PROIECTAREA PE MODULE DE ÎNVĂŢARE

Modulul de învățare 1: Explorarea mediului: Am învățat în clasa a II-a

Nr. ore: 2
CONȚINUTURI COMPETENȚE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE RESURSE EVALUARE OBSERVAȚII
(DETALIERI) SPECIFICE
1. Recapitulare 3.1 – Recunoaşterea planetelor Sistemului Solar pe 1 oră orală,
3.2 planşe/modele simple/în filme documentare. manual, caiet scrisă,
4.1 – Investigarea cauzelor posibile pentru anumite de lucru, fișe frontală,
4.2 boli (ex. gripa). de lucru, individuală,
– Investigarea apariţiei zilei şi nopţii prin materiale în perechi, în
modelare – un glob se roteşte în sens invers necesare echipă
acelor de ceasornic şi este luminat cu o pentru
lanternă. experimente,
– Realizarea unor experienţe care evidenţiază activități
mişcarea Lunii în jurul Pământului/unui satelit multimedia
în jurul unei planete. interactive,
– Recunoaşterea planetelor Sistemului Solar pe observația
planşe/modele simple/în filme documentare. dirijată,
– Discutarea unor articole care prezintă conversația
Sistemul Solar. euristică,
– Investigarea nevoilor unor organisme vii problematiza-
folosind secvenţe de film în scopul rea,
generalizării caracteristicilor vieţuitoarelor. demonstrația,
– Investigarea forţelor exercitate de magneţi explicația,
asupra altor magneţi sau materiale magnetice exercițiul,
cu evidenţierea polilor N şi S şi a munca
atracţiei/respingerii dintre polii opuşi/identici. independentă
– Exprimarea unor opinii (acord/dezacord) cu
privire la anumite atitudini şi comportamente
 observate în mediile de viaţă explorate.
– Realizarea planului individual de menţinere a
stării de sănătate prin indicarea unei diete, a
programului de exerciţii fizice etc.
– Realizarea unui plan pentru construirea unui
joc cu magneţi.
– Explicarea apariţiei zilei şi nopţii ca urmare a
rotaţiei Pământului în jurul axei sale, prin
modelare.
– Identificarea şi explicarea unor schimbări/
evenimente din viaţa plantelor, a animalelor şi
a omului, ca urmare a ciclului zi-noapte.
– Explicarea rolului aerului/oxigenului pentru
supravieţuirea speciei umane, a plantelor şi
animalelor.
– Descrierea condiţiilor pentru supravieţuirea
oamenilor, animalelor, plantelor.
– Realizarea unor colaje pentru evidenţierea
caracteristicilor unor medii de viaţă:
lac/iaz/baltă; pădure; deltă; mare etc.
– Realizarea unor jocuri de rol „La doctor”
pentru recunoaşterea unor simptome ale unor
boli frecvente.
– Organizarea unor jocuri de tip „Ce s-ar
întâmpla dacă …?”

2. Evaluare 3.1 – Investigarea cauzelor posibile pentru anumite 1 oră scrisă,

3.2 boli (ex. gripa). exercițiul individuală
4.1 – Stabilirea efectelor lipsei de igienă asupra munca
4.2 propriei persoane şi a celor din jur. independentă
– Asocierea unor caracteristici speciale ale
plantelor şi animalelor cu anumite caracteristici
ale mediului în care trăiesc, în scopul
 recunoaşterii adaptărilor la mediu.
– Identificarea consecinţelor unor acţiuni ale
omului asupra mediilor de viaţă explorate.
– Identificarea efectelor intensităţii şi tăriei
sunetelor asupra vieţuitoarelor.

3. Atlas de 3.1 – Investigarea unui mediu de viaţă natural sau manual, caiet orală,
Științe ale 3.2 artificial (balta/acvariul, pădurea/parcul etc.) de lucru, fișe scrisă,
naturii: Delta 4.1 pentru a identifica plantele şi animalele care îl de lucru, frontală,
Dunării 4.2 populează, condiţiile de viaţă şi adaptările la materiale individuală,în
mediu. necesare perechi, în
– Descrierea condiţiilor pentru supravieţuirea pentru echipă
oamenilor, animalelor, plantelor. experimente,
– Realizarea unor colaje pentru evidenţierea activități
caracteristicilor unor medii de viaţă: multimedia
lac/iaz/baltă; pădure; deltă; mare etc. interactive,
observația
dirijată,
conversația
euristică,
problematiza-
rea,
demonstrația,
explicația,
exercițiul,
munca
independentă

Modulul de învăţare 2: Științe ale Pământului: Pământul, mediu de viață; influența

omului asupra mediului de viață
Nr. ore: 8

CONȚINUTURI COMPETENȚE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE RESURSE EVALUARE OBS.

(DETALIERI) SPECIFICE
1. Aerul, apa, 1.1 – Observarea unor imagini și identificarea 1 oră orală,
solul 1.2 caracteristicilor aerului, apei și solului (aer manual, scrisă,
2.1 curat/aer poluat, evidențierea schimbării stării de caiet de lucru, frontală,
2.2 agregare a apei și a relației cu temperatura, solul). fișe de lucru, individuală,
2.4 – Formularea unor întrebări ce duc la necesitatea materiale în perechi,
2.5 unei investigații pentru aflarea răspunsului (Ce necesare în echipă
importanță au aerul, apa și solul pentru viața de pe pentru
planeta noastră?) experimente,
– Identificarea unor caracteristici ale apei prin activități
efectuarea unor experiențe simple (de exemplu: multimedia
evidențierea diferențelor dintre tipurile de apă – interactive,
sărată/dulce). observația
– Compararea unor corpuri în scopul stabilirii dirijată,
deosebirilor dintre tipuri de ape de suprafață, conversația
subterane. euristică,
– Compararea unor corpuri în scopul identificării problematiza
formelor de relief potrivite pentru creșterea și rea,
dezvoltarea plantelor. demonstrația,
– Completarea unor enunțuri lacunare cu explicația,
informațiile potrivite și descoperirea cuvântului exercițiul,
ascuns (sol). munca
– Formularea de concluzii pe baza observațiilor independentă
efectuate (viața pe Pământ nu ar fi posibilă fără
aer, apă și sol).

