Paralelism - Perpendicularitate - Cercul - Divizibilitate - Rapoarte
Paralelism - Perpendicularitate - Cercul - Divizibilitate - Rapoarte
Paralelism - Perpendicularitate - Cercul - Divizibilitate - Rapoarte
Două drepte din același plan, care nu au niciun punct comun, se numesc
drepte paralele.
Exemplu:
Aplicație
Se consideră figura de mai jos. Identificați trei perechi de drepte paralele
și trei perechi de drepte neparalele.
Răspuns:
Drepte paralele: a b, b c, f e.
Drepte neparalele: a și e, d și f, b și d.
Criterii de paralelism
Teoremă (1)
Două drepte paralele tăiate
de o secantă formează:
perechi de unghiuri alterne
interne congruente:
∢4 ∢6, ∢3 ∢5;
perechi de unghiuri alterne externe congruente: ∢1 ∢7, ∢2 ∢8;
perechi de unghiuri corespondente congruente ∢1 ∢5, ∢2∢6, ∢4 ∢8,
∢3 ∢7;
perechi de unghiuri interne de aceeași parte a secantei suplementare:
m(∢4)+m(∢5)= 180, m(∢3)+m(∢6)= 180;
perechi de unghiuri externe de aceeași parte a secantei suplementare:
m(∢1)+m(∢8)= 180, m(∢2)+m(∢7)= 180.
Teoremă (2)
Dacă două drepte tăiate de o secantă formează o pereche de unghiuri
alterne interne (sau alterne externe sau corespondente) congruente atunci
dreptele sunt paralele.
Dacă două drepte tăiate de o secantă formează o pereche de unghiuri
interne (sau externe) de aceeași parte a secantei suplementare atunci dreptele
sunt paralele.
Aplicații
1. În figura alăturată avem ab
și o secantă. Folosind datele
și notațiile din figură
determinăm valoarea lui x, u, y.
Rezolvare:
y=180-28=152, u=28 (alterne interne), x=y=152 (corespondente)
Așezăm echerul, astfel încât una dintre laturile unghiului drept să fie pe
dreapta a şi cealaltă să fie prin punctul A. Trasăm dreapta care conține punctul
A. Prelungim dreapta dincolo de A, cu ajutorul unei rigle. Notăm cu P punctul
de intersecţie al perpendicularei cu dreapta d,
pe care îl numim piciorul perpendicularei.
Lungimea segmentului AP este distanţa de la
punctul A la dreapta a. Asemănător se
construiește perpendiculara într-un punct al
dreptei d.
Distanța de la un punct exterior la o
dreaptă este lungimea segmentului determinat
de punct și de piciorul perpendicularei din
punct pe dreaptă.
Distanța de la un punct al dreptei la dreaptă este egală cu 0.
Exemplu: pentru figura de mai sus, distanța de la punctul A la dreapta a
este AP. Notăm: d(A, a)=AP.
Aplicație
Folosind figura de mai jos scriem trei perechi de drepte perpendiculare și
patru perechide drepte oblice una față de cealaltă.
Rezolvare:
𝑎 ⊥ 𝑏, 𝑎 ⊥ 𝑒, 𝑑 ⊥ 𝑐
Oblice una față de cealaltă: d și e, d și a, b și c, c și a.
Mediatoarea unui segment
Simetria față de o dreaptă
Exemplu:
Alături, figura trasată cu
albastru este simetrica figurii
trasate cu roșu față de dreapta
d.
Cercul
Aplicație
În figura de mai jos avem un cerc și punctele A, B, C, T, V aparținând
cercului astfel încât VT este diametru, m(∢VOC)= 45 iar punctele A și B
împart semicercul 𝑇𝑉 în trei arce de măsuri egale. Calculăm
m ∢TOC , m ∢TOA , m ∢VOA , m ∢BOC .
