Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi

Facultatea Ştiinţe Reale, Economice și ale Mediului
Catedra știinţe fizice şi inginereşti

Proiect de curs
la disciplina „Mecanica tehnica II”

A elaborat: studentul gr. IM31R Guțuleac Denis

A verificat: conf. univ. dr. Rusnac Vladislav

Bălţi 2021
 Sarcina tehnică nr.17
I. Calculul la rezistență și rigiditate în cazul deformației de întindere și comprimare
Problema 1.
De determinat din condiția de rezistență după tensiuni admisibile, dimensiuni și de ales profilul
standard destinat pentru confecționarea construcției sudate din bare.
Coeficientul de rezistență [n] = 1,2...2,5. Deplasarea nodului B nu trebuie să depășească 2mm.
Cu greutatea barelor se neglijează.

Varianta F1, kN F2, kN l1, m l2, m , grad , grad profil Oțel

1 40 180 1,2 1,7 30 70 țeavă rotundă Oț2
2 45 170 1,4 1,6 35 70 Dt Oț4
3 50 160 1,6 1,5 20 80 09Г2
4 55 150 1,8 1,4 40 65 țeavă pătrată 10ХНДП
5 60 140 2,0 1,3 30 80 10ХСНД
6 65 130 1,3 1,2 25 85 15ХСНД
7 70 120 1,5 1,1 35 75 Colțar Oț5
8 75 110 1,7 1,0 20 85 10Г2С1
9 80 100 1,9 0,9 25 75 14Г2
10 85 90 2,1 0,8 40 60 10Г2С1

II. Calculul la rezistență și rigiditate a unei bare în trepte în cazul deformației de

întindere și comprimare
Problema 2.
De apreciat rezistența barei în trepte în cazul cînd ea se supune întinderii (comprimării). De
determinat deformația barei. Bara este confecționată din fontă cenușie FC15. Coeficientul admisibil de
rezistență [n] = 2,0...5,0. Cu greutatea barei se neglijează.

Varianta F1, kN F2, kN F3, kN A, cm2 l1, m l 2, m l3, m

1 10 55 85 20 0,2 0,4 0,2
2 20 50 90 22 0,1 0,3 0,4
3 30 45 95 24 0,4 0,5 0,1
4 40 30 100 26 0,3 0,1 0,6
5 50 35 75 28 0,2 0,3 0,5
6 60 40 60 30 0,5 0,2 0,2
7 70 25 35 32 0,3 0,3 0,3
8 80 20 30 34 0,5 0,2 0,4
9 90 15 45 36 0,1 0,5 0,3
10 100 10 40 40 0,4 0,2 0,6

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
2
 III. Determinarea caracteristicilor geometrice a secțiunilor plane
Problema 3.
De determinat caracteristicile geometrice de bază (coordonatele centrului de greutate, poziția
axelor de simetrie, momentele de inerție, momentele de rezistență și raze de inerție), ale secțiunii.

Parametrii Varianta
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
a, cm 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0 3,5 4,0 4,5 5,0 5,5

IV. Calculul arborelui la rezistență și rigiditate în cazul răsucirii

Problema 4.
La arborele în două trepte, un capăt al căruia este încastrat sunt aplicate momente de rotație.
De determinat tensiunile maximale după lungimea arborelui. De verificat dacă arborele dat satisface
condiției de rigiditate. De determinat unghiuri de răsucire după lunginea arborelui. Arborele este
confecționat din oțel: G = 8×1010 Pa.

Varianta a, m b, m c, m T1, T2, T3, T4, ], ], grad/m

Nm Nm Nm Nm MPa
1 1,1 1,0 0,8 20 200 310 600 80 1,3
2 0,9 0,2 1,0 22 190 290 590 75 1,2
3 0,7 0,4 1,2 24 180 300 580 70 1,1
4 1,4 0,6 0,6 28 170 280 570 65 1,0
5 1,2 0,8 0,9 32 160 270 560 60 0,9
6 1,0 1,1 1,4 36 150 260 550 55 0,8
7 0,2 0,9 1,6 38 140 250 540 50 0,7
8 0,4 0,7 1,8 42 130 240 530 45 0,6
9 0,6 1,4 2,0 46 120 230 520 40 0,5
10 0,8 1,2 0,7 50 110 220 510 35 0,4

V. Aprecierea formei raționale a secțiunii arborelui

Problema 5.
Pentru arbori a) de secțiune rotundă uniformă, b) inelară, c) patrată, de determinat distribuția
tensiunilor după tensiune pe sectorul periculos. De apreciat raționalitatea confecționării arborilor de
diferită formă a secțiunii. Schema și materialul de luat din problema 4.
Varianta 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
d/D 0,5 0,35 0,45 0,4 0,75 0,6 0,7 0,8 0,65 0,55

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
3
 Cuprins:
1. Calculul la rezistenţă şi rigiditate în cazul deformaţiei de întindere şi comprimare.......................5-8
2. Calculul la rezistenţă şi regiditatea a unei bare în trepte în cazul deformaţiei de întindere şi
comprimare..........................................................................................................................................9-11
3. Determinarea caracteristicilor geometrice a secţiunilor plane.......................................................12-14
4. Calculul arborelui la rezistenţă şi regiditate în cazul răsucirii.......................................................15-18
5. Aprecierea formei raţionale a secţiunii arborelui...........................................................................19-22
6.Bibliografii.......................................................................................................................................23

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
4
 I. Calculul la rezistenţă şi rigiditate în cazul deformaţiei de întindere şi comprimare.

