ANGIOSPERMATOPHYTA (continuare)

SUBCLASA ROSIDAE
Grupează aprox. 20 de ordine de plante ierboase sau lemnoase, cu structură variată, dimensiuni,
ecologie. Au frunze simple sau compuse, dispuse altern sau opus.Florile sunt de regulă bisexuate, cu
învelişul floral diferenţiat în caliciu şi corolă.Androceul este de regulă format din numeroase stamine,
iar gineceul format din numeroase carpele, libere sau unite, cu poziţie inferioară, superioară sau
semiinferioară. Cel mai adesea elementele florale sunt dispuse cicilic.

1.ORDINUL SAXIFRAGALES
Include plante cu caractere variabile, cu flori de obicei hermafrodite, pe tipul 5 (pentamere), cu
ovar superior sau inferior. Au multe asemănări cu Rosalele, din punct de vedere morfologic,
embriologic, biochimic.
Familia Grossulariaceae
Are un singur gen, Ribes, cu peste 150 specii arbustive, răspândite în regiunea holarctică.La noi
în ţară se cunosc 6 specii spontane şi cultivate.
 Ribes rubrum - coacăz - arbust de talie mică, cu frunze peţiolate alterne, palmat lobate.
Flori cu simetrie actinomorfă.Se cultivă pentru fructele, mici, roşii , comestibile (bace).
 Ribes grossularia - agriş - arbust cu ramuri spinoase, creşte spontan în păduri, dar se şi
cultivă pentru fructele sale folosite în alimentaţie, crude sau conservate.
Familia Crassulaceae
Cuprinde plante ierboase, suculente, cu adaptări la xerofitism, majoritatea trăind pe stâncării şi
terenuri aride, răspândite cu precădere în regiuni calde.Au ţesuturi care înmagazinează apa.Frunzele
sunt de consistenţă cărnoasă.Flori grupate în inflorescenţe cimoase, sunt bisexuate, de regulă pe tipul
5. Polenizare entomofilă, fructe folicule.
 Sedum acre - iarba de şoaldină - are frunze cărnoase, cilindrice, şi flori galben aurii.
 Sedum maximum- frunze cu lamina lată. flori galben verzui.Creşte prin păduri şi poieni
şi se cultivă şi ca specie ornamentală.
 Sedum spurium - floare grasă - cultivată - are tulpini scurte, la bază cu numeroşi lăstari.
Frunzele sunt cărnoase. Florile roz sau purpurii. Folosită la decorarea bordurilor.
 Sempervivium - grupează specii cu frunze bazale groase, dispuse în rozetă.Sepale, petale,
carpele în număr de la 6-20.Speciile spontane cresc pe stâncării din regiunile muntoase.Unele specii se
cultivă : Sempervivum tectorum.
 Bryophyllum calycinum - cultivat - Frunze mari, cărnoase, pe marginea lor se formează
nişte muguri care căzând pe pământ se înrădăcinează şi dau naştere la alte plante (mod de înmulţire pe
cale vegetativă).In vârful tulpinii apare primăvara o inflorescenţă bogată în flori tubulare de culoare
galben- oranj.
 Echeveria minor - cultivată - Originară din America centrală.Are frunze rotunjie, foarte
cărnoase, de culoare verde albicios (argintiu).
 Kalanchoe - cultivată - Are numeroase specii africane, la noi cultivată.Kalanchoe
tomentosa -are aspect de tufă, frunze ovate, verde cenuşiu, pubescente.Cu vârsta, marginea frunzei
devine brunie. Kalanchoe blossfeldiana - este una dintre speciile cele mai extinse în cultură.Planta are
frunze cărnoase, aşezate în perechi. Flori mici, grupate în cime, de culoare roşu , oranj, galben.După ce
trece perioada de înflorire de 6-8 săptămâni, planta rămâne decorativă prin frunze.
Familia Saxifragaceae
Cuprinde plante ierboase sau lemnoase, cu frunze alterne (rar opuse), uneori dispuse în rozete
bazale.Flori actinomorfe, bisexuate (rar unisexuate), dispuse în inflorescenţe cimoase.Florile au 5
sepale, unite la bază, 5 petale libere,5-10 stamine, carpele 5 până la două, de obicei unite.Ovar superior
sau inferior.Fruct capsulă, foliculă, rar bacă.
 Saxifraga aizoon - iarba surzilor - frecventă pe stâncile din munţi.