2. Apa pe 1.1 – Observarea unor imagini și identificarea unor 1 oră orală,

Pământ 1.2 proprietăți ale apei (formă, culoare, transparență). manual, caiet scrisă,
2.1 – Formularea unor întrebări ce duc la necesitatea de lucru, fișe frontală,
 2.2 unei investigații pentru aflarea răspunsului (Sub ce de lucru, individuală,
2.4 forme se găsește apa pe Pământ?). materiale în perechi,
2.5 – Identificarea unor caracteristici ale apei prin necesare în echipă
efectuarea unor experiențe simple (evidențierea pentru
mișcării apelor curgătoare pe suprafața planetei: experimente,
izvor, curgere, albie, loc de vărsare; evidențierea activități
schimbării stării de agregare a apei și a relației cu multimedia
temperatura). interactive,
– Observarea unor imagini și clasificarea surselor observația
de apă din natură în funcție de starea de agregare dirijată,
(ape stătătoare, ape curgătoare, mări, oceane, ploi; conversația
zăpadă, ghețari; nori, ceață, aburi, vaporii de apă euristică,
din aer). problematiza-
– Observarea dirijată a unor scheme simple, rea,
desene pentru identificarea etapelor unor demonstrația,
fenomene/procese (circuitul apei în natură). explicația,
– Formularea de concluzii pe baza observațiilor exercițiul,
efectuate (Apa din natură este în continuă mișcare munca
și transformare.) independentă
– Redactarea unui scurt text care să descrie
circuitul apei în natură.
3. Utilizările 1.1 – Observarea unor imagini si identificarea 1 oră orală,
apei 1.2 utilizărilor apei pentru oameni, plante și animale. manual, caiet scrisă,
2.1 – Formularea unor întrebări ce duc la necesitatea de lucru, fișe frontală,
2.2 unei investigații pentru aflarea răspunsului (Ce de lucru, individuală,
2.4 importanță are apa în viața oamenilor, a plantelor materiale în perechi,
2.5 și a animalelor?). necesare în echipă
– Identificarea unor însușiri ale apei potabile prin pentru
efectuarea unor experiențe simple (fără gust, fără experimente,
miros, fără culoare, transparentă). activități
– Realizarea unor asocieri între termeni și imagini multimedia
pentru a reda importanța apei pentru producerea interactive,
energiei, agricultură, turism. observația
 – Identificarea unor situații în care lipsa/excesul de dirijată,
apă au urmări negative asupra vieții oamenilor și a conversația
naturii. euristică,
– Colectarea de date utile investigației din surse problematiza-
diferite despre importanța apelor minerale pentru rea,
menținerea sănătății. demonstrația,
– Formularea de concluzii pe baza demersului explicația,
investigativ (toate viețuitoarele de pe Pământ au exercițiul,
nevoie de apă pentru a putea trăi). munca
independentă
Am învățat până 1.1 – Identificarea caracteristicilor aerului, apei și manual, caiet Evaluare
acum 1.2 solului. de lucru, fișe parțială prin
2.1 – Identificarea stărilor de agregare ale apei. de lucru, metode
2.2 – Identificarea transformărilor prin care trece apa conversația complementa
2.4 (evaporare, topire, condensare). euristică, re:
2.5 – Realizarea unei fișe de portofoliu cu informații problematiza- Autoevaluare
despre tipuri de apă, surse de apă, stările de rea, Portofoliu
agregare și utilizările apei. exercițiul Interevaluare
munca
independentă
4. Fenomene ale 1.1 – Observarea unor imagini și identificarea 1 oră orală,
naturii 1.2 fenomenelor naturii (ploaie, ninsoare, vânt, manual, scrisă,
2.1 furtună, fulger, tunet). caiet de lucru, frontală,
2.2 – Formularea unor întrebări ce duc la necesitatea fișe de lucru, individuală,
2.4 unei investigații pentru aflarea răspunsului (Cum materiale în perechi,
2.5 se produc fenomenele naturii?). necesare în echipă
– Identificarea unor caracteristici ale corpurilor, pentru
fenomenelor, proceselor prin efectuarea unor experimente,
experiențe simple: evidențierea mișcării aerului activități
(vântul) și formarea valurilor. multimedia
– Formularea de răspunsuri la întrebările primite interactive,
din partea colegilor de clasă, pentru a explica observația
fenomenele naturii. dirijată,
 – Colectarea de date utile investigației din surse conversația
diferite despre utilizarea forței vântului. euristică,
– Formularea de concluzii pe baza demersului problematiza-
investigativ (fenomenele naturii se produc datorită rea,
circuitului apei în natură, a diferențelor de demonstrația,
temperatură și a mișcărilor aerului). explicația,
exercițiul,
munca
independentă
5. Resurse 1.1 – Observarea dirijată a unor imagini pentru 1 oră orală,
naturale 1.2 identificarea unor bogății ale naturii (apa, pădurea, manual, caiet scrisă,
2.1 solul). de lucru, fișe frontală,
2.2 – Formularea unor întrebări ce duc la necesitatea de lucru, individuală,
2.4 unei investigații pentru aflarea răspunsului (Care materiale în perechi,
2.5 sunt bogățiile oferite de natură?). necesare în echipă
3.2 – Identificarea unor caracteristici ale corpurilor, pentru
fenomenelor, proceselor prin efectuarea unor experimente,
experiențe simple (reciclarea deșeurilor pentru activități
obținerea de produse noi și salvarea pădurilor, multimedia
utilizările petrolului). interactive,
– Observarea unor desene pentru identificarea observația
tipurilor de resurse naturale (de suprafață, dirijată,
subterane). conversația
– Identificarea comportamentelor distructive ale euristică,
omului față de mediu prin jocuri de rol, simulări, problemati-
chestionare (de exemplu: chestionarea membrilor zarea,
familiei, a prietenilor asupra felului în care demonstrația
depozitează deșeurile). explicația,
– Stabilirea unor reguli de comportament pentru exercițiul,
economisirea resurselor naturale epuizabile si munca
folosirea responsabila a acestora. independentă
– Formularea de concluzii pe baza demersului
investigativ (resursele naturale sunt de suprafață și
 subterane; ele trebuie economisite deoarece sunt
epuizabile).
6. Poluarea apei, 1.1 – Observarea dirijată a unor imagini și compararea 1 oră orală,
a aerului și a 1.2 resurselor de apă, aer, sol pentru a identifica manual, scrisă,
solului 2.1 fenomenul de poluare. caiet de lucru, frontală,
2.2 – Formularea unor întrebări ce duc la necesitatea fișe de lucru, individuală,
2.4 unei investigații pentru aflarea răspunsului (Ce materiale în perechi,
2.5 efecte are poluarea asupra sănătății naturii?). necesare în echipă
3.2 – Identificarea efectelor negative ale fenomenului pentru
de poluare prin efectuarea unor experiențe simple experimente,
(poluarea cu plastic a apei și a solului). activități
– Colectarea de date utile investigației din surse multimedia
diferite (drumeție prin cartier) pentru identificarea interactive,
activităților care poluează mediul, a activităților de observația
curățenie, a locurilor pentru depunerea deșeurilor). dirijată,
– Compararea unor desene și realizarea de asocieri conversația
între mediile poluate și cauzele poluarii (fum, euristică,
gunoi, incendiu, petrol). problematiza-
– Completarea unor liste de activități care rea,
poluează mediul și a unor măsuri de reducere a demonstrația,
pericolului poluării. explicația,
– Recunoașterea unor forme de poluare prin exercițiul,
observații realizate în natură, prin realizarea unor munca
experiențe demonstrative (de exemplu: plasarea în independentă
aer a unor cartonașe albe unse cu vaselină și
observarea elementelor reținute de acestea).
– Observarea efectului poluării asupra unor
organisme prin experiențe demonstrative (de
exemplu: udarea periodică a unei plante cu suc de
lămâie simulând ploile acide).
– Identificarea comportamentelor distructive ale
omului față de mediu prin jocuri de rol, simulări,
chestionare (chestionarea membrilor familiei, a
 prietenilor asupra felului în care depozitează
deșeurile).
– Formularea de concluzii pe baza demersului
investigativ (poluarea mediului este un fenomen
negativ care afectează existența și sănătatea
naturii).
7. Recapitulare 1.1 – Identificarea caracteristicilor aerului, apei și 1 oră orală,
1.2 solului. manual, scrisă,
2.1 – Identificarea fenomenelor naturii și a modului de caiet de lucru, frontală,
2.2 formare a acestora. fișe de lucru individuală,
2.4 – Identificarea resurselor naturale și clasificarea observația în perechi,
2.5 lor (de suprafață și ale subsolului). dirijată, în echipă
3.2 – Identificarea comportamentelor de protejare a conversația
mediului (reguli de economisire a apei în euristică,
gospodărie). problematiza-
rea,
demonstrația,
explicația,
exercițiul,
munca
independentă
8. Evaluare 1.1 – Observarea unor imagini și identificarea tipurilor 1 oră scrisă,
1.2 de apă (dulce, sărată), a stărilor de agregare ale exercițiul, individuală
2.1 acestora, a caracteristicilor apelor curgătoare. munca
2.2 – Observarea unor imagini și descrierea circuitului independent
2.4 apei în natură pe baza unor termeni-cheie conversația
2.5 (evaporare, vapori, precipitații).
3.2 – Identificarea tipurilor de apă (dulce, sărată,
curgătoare, stătătoare).
– Identificarea fenomenelor naturii și explicarea
modului de formare.
– Identificarea resurselor naturale folosite pentru
fabricarea obiectelor din imagini și a utilizărilor
 acestora.
– Identificarea comportamentelor distructive ale
omului față de mediu.
– Completarea unei fișe de evaluare a interevaluare
comportamentului unui coleg de clasă.