Fig.1.1
Sarcina. De determinat din condiţia de rezistenţă după tensiuni admisibile, dimensiuni şi de
ales profilul standart destinat pentru confecţionarea construcţiei sudate din bare. Coeficientul de
rezistenţă [n]= 1,2...2,5. Deplasarea nodului B nu trebuie să depăşească 2mm. Cu greutatea barelor se
neglijează. Schema sistemului de tijă este prezentată în fig. Datele pentru calcul sunt date în tabelul
1.1.
Orientări pentru punerea în aplicare.
Prin rezistenţă se înţelege proprietăţile elementelor rezistibile a opune rezistenţa la distrugire
sub acţiunea forţelor aplicate din exterior. Întinderea (comprimarea) este tipul de deformare în care
apare în secțiunile transversale ale barei un factor de forță internă - forță longitudinală N. Tipul de
deformare este determinat de direcția forței longitudinale (reacția de cuplare). Tija este întinsă dacă
forța longitudinală este direcționată către conexiune (împiedică întinderea) și, în consecință, este
comprimată dacă forța longitudinală este direcționată de la conectarea la capătul liber. Pentru a
determina valoarea și direcția reacțiilor legăturilor unui sistem de forțe convergând la un singur punct,

sunt suficiente două condiții de echilibru: .

Este de dorit sa alegem un sistem de coordonate astfel încât numărul de forțe necunoscute să fie posibil
mai perpendicular pe una dintre axele de coordonate, atunci ecuațiile de echilibru vor fi mai simple.
Direcția forțelor de reacție ale legăturilor este aleasă în mod arbitrar. Dacă direcția nu a fost aleasă
corect, valoarea reacției corespunzătoare va fi negativă atunci când este calculată.

Condiția de rezistență pentru deformarea întinderii (comprimarei) tijei are forma: = ],

unde σi - tensiuni normale care apar în secțiunea transversală a tijei;

Ai - aria secțiunii transversale a tijei;
Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
5
 Ni - forța longitudinală internă în tija;
[σp] - tensiune admisibilă întinderea (comprimarea) pentru materialul tijei.
Stresul admisibil pentru materialele plastice este dat de formula: [σ p]= σT/ [n], unde
[n] - factor de siguranță static admisibil;
σT - rezistența la încovoiere a materialului tijei (este o valoare de referință).
În consecință, aria minimă necesară a secțiunii transversale a tijei de la condiția de rezistență este

determinată de formula: | |/[ ].Pe baza dimensiunii zonei solicitate, este necesar să se aleagă

numărul (dimensiunile) profilului standard pentru fiecare tija, conform GOST.

Tipul de deformare a tijei este determinat de direcția forței longitudinale (reacția suportului). Tija este
întinsă dacă forța longitudinală este direcționată către conexiune și, prin urmare, este comprimată, dacă
forța longitudinală este direcționată de la conexiunea la capătul liber.
Deplasarea secțiunii B în raport cu conexiunea pentru tija i -го având o secțiune transversală

constantă, cu condiția ca forța longitudinală să fie constantă pe lungimea tijei, este definită ca Δ =

unde li- lungimea inițială a tijei;

Ni – forța longitudinală care acționează asupra tijei;
Ai - aria secțiunii transversale a tijei corespunzătoare, după GOST;
E- modul de elasticitate longitudinală a materialului tijei (Modulul lui Young).
După determinarea cantității de deformare a fiecărei tije, se creează un plan pentru deplasarea
punctului nodal B (pe o scară mărită). Pentru a găsi poziția nodului B după deformare (ținând seama de
micimea deformării), pe extensia tijelor segmente sunt așezate egale cu alungirea sau scurtarea tijelor
corespunzătoare. Din punctele obținute se trasează un perpendicular. Intersecția perpendicularilor va
corespunde noii poziții a punctului B'. După determinarea valorii de deplasare a nodului (lungimea
segmentului BB'), este necesar să se concluzioneze dacă aceasta corespunde deplasării admise:
Δ [Δl].

fig.1.2
Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
6
 Rezolvarea problemei:
Se dă: sistem de prindere (fig. 1) sudat din ţeavă pătrată GOST 8509-93;
materialul ţevei pătrate-oţel: = 245MPa; E = 2 * MPa. = 55 kN; = 150 kN; = 1,8 m;

= 1,4 m; α = 40°; β = 65°.