1
  Philadephus coronarius - iasomie, lămâiţă - arbust mic, cu frunze opuse ovale, flori
mari, albe, mirositoare, hermafrodite, dispuse în raceme.
 Bergenia crassifolia - cultivată -se cultivă frecvent în grădini, înfloreşte primăvara
timpuriu.Spontan creşte în pădurile din Asia, mai ales Siberia.In pământ are un rizom, gros,
negru.Frunzele sunt groase, dispuse în rozetă.Flori roz, dispuse în racem bogat
 Hydrangea (Hortensia) opuloides - hortensia - cultivat -în condiţii naturale (Japonia,
China de Nord) planta se prezintă sub forma unui arbust tufos.In seră, planta formează 3-5 tulpini
florale. Frunze mari, cu marginea serată şi vârful acuminat. Florile sunt sterile şi fertile, grupate în
inflorescenţe mari, globuloase.Partea decorativă o reprezintă florile sterile, cu sepale mari, petaloide,
de culoare roz, alb, roşu. Florile fertile, de dimensiuni mici, sunt acoperite de celelalte şi nu au interes
decorativ.
 Astilbe davidii - cultivat în grădini

2.ORDINUL ROSALES
cuprinde un număr mare de specii de plante lemnoase sau ierboase, cu o mare varietate de forme.
Frunzele sunt prevăzute cu stipele perechi.Florile sunt dispuse în inflorescenţe diferite, rar soliare.
Florile, la majoritatea sunt bisexuate, actinomorfe şi dispuse pe un receptacul bine dezvoltat. Invelişul
floral este dublu, caliciu şi corolă, dialipetal, pe tipul 5. Androceul este format din numeroase stamine,
iar gineceul din numeroase carpele; uneori poate avea număr mai mic de carpele sau chiar o singură
carpelă. Fructele sunt foarte variate : folicule, nucule, drupe,bace, fructe multiple.
Familia Rosaceae - grupează peste 3000 de specii, ierboase şi lemnoase, răspândite mai ales în
zona temperată.
Subfamilia Spireoideae - cuprinde arbuşti cu flori mici, albe, dispuse în corimb.Fruct foliculă.
 Spirea van-houttei - cununiţa - frecvent cultivată în parcuri şi grădini,cu ramuri arcuate,
pendente.

Subfamilia Rosoideae - cuprinde specii arbustive sau ierboase.Florile au numeroase stamine şi

carpele libere, apocarpe, situate inferior sau superior pe un receptacul convex sau concav. Fructul
poate fi poliachenă sau polidrupă.
 Rubus idaeus - zmeurul - arbust spinos, cu frunze penat compuse, pe dos alb păroase,
creşte în păduri monatne şi în defrişările de păduri, mai ales din etajul molidului.Florile au petale
albe.Fructul, de culoare roşie, cu gust dulce (zmeura) se foloseşte proaspătă sau se prepară în diverse
moduri.Plantă meliferă.
 Rubus caesius- murul - este un arbust, cu tulpini plagiotrope, lăstari subţiri şi frunze
trifoliate.Florile dispuse în corimb. Creşte prin zăvoiae şi la marginea drumurilor.Prezenţa lor indică
soluri bogate. Fructele sunt negre cu gust acrişor.Are diferite varietăţi care invadează câmpurile de
cultură, fiind considerată, în aceste cazuri, buruiană păgubitoare.
 Fragaria viridis - fragii de câmp - plantă ierboasă, cu stoloni, cu frunze trifoliate, lung
peţiolate.Caliciu dublu, receptacul roşu, la maturitate cărnos, în care se află numeroase nucule mici.
Creşte la margini de păduri, în tufişuri.
 Fragaria vesca - fragi de pădure-planta are sepalele alipite de receptaculul cărnos. Creşte
în păduri, în pajişti de la câmpie până în zona montană.
 Fragaria moschata - căpşuni - cultivat pentru fructul fals, consumat proaspăt sau
preparat în diverse feluri.
 Potentilla argentea- scrântitoare- specie perenă, cu frunze 5 palmat sectate, argintiu
păroase pe partea inferioară.Flori mici, galbene. Creşte în pajişti, ruderală.
 Potentilla reptans- cinci degete - are tulpina târătoare şi flori galbene, solitare. Creşte în
locuri umede, de la câmpie până în zonele montane.Este frecventă şi pe digurile mai joase din
sistemele de irigaţie.

