Proiect VIII Proiect Genul Epic
Proiect VIII Proiect Genul Epic
Proiect VIII Proiect Genul Epic
Competenţe generale:
2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de
comunicare monologată şi dialogată;
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse.
Competenţe derivate:
C1: identificarea trăsăturilor fizice şi morale ale personajelor (corelare cu c.s. 3.1);
C2: ilustrarea trăsăturilor identificate prin raportare la text (corelare cu c.s. 3.1);
C3: distingerea modalităţilor de caracterizare a personajelor (corelare cu c.s. 3.1);
C4: exprimarea opiniei cu privire la atitudinea personajelor (corelare cu c.s. 2.1).
Activităţi de învăţare:
A1: exerciţii de identificare a trăsăturilor fizice şi morale;
A2: exerciţii de ilustrare a trăsăturilor identificate cu secvenţe din text;
A3: exerciţii de distingere a modalităţilor de caracterizare a personajelor;
A4: exerciţii de exprimare a opiniei despre personaje.
STRATEGIA DIDACTICĂ:
Metode şi procedee didactice: conversaţia euristică; explicaţia; exerciţiul; povestirea în lanţ;
învăţarea prin descoperire; tehnica 3-2-1; ciochinele;
Forme de organizare ale activităţii: activitate frontală alternată cu activitate individuală, lucrul
pe grupe;
Metode şi tehnici de evaluare: conversaţia examinatoare, aprecierea verbală, interevaluarea.
Resurse:
a. umane: elevii clasei a VIII-a, elevi cu ritmuri apropiate de învăţare
b.materiale / mijloace de învăţământ: text-suport, fişe de lucru, flip-chart, video-proiector
c. de timp: 50 de minute.
Locul desfăşurării activităţii: sala de clasă
BIBLIOGRAFIE
1. MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII, CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU
CURRICULUM, 2009, Programa de Limba şi literatura română pentru gimnaziu, Bucureşti.
2. ILIE, Emanuela, 2008, Didactica literaturii române. Fundamente teoretico-aplicative, ediţia a
II-a revăzută şi adăugită, Iaşi, Polirom.
3. PAMFIL , A., 2003, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise,
Paralela 45.
4. SORE, H., Soare, Gh., 2005, Limba şi literatura română, îndrumător pentru manualele
alternative, Carminis.
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Grupa 2
Identificaţi în fragmentele următoare trăsăturile morale şi precizaţi modalitatea de caraterizare
Modalităţile de Fragmente de text Trăsătura de caracter a
caracterizare personajului
„După aceste, părintele a arătat cu vorbe care dau gândurilor chip vieţuitor cât este de ticăloasă viaţa unui
pieritor de foame, şi a dat credincioţilor săi sfaturi, zămislite în mintea lui înţeleaptă, cum ei ar trebui să
lucreze în primăvară, în vară, în toamnă şi în iarnă.”
„Cât e ziua de mare, gura lui nu se mai oprea. Unde prindea oamenii, acolo îi ţinea la sfaturi. La câmp
dai de popă; la deal dă popa de tine; mergi la vale, te întâlneşti cu popa; intri-n pădure, tot pe popa îl afli.
„Doi ani de zile au trecut fără ca părintele Trandafir să fi mişcat satul înainte, măcar numai atâta cât e de
la vorbă până la supărare”.
„Numaidecât în primăvară luă un ţigan, îl puse să frământe imală şi-şi lipi casa. În câteva zile toţi patru
pereţii erau lipiţi şi muruiţi”.
„Părintele Trandafir e însă ca şi capra în grădina cu curechi. Când îl scoţi pe uşă, îţi intră prin gard; când
astupi gardul, dai că sare peste gard şi îţi face mai multă pagubă, stricând şi streaşina gardului.”
Grupa 3
Identificaţi în fragmentele următoare trăsăturile morale şi precizaţi modalitatea de caraterizare
Modalităţile de Fragmente de text Trăsătura de caracter
caracterizare a personajului
„Mai!dar istet om mai eşti tu!-grăieşte către stăpân- şi prin vârful casei ai ferestre. Tare iubeşti lumina şi
sfântul soare!".
„Mai ales preoteasa se bucura foarte când se văzu aşa îngrădită; mai ales popa se bucura când vedea că se
bucură preoteasa.”
„Oamenii ascultau bucuroşi; le plăcea să stea de vorbă cu popa şi chiar se prindeau de sfaturi. Atâta însă,
şi mai departe tot povestea cea veche: ştiau oamenii cum să facă, dar nu făceau. Părintele se cam
necăjea.”
„El stete multă vreme gânditor; împrejurul lui dormeau toţi. Şi bolnava dormea. Apoi nimic nu
îndeamnă mai mult spre întristare decât tocmai privegherea între cei ce dorm. Iar aceşti dormitori erau
iubiţii lui, iubiţi de a căror fericire el avea să răspundă, iubiţi prin care el vieţuia şi a căror iubire da preţ
vieţii sale”.