De gasit: a) dimensiunile secțiunilor tijei de la starea de rezistență;

b) alegeți colțul standard al construcției;
c) determinați mișcarea nodului B al sistemului;
d) pentru a verifica funcționabilitatea structurii prin starea de cruzime.
Rezolvarea: 1. Determinați forțele interne din tije.
1. Refuzăm legăturile, înlocuindu-le cu forțe interne în tije N1 şi N2. (direcția forțelor interne este
aleasă în mod arbitrar). Obținem un sistem de forțe convergent de forțe (fig. 1.2). Alegem un
sistem de coordonate cu originea la nodul B. Noi compunem ecuațiile de echilibru pentru

sistemul de forțe rezultat : { Σ X = 0; -N1 cos β° - cos α° - =0

{Σ Y = 0; + sin α°+ N1 sin β°= 0

Rezolvăm ecuațiile obținute de echilibru:

N1= ;

F1 - N2 cos α -( ) =0 = F1 -( - N2 cos α)=0

= - N2 cos α + F2 - N2 cos α = -F = 2 ∙N2 cos α + F2 = - F = = =

= = = -267,60 = = N2 = - 133,80kN;

N1= = N1= -124,58 kN.

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
7
 2. Determinăm aria secțiunii transversale necesare a tijelor din starea de rezistență la întindere

(comprimare): Ai | | / [σp].

Acceptăm [n]= 1,5 , atunci tensiunea admisă [σ p]= σT / [n] = 345 / 1,5 = 138 mPa.

Respectiv, A1 | N1| / [σp] = 124,58 ∙ 103 / 138 ∙ 106 = 9 ∙ 10-4 m2 = 9 cm2;

A2 | N2| / [σp] = 133,80 ∙ 103 / 138 ∙ 106 = 9,6 ∙ 10-4 m2 = 9,6 cm2.

În conformitate cu GOST 8639-82 alegem țevi patraţi din oțel pentru tijă 1 : aria secţiunii = 9,09 cm 2 ;
grosimea pereţii = 3,0 mm;
dimensiunea exterioară = 70 mm;
masa = 7,13 kg;
moment de inerţie = 89,05 cm4;
moment de rezistenţă = 22,26 cm3.
pentru tijă 2 : aria secţiunii = 9,80 cm2 ;
grosimea pereţii = 7,0 mm;
dimensiunea exterioară = 45 mm;
masa = 7,69 kg;
moment de inerţie = 22,60 cm4;
moment de rezistenţă = 10,04 cm3.

3. Determinăm deplasarea nodului B al sistemului de tije. Tija 1 este comprimată cu o cantitate

Δ = = = - 1,24* = -1,24 (mm).

Tija 2 este comprimată cu o cantitate

Δ = = = -0,98* = -0,98 (mm).

Construim un plan pentru deplasarea nodului B.

Se determină lungimea segmentului BB'. Deplasarea nodului B pe orizontală este:

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
8
 = Δl1 = 1,24 mm.

Deplasarea nodului B pe vertical este:

Deplasarea nodului total:

Condiţia de rezestenţă se respectă.

II Calculul la rezistenţă şi regiditatea a unei bare în trepte în cazul deformaţiei de

întindere şi comprimare.
Sarcina. De apreciat rezistenţa barei în trepte în cazul cînd ea se supune întinderii (comprimării). De
determinat deformaţia barei. Bara este confecţionată din fontă cenuşie FC15. Coeficientul admisibil de
rezistenţă [n]=2,0...5,0. Cu greutatea barei se neglijează.
Orientări pentru punerea în aplicare.
Determinarea forței longitudinale Ni este recomandată să pornească de la capătul liber al tijei,
deoarece valoarea forței reactive în închiderea necunoscutului (sau determinarea preliminară a valorii
reacției la tăiere). Pentru a determina forțele longitudinale N i la fiecare loc folosind secțiunea metodă,
ghidată de regula: forța longitudinală în orice secțiune a tijei este egală cu suma algebrică a proiecțiilor
tuturor forțelor externe, aflate pe o parte a secțiunii transversale pe axa barei .... Forța longitudinală
este considerat pozitiv dacă aceasta corespunde deformarea tracțiunii și negativă dacă corespunde

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
9
 deformării compresiei. Tensiunea și porțiunea barei sub deformarea tensiunii și a comprimării sunt

determinate de formula:

Unde Ni - forța longitudinală internă asupra porțiunii considerate a tijei

Ai - aria secțiunii transversale corespunzătoare a tijei.
Coeficienţii factorului de siguranță al secțiunilor tijei pentru materialele mari sunt determinate ținând
seama de tipul de deformare din zone (întindere sau comprimare) conform formulei:
unde σi - tensiunea pe i -м secțiunea tijei, σв - rezistența finală a materialului pentru comprimare sau
întindere.
Pentru a evalua rezistența tijei, este necesar să se compare coeficientul actual al factorului de
siguranță ni cu factorul de siguranță admisibil al factorului de siguranță [n]. Condiția de rezistență,
respectiv, are forma: [n]. Pentru a determina raționalitatea dimensiunilor tijei, este necesar să se

determine cantitatea de deviere a sarcinii efective pe tija de la capacitatea sa de încărcare: Δ =

*100%, unde
σi - tensiuni pe i în secțiunea tijei; [σ] - tensiunea admisibilă pentru materialul tijei.