2
  Geum urbanum - cerenţel - plantă cu rizom puternic, frunze alterne, neregulat -
imparipenate.Frecvent prin tufişuri şi livezi.
 Agrimonia eupatoria, Sanguisorba minor, Alchemilla vulgaris, Filipendula ulmaria, -
foarte frecvente prin păşuni şi fâneţe.
 Rosa canina - măceş - este un arbust spinos cu frunze penat compuse, cu stipele
concrescute cu peţiolul, cu flori mari, roz sau albe. Caliciul este format din 5 sepale din care 3 sunt
penat fidate iar 2 întregi. Creşte la marginea pădurilor, pe lângă drumuri. Se foloseşte ca portaltoi
pentru trandafiri. Fructul este format din numeroase nucule, închise în receptacul, care la maturitate
devine cărnos, fiind comestibi şi foarte bogat în vitamine.
 Rosa centifolia, R. damascena - se cultivă pentru producţia mare de petale din care se
extrage esenţa de trandafir
 Rosa multiflora,R. indica, R. semperflorens - cultivate ca specii ornamentale.

Subfamilia Pomoideae - sunt rosaceele lemnoase importante economic, răspândite în regiuni

temperate. Se caracterizează prin receptaculul concav, concrescut cu gineceul, formând un fruct fals,
comestibil = poamă.
 Malus domestica - mărul cultivat - cel mai răspândit pom fructifer din ţara noastră.
Provine prin selecţie artificială şi hibridarea mai multor specii de Malus. Frunzele alterne peţiolate,
sunt păroase pe faţa inferioară. Florile sunt grupate în corimb, cu petalele pe dos roşietice au 15-50
stamine cu antere galbene.Poamele sunt mari şi dulci.
 Pyrus communis - păr cultivat. Cultivat. Ramuri fără spini.Frunze mari, glabre.Flori albe,
cu 15-30 stamine cu antere roşii.Fructe mari, dulci, aromate, în pulpă se întâlnesc noduli tari, formaţi
din celule sclerenchimatice, numite sclereide.
 Cydonia oblonga - gutui - arbore sau arbust cu ramuri nespinoase, cu frunze eliptice
mari, tomentoase pe faţa inferioară. Flori mari, solitare, alb -roz.Stamine 20, cu filamentele violacee şi
antere galbene.Cultivat.Poamele sunt mari, galben-verzui, tomentoase, plăcut mirositoare, bogate în
sclereide.
 Sorbus aucuparia - scoruş - arbore sau arbust nespinos,cu frunze simple imparipenat
compuse, dispuse altern. Florile au stamine galbene. Creşte prin păduri de deal şi de munte, la margini
de câmpie.
 Crategus monogyna - păducel - arbust cu ramuri spinoase, frunze alterne, lobat sinuate
flori albe,mici, dispuse în corimb, fructe drupe, comestibile.Creşte spontan prin tufişuri şi păduri.