Modulul de învăţare 3: Științe ale vieții: Caracteristici ale lumii vii; omul –
menținerea stării de sănătate
Nr. ore: 7
CONȚINUTURI COMPETENȚE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE RESURSE EVALUARE OBSERVAȚII
(DETALIERI) SPECIFICE
1. Caracteristicile 1.1. – Observarea unor imagini și identificarea 1 oră orală,
viețuitoarelor 1.2. nevoilor de hrană ale plantelor, animalelor și manual, scrisă,
2.1. oamenilor pentru creștere și dezvoltare. caiet de frontală,
2.2. – Formularea unor întrebări ce duc la lucru, individuală,
2.3. necesitatea unei investigații pentru aflarea fișe de lucru, în perechi,
2.4. răspunsului („Ce nevoi au viețuitoarele materiale în echipă
2.5. pentru a crește și a se dezvolta?”). necesare
– Identificarea unor caracteristici ale pentru
corpurilor, fenomenelor, proceselor prin experimente,
efectuarea unor experiențe simple (plantele activități
au nevoie de apă, lumină și sol, pentru a multimedia
crește și a se dezvolta). interactive,
– Identificarea metodelor de lucru observația
(observarea plantelor din ghivece, crescute în dirijată,
condiții identice – apă, lumină, sol). conversația
– Stabilirea resurselor necesare (ghivece, euristică,
pământ de grădină, semințe de flori plantate problematiza-
 în același tip de sol, apă, lumină). rea,
– Implicarea în alegerea modalităților de demonstrația,
lucru (individual/ în grup). explicația,
– Realizarea unor estimări, predicții asupra exercițiul,
subiectului supus investigației (Ce s-ar munca
întâmpla dacă elevului i-ar lipsi apa, hrana, independentă
aerul?).
– Compararea unor corpuri, fenomene,
procese din aceeași categorie în scopul
stabilirii asemănărilor și deosebirilor între ele
(compararea animalelor după diferite carac-
teristici: hrană, înmulțire, foloase).
– Formularea de concluzii pe baza demersului
investigativ (toate viețuitoarele se hrănesc și
se înmulțesc).

