print what:), se optează
pentru: Selecţie (Selection), Foile active (Active sheet(s)), Tot registrul de lucru (Entire
workbook) sau Tabel (Table).
Observaţie: dacă o foaie de calcul are definită zonă de imprimare (Print Area), doar această zonă va
fi tipărită. Dacă nu se doreşte tipărirea doar a zonei de imprimare, se va bifa opţiunea
76
 Ignorare zone de imprimare (Ignore print areas).

Stabilirea opţiunilor de imprimare

Caseta de dialog Imprimare (Print) permite stabilirea următoarelor aspecte:
 Rubrica Imprimantă (Printer) → caseta Nume (Name) → selectarea imprimantei la care se
va face tipărirea.
 Zonă de imprimat (Print Range) → tipărirea zonelor de imprimat definite anterior sau, în
cazul în care nu s-au definit, a întregului document - Toate (All) sau a unor anumite pagini,
specificate în casetele De la: (From:) şi La: (To:) ale opţiunii Pagini (Page(s)).
 Imprimare în fişier (Print to file) → tipărirea într-un fişier de imprimare
 Număr de copii (Number of Copies) → numărul de exemplare de imprimat
 Asamblare (Collate) – pentru exemplare multiple - imprimă toate paginile specificate pentru
un exemplar, apoi imprimă următorul exemplar
Observaţie: Pentru a imprima întregul conţinut al registrului sau zona de imprimare (dacă a fost
definită) fără a mai schimba alte opţiuni, se poate solicita tipărirea rapidă, din: Buton
Office → Imprimare → Imprimare rapidă (Office Button → Print → Quick Print).

Aplicații practice
1. Cum se realizează tipărirea întregului registru, a unei foi de calcul sau a unei zone a acesteia.
2. Care sunt şi cum se stabilesc opţiunile de tipărire.

77
7. Realizarea unor aplicaţii practice
7.1. Propunere temă practică – Situaţie tabelară şi graficul asociat
Tema propusă:
1. Să se realizeze registrul de lucru Angajaţi cu două foi de calcul (Stat şi Diverse).
2. În foaia de calcul Stat, începând din celula A4, introduceţi tabelul cu capul de tabel de mai
jos:

Nr. Sal. Sal. Salariu

Crt. Nume Prenume Tarifar Reţineri Sporuri Brut Impozit Net

3. Sub capul de tabel se introduc datele a 10 persoane, efectuând calculele, ca în figura

următoare.
4. Nr. Crt. se introduce ca serie numerică de numere în progresie aritmetică.
5. Se sortează tabelul după Nume, crescător.
6. Să se realizeze o diagramă de tip Structură radială (Pie) care să reprezinte Salariile nete ale

angajaţilor.

78
7.2. Propunere temă practică – Tabel de buget cu grafice de structură
Tema propusă:
1. Să se realizeze registrul Proiect şi în prima foaie de calcul să se creeze tabelul cu
următorul cap de tabel:
Nume Ore Tip Cost Total
Cost/salariat
salariat lucrate activitate materiale activitate

2. Sub antet se introduc datele a 10 persoane, efectuând calculele, ca în figura următoare:

3. Tabelul conţine formule după cum se vede în figura următoare:

4. Să se formateze condiţional cu bare de date costurile/salariat.

79
5. Să se realizeze o diagramă de tip Structură radială (Pie) pe care să se reprezinte Total
activitate pentru fiecare salariat şi o diagramă de tip Coloană (Column) pe care să se
reprezinte Cost materiale şi Cost salariat pentru fiecare activitate în parte.

Total activitate Grafic

2300; 11% 1500;
250 Buget
8%
0
300
300

300

300

300
2300; 200
1500; 11%
700

700
7%
0

150
0
500

500

500
2300; 2300;
Costuri

11% 11% 100 Cost

1500

1500

0 materiale
2000

2000

2000

2000

2000

500 Cost/ salariat

2200; 2200;
1000

1000

1000

11% 11% 0
A B B C B A C B A B
1500; 2300;
8% 11%
Cost 50 30 30 70 30 50 70 30 50 30
materiale
Badea Ana Badiu George Ene Maria Florea RaduOprea Mihai Cost/ salariat 10 20 20 15 20 10 15 20 10 20
Activităţi
Popa Ion Radu Calin Savu Oana Toma DanaVasile Dan

80
81