Rezolvare:
m ∢TOC = 180 − 45 = 135
m ∢TOA = m AT = 180: 3 = 60
m ∢VOA = m AV = 260 = 120
m ∢BOC = m BV + m CV = 60 + 45 = 105
Pozițiile relative ale unei drepte față de un cerc
d ∩ 𝒞 O, r = A, B
Pozițiile relative a două cercuri
Considerăm două cercuri, 𝒞(𝑂1 , 𝑅) și 𝒞(𝑂2 , 𝑟). Acestea se găsesc într-una din
următoarele situații:
1. Criteriul de divizibilitate cu 2
Dacă un număr are ultima cifră (cifra unităților) 0, 2, 4, 6 sau 8, atunci
numărul este divizibil cu 2. Dacă un număr este divizibil cu 2, atunci ultima sa
cifră (cifra unităților) este 0, 2, 4, 6 sau 8.
Numerele divizibile cu 2 se numesc numere pare.
Numerele care nu se divid cu 2 se numesc numere impare.
Exemple de numere divizibile cu 2:
7812, 10996, 3334, 9980, 5518, 10000.
2. Criteriul de divizibilitate cu 5
Dacă un număr are ultima cifră (cifra unităților) 0 sau 5, atunci numărul este
divizibil cu 5. Dacă un număr este divizibil cu 5, atunci ultima sa cifră (cifra
unităților) este 0 sau 5.
Exemple de numere divizibile cu 5:
235, 70910, 445, 79120, 6680, 5555, 990, 76505
3. Criteriul de divizibilitate cu 10n
Dacă un număr are ultimele n cifre egale cu 0, atunci numărul este divizibil
cu 10n, unde n ≥ 1. Dacă un număr este divizibil cu 10n, atunci el are ultimele n
cifre egale cu 0, unde n ≥ 1. Pentru n = 1, obținem criteriul de divizibilitate cu
10.
Exemple de numere divizibile cu 10:
70, 570, 2670, 999990, 2570, 39510.
Exemple de numere divizibile cu 100:
200, 7800, 20100, 57900, 257100.
Exemple de numere divizibile cu 1000:
7000, 45000, 102000, 799000, 5781000.
Criteriile de divizibilitate cu 3 și 9
Dacă un număr are suma cifrelor divizibilă cu 3 (sau cu 9), atunci numărul se
divide cu 3 (sau cu 9). Dacă un număr se divide cu 3 (sau cu 9), atunci suma
cifrelor sale se divide cu 3 (sau 9).
Aplicații
1. Determinați numerele naturale de forma 20𝑥1 divizibile cu 3, unde x este
o cifră a sistemului zecimal.
Rezolvare: (2+0+x+1) ⋮ 3, de unde x poate lua valorile 0, 3, 6, 9 deci
numerele obținute sunt 2001, 2031, 2061, 2091.
2. Determinați numerele naturale de forma 𝑥4581 divizibile cu 9, unde x
este o cifră a sistemului zecimal.
Rezolvare: (x+4+5+8+1) ⋮ 9, adică (x+18) ⋮ 9 și cum x este prima cifră nu
poate lua valoarea 0, așadar avem doar x = 9 și soluția este 94581.
Număr prim, număr compus
1. 432=2433
2. 3575=521113
Cel mai mare divizor comun
Cel mai mare divizor comun al două sau mai multe numere naturale
reprezintă cel mai mare număr natural care divide numerele date și care este
divizibil cu toți ceilalți divizori comuni. Pentru numerele a și b se notează cel
mai mare divizor comun al lor cu (a, b).
Exemplu:
Cel mai mare este 6, deci (12, 18)=6. Observăm că 6 este divizibil cu
ceilalți divizori comuni.
Algoritmul de determinare
Pentru a determina cel mai mare divizor comun pentru două sau mai multe
numere naturale procedăm astfel:
(a, b) = 1.
Cel mai mic multiplu comun al două sau mai multe numere naturale
(c.m.m.m.c.) este acel multiplu comun al lor, nenul, care divide toți ceilalți
multipli comuni ai numerelor date.