2. Insecte, păsări, 1.1. – Observarea unor imagini și identificarea 1 oră orală,

mamifere 1.2. animalelor, a caracteristicilor animalelor din manual, scrisă,
2.1. diferite clase (mamifere, păsări, insecte). caiet de frontală,
2.2. – Formularea unor întrebări ce duc la lucru, individuală,
2.3. necesitatea unei investigații pentru aflarea fișe de lucru, în perechi,
2.4. răspunsului (Din ce grupe de animale fac materiale în echipă
2.5. parte: câinele, ursul, găina, barza, gărgărița, necesare
fluturele?) pentru
– Realizarea, pe grupe, a unor planșe care să experimente,
conțină imaginea unui animal reprezentativ activități
din grupa de animale și redactarea a 2 – 3 multimedia
enunțuri despre acesta („Cartea de identitate” interactive,
a grupei de animale alese), în scopul observația
clasificării în animale vertebrate și dirijată,
nevertebrate). conversația
– Completarea periodică a unor fișe de euristică,
observații cu informații despre fenomene și problematiza-
 procese din mediul înconjurător (fișe de rea,
cercetare a caracteristicilor mamiferelor, demonstrația,
păsărilor, insectelor). explicația,
– Formularea de concluzii pe baza demersului exercițiul,
investigativ (insectele sunt animale neverte- munca
brate, păsările și mamiferele sunt animale independentă
vertebrate).
3. Pești, amfibieni, 1.1. – Observarea unor imagini și identificarea 1 oră orală,
reptile 1.2. animalelor și a caracteristicilor animalelor din manual, scrisă,
2.1. diferite clase (pești, amfibieni, reptile). caiet de frontală,
2.2. -– Formularea unor întrebări ce duc la lucru, individuală,
2.3. necesitatea unei investigații pentru aflarea fișe de lucru, în perechi,
2.4. răspunsului (Din ce grupe de animale fac materiale în echipă
2.5. parte: șarpele, peștele, broasca?). necesare
– Realizarea, pe grupe, a unor planșe care să pentru
conțină imaginea unui animal reprezentativ experimente,
din grupa de animale și redactarea a 2 – 3 activități
enunțuri despre caracteristicile generale multimedia
(„Cartea de identitate” a grupei de animale interactive,
alese), în scopul stabilirii asemănărilor și observația
deosebirilor dintre clasa peștilor, a reptilelor dirijată,
și a amfibienilor. conversația
– Formularea de concluzii pe baza demersului euristică,
investigativ (peștii, amfibienii și reptilele suntproblematiza-
animale vertebrate). rea,
demonstrația,
explicația,
exercițiul,
munca
independentă
Am învățat până 1.1. – Identificarea caracteristicilor animalelor din manual, Autoevaluare
acum 1.2. diferite clase (insecte, păsări, mamifere, pești, caiet de
2.1. amfibieni, reptile), a nevoilor de hrană și lucru,
 2.2. înmulțire. fișe de lucru,
2.3. – Încadrarea animalelor în grupa din care fac observația Proiect
2.4. parte. dirijată, individual
2.5. – Elaborarea, pe baza unui plan dat, a unui conversația
poster cu informații și imagini despre o euristică, Interevaluare
viețuitoare din grupele studiate. explicația,
– Identificarea caracteristicilor generale ale exercițiul,
principalelor grupe de animale. munca
independentă
4. Reacțiile 1.1. – Observarea unor imagini și identificarea 1 oră orală,
organismelor vii la 1.2. reacțiilor plantelor la schimbările de manual, caiet scrisă,
schimbările 2.1. temperatură și a reacțiilor animalelor la de lucru, fișe frontală,
mediului 2.2. pericol. de lucru, individuală,
2.3. – Formularea unor întrebări ce duc la materiale în perechi, în
2.4. necesitatea unei investigații pentru aflarea necesare echipă
2.5. răspunsului (Cum reacționează viețuitoarele pentru
la schimbările mediului?). experimente,
– Identificarea unor caracteristici ale activități
corpurilor, fenomenelor, proceselor prin multimedia
efectuarea unor experiențe simple (culoarea interactive,
corpului șopârlelor – mijloc de apărare și de observația
hrănire). dirijată,
– Compararea unor desene și identificarea conversația
reacțiilor plantelor la schimbările mediului: euristică,
orientarea rădăcinii către apă și centrul de problematiza-
atracție al Pământului, orientarea plantei către rea,
sursa de lumina. demonstrația,
– Realizarea unui joc în perechi, în care explicația,
animalele sunt descoperite după reacțiile exercițiul,
acestora la pericol. munca
– Formularea de concluzii pe baza independentă
demersului investigativ (pentru a supraviețui,
viețuitoarele reacționează la schimbările
 mediului în care trăiesc).
– Explicarea înțelesului unor proverbe în
scopul identificării reacțiilor oamenilor în
fața pericolului.
5. Omul – 1.1. – Observarea unor imagini și identificarea 1 oră orală,
activitate și odihnă 1.2. activităților desfășurate ziua și a momentelor manual, caiet scrisă,
2.1. de odihnă activă și pasivă pe timpul nopții. de lucru, fișe frontală,
2.2. – Formularea unor întrebări ce duc la de lucru, individuală,
2.3. necesitatea unei investigații pentru aflarea materiale în perechi,
2.4. răspunsului (Ce activități putem desfășura necesare în echipă
2.5. ziua și noaptea pentru a ne păstra sănătatea?). pentru
3.1 – Realizarea unor desene, planșe, colaje, experimente,
afișe care să ilustreze aspecte ale investigației activități
realizate (desene ilustrând activitățile multimedia
preferate, sănătoase, de odihnă activă – citit, interactive,
audiții muzicale, sport, jocuri și momentele observația
de odihnă pasivă, somn). dirijată,
– Recunoașterea unor forme de odihnă activă conversația
și a necesității lor, în urma unor discuții (de euristică,
exemplu: lectură, activități artistice, sportive). problematiza-
– Realizarea unui program personal de rea,
echilibrare a perioadelor de învățare cu cele demonstrația,
de odihnă activă și somn în scopul aplicării explicația,
zilnice. exercițiul,
– Reprezentarea în grafice, tabele, diagrame a munca
unor date obținute experimental (încadrarea independentă
în timp a activităților și a odihnei).
– Formularea de concluzii pe baza demersului
investigativ (pentru a fi sănătoși, activitățile
de învățare trebuie alternate cu odihna activă
și pasivă).
– Recunoașterea unor factori de risc asupra
propriei sănătăți, pornind de la prezentarea
 unor texte scurte, vizionarea unor filme,
studii de caz (de exemplu: reducerea
numărului de ore de somn).
– Explicarea înțelesului unor proverbe pentru
a evidenția importanța somnului pentru
sănătate. (Cel mai bun medicament este
odihna.)
Recapitulare 1.1. – Identificarea reacțiilor plantelor la diferite 1 oră orală,
1.2. schimbări ale mediului (plantele se orientează manual, scrisă,
2.1. către sursa de lumină din jur). caiet de frontală,
2.2. – Completarea unei Fișe de observare a lucru, individuală,
2.3. animalelor cu identificarea grupelor de fișe de lucru, în perechi,
2.4. animale care au aceeași însușire dată. activități în echipă
2.5. – Joc de rol: crearea unui dialog între două multimedia
dintre animalele învățate. interactive,
– Prezentarea unei ghicitori sau a unei observația
informații interesante despre animalul desenat dirijată,
pe semnul de carte realizat. conversația
euristică,
problematiza-
rea,
demonstrația,
explicația,
exercițiul,
munca
independentă
Evaluare 1.1. – Descrierea caracteristicilor fiecărei grupe de 1 oră Scrisă,
1.2. animale din care fac parte viețuitoarele Exercițiul individuală
2.1. ilustrate. Munca
2.2. – Descrierea reacțiilor plantelor la independentă
2.3. schimbările mediului, pe baza imaginilor
2.4. prezentate.
2.5. – Identificarea animalelor pe baza însușirilor
 prezentate în tabelul dat.
– Descrierea reacțiilor grupelor de animale la
schimbările mediului.
– Recunoașterea unor factori de risc asupra
propriei sănătăți (reducerea numărului de ore Observația
de somn) și a necesității formelor de odihnă sistematică
(activă, pasivă).
– Completarea unei fișe de evaluare a
comportamentului unui coleg de clasă.