Corespunzator, prin deformaţii la întindere [σ] = [ ]= / [n]; prin deformaţii la comprimare [σ] =

[ ]= / [n].

Permite depășirea sarcinii nu mai mult de 5%, permite supraîncărcarea nu mai mult de 15% decât
sarcina admisă: -5% Δ 15%.

Concluzia privind raționalitatea dimensiunilor tijei se face de-a lungul celui mai periculos loc.
Atunci când alegeți o zonă periculoasă, trebuie avut în vedere faptul că tensiunile de tracțiune sunt mai
periculoase decât tensiunile de compresiune, chiar dacă mărimea acestora este mai mică în modul, deci
pentru două solicitări de compresiune sunt verificate două secțiuni:
cele mai mari solicitări de compresiune și cele mai mari solicitări de tracțiune. Construcția diagramei
de deplasare longitudinală trebuie să înceapă de la terminarea pupatorului, în cazul în care deplasările
longitudinale sunt absente. Deplasarea limitei secțiunii a i- tijei (cu condiția ca forța longitudinală N i

să fie constantă în această secțiune) este definită ca Δ = Δ + ,

unde Δ ,Δ - deplasarea secțiunilor inițiale și finale ale secțiunii considerate a tijei;

-forță longitudinală asupra locului considerat al tijei;

Ai - aria transversala a secţiunii considerate a tijei;

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
10
 li - lungimea porțiunii examinate a tijei;
E- modulul lui Young a materialului tijei.
Problema:
Se dă: Tijă tijă, încărcată cu forțe longitudinale(fig.2.1) F1=40
kN; F2=30 kN; F3=100 kN; l1= 0,3m; l2= 0,1m; l3= 0,6m; A=26
cm3. Materialul de țeavă - fontă cenuşie FC15. În conformitate
cu apendicele 1: E=0,9 ∙ 1011 mPa; σî =150 mPa; σc =650 mPa.
De gasit: a) a evalua puterea și raționalitatea dimensiunilor tijei;
b) a determina valoarea deformare longitudinală a tijei.
Rezolvarea:
1. Desparţim tija în secțiuni pornind de la capătul liber (nu fix).
Limitele secțiunilor sunt punctele de aplicare a forțelor și secțiunilor
concentrate în care are loc o schimbare a dimensiunilor transversale
ale tijei. Determinați magnitudinea forței longitudinale Ni în fiecare
secțiune, ținând cont de regula semnelor (fig. 2.1)
I secţiune: N1=F1=40 kN;
II secţiune: N2= F1+ F2= 40+30=70 kN;

(fig.2.1) III secţiune: N3= F1+

F2+F3=30+40+100=170 kN.
Construim epura a tensiunilor transversaleNi (fig.2.2 a)

2. Determinăm mărimea tensiunilor σi din fiecare secțiune

I secţiune: σ1 = N1 / A1 = 40 ∙103 / (2 ∙ 26 ∙ 10-4)= 7,7 ∙ 106 Pa = 7,7 mPa;
II secţiune: σ2 = N2 / A2 = 70 ∙103 / (2 ∙ 26 ∙ 10-4)= 13,5 ∙ 106 Pa = 13,5 mPa;
III secţiune: σ3 = N3 / A3 = 170 ∙103 / (2 ∙ 26 ∙ 10-4)= 65,5 ∙ 106 Pa = 65,5 mPa.
Construim epura a tensiunilor normale σi (fig.2.2 b)

3. Determinăm factorul de siguranță și evaluăm rezistenţa tijei în fiecare secțiune ([n]=2,0...5,0):

I secţiune: tija se întinde
n1 = σî / σ1 = 150: 7,7 = 19,5 condițiile de rezistență sunt îndeplinite;

II secţiune: tija se întinde

n2 = σî / σ2 = 150: 13,5 = 11,2 condițiile de rezistență sunt îndeplinit

III secţiune: tija se întinde

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
11
 n3 = σî / σ3 = 150: 65,5 = 2,3 condițiile de rezistență sunt îndeplinite.

4. Estimăm raționalitatea dimensiunilor transversale ale tijei într-o secțiune periculoasă. Vom lua
[n]=3. Secțiune transversală periculoasă - III secţiune, deoarece există un factor minim de
siguranță n3= 2,3. Pe a III secţiune există tensiuni de comprimare σ3 = 65,5 mPa.
Tensiunea admisă la tensiune: [σp] =[σî] / [n] = 150 / 3 =50 mPa .

Neajuns de sarcina este Δ = * 100% = *100% = -31% > 15%

Dimensiunile transversale ale tijei depășesc valorile raționale, este de dorit să le reducem.
5. Determinăm deformarea fiecărei părți a tijei Δli, începând cu încorporarea, deoarece lipsesc
mișcările longitudinale (Δl0 = 0).

Δ =0 + =0 + = 0,43* = 0,43(mm);

Δ =Δ =0,43* + = 0,45* = 0,45 (mm);

Δ =Δ =0,45* + = 0,45* = 0,45 (mm).