Exemplu:
M15=0, 15, 30, 45, 60, 75, ... - mulțimea multiplilor lui 15.
M10=0, 10, 20, 30, 40, 50, 60, ... - mulțimea multiplilor lui 10.
Algoritmul de determinare
Pentru a determina cel mai mic multiplu comun pentru două sau mai multe
numere naturale procedăm astfel:
Exemple:
Observații:
Cel mai mic multiplu comun al două sau al mai multor numere naturale,
oricare două prime între ele, este produsul lor.
Exemple: 2, 3=6, 7, 10=70, 8,9=72
Dacă a și b sunt două numere naturale nenule astfel încât a b, atunci a, b =
b
Exemple:
1. 510, 5, 10=10 2. 735, 7, 35=35
Relația dintre c.m.m.d.c. și c.m.m.m.c. al numerelor naturale a și b este
(a, b) a, b = a b.
Proprietăți ale divizibilității
1. 0 ⋮ 𝑎, oricare ar fi aℕ.
2. 𝑎 ⋮ 1, oricare ar fi aℕ.
3. 𝑎 ⋮ 𝑎, oricare ar fi aℕ.
4. Dacă 𝑎 ⋮ 𝑏 și 𝑏 ⋮ 𝑎, atunci a=b, oricare ar fi a, b ℕ.
5. Dacă 𝑎 ⋮ 𝑏 și 𝑏 ⋮ 𝑐, atunci 𝑎 ⋮ 𝑐, oricare ar fi a, b, c ℕ.
6. Dacă 𝑎 ⋮ 𝑏, atunci 𝑎 ∙ 𝑚 ⋮ (𝑏 ∙ 𝑚), oricare ar fi a, b, m ℕ.
7. Dacă 𝑎 ⋮ 𝑏, atunci 𝑎 ∙ 𝑚 ⋮ 𝑏, oricare ar fi a, b, m ℕ.
8. Dacă 𝑎 ⋮ 𝑛 și 𝑏 ⋮ 𝑛, atunci (𝑎 + 𝑏) ⋮ 𝑛, oricare ar fi a, b, n ℕ.
9. Dacă 𝑎 ⋮ 𝑛 și 𝑏 ⋮ 𝑛, atunci (𝑎 − 𝑏) ⋮ 𝑛, oricare ar fi a, b, n ℕ.
10. Dacă 𝑎 ⋮ 𝑛 și (𝑎 + 𝑏) ⋮ 𝑛, atunci 𝑏 ⋮ 𝑛, oricare ar fi a, b, n ℕ.
11.Dacă 𝑎 ⋮ 𝑛 și (𝑎 − 𝑏) ⋮ 𝑛, atunci 𝑏 ⋮ 𝑛, oricare ar fi a, b, n ℕ.
Exemple
Aplicație rezolvată:
extrem mez
𝒂 𝒄
= , 𝒃 ≠ 0, 𝒅 ≠ 0 .
𝒃 𝒅
mez extrem
𝒂 𝒄
= , 𝒃 ≠ 0, 𝒅 ≠ 0 ⟺ 𝒂 ∙ 𝒅 = 𝒃 ∙ 𝒄
𝒃 𝒅
𝒂 𝒄
➢ Dacă =𝒅, 𝒃 ≠ 0, 𝒅 ≠ 0 atunci 𝒂 ∙ 𝒅 = 𝒃 ∙ 𝒄
𝒃
și reciproc:
𝒂 𝒄 𝒂 𝒄
2) = ⟺ =
𝒃 𝒅 𝒃 ∶ 𝑛 𝒅 ∶ 𝑛
𝒂 𝒄 𝒂 ∶ 𝑛 𝒄 ∶ 𝑛
2) = ⟺ =
𝒃 𝒅 𝒃 𝒅
✓ amplificăm rapoartele.