Modulul de învăţare 4: Științe ale fizicii: Corpuri – proprietăți

Nr. ore: 7

CONȚINUTURI COMPETENȚE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE RESURSE EVALUARE OBS.

(DETALIERI) SPECIFICE
1. Proprietăți ale 1.1. – Observarea unor corpuri și identificarea 1 oră orală,
corpurilor 1.2. caracteristicilor acestora (de exemplu: organisme manual, caiet scrisă,
2.1. vii pentru identificarea părților componente, de lucru, fișe frontală,
2.2. diferite obiecte pentru identificarea unor proprietăți de lucru, individuală,
2.3. precum formă, culoare, transparență). materiale în perechi, în
2.4. – Formularea unor întrebări ce duc la necesitatea necesare echipă
2.5 unei investigații pentru aflarea răspunsului (Prin ce pentru
fel de însușiri se deosebesc corpurile între ele?). experimente,
– Realizarea de măsurători utilizând instrumente activități
diferite (metru de croitorie/ruletă, cântar) pentru multimedia
determinarea valorii unor proprietăți ale corpurilor interactive,
– culoare, dimensiuni: înălțime, greutate, lungime). observația
– Completarea periodică a unor fișe de observații dirijată,
 (Eu și obiectele din jurul meu) cu informații despre conversația
fenomene și procese din mediul înconjurător euristică,
(înregistrarea măsurătorilor). problematiza
– Identificarea unor criterii de comparare a unor rea,
corpuri, fenomene, procese din aceeași categorie demonstrația,
(corpuri cu viață/fără viață, corpuri naturale/ explicația,
artificiale, transformări ale corpurilor) exercițiul,
– Selectarea unor corpuri după diferite criterii și munca
realizarea unor colecții/expoziții (de exemplu: independentă
colecții de obiecte selectate după formă, mărime,
culoare, întrebuințări, colecții de plante sau părți
componente ale acestora).
– Compararea unor corpuri, fenomene, procese din
aceeași categorie în scopul stabilirii asemănărilor și
deosebirilor între ele.
– Formularea de concluzii pe baza demersului
investigativ. (Corpurile fără viață sunt cele pe care
le găsim în stare naturală ori cele artificiale – făcute
de mâna omului. Corpurile se aseamănă sau se
deosebesc prin formă, culoare si dimensiuni).
– Recunoașterea unor corpuri după descrierea
însușirilor acestora.
2. Masa și 1.1. – Observarea unor corpuri și identificarea 1 oră orală,
volumul 1.2. caracteristicilor acestora (masă, greutate, volum). manual, scrisă,
corpurilor 2.1. – Compararea unor corpuri, fenomene, procese din caiet de frontală,
2.2. aceeași categorie în scopul stabilirii asemănărilor și lucru, individuală,
2.3. deosebirilor între ele. fișe de lucru, în perechi,
2.4. – Formularea unor întrebări ce duc la necesitatea materiale în echipă
2.5 unei investigații pentru aflarea răspunsului (Ce necesare
deosebire există între masa, greutatea, volumul pentru
corpurilor?). experimente,
– Completarea periodică a unor fișe de observații activități
cu informații despre fenomene și procese din multimedia
 mediul înconjurător, prin compararea obiectelor de interactive,
vestimentație ale părinților și ale elevului, în scopul observația
identificării volumului unui corp. dirijată,
– Realizarea de măsurători utilizând instrumente conversația
diferite (cântar, cilindru gradat, balanță) pentru euristică,
determinarea valorii unor proprietăți ale corpurilor problematiza
(măsurarea greutății corpurilor prin cântărire, a -rea,
volumului corpurilor, folosind unități de măsură demonstrația,
diferite – kg, l). explicația,
– Formularea de concluzii pe baza demersului exercițiul,
investigative. (Corpurile sunt alcătuite din una sau munca
mai multe substanțe. Masa unui corp reprezintă independentă
cantitatea de substanță care intră în alcătuirea lui;
toate corpurile din jurul nostru ocupă un anumit
spațiu; volumul unui corp este spațiul pe care
acesta îl ocupă.)
– Recunoasterea unor corpuri pe baza
caracteristicilor de masă și volum.
3. Stările de 1.1. – Observarea unor corpuri și identificarea 1 oră orală,
agregare ale 1.2. caracteristicilor acestora (starea de agegare, formă, manual, scrisă,
corpurilor 2.1. volum). caiet de frontală,
2.2. – Formularea unor întrebări ce duc la necesitatea lucru, individuală,
2.3. unei investigații pentru aflarea răspunsului (Ce fișe de lucru, în perechi, în
2.4. formă și volum au corpurile solide, lichide și materiale echipă
2.5. gazoase?). necesare
– Completarea periodică a unor fișe de observații pentru
cu informații despre fenomene și procese din experimente,
mediul înconjurător (identificarea gazelor naturale activități
după formă și volum, pericolul de poluare a gazelor multimedia
de eșapament). interactive,
– Identificarea starilor de agregare ale corpurilor în observația
funcție de formă și volum (corpurile solide au dirijată,
forme și volume proprii, corpurile lichide au volum conversația
 propriu, dar nu au formă proprie, corpurile gazoase euristică,
nu au nici formă, nici volum proprii). problema-
– Formularea de concluzii pe baza demersului tizarea,
investigative. (Corpurile din mediul înconjurător se demonstrația,
află într-una dintre cele trei stări de agregare: explicația,
solidă, lichidă sau gazoasă. Starea de agregare a exercițiul,
unui corp se poate schimba sub influența tempe- munca
raturii.) independentă