Subfamilia Prunoideae - arbori şi arbuşti cu flori cu numeroase stamine, dar o singură carpelă.
Receptaculul concav nu participă la formarea fructului.Fruct drupă.
 Prunus domestica - prunul - arbore cu lăstari glabri la maturiate, fructele grupate câte
două. Mezocarpul se desprinde de endocarpul rugos.Este unul din cei mai răspândiţi pomi fructiferi din
ţara noastră, cultivat, cu numeroase soiuri importante din punct de vedere economic.Fructele se
consumă proaspete sau din ele se prepară gem, compot.
 Prunus cersifera - corcoduş - arbust sau arbore nespinos. Flori solitare,fructe galbene sau
roşii, globuloase.Este cultivat sau creşte spontan mai ales în sudul ţării.Unele varietăţi se folosesc ca
portaltoi pentru unele sâmburoase.
 Prunus spinosa - porumbar - arbust cu ramuri spinoase, cu fructe mici, astringente,creşte
pe margini de pădure împreună cu păducelul.
 Cerasus avium - cireş - arbore cu frunze mari, ovate cu marginea serată.Pe peţiol se află
2 glande nectarifere extraflorale.La înflorire, ramurile tinere nu au frunze.Florile sunt lung
pedunculate, grupate în corimb la subsuara frunzelor.Sepalele au marginea întreagă. Fructele sunt dulci
sau amare. Cultivat.

3
  Cerasus vulgaris - vişin- arbore cu frunze mai mici, dar mai groase decât la cireş.In
timpul înfloririi, pe ramuri se află şi frunze. Sepalele sunt serate pe margine. Fructele drupe sunt
acrişoare. Este cultivat.
 Armeniaca vulgaris - cais - arbore cu frunze lat ovate, acuminate, lucioase.Flori solitare,
sesile, albe. Endocarpul este comprimat.Este o specie termofilă, cultivată în sudul ţării. Se consumă
fructele, proaspete sau preparate.
 Persica vulgaris - piersicul - arbore sau arbust, cu frunze lanceolate. Flori solitare sau
câte 2 (mai rar), sesile, roz.fructe globuloase, tomentoase.Specie termofilă, cultivată.
 Amygdalus communis - migdal - arbore cu frunze lanceolate. Flori albe- roşietice apar
înaintea frunzelor. Fructul este elipsoidal, păros şi turtit.se cultivă pentru esenţele sale, folosite în
cofetărie şi patiserie.

3.ORDINUL LEGUMINOSALES
Sunt cunoscute în general sub numele de leguminoase, în baza fructului comestibil numit
legumen sau păstaie. Sunt plante lemnoase sau ierboase, cu frunze stipelate, compuse (rareori simple),
dispuse altern uneori metamorfozate.Rădăcinile posedă nodozităţi produse de bacterii (Rhizobium
leguminosarum) care asimilează azotul atmosferic, îmbogăţind solul în azotaţi. Florile sunt grupate în
inflorescenţe racemoase, au simetrie predominat zigomorfă, sunt hermafrodite.Invelişul floral: 5 sepale
libere sau unite, gineceu monocarpelar, ovar superior. Polenizare entomofilă, fruct păstaie care se
deschide longitudinal pe linia de sudură şi în dreptul nervurii mediane. Multe dintre leguminoase sunt
bogate în substanţe proteice, depozitate mai ales în seminţe.

Familia Mimosaceae - cuprinde plante lemnoase şi ierboase, răspândite în regiuni tropicale, cu

unele specii cultivate în zonele temperate. Frunzele sunt bipenat -compuse sau simplu penat
compuse,cu stipelele adesea transformate în spini. Flori hermafrodite, mici, bisexuate sau unisexuate
(rar), grupate în inflorescenţe racemoase. Caliciul are 3-5 sepale libere, corola 3-5 petale libere,
androceu cu stamine numeroase cu filamente lungi, colorate, gineceul unicarpelar. Fruct păstaie.
 Acacia - cuprinde specii de arbori tropicali.
 Acacia senegal - din acest arbore ce trăieşte în Africa, se extrage guma arabică.
 Mimosa pudica - mimoza- este o specie tropicală, originară din Brazilia. Frunzele sunt
bipenat compuse. Aceste frunze se apleacă atunci când sunt atinse şi se repliază după 30 ninute.
Noaptea, frunzele se apleacă în mod natural. Inflorescenţele sunt sferice, formate din flori mici, de
culoare roz.. Se cultivă în grădini botanice sau în aparamente, iar în regiunile calde ale globului a
devenit o plantă ruderală ce se foloseşte pentru furaj.
 Albizzia julibrissin - arbore ornamental.

