Redacția: 07

CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ PENTRU Data: 15.04.2019

STUDII UNIVERSITARE
Pag. 2/8

I. PRELIMINARII
 Prezentarea generală a disciplinei: locul şi rolul disciplinei în formarea competențelor specifice ale
programului de formare profesională / specialității
Istoria medicinii este o arie de studiu care își îndreaptă atenția atât spre evoluția medicinii
ca știință, cât și asupra diverselor personalități care au contribuit la dezvoltarea acesteia.
Istoria medicinii, ca element al culturii generale și profesionale, contribuie la formarea
profesională și intelectuală a medicului. Înțelegerea parcursului istoric al practicii și cercetării
medicale oferă o cheie pentru integrarea studenților în actualitate și pentru o poziționare proactivă
a acestora față de provocării medicinii viitorului. Cunoașterea marilor personalități din istoria
medicinii și realizările acestora oferă o cheie pentru motivarea studenților în plan profesional și
deciderea lor pentru cele mai înalte valori deontologice.
Conținutul cursului este corelat cu nivelul de pregătire al studenților, este similar celor din
alte universități europene cu informație actualizată, și reprezintă bagajul necesar de cunoștințe în
vederea cunoaşterii istoriei medicinii la nivel internațional.

 Misiunea curriculumului (scopul) în formarea profesională

Cunoașterea și înțelegerea originilor și evoluției practicii și științei medicale din
perspectivă istorică. Însușirea elementelor de bază de cultură medicală: etapele dezvoltării
medicinii universale, doctrinele biomedicale, personalitățile și contribuțiile acestora.

 Limba/limbile de predare a disciplinei: română, rusă, engleză.

 Beneficiari: studenții anului I, facultatea Medicina I și II, specialitatea Medicină.

II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Codul disciplinei G.01.A.009.4
Denumirea disciplinei Istoria Medicinii
Responsabil (i) de disciplină Grossu Iu., Badan V., Penina O.
Anul I Semestrul/Semestrele I
Numărul de ore total, inclusiv: 30
Curs 10 Lucrări practice/ de laborator 10
Seminare Lucrul individual 10
Forma de evaluare CD Numărul de credite 1

III. OBIECTIVELE DE FORMARE ÎN CADRUL DISCIPLINEI

La finele studierii disciplinei studentul va fi capabil:
 la nivel de cunoaştere şi înţelegere:
1. Premisele și etapele de dezvoltare a medicinii umane de la origini până în prezent;
2. Cele mai importante repere ale istoriei diferitelor specialități preclinice, medicale și chirurgicale;
 Redacția: 07
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ PENTRU Data: 15.04.2019
STUDII UNIVERSITARE
Pag. 3/8

3. Principiile dezvoltării medicinii în diverse perioade de timp;

4. Particularitățile de dezvoltare a fiecărei epoci și însemnătatea ei în evoluția și progresul medicinii.
5. Școlile științifice medicale de vază, concepțiile și rolul lor în dezvoltarea medicinii;
6. Cele mai marcante personalități care au avut contribuții importante la progresul medicinii;
7. Realizările savanților cu renume în corelație cu evoluția științelor medicale.
 la nivel de aplicare:
1. Dezvoltarea abilităţilor privind elaborarea unor lucrări ştiinţifice despre evoluţia concepţiilor,
disciplinelor şi evenimentelor medicale;
2. Dezvoltarea abilităţilor de comunicare verbală şi scrisă prin întocmirea şi prezentarea referatelor
despre viaţa şi activitatea personalităţilor marcante din domeniu;
3. Crearea unei prezentări PowerPoint pe teme de istorie a medicinii și susținerea publică a acesteia.
 la nivel de integrare:
1. Să integreze cunoștințele în domeniul istoriei medicinii cu cele clinice;
2. Să aplice cunoştinţele acumulate pentru realizarea cercetărilor ştiinţifice personale în cadrul tezei
de licenţă, Zilelor Universităţii şi ca viitor medic-clinician şi tânăr cercetător.

IV. CONDIŢIONĂRI ŞI EXIGENŢE PREALABILE

1. Cunoașterea limbii de predare;
2. Competențe digitale (utilizarea internetului, procesarea documentelor, utilizarea MS Ofiice Word,
PowerPoint);
3. Abilitatea de a lucra în echipa;
4. Nu sunt tolerate nici un fel de alte activități pe parcursul prelegerii/seminarului; telefoanele mobile
să fie închise;
5. Nu sunt tolerate întârzieri la prelegeri și lucrări practice.

V. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Cursuri (prelegeri), lucrări practice/ lucrări de laborator/seminare și lucru individual
Numărul de ore
Nr. Lucru
ТЕМА Lucrări
d/o Prelegeri individu
practice
al
1. Locul istoriei medicinii între științele medicale și rolul ei în formarea în
2 2 2
formarea profesională și intelectuală a medicului.
2. Medicina preistorică și antică. Științele medicale în Grecia și Roma
2 2 2
antică.
3. Medicina medievală. Medicina renașterii și iluminismului. 2 2 2
4. Medicina modernă. 2 2 2
5. Medicina postmodernă. Tendințe și provocări principale cu care se
2 2 2
confruntă medicina în epoca postmodernă
Total 10 10 10

VI. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI UNITĂŢI DE CONŢINUT

 Redacția: 07
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ PENTRU Data: 15.04.2019
STUDII UNIVERSITARE
Pag. 4/8

Obiective Unităţi de conţinut

Tema (capitolul) 1. Medicina până la 1800: medicina primitivă, antică, medievală, medicina
renașterii și iluminismului
- Să definească etapele principale ale 1. Introducere. Modalități de abordare în studiul
evoluției științei și practicii medicale din istoriei medicinii. Metode de studiu.
perspectivă istorică. 2. Medicina arhaică și primitivă;
- Să cunoască cele mai marcante 3. Medicina antică: Egipt, Mesopotamia, India,
personalități și contribuțiile acestora în China;
medicina antică, medievală, renașterii și 4. Medicina antică greacă. Medicina hipocratică.
iluminismului; Medicina elenistă. Şcoala Alexandrină;
- Să demonstreze cunoașterea celor mai 5. Medicina în Imperiul Roman. Galenus;
importante descoperiri în științele medicale în 6. Medicina evului mediu: medicina în lumea
epoca Renașterii și Iluminismului creștină; medicina în lumea arabo-musulmană;
- Să aplice cunoştinţele în domeniul 7. Medicina în Renaștere (XIV-XVII). Condiții
dezvoltării medicinii de până la 1800 pentru istorico-culturale. Dezvoltarea științelor medicale.
a înţelege conceptele de bază în medicină; Anatomiştii. Marile epidemii;
- Să integreze progresele în practica si 8. Medicina în epoca Iluminismului (XVIII).
ştiinţa medicală cu sănătatea publică şi
medicina de azi.
Tema (capitolul) 2. Dezvoltarea științelor medicale în sec. XIX (medicina modernă)
- Să definească particularitățile de 1. Începuturile medicinii experimentale. Fundațiunea
dezvoltare a medicinii în sec. XIX; și dezvoltarea fiziologiei. Crearea concepției
- Să cunoască cele mai importante ”Patologia celulară”;
descoperiri din epoca medicinii moderne; 2. Descoperirile fundamentale în lumea
- Să demonstreze cunoașterea celor mai microorganismelor. Dezvoltarea Microbiologiei.
marcante personalități din epoca medicinii Verificarea teoriei germenilor. Pionerii bacteriologiei.
moderne și a contribuțiilor acestora la 3. Progresele importante în diagnosticul și
progresul medicinii; tratamentul bolilor. Introducerea narcozei și
- Să aplice cunoştinţele medicinii anesteziei. Introducerea stetoscopului. Descoperirea
moderne în cercetare şi activitatea clinică; razelor X și a radiului;
- Să integreze progresele în practica şi 4. Descoperiri majore la sfârșitul secolului al XIX-
ştiinţa medicală din sec. XIX cu provocările lea: fundațiunea parasitologiei, medicinii preventive,
actuale de sănătate publică şi medicale. psichiatriei.
Tema (capitolul) 3. Medicina și chirurgia în sec. XX și începutul sec. XXI (medicina
postmodernă)
- Să definească premisele și 1. Boli infecțioase și chimioterapia. Ehrlich și
particularitățile dezvoltării medicinii în sec. arsphenamină. Sulphonamide. Descoperirea
XX; antibioticilor: penicilină, preparate antituberculoase,
- Să cunoască cele mai marcante alte antibiotici. Problema rezistenței la antibiotice în
personalități și școlile științifice medicale de medicina contemporană. Dezvoltarea medicinii
vază în epoca medicinii postmoderne; tropicale (malaria, febră galbenă, lepră);
- Să demonsreze înțelegerea corelației 2. Imunologie. Cronologia istorică a vaccinării contra
între progresul medicinii secolului XX și infecțiilor cauzate de bacterii și virusuri. Gripa
evoluția proceselor demografice în lume; spaniolă din anii 1918-1919. Construirea
microscopului electronic;
 Redacția: 07
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ PENTRU Data: 15.04.2019
STUDII UNIVERSITARE
Pag. 5/8