Am învățat până 1.1. – Observarea unor corpuri și identificarea manual, Autoevaluare
acum 1.2. proprietăților acestora (formă, culoare, lungime, caiet de
2.1. întindere, masă, volum). lucru,
2.2. – Observarea unor corpuri și identificarea stărilor fișe de lucru,
2.3. de agregare a acestora în funcție de formă și volum. observația Investigație
2.4. – Observarea unor corpuri și stabilirea legăturii dirijată,
2.5. dintre masa și volumul corpurilor (corpurile cu conversația
masă diferită au și volum diferit). euristică, Interevaluare
– Identificarea de corpuri pentru fiecare stare de explicația,
agregare exercițiul,
munca
independentă
4. Proprietățile 1.1. – Observarea unor corpuri și identificarea 1 oră orală,
și utilizările 1.2. caracteristicilor acestora (corpuri confecționate din manual, caiet scrisă,
unor metale 2.1. metale). de lucru, fișe frontală,
2.2. – Formularea unor întrebări ce duc la necesitatea de lucru, individuală,în
2.3. unei investigații pentru aflarea răspunsului (Din ce materiale perechi, în
2.4. metale sunt fabricate obiectele?). necesare echipă
2.5. – Realizarea de observații periodice asupra pentru
aspectului cercetat (observarea deșeurilor din metal experimente,
– doze de aluminiu, cutii de conserve și activități
evidențierea rezistenței acestora). multimedia
– Identificarea unor criterii de comparare a unor interactive,
corpuri, fenomene, procese din aceeași categorie observația
(diverse proprietăți ale metalelor). dirijată,
 – Compararea unor corpuri, fenomene, procese din conversația
aceeași categorie în scopul stabilirii asemănărilor și euristică,
deosebirilor între ele (compararea metalelor după problematiza
diferite proprietăți). -rea,
– Observarea utilizărilor practice ale metalelor pe demonstrația,
baza unor imagini (aluminiul pentru fabricarea explicația,
avioanelor, plumbul pentru fabricarea bateriilor de exercițiul,
mașini). munca
– Formularea de concluzii pe baza demersului independentă
investigativ (metalele sunt: fierul, aluminiul,
plumbul, cuprul, aurul, argintul, mercurul; ele au
proprietăți specifice și utilizări practice)
5. Magneții 1.1. – Observarea unor corpuri și identificarea 1 oră orală,
1.2. caracteristicilor acestora (magneții – proprietăți și manual, caiet scrisă,
2.1. utilizări). de lucru, fișe frontală,
2.2. – Formularea unor întrebări ce duc la necesitatea de lucru, individuală,
2.3. unei investigații pentru aflarea răspunsului (Ce materiale în perechi,
2.4. proprietăți și utilizări au magneții?). necesare în echipă
2.5. – Identificarea unor caracteristici ale corpurilor, pentru
fenomenelor, proceselor prin efectuarea unor experimente,
experiențe simple (folosirea proprietăților magneți- activități
lor de a atrage unele metale pentru crearea unei multimedia
busole, identificarea polilor unui magnet). interactive,
– Observarea unor imagini pentru identificarea observația
utilizărilor practice ale magneților (selectarea dirijată,
deșeurilor metalice, orientarea în spațiu cu ajutorul conversația
busolei). euristică,
– Completarea periodică a unor fișe de observații problematiza
cu informații despre fenomene și procese din -rea,
mediul înconjurător (înregistrarea obiectelor din demonstrația,
cameră atrase de magnet). explicația,
– Formularea de concluzii pe baza demersului exercițiul,
investigative. (Magneții naturali provin dintr-un munca
 minereu numit magnetită. independentă
Există și magneți artificiali (creați de om), folosiți,
printre altele, în separarea unor deșeuri metalice de
deșeurile ce conțin alte materiale.)
Recapitulare 1.1. – Selectarea unor corpuri după diferite criterii: cu 1 oră orală,
1.2. viață (omul, animalele, plantele) și fără viață manual, scrisă,
2.1. (artificiale, naturale). caiet de frontală,
2.2. – Observarea unor corpuri și compararea lor în lucru, individuală,
2.3. scopul stabilirii asemănărilor și deosebirilor între fișe de lucru, în perechi,
2.4. ele (compararea corpurilor după diferite proprietăți:materiale în echipă
2.5. formă, culoare, înălțime, volum). necesare
– Identificarea corpurilor aflate în fiecare din celepentru
trei stări de agregare studiate. experimente,
– Identificarea proprietăților și utilizărilor practice
activități
ale magneților. multimedia
– Identificarea corpurilor fabricate din metale; interactive,
proprietăți, utilizări practice ale metalelor. observația
dirijată,
conversația
euristică,
problema-
tizarea,
demonstrația,
explicația,
exercițiul,
munca
independentă
Evaluare 1.1. – Observarea unor corpuri și identificarea 1 oră Scrisă
1.2. proprietăților acestora (formă, culoare, lungime, Exercițiul Individuală
2.1. întindere, masă, volum). Munca
2.2. – Observarea unor corpuri și identificarea stărilor independentă
2.3. de agregare a acestora în funcție de formă și volum.
2.4. – Selectarea unităților de măsură corespunzătoare
 2.5 diferitelor proprietăți ale corpurilor (lungime,
capacitatea vaselor, masă).
– Identificarea proprietăților metalelor și realizarea
unei Fișe a metalelor.
– Identificarea utilizărilor practice ale metalelor.
– Completarea unei fișe de evaluare a propriului Autoevaluare
comportament (fișă de autoevaluare).
– Completarea unei fișe de evaluare a
comportamentului colegilor.