„Marcul Florii Cucului, vecinul popii, avea un plug cam stricat... dar plug, iar Mitru Cătănaş, vecinul lui
Marcu, avea doi boi slabi şi un cal spetit. Popa, Marcu, Mitru, boii şi calul împreună munciră o zi de
dimineaţă până seara; locul fu arat şi semănat cu păpuşoi.”
Grupa 4
Identificaţi în fragmentele următoare trăsăturile morale şi precizaţi modalitatea de caraterizare
Modalităţile de Fragmente de text Trăsătura de caracter a
caracterizare personajului
„Îşi puse dar de gând ca să facă din nevoie drag şi să stea bucuros în Sărăceni”.
„Un lucru! îşi zise părintele mai în urmă. În satul sărac popa nici spice n-are de unde culege. Câtă
vreme vor fi sărăcenii leneşi, ei vor rămânea săraci şi eu flămând!" Îşi puse dar de gând ca să facă
din poporenii săi oameni harnici”.
„-Aşteptaţi! grăi el. Dacă nu veniţi voi la mine, mă duc eu la voi!”
„Chiar de la început, părintele Trandafir a înţeles un lucru: cum că în Butucani era mai bine decât în
Sărăceni. Oamenii aveau câte ceva; iară de unde este poţi lua. În Sărăceni însă toate încuietorile erau
de lemn. Şi apoi părintele judeca: popa face treaba satului, iar satul să îngrijească de traista popii.”
„Din gura lui numai trei cuvinte au ieşit: "Puternice Doamne! Ajută-mă!..." Şi oare credea el că acest
gând, cuprins cu atâta înfocare în disperarea lui, îi va putea da ajutor? “
„Nu merge! grăi părintele Trandafir. Aşa nu merge!" Începu a se face şi el om ca lumea, a se îngriji
mai-nainte de toate de binele casei sale.”
Anexa 2
Trăsături fizice/ morale prezentate prin mijloace directe Trăsăturile morale care reies din faptele personajului
Trăsăturile morale care reies din relaţia personajului principal cu celelalte Trăsăturile morale care reies din atitudinea şi limbajul utilizat de
personaje. personaj.
Anexa 3
Test formativ
„- Bunico, ia vezi, bunico, ce lan frumos de grâu! Bunico, uită-te ce pădure!... A, ce de vite,
bunico! Ce copac singuratic în câmpie!
Şi trenul fuge... şi atâtea minuni se ivesc şi pier ca visele şi el le fură cu ochii şi le împarte cu
tovarăşa sa de drum, cu bunica.
Bunica! E tot ce i-a mai rămas pe lume. Şi el e mic, numai de opt ani, şi e cuminte şi aşezat
ca un om mare.
<<Pe mama am iubit-o – se plânge dânsul – şi s-a îmbolnăvit şi Dumnezeu mi-a luat-o. Pe
tata tot aşa... mi-a rămas doar bunica... pe ea n-am s-o las să moară; o îngrijesc eu, cu mâna
mea...”>>
În tren ţine sticlele ei cu doctorii la dânsul; o întreabă dacă se simte bine; îi alege locul cel
mai bun şi o face să petreacă, arătându-i pe fereastră toate minunile. Apoi cade pe gânduri, cu ochii
spre cer; îşi uită poate o clipă bunica şi parcă ar dormi... dar se stăpâneşte. Veghează...
La o staţie se suie o familie. Sunt atâţia copii! Ochii lui se-îndreaptă acum spre banca
acestora: au fel de fel de jucării (...) Copiii îi fac semn la ei; îi arată jucăriile şi-l ispitesc. El se
duce. Prietenia se leagă repede. Atâtea jucării, atâtea glume l-au absorbit de tot. S-a înveselit
la faţă, vorbeşta, râde... dar deodată îşi aduce aminte de bunica.
Într-o clipă e iarăşi lângă dânsa, devenind acelaşi, serios şi îngrijorat ca mai înainte.
Cercetează mâinile bătrânei, se uită în ochii ei cu teamă şi o întreabă încetişor:
- Ai călduri, bunico? Te mai îneacă tusea?...”
(I. A Bassarabescu, Bunica)
2. Transcrie din text structura din care reiese trăsătura precizată la exerciţiul anterior. (2
p.)
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
3. Precizează o trăsătură fizică sau morală prezentată în mod direct în text. Subliniază
cuvântul/ grupul de cuvinte prin care este reliefată trăsătura identificată. (2 p.)
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
T1: Pe baza fragmentelor surprinse în fişa de lucru din clasă, realizează o compunere în care
să-l caracterizezi pe părintele Trandafir (10-15 rânduri).
T2: Realizează caracterizara unui personaj dintr-o operă literară la alegere (10-15 rânduri).
Anexa 4 (fişă de autoevaluare)
Precizează:
- trei caracteristici ale personajului principal;