n/ 𝒂 𝒂∙𝒏
=
𝒃 𝒃∙𝒏
Aflarea unui termen necunoscut dintr-o proporție
𝑥 𝑐 𝑏∙𝑐
𝒂) = ⟺𝑥∙𝑑 =𝑏∙𝑐 ⟺𝑥 =
𝑏 𝑑 𝑑
𝑎 𝑐 𝑏∙𝑐
𝒃) = ⟺ 𝑎 ∙ 𝑥 = 𝑏 ∙ 𝑐 ⟺ 𝑥 =
𝑏 𝑥 𝑎
𝑎 𝑥 𝑎∙𝑑
𝒄) = ⟺𝑎∙𝑑 = 𝑏∙𝑥 ⟺𝑥 =
𝑏 𝑑 𝑏
𝑎 𝑐 𝑎∙𝑑
𝒅) = ⟺ 𝑎 ∙ 𝑑 = 𝑥 ∙ 𝑐 ⟺ 𝑥 =
𝑥 𝑑 𝑐
Exemplu:
1 1 1
𝑥 1 0,5 ∙ 1
2
= ⟺ 𝑥 ∙ 3 = 0,5 ∙ ⟺ 𝑥 = 2 4
⟺𝑥= ⟺𝑥=
0,5 3 2 3 3 12
Raport procentual
Procentele sunt rapoarte cu numitorul 100.
𝑝
Un raport de forma se numește raport procentual, se notează p% și
100
se citește „ p la sută ” sau „ p procente ”.
1. Aflarea unui procent dintr-un număr
𝒑
Pentru a calcula p% dintr-un număr a, înmulțim număr a cu .
𝟏𝟎𝟎
Exemplu:
𝟏𝟓 𝟏𝟓 𝟏𝟖𝟎 𝟐𝟕𝟎𝟎
𝟏𝟓% 𝒅𝒊𝒏 𝟏𝟖𝟎 = ∙ 𝟏𝟖𝟎 = ∙ = = 𝟐𝟕
𝟏𝟎𝟎 𝟏𝟎𝟎 𝟏 𝟏𝟎𝟎
𝒑
𝒑% 𝒅𝒊𝒏 𝒙 = 𝒃 ⟺ ∙ 𝒙 = 𝒃,
𝟏𝟎𝟎
atunci
𝒃 ∙ 𝟏𝟎𝟎
𝒙= .
𝒑
Exemplu:
𝟐𝟎 𝒙 𝟑𝟓 𝟐𝟎 ∙ 𝒙 𝟑𝟓 𝒙 𝟑𝟓
𝟐𝟎% 𝒅𝒊𝒏 𝒙 = 𝟑𝟓 ⟹ ∙ = ⟹ = ⟹ = ⟹
𝟏𝟎𝟎 𝟏 𝟏 𝟏𝟎𝟎 𝟏 𝟓 𝟏
⟹ 𝒙 = 𝟑𝟓 ∙ 𝟓 ⟹ 𝒙 = 𝟏𝟕𝟓
𝟑𝟓 ∙ 𝟏𝟎𝟎
𝒙=
𝟐𝟎
3. Calculul raportului procentual
𝒂
Pentru a transforma un raport într-un raport procentual, trebuie să îl
𝒃
𝒑
scriem sub forma 𝟏𝟎𝟎.
Exemple:
𝟗
1. Scrieți raportul sub forma unui raport procentual.
𝟐𝟓
Vom scrie:
9 𝑝 9 ∙ 100 9
= ⟹𝑝= ⟹ 𝑝 = 36 ⟹ = 36%
25 100 25 25
4. Creșteri și scăderi cu p%
1. Dacă un număr crește cu p%, noul număr este (100 + 𝑝)% din
numărul inițial.
2. Dacă un număr scade cu p%, noul număr este(100 − 𝑝)% din
numărul inițial.
De exemplu: dacă un caiet costă 7 lei, atunci 2 caiete costă 14 lei. Observăm că dacă
numărul de caiete crește de două ori, atunci și prețul se dublează. Aceste două
mărimi: nr. de caiete și preț sunt mărimi direct proporționale (d.p.).