Modulul de învăţare 5: Științe ale fizicii: Corpuri – interacțiuni, forțe și efecte,

tipuri de transformări ale materiei
Nr. ore: 7

CONȚINUTURI COMPETENȚE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE RESURSE EVALUARE OBSERVAȚII

(DETALIERI) SPECIFICE
1. Interacțiunea 1.1. – Observarea unor corpuri și identificarea 1 oră orală,
gravitațională și 1.2. caracteristicilor acestora (evidențierea manual, scrisă,
magnetică 2.1. interacțiunilor gravitaționale și magnetice între caiet de frontală,
2.2. corpuri). lucru, individuală,
2.3. – Formularea unor întrebări ce duc la fișe de lucru, în perechi, în
2.4. necesitatea unei investigații pentru aflarea materiale echipă
2.5. răspunsului (De ce corpurile nu pot pluti în aer necesare
și cad pe Pământ?). pentru
– Identificarea unor caracteristici ale experimente,
corpurilor, fenomenelor, proceselor prin efec- activități
tuarea unor experiențe simple (evidențierea multimedia
forței gravitaționale, a proprietăților magnetice interactive,
ale unor metale). observația
 – Realizarea de observații periodice asupra dirijată,
aspectului cercetat (evidențierea interacțiunilor conversația
gravitaționale și magnetice între corpuri, a euristică,
vitezei de cădere pe Pământ a două corpuri cu problematiza-
mase diferite). rea,
– Formularea de concluzii (Corpurile cad pe demonstrația,
pământ datorită forței de atracție a explicația,
Pământului.) exercițiul,
munca
independentă
2. Interacțiunea 1.1. – Observarea unor corpuri și identificarea 1 oră orală,
de contact și 1.2. caracteristicilor acestora (forțe de împingere, manual, scrisă,
interacțiunea 2.1. de tragere, de frecare). caiet de frontală,
electrică 2.2. – Formularea unor întrebări ce duc la lucru, individuală,
2.3. necesitatea unei investigații pentru aflarea fișe de lucru, în perechi,
2.4. răspunsului (Ce efecte produce atingerea materiale în echipă
2.5. dintre corpuri?). necesare
– Identificarea unor caracteristici ale corpuri- pentru
lor, fenomenelor, proceselor prin efectuarea experimente,
unor experiențe simple (evidențierea unor activități
interacțiuni între corpuri și a efectelor lor: multimedia
forțele de împingere, tragere, frecare, interactive,
electrizare). observația
– Formularea de concluzii (atingerea dintre dirijată,
corpuri produce împingerea, tragerea, frecarea, conversația
electrizarea acestora). euristică,
problematiza-
rea,
demonstrația,
explicația,
exercițiul,
munca
independentă
3. Deformarea și 1.1. – Observarea unor corpuri și identificarea 1 oră orală,
mișcarea 1.2. caracteristicilor acestora (deformarea,
manual, scrisă,
2.1. mișcarea corpurilor). caiet de frontală,
2.2. – Formularea unor întrebări ce duc la lucru, individuală,
2.3. necesitatea unei investigații pentru aflarea fișe de lucru, în perechi,
2.4. răspunsului (Ce urmări are interacțiunea dintre
materiale în echipă
2.5. corpuri?). necesare
– Compararea unor corpuri, fenomene, procese pentru
din aceeași categorie în scopul stabilirii experimente,
asemănărilor și deosebirilor între ele (corpuri
activități
care revin la forma inițială sau care nu revin la
multimedia
forma inițială după ce interacțiunea a încetat;
interactive,
corpuri care se deplasează ori stau pe loc). observația
– Reprezentarea în grafice, tabele, diagrame adirijată,
unor date obținute experimental (realizarea conversația
unui tabel cu date privind corpuri aflate în euristică,
casă, care pot suferi o deformare plastică/ problematiza-
elastică). rea,
– Formularea de concluzii (în urma demonstrația,
interacțiunii, corpurile își pot modifica forma –
explicația,
Deformare elastică/plastică sau își schimbă sau
exercițiul,
nu poziția în spațiu față de un reper dat – munca
mișcare/repaus). independentă
– Realizarea unor desene, planșe, colaje, afișe
care să ilustreze aspecte ale investigației
realizate (fișă de portofoliu despre importanța
mișcării pentru sănătate, care să prezinte
activități de mișcare în aer liber).
Am învățat până 1.1. – Observarea unor corpuri și identificarea Exercițiul
acum 1.2. caracteristicilor acestora: interacțiunea gravita- Munca Autoevaluare
2.1. țională și magnetică, interacțiunea de contact independenta
2.2. (frecarea) și electrică.
2.3. – Observarea unor corpuri și identificarea
 2.4. efectelor interacțiunii între acestea: deforma-
2.5. rea elastică/plastică, mișcarea/repausul.
– Completarea unei fișe de autoevaluare a
comportamentului.
– Completarea unei fișe de evaluare a
comportamentului colegilor. Interevaluare
4. Caracteristicile 1.1. – Observarea unor corpuri și identificarea 1 oră orală,
mișcării – 1.2. caracteristicilor acestora (distanța, durata, manual, scrisă,
distanța, durata, 2.1. rapiditatea mișcării, albia dreaptă sau caiet de frontală,
rapiditatea 2.2. ocolitoare a apelor curgătoare). lucru, individuală,
2.3. – Formularea unor întrebări ce duc la fișe de lucru, în perechi,
2.4. necesitatea unei investigații pentru aflarea materiale în echipă
2.5. răspunsului. (Care sunt caracteristicile necesare
mișcării?). pentru
– Identificarea unor caracteristici ale experimente,
corpurilor, fenomenelor, proceselor prin activități
efectuarea unor experiențe simple (evidenție- multimedia
rea rapidității parcurgerii unui traseu drept față interactive,
de unul ocolitor). observația
– Compararea unor corpuri, fenomene, dirijată,
procese din aceeași categorie în scopul conversația
stabilirii asemănărilor și deosebirilor între ele euristică,
(punctul de pornire și de sosire ale unui drum, problematiza-
ordinea sosirii unor alergători). rea,
– Formularea de concluzii (caracteristicile demonstrația,
mișcării sunt: distanța, durata, viteza/ explicația,
rapiditatea deplasării unui corp). exercițiul,
– Realizarea unui text informativ despre munca
traseul de acasă până la școală, pe baza unor independentă
termeni dați: plecare, sosire, traseu, ocolire,
durata deplasării.
5. Transformările 1.1. – Observarea unor corpuri și identificarea 1 oră orală,
materiei – 1.2. caracteristicilor acestora (stările de agregare manual, scrisă,
 topirea, 2.1. ale corpurilor și transformările acestora – caiet de frontală,
solidificarea, 2.2. topire, solidificare, vaporizare, condensare). lucru, individuală,
vaporizarea, 2.3. – Formularea unor întrebări ce duc la fișe de lucru, în perechi, în
condensarea 2.4. necesitatea unei investigații pentru aflarea materiale echipă
2.5. răspunsului. (Din ce cauză corpurile își necesare
modifică starea de agregare?). pentru
– Identificarea unor caracteristici ale experimente,
corpurilor, fenomenelor, proceselor prin activități
efectuarea unor experiențe simple multimedia
(evidențierea schimbării stării de agregare a interactive,
apei și a relației cu temperatura). observația
– Compararea unor corpuri, fenomene, procese dirijată,
din aceeași categorie în scopul stabilirii conversația
asemănărilor și deosebirilor între ele (corpuri euristică,
solide devin lichide prin încălzire, corpuri problematiza-
lichide devin gazoase prin evaporare și rea,
fierbere, corpuri gazoase devin lichide prin demonstrația,
răcire). explicația,
– Formularea de concluzii (corpurile își exercițiul,
schimbă starea de agregare în funcție de munca
temperatură). independentă
– Completarea periodică a unor fișe de
observații cu informații despre fenomene și
procese din mediul înconjurător (fișă de
investigație despre timpul de topire a două
corpuri diferite: un cub de unt și un cub de
ciocolată).
Recapitulare 1.1. – Observarea unor corpuri și identificarea 1 oră orală,
1.2. caracteristicilor acestora: interacțiunea manual, scrisă,
2.1. gravitațională și magnetică, interacțiunea de caiet de frontală,
2.2. contact (frecarea) și electrică. lucru, individuală,
2.3. – Observarea unor corpuri și identificarea fișe de lucru, în perechi,
2.4. efectelor interacțiunii între acestea: deformarea materiale în echipă
 2.5. elastică/plastică, mișcarea/ repausul. necesare
– Observarea unor corpuri și identificarea pentru
caracteristicilor acestora (distanța, durata, experimente,
rapiditatea mișcării, albia dreaptă sau activități
ocolitoare a apelor curgătoare). multimedia
– Compararea unor corpuri, fenomene, procese interactive,
din aceeași categorie în scopul stabilirii observația
asemănărilor și deosebirilor între ele (punctul dirijată,
de pornire și de sosire ale unui drum, ordinea conversația
sosirii unor alergători). euristică,
– Observarea unor corpuri și identificarea problematiza-
caracteristicilor acestora (stările de agregare rea,
ale corpurilor și transformările acestora – demonstrația,
topire, solidificare, vaporizare, condensare). explicația,
exercițiul,
munca
independentă
Evaluare 1.1. – Observarea unor corpuri și identificarea 1 oră Scrisă
1.2. caracteristicilor acestora: interacțiunea Exercițiul Individuală
2.1. gravitațională și magnetică, interacțiunea de Munca
2.2. contact (frecarea) și electrică. independentă
2.3. – Observarea unor corpuri și recunoasterea
2.4. celor care se mișcă prin forțe de tragere, de
2.5. împingere.
– Observarea unor corpuri și identificarea
efectelor interacțiunilor dintre acestea
(mișcarea, deformarea elastică/plastică).
– Observarea unor corpuri și identificarea
caracteristicilor acestora (stările de agregare
ale corpurilor și transformările acestora –
topire, solidificare, vaporizare, condensare). Observația
– Completarea unei fișe de evaluare a sistematică
comportamentului unui coleg de clasă (fișă de
 evaluare colegială).