Construim epura de deformare( fig.2.2 c)

(fig.2.2 b)

(fig.2.2 a) (fig.2.2 c)

III. Determinarea caracteristicilor geometrice a secţiunilor plane.

Sarcina: De determinat caracteristicile geometrice de bază (coordonatele centrului de greutate, poziţia
axelor de simetrie, momentele de inerţie, momentele de rezistenţă şi raze de inerţie), ale secţiunii.
Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
12
 Orientări pentru punerea în aplicare.
Atunci când se calculează pentru îndoire, torsiune și diferite tipuri de încărcare complexă, nu este
suficientă cunoașterea suprafeței secțiunii transversale pentru evaluarea rezistenței și rigidității
fasciculului, este necesară determinarea altor caracteristici geometrice ale secțiunii transversale, ținând
cont de influența formei sale: momentul static al zonei, momentele inerțiale centrifuge și polare, ,
poziția axelor centrale și principale. Cunoscând magnitudinea momentelor statice ale zonei

transversale, putem calcula coordonatele centrului său de greutate: yc= ; xc= .

Dacă secțiunea transversală are o formă complexă, aceasta este împărțită în părți pentru care sunt
cunoscute pozițiile centrelor de greutate și ale zonelor. La alegerea unui sistem auxiliar de coordonate,
x0, y0, se recomandă combinarea acestuia cu axele de coordonate ale unuia dintre elementele secțiunii
compozite. Axele centrale sunt axele de coordonate care trec prin centrul de greutate al secțiunii. Dacă
există o secțiune a axei de simetrie, una dintre axele centrale este de obicei combinată cu aceasta.
Calculele de rezistență și rigiditate pentru deformarea flambajului utilizează caracteristicile
geometrice- momente axiale de inerție Jx, Jy şi momente axiale de rezistență Wx , Wy .
Formula pentru calcularea momentelor de inerție cu o traducere paralelă a axelor: Jxi = Jxi + bi 2 ∙ Ai ;
Jyi = Jxi + ai2 ∙ Ai unde
Jxi, Jyi - moment de inerție a elementelor secțiunii față de axele centrale proprii;
ai, bi - distanțele dintre axele centrale ale unei secțiuni complexe și paralele cu acestea axele centrale
ale elementelor sale. Este evident că axele centrale pot fi rotite în jurul unghiului de centru de greutate
al secțiunii. Valoarea momentelor centrale de inerție se va schimba în acest caz (valoarea unuia dintre
ele va crește până la o anumită limită, valoarea celeilalte va scădea). De interes deosebit este poziția
axelor centrale, atunci când valorile momentelor axiale de inerție își iau valorile. Astfel de axe sunt
numite principalele axe centrale, iar poziția lor caracterizează direcțiile de rigiditate maximă și minimă
ale secțiunii în timpul îndoirii. Dacă secțiunea are o axă de simetrie, atunci această axă este una dintre
axele principale (cealaltă axă este perpendiculară pe ea).

Principalele raze de inerție sunt determinate de formula: ix= , iy= , unde

A- suprafața totală a secțiunii .

Momentele principale ale rezistenței secțiunii față de axe X şi Y sunt determinate de formula:

Wx = ; Wy = ; unde

xmax, ymax - coordonatele punctelor de secțiune cele mai îndepărtate de axele centrale principale.
Problema:
Se dă: secţiune complicată.
Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
13
 De gasit: a) coordonatele centrului de greutate al secțiunii;
b) valoarea momentelor principale de inerție ale secțiunii;
c) valoarea razei principale de inerție a secțiunii;
d) valoarea momentelor principale ale rezistenței secțiunii.
Rezolvarea:
1.Desenăm în scară secțiune cu indicarea dimensiunilor caracteristice. Împărțim secțiunile în figuri
simple: dreptunghi a×4a; semicercuri. Pe desen am pus centrele de greutate ale acestor figuri C 1, C2 , C3,
notăm axele lor centrale x1, y1; x2, y2; x3, y3;.Calculăm aria şi momente de inerţie.
Dreptunghi: A1= 2∙a∙4∙a= 2 ∙2,5 ∙4 ∙2,5 = 50 cm2;

= = = 104,2 ; = = = 416,7 .

Semicerc: = = = 2,45 ;

= (1- = (1- = 0,27 ; = = = 0,95 .

Semicerc: = = = 2,45 ;

= (1- = (1- = 0,27 ; = = = 0,95 .

2. Determinăm poziția centrului de greutate.

Ca sistem auxiliar de coordonate, selectăm sistemul de coordonate asociat cu centrul de greutate al
dreptunghiului. Determinăm coordonatele centrelor de greutate ale semicercului în acest sistem de
coordonate: xc2 = a+0,5=2,5+0,5= -3;
xc3 = 1,25+0,5 = 1,75;
xc1 =0 .
yc1 + yc2 + yc3 =0.
Determinăm coordonatele centrului de greutate din sistemul de coordonate. Placile cu semicercuri sunt
inlocuite in formula cu un semn minus.