Obiective Unităţi de conţinut

- Să aplice cunoștințele în domeniul 3. Dezvoltarea biologiei celulare. Descoperiri noi în
istoriei medicinii postmoderne în cercetare şi fiziologie și biochimie. Ingineria biomedicală.
activitatea clinică; 4. Endocrinologie. Descoperirea insulinei și
- Să integreze progresele în practica şi cortizonului. Hormonii sexuali și pilulele
ştiinşa medicală cu provocările actuale în contraceptive. Nutriție și vitamine.
domeniul sănătătii populaţiei. 5. Progresele în diagnosticarea și tratamentul
neoplasmelor. Dezvoltarea chimioterapiei,
radioterapiei, înțelegerea factorilor de risc (e.g.
riscurile fumatului etc.);
6. Dezvoltarea chirurgiei în secolul al XX-lea:
- până la Primul Război Mondial;
- Primul Război Mondial;
- între cele două războaie mondiale;
- al Doilea Război Mondial și perioada
postbelică;
7. Progresele în diagnosticarea bolilor: introducerea
tomografiei computerizate, a tomografiei de
rezonanta magnetica nucleara si a examenelor cu
ultrasunete;
8. Evoluții și revoluții în sănătatea publică. Tendințe
și provocări actuale în practica și cercetarea medicală.
9. Istoria dezvoltării medicinii în Moldova.

VII. COMPETENŢE PROFESIONALE (SPECIFICE (CS) ȘI

TRANSVERSALE (CT)) ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU
 Competențe profesionale (specifice) (CS)

nu este cazul

 Competențe transversale (CT)

nu este cazul

 Finalități de studiu

Studentul la finele cursului va fi capabill:

1. să identifice principalele etape în evoluţia medicinii şi caracteristicele definitorii ale etapelor
respective;
2. să numească cele mai marcante personalităţi medicale pentru fiecare epocă din istoria medicinii și
să identifice contribuţia majoră a acestor personalități;
3. să cunoască remediile terapeutice și practicile medicale de-a lungul istoriei;
4. să identifice conceptele filozofice şi evenimentele istorice care au modelat concepţia şi practica
medicală de la începuturi până în prezent;
5. să identifice principalele provocări cu care se confruntă medicina în epoca postmodernă şi
posibilele influenţe ale acestora asupra practicii medicale;
6. dezvoltarea aptitudinilor pentru studiul istoriei medicinii;
 Redacția: 07
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ PENTRU Data: 15.04.2019
STUDII UNIVERSITARE
Pag. 6/8

7. să aibă deschiderea către învățarea pe tot parcursul vieții.

Notă. Finalităţile disciplinei (se deduc din competenţele profesionale şi valenţele formative ale
conţinutuluui informaţional al disciplinei).

VIII. LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENTULUI

Produsul Termen de
Nr. Strategii de realizare Criterii de evaluare
preconizat realizare
1. Lucrul cu Lecturarea prelegerii sau Capacitatea de a extrage Pe
sursele materialul din manual la temă. esențialul; abilități parcursul
informaționale Citirea intrebărilor din temă, care interpretative; volumul semestrului
necesită o reflecție asupra muncii
subiectului. De selectat sursele de
informație suplimentară la tema
respectivă. De luat cunoștință cu
sursele informaționale
suplimentare la temă. Formularea
generalizărilor și concluziilor
referitoare la tema subiectului.
2. Prezentări ale Selectarea temei, stabilirea Volumul de muncă, gradul Pe
proiectelor planului cercetării, stabilirea de pătrundere in esenta parcursul
termenilor realizării. Stabilirea temei proiectului, calitatea semestrului
componentelor prezentării concluziilor, elemente de
PowerPoint - tema, scopul, creativitate, formarea
rezultate, concluzii, bibliografie. atitudinii personale,
Recenzii colegi. Recenzii coerența expunerii și
profesori. corectitudinea științifică,
modalitatea de prezentare.