Recapitulare finală/Evaluare: Științe ale naturii: Am învățat în clasa a III-a

Nr. ore: 2

CONȚINUTURI COMPETENȚE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE RESURSE EVALUARE OBSERVAȚII

(DETALIERI) SPECIFICE
Recapitulare 1.1. – Identificarea animalelor din diferite clase 1 oră orală,
finală 1.2. (insecte, păsări, mamifere, pești, amfibieni, manual, scrisă,
2.1. reptile) și descrierea caracteristicilor acestora. caiet de frontală,
2.2. – Observarea unor corpuri și identificarea lucru, individuală,
2.3. proprietăților acestora (formă, culoare, lungime, fișe de lucru, în perechi,
2.4. întindere, masă, volum). materiale în echipă
2.5. – Observarea unor corpuri și selectarea acestora necesare
3.1 după diferite criterii (formă, culoare, mărime, pentru
3.2 întrebuințări). experimente,
– Identificarea stărilor de agregare a corpurilor în activități
funcție de formă și volum. multimedia
– Identificarea efectelor interacțiunii dintre interactive,
corpuri (gravitație, magnetizare, frecare, tragere, observația
împingere). dirijată,
– Observarea unor corpuri și identificarea conversația
tipurilor de transformări ale materiei. euristică,
problematiza-
rea,
demonstrația,
explicația,
exercițiul,
munca
 independentă
Evaluare 1.1. – Identificarea unor caracteristici ale apei: surse 1 oră scrisă,
finală 1.2. de apă – tipuri, utilizări, schimbarea stării de Exercițiul individuală
2.1. agregare a apei și a relației cu temperature. Munca
2.2. – Identificarea fenomenelor naturii (ploaie, independentă
2.3. ninsoare, vânt, furtună, fulger, tunet).
2.4. – Identificarea unor resurse naturale – tipuri,
2.5. utilizări, folosire responsabilă.
3.1 – Identificarea proprietăților și utilizărilor
3.2 practice ale magneților.
– Identificarea proprietăților și utilizărilor
practice ale metalelor.
– Identificarea efectelor interacțiunilor dintre
corpuri (forțe de împingere, tragere, frecare,
gravitație).
– Identificarea tipurilor de transformări ale
materiei (topire, solidificare, vaporizare, conden- Observația
sare). sistematică
Atlas de Științe 1.1. – Observarea unor corpuri și recunoașterea unor manual, orală,
ale naturii: 1.2. forme de poluare. caiet de scrisă,
Poluarea cu 2.1. – Observarea unor corpuri și identificarea lucru, frontală,
plastic 2.2. efectului poluării cu plastic asupra unor fișe de lucru, individuală,
2.3. organisme. materiale în perechi,
2.4. – Identificarea comportamentelor distructive ale necesare în echipă
2.5. omului față de mediu prin jocuri de rol, simulări, pentru
3.1 chestionare (de exemplu: chestionarea membrilor experimente,
3.2 familiei, a prietenilor asupra felului în care activități
depozitează deșeurile). multimedia
interactive,
observația
dirijată,
conversația
euristică,
problematiza-
rea,
demonstrația,
explicația,
exercițiul,
munca
independentă