= = = 0,25 cm;

= = = 0cm;

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
14
 Aplicăm centrul de greutate al secțiunii C în desen(fig.3.1) Marcăm axele centrale X si Y. Deoarece
axa Y este axa simetriei secțiunii transversale, atunci axa X si Y sunt tot axele principale.
3. Calculam momentele de inerție a cifrelor simple care
alcătuiesc secțiunea relativă la axele centrale principale
X, Y.

Dreptunghi: = = 104,2

= + = 6,75 + (-

(fig.3.1) = -0,40cm.

Semicerc: = =

= + = 0,98 +

= + = -3+0 = -3 cm;

Semicerc: = =0,27

= + = 00,98 +

= + = 1,75+ 0 = 1,75cm;

4. Calculam momentele principale ale inerției secțiunii transversale.

= = - - =104,2 – 0,27 - 0,27 = 103,66 ;

= = - - = - - = 384,12 .

5. Determinăm valoarea razelor principali de inerție a secțiunii

= = = 1,06 cm; = = = 2,05 cm;

6. Determinăm magnitudinea momentelor principale ale rezistenței secțiunii.

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
15
 Wx = = = 41,5 ; Wy = = ;

ymax = a+ =2,5+ 0=2,5 cm; xmax = a+ =2,5+ 0,25 =2,75 cm;

IV. Calculul arborelui la rezistenţă şi regiditate în cazul răsucirii.

Sarcina. La arborele în două trepte, un capăt al căruia este încastrat sunt aplicate momente de
rotaţie.De determinat tensiunile maximale după lungimea arborelui. De verificat dacă arborele dat
satisface condiţiei de rigiditate. De determinat unghiuri de răsucire după lungimea arborelui. Arborele
este confecţionat din oţel: G=8x1010 Pa.
Orientări pentru punerea în aplicare.
Torsionarea este un fel de deformare, în care în secțiunile transversale ale arborelui este un factor de
forță intern - moment de rasucire Mr .Pentru a desemna momente externe (rotative) pe circuit, se pot
folosi diferite variante de simboluri. Mărimea cuplului intern pe secțiunea arborelui este determinată
prin metoda secțiunii transversale prin momente externe (rotative) conform regulii: cuplul intern în
orice secțiune transversală a arborelui este numeric egal cu suma algebrică a momentelor exterioare în
raport cu axa longitudinală a arborelui aplicat pe o parte a secțiunii de secțiune considerată: =Σ .

Cuplul este considerat a fi pozitiv, dacă este privit din partea de tăiere a arborelui, acesta va fi îndreptat
în sens contrar acelor de ceasornic. Dacă există o etanșare sigură a unuia dintre capetele arborelui, se
recomandă începerea determinării valorii cuplului intern de la capătul liber al arborelui, deoarece în
acest caz nu este necesar să se determine cuplul de reacție din etanșare. Tensiunile tangențiale care
apar în secțiunile transversale ale arborelui în timpul torsiunii ating valoarea lor maximă pe suprafața

sa și se găsesc din formula: = , unde

τ - tensiuni tangențiale la limita exterioară a secțiunii arborelui;

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
16
 M - cuplu intern în secțiunea arborelui;
Wρ -momentul polar al rezistenței secțiunii unei secțiuni a arborelui.
Pentru axul rotund: Wρ = π* d3 / 16 0,2 * d3

Starea forței arborelui rotativ, respectiv, are forma: | |= ,unde

[τ]-tensiunile de torsiune admise.

Astfel, diametrul minim al arborelui de la starea de rezistență la fiecare secțiune este determinat de

formula: .

Determinarea unghiurilor de răsucire a arborelui ar trebui să înceapă de la încorporare, unde unghiul de

răsucireΔφ0 =0.Pentru secțiunile arborilor cu o secțiune transversală constantă, cu un cuplu
nemodificat, unghiul de răsucire din secțiune este determinat de formula:

Δ φi = ,

unde Δφi-unghiul de răsucire a secțiunii finale a secțiunii arborelui față de secțiunea sa inițială;
li - lungimea porțiunii arborelui pe care se determină unghiul de încovoiere;
Jρi - moment polar de inerție a secțiunii arborelui.
Pentru axul rotund: Jρ = π ∙ d4 / 32 0,1 ∙ d4.

În consecință, unghiul total de răsucire a porțiunilor arborelui față de etanșare va fi egal cu:
Δ =Δ +Δ +…+ Δ .

Starea de rigiditate a arborelui rotit are forma: | |= ,unde

-unghiul de întoarcere relativ în secțiunea arborelui;

-unghiul de înclinare relativ admis;

G- modul de forfecare materialul arborelui.

Astfel, diametrul minim al arborelui din condiția de rigiditate este determinat de formula:

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
17
 Pentru o secțiune a unui arbore cu secțiune constantă, cu un cuplu care nu variază în lungime
(concentrat) între unghiurile de răsucire absolute (Δφi) și cele
relative ( ),există o dependență :Δ =

unde li - lungimea secțiunii corespunzătoare a arborelui.