Numerele a1, a2, a3, … , an sunt direct proporționale cu numerele b1, b2, b3,
… , bn dacă formează șirul de rapoarte egale:
Problema 1
Aflați numerele x și y astfel încât următoarele mulțimi să fie direct proporționale:
A = {1,3,6} și B = {2,x,y}.
Rezolvare:
Are loc șirul de rapoarte egale:
Problema 2
Aflați trei numere a, b și c știind că sunt direct proporționale cu numerele 2, 3 și 6, iar suma lor
este 33.
Rezolvare:
(a, b, c) d.p. (2, 3, 6)
Obs: În rezolvarea exercițiului am folosit următoarea proprietate:
Într-un șir de rapoarte egale, fiecare raport este egal cu raportul dintre suma
numărătorilor și suma numitorilor.
Problema 3
Aflați numerele a, b și c știind că sunt direct proporționale cu 3, 5 și 8, iar produsul lor este egal
cu 960.
Rezolvare:
(a, b, c) d.p. (3, 5, 8)
Mărimi invers proporţionale
Definiţie:
Două mărimi sunt invers proporționale dacă depind una de cealaltă într-un
mod invers, astfel încât dacă una crește (sau se micșorează) de un număr de ori,
atunci cealaltă se va micşora (sau creşte) de același număr de ori.
De exemplu: dacă un muncitor termină o lucrare în 4 zile, atunci doi muncitori vor
termina lucrarea în două zile. Observăm că dacă numărul de muncitori se dublează,
numărul de zile necesar finalizării lucrării se micșorează de două ori. Aceste două
mărimi: nr. de muncitori și nr. de zile sunt mărimi invers proporționale (notăm i.p.).
Numerele a1, a2, a3, … , an sunt invers proporționale cu numerele b1, b2,
b3, … , bn dacă formează șirul de rapoarte egale:
Problema 1
Aflați numărul a știind că mulțimile A={2,6} și B={a,3} sunt invers proporționale.
Rezolvare:
2⋅a=6⋅3
2⋅a=18
a=18:2=9
Problema 2
Aflați numerele a, b și c știind că sunt invers proporționale cu 2, 5 și 10, iar suma
lor este 24.
Rezolvare:
Scriem proporţia şi avem grijă să răsturnăm cel de-al doilea raport astfel încât ambele
săgeţi să indice acelaşi sens:
Șir de rapoarte egale
Trei sau mai multe rapoarte care au aceeași valoare formează un șir
de rapoarte egale.
𝑎1 𝑎2 𝑎3 𝑎𝑛
= = =⋯= =𝑘
𝑏1 𝑏2 𝑏3 𝑏𝑛
Oricare două rapoarte dintr-un șir de rapoarte egale formează o proporție.
Exemplu:
2 4 6 12 200
= = = =
5 10 15 30 500
Observație: Având la dispoziție un raport putem obține oricâte rapoarte egale
cu acesta prin amplificări.
Proprietate:
𝑎1 𝑎2 𝑎3 𝑎𝑛 𝑎1 + 𝑎2 + 𝑎3 + ⋯ + 𝑎𝑛
= = =⋯= =
𝑏1 𝑏2 𝑏3 𝑏𝑛 𝑏1 + 𝑏2 + 𝑏3 + ⋯ + 𝑏𝑛
Aplicații:
𝑎 𝑏 𝑐
1. Știind că = = iar a+b+c=56, determinați numerele a, b, c.
3 4 7
Rezolvare: aplicăm proprietatea de mai sus,
𝑎 𝑏 𝑐 𝑎 + 𝑏 + 𝑐 56
= = = = =4
3 4 7 3 + 4 + 7 14
De mai sus avem, a=34, a=12, b=44, b=16, c=74, c=28
𝑎 𝑏 𝑐
2. Știind că = = iar 6a-b+2c=75, determinați numerele a, b, c.
2 5 9
𝑎 𝑏 𝑐
Rezolvare: = = = 𝑘, de unde a=2k, b=5k, c=9k.
2 5 9