IX. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE

 Metode de predare şi învăţare utilizate

Pentru însuşirea mai eficientă în cadrul disciplinei „Istoria Medicinii” sunt utilizate atât metode
tradiționale (expunerea, conversația, exercițiul), cât şi cele considerate astăzi a fi mai eficiente pentru
învățământul universitar: dezbateri interactive, studiul de caz, metoda proiectelor, modelarea. În cadrul
lucrărilor practice sunt utilizate metode frontale, metode de activitate individuală, metode de activitate în
grup. Pentru formarea deprinderilor practice în cadrul disciplinei se utilizează instruirea/autoinstruirea
asistată de calculator (MS Office Word, PowerPoint).
 Strategii/tehnologii didactice aplicate (specifice disciplinei)
În cadrul prelegerilor și seminarelor sunt folosite Tehnologii Informaționale de comunicare – prezentări
PowerPoint.
 Metode de evaluare (inclusiv cu indicarea modalității de calcul a notei finale)
Curentă: Pe parcursul semestrului de studiu în cadrul evaluării curente sunt preconizate: o lucrare de
control (partea teoretică) și o totalizare (partea practica), care de fapt reprezintă evaluarea abilităţilor
aplicative – prezentarea Power Point a proiectului de cercetare.
 Redacția: 07
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ PENTRU Data: 15.04.2019
STUDII UNIVERSITARE
Pag. 7/8

Partea teoretică a evaluării curente:

1. Lucrarea de control (test grilă)
Partea practică a evaluării curente:
2. Proiectul de cercetare (prezentare digitală) + Participarea la cursuri.

Nota pentru evaluarea abilităților practice se va alcătui din nota pentru prezentarea proiectului (cota parte
0,9) și nota pentru participare la cursuri (cota parte 0,1).
Nota semestrială constituie media lucrării de control și a proiectului de cercetare.

Finală: Evaluarea finală este efectuată în formă de colocviu diferențiat.

La colocvium diferentiat la disciplina „Istoria Medicinii” nu sunt admişi studenţii cu media anuală
sub nota 5.0, precum şi studenţii, care nu au recuperat absenţele de la lucrările practice. Colocvium
diferentiat constă din proba test-grilă. Proba test-grilă constă din variante a câte 30 teste fiecare din toate
temele cursului, dintre care 40% sunt cu compliment simplu, 60% de teste sunt cu compliment compus.
Studentul are la dispoziţie în total 30 de minute pentru a răspunde la test. Subiectele pentru colocvium
diferentiat se aprobă la şedinţa catedrei şi se aduc la cunoştinţă studenţilor la începutul cursului.

Nota finală constituie media notei semestriale și notei pentru proba test-grilă.

Evaluarea cunoştinţelor se apreciază cu note de la 1,00 la 10,00, după cum urmează:

Modalitatea de rotunjire a notelor la etapele de evaluare
Grila notelor intermediare (media Sistemul de
Echivalent
anuală, notele de la etapele notare național
ECTS
examenului)
1,00-3,00 2 F
3,01-4,99 4 FX
5,00 5
5,01-5,50 5,5 E
5,51-6,0 6
6,01-6,50 6,5
D
6,51-7,00 7
7,01-7,50 7,5
C
7,51-8,00 8
8,01-8,50 8,5
B
8,51-8,00 9
9,01-9,50 9,5
A
9,51-10,0 10
 Redacția: 07
CD 8.5.1 CURRICULUM DISCIPLINĂ PENTRU Data: 15.04.2019
STUDII UNIVERSITARE
Pag. 8/8

Nota medie anuală și notele tuturor etapelor de examinare finală (asistate la calculator,
testare, răspuns oral) - toate vor fi exprimate în numere conform scalei de notare (conform
tabelului), iar nota finală obținută va fi exprimată în număr cu două zecimale, care va fi trecută
în carnetul de note.

Neprezentarea la examen fără motive întemeiate se înregistrează ca “absent” și se echivalează

cu calificativul 0 (zero). Studentul are dreptul la 2 susțineri repetate ale examenului nepromovat.

X. BIBLIOGRAFIA RECOMANDATĂ:
A. Obligatorie:
1. Iftimovici Radu. Istoria medicinii. 1995. Editura ALL, București, 371 pag.
2. Copoкина T.C. – Истормя Медицины. M., Издательство Российского Университета Дружбы
Народов, 1992, в 2-х т.

B. Suplimentară
1. DOUGLAS JAMES GUTHRIE, PHILIP RHODES, et al., 2017, “History of medicine”, Encyclopedia
Britannica. https://www.britannica.com/science/history-of-medicine
2. Bynum William, 2008, The History of Medicine: A Very Short Introduction, 1 edition, Oxford ; New
York, Oxford University Press, 184 p.
3. Jackson Mark, 2013, The Oxford Handbook of the History of Medicine, Reprint edition, Oxford,
United Kingdom, Oxford University Press, 696 p.
4. Porter Roy (ed.), 2001, The Cambridge Illustrated History of Medicine, Cambridge ; New York,
Cambridge University Press, 400 p.