Problema:
Se dă: Arborele continuu în două trepte (fig4.1.) este răsucit sub
acțiunea cuplului concentrat: T1 =28 N∙m;
T2 =170 N∙m; T3 =280 N∙m; T4 =570 N∙m.
Dimensiunile treptelor arborilui : a =1,4 m; b=0,6 m; c=0,6m.
Caracteristicile fizice și mecanice ale cerințelor materialelor și arborelui: G =
8∙ 1010 Pa; =1grad/m; [τ] = 65 mPa.

De gasit: a) dimensiunile transversale ale arborelui datorită stării de

rezistență;
( fig.4.1)
b) tensiuni pe secțiunile arborelui;
c) unghiurile de strângere ale arborelui de-a lungul lungimii;
d) de verificat starea rigidității pe secțiunile arborelui.

Rezolvarea:
1.Am împărțit arborele în secțiuni care încep cu capătul liber (nu fix) și
determină valoarea cuplului în fiecare secțiune, luând în considerare regulile
semnelor.
I secţiune: M1=T1=28 N∙m;
II secţiune: M2= T1- T2= 28 - 170 =- 142 N∙m;
III secţiune: M3= T1-T2+T3= 28 - 170 + 280 =
138 N∙m;
IV secţiune: M4= T1-T2+T3 - T4 = 28 - 170 +
280 -570 = -432 N∙m.
Vom construi epura momentelor interne de
răsucire Mi (fig.4.3)

2. Determinăm diametrele minime ale treptelor arborilor, pe baza stării de rezistență.

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
18
 = = 21,5 * m = 21,5 mm

Rotungim rezultatul conform GOST 6636-69 : d1,2 =22mm.

= = 32,0 *

m=32mm

(fig.4.3 )
Rotungim rezultatul conform GOST
6636-69 : d3,4 =32 mm.

3. Determinăm valoarea tensiuni maxime de-a lungul

lungimii arborelui:

= = = 13,2 * = 13,2 MPa;

= = -66,6 * = 66,6 MPa;

= = 21,06 * = 21,06 MPa;

= = -65,9 * = -65,9 MPa.

Depășirea tensiunii permise pe locul 2 este:

Δτ = * 100% = * 100% = 2,46 < 5%. Rezistența arborelui este asigurată.

Construim epura a tensiunilor normale τi .( fig.4.4)

4. Verificăm condițiile de rigiditate pe secțiunile
arborelui.

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
19
 Determinați valoarea unghiului de răsucire relativ admisibil [ în sistemul SI:

= 1,0 * = 1,7 * ;

Determinăm valorile maxime ale unghiurilor relative de răsucire [ pe secțiunile arborelui:

(fig.4.4)

= = = = 67,84 * > = 1,7 * ;

= = = = 51,4 * > = 1,7 * ;.

5. Dimensiunile secțiunii transversale a arborelui trebuie recalculate în funcție de condițiile de

rigiditate:

= = 31,7 * m = 31,7 mm;

= = 42 * m = 42 mm;

Rotungim rezultatul conform GOST 6636-69 : d1,2 = 32mm; d3,4 =42 mm.
6. Determinăm unghiurile de răsucire de-a lungul lungimii arborelui, începând de la închidere,
deoarece nu există deformări:

Δ =Δ +Δ =Δ + Δ + =0+ =

= -72,0 * rad;

Δ =Δ +Δ Δ + = -72,0 * + =

=-62,1 * rad;

Δ =Δ +Δ Δ + = -62,1 * + =

= -16,8 * rad;

Δ =Δ +Δ Δ + = -16,8 * + = 3,2 * rad;

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
20
 Construim epura a unghiurilor de torsiune a arborelui (fig.4.5)

V. Aprecierea formei raţionale a secţiunii arborelui.

Pentru arbori a) de secţiune rotundă uniformă, b) inelară, c) patrată,de determinat distribuţia tensiunilor
după tensiune pe sectorul periculos. De apreciat raţionalitatea confecţionării arborilor de diferită formă
a secţiunii. Schema şi materialul de luat din problema 4.
Orientări pentru punerea în aplicare.
Tensiunile tangențiale care apar în secțiunea transversală a arborelui sunt orientate perpendicular pe

rază și sunt calculate  prin formula: = * ρ.

Tensiunile tangențiale maxime apar pe conturul exterior al secțiunii și sunt calculate din formula:

= unde:

Mcr -cuplu intern în secțiunea transversală a arborelui;

Wρ -polar rezistență moment a secțiunii arborelui;
Jρ - polar moment de inerție a secțiunii arborelui în considerare;
ρ- distanța de la centrul arborelui până la punctul la care se calculează tensiunile.
Unghiul relativ de răsucire a arborelui inelar este definit în mod similar cu unghiul de răsucire a

arborelui rotund solid: =

Caracteristicile geometrice ale arborelui secțiunii inelare sunt definite după cum urmează:

= (1- ) 0,2 (1- );

polar moment al inerţiei:

= (1- ) 0,1 (1- ), unde α = .

Tensiunile maxime apar în mijlocul laturilor pătratului și sunt determinate de formula:

= , unde -caracteristica puterii cind e torsiune.

Unghiul relativ de răsucire a arborelui cu secțiune pătrată este determinat de formula:

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
21
 = , unde - caracteristica ridităţii cind e torsiune.

Pentru a estima raționalitatea secțiunii arborelui, prin condiția rezistenței cruzimii, sunt introduse
cantități fără dimensiuni care caracterizează raportul dintre rezistența (rigiditatea) arborelui și greutatea
sa:

moment de rezistivitate = ;

moment de inerție = , unde A -aria secţiunii a arborelui

Cu cît ii mai mare şi cu atît îi mai mare capacitatea arborelui de a rezista deformării torsionale.

Problema:
Se dă: arbore rotund solid(d), inel (di / Di = 0,4), şi pătrat (a∙a) secţiuni.
De găsit: a)dimensiunile axului transversal;
b) distribuția tensiunilor tangențiale în secțiunea periculoasă a arborilor;
c) a evalua raționalitatea formei secțiunii arborelui.
Rezolvarea: în rezolvarea probleme 4 în calitate de secţiune periculosă a fost descoperit secţiunea I al
unui arbore, pe moment în care momentul de răsucire atinge cea mai mare valoare M = -432Nm
1. Determinăm dimensiunile transversale ale arborilor
a) Diametrul arborelui rotund solid ( din problema 4)
în condiții de rezistență d=32 mm ,
în condițiile de rigiditate d=42 mm .
Luăm diametrul arborelui rotund solid la cea mai mare valoare d=42mm.

b) Determinăm dimensiunile secțiunii arborelui inelar din starea de rezistență = [τcr]:

= = 15 mm;

Determinăm dimensiunile secțiunii arborelui inelar din condițiile de rigiditate = :

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
22
 = = 17 mm

Luăm diametrul axului inelului la cea mai mare valoare: D = 42mm.

= 0,4 * 42 = 17 mm;

Clarificăm semnificația: = .

c) Determinăm dimensiunile secțiunii arborelui cu secțiune pătrată din starea de rezistență:

a = = 0,0310 = 31 mm;

Rotungim rezultatul conform GOST 6636-69 : a=34 mm.

Determinăm dimensiunile secțiunii arborelui cu secțiune pătrată din starea de rigiditate:

a = = 0,0156 = 15,6 mm.

Rotungim rezultatul conform GOST 6636-69 : a=16 mm.

Luăm dimensiunea din partea laterală a pătratului cu cea mai mare valoare: a= 34 mm.
2. Determinam eforturile tangențiale maxime în secțiunile transversale ale arborilor:

a) arbore rotund solid: = = = -2 * Pa = -2MPa

Construim epura distribuirii tensiunilor tangențiale de-a lungul secțiunii arborelui(fig.5.1 a)

b) a arborelui inelar: = = = -9,6 *

Pa = -9,6 MPa

Construim epura distribuirii tensiunilor tangențiale de-a lungul secțiunii

(fig.5.1 a) arborelui (fig.5.1 b)

c) a arborelui secțiune pătrată: = = = -6,9 *

Pa = -6,9 MPa

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
23
 Construim epura distribuirii tensiunilor tangențiale de-a lungul secțiunii arborelui (fig. 5.1 c)
(fig.5.1 b)

3. Determinăm valorile caracteristicilor geometrice de bază ale arborilor

Aria secţiunilor

a) arbore rotund solid: = = = 0,138 * ;

b) a arborelui inelar: * (1- = * (1-

(fig.5.1 c) - * (1- = 0,019* ;

c) a arborelui secțiune pătrată: = = = 0,115 * .

Moment de rezistență

a) arbore rotund solid: = 0,2 * = 0,014 * ;

b) a arborelui inelar: * (1- = 0,2 * * (1- = 0,0009 *

c) a arborelui secțiune pătrată: = 0,208 * = 0,0002 *

Moment de inerţie

a) arbore rotund solid: = 0,1 * = 0,003 *

b) a arborelui inelar: * (1- = 0,1 * * (1- = 0,0008 *

c) a arborelui secțiune pătrată: = 0,141 * = 0,001 *

4. Estimăm raționalitatea formei secțiunii arborilor prin condițiile de rezistență și rigiditate.

a) arbore rotund solid:

= = = 2,74; = = = 0,2.

b) a arborelui inelar:

= = = 0,34; = = = 0,000026.

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
24
 c) a arborelui secțiune pătrată:

= = = 0,007; = = = 0,07.

Raportul dintre criteriile de raționalitate

prin forță :

prin rigiditate:

Bibliografie:
Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
25
 1. Abramciuc A. Rezistenţa materialelor. – Ch.: Universitas, 1993. – P. 143-156, 167-170.
2. Pisarenko Gh., Agarev V., Kvitka A., Popkov V., Umanski E. Rezistenţa materialelor. –Ch.:
Lumina, 1993. – P. 562-580.
3. Corneliu Comandar, Nicuşor Amariei. Rezistenţa materialelor. Editura CERMI, Iaşi,1998,
248p.

Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
26