Familia Caesalpinaceae - cuprinde arbori arbuşti sau chiar liane, rar plante ierboase.au frunzele
bipenat-compuse, flori zigomorfe, hermafrodite, dispuse în raceme sau spice. Androceul are 10
stamine şi gineceul este unicarpelar, cu ovar superior.Fruct păstaie turtită.
 Ceratonia siliqua -pâinea Sfântului Ion, roşcove - arbust originar din ţările arabe, cultivat
şi subsponatn în regiunile mediteraneene.
 Gleditschia triacanthos - glădiţă - arbore înalt, spinos, originar din Canada. Are flori
melifere, fructul poate avea peste 40 cm lungime. La noi se cultivă pentru ornament, garduri vii.
 Cercis siliquastrum - arborele lui Iuda - arbust de talie mică cu frunze simple, adesea
reniforme. Flori roz-violaceu care apar pe tulpină şi pe ramuri înaintea frunzelor (cauliflorie).

Familia Papilionaceae - este cea mai importantă din cadrul ordinului, cuprinzând peste 10 000
specii răspândite în zonele temperate şi reci, mai puţin în zone tropicale şi subtropicale. Sunt arbori,
arbuşti şi plante lemnoase ale căror rădăcini convieţuiesc în simbioză cu bacteriile fixatoare de azot.
Frunzele stipelate, penat sau palmat compuse, dispuse altern. La frunzele penate, foliola terminală se

4
transformă adesea în cârcel. Florile grupate în racem sunt zigomorfe, pentamere. Sepalele sunt unite,
iar petalele sunt libere şi diferenţiate astfel:
- cea superioară este mai mare şi se numeşte stindard sau vexilum;
- cele laterale sunt în număr de două, au formă de aripioare -se numesc –alae;
- alte 2 petale au poziţie inferioară, sunt unite alcătuind luntriţa = carena.
Androceul este format din zece stamine, acestea pot fi concrescute toate, formând un tub în jurul
pistilului sau doar 9 stamine sunt unite şi una singură este liberă iar cele 9 stamine unite formează un
jgheab în jurul pistilului. Rareori, staminele pot fi libere. Gineceul este monocarpelar, superior.
Formula florală : % K(5) C5 A 10 (9+1) G 1
Fructul este o păstaie sau legumen, care provine din gineceul monocarpelar.
 Sophora japonica -arbore ornamental cu flori mici, verzui şi cu păstaia strangulată,
verde, cărnoasă care la maturitate devine mucilaginoasă eliberând seminţele.
 Miroxylon balsamum -arborele de balsam - originar din America tropicală, secretă o
răşină plăcut mirositoare.
 Lupinus -lupin - cu 10 specii de plante ierbcee cu frunze palmat compuse şi flori albe sau
galbene grupate în raceme. Seminţele sunt bogate în albumine şi grăsimi şi se folosesc pentru
prepararea unui surogat de cafea, a margarinei, lecitinei, ulei, pâine pentru diabetici. Lupinus albus -
flori albe, violacee spre vârf, se cultivă pentru ornament, îngrăşământ verde şi furaj.
 Genista - arbuşti sau semiarbuşti cu sau fără spini.Frunze simple, atrene, uneori trifoliate,
flori galbene, grupate în raceme sau capitule. Genista sagitalis -grozamă - cu tulpina verde, folicee,
aripată, trăieşte în câmpi, poieni. Genista tinctoria - drobiţă - tulpina cilindrică cu coaste înguste.
 Cytisus nigricans - lemnul bobului - frunze trifoliate, flori galbene grupate în racem.
Frunzele se înnegresc prin uscare.
 Soja hispida - soia - Originară din Turcia este plantă anuală cu frunze păroase, trifoliate.
Florile sunt albe-violete, dispuse câte 3-9 în raceme. Se cultivă pentru seminţele bogate în grăsimi,
proteine şi vitamine.Din făina de soia se prepară pâine, biscuiţi, surogat de cafea, ciocolată.
 Arachis hypogaea - arahide - este o plantă ierboasă, anuală, originară din Brazilia. Are
frunze 3-5 foliate, flori galbene.După fecundare ginoforul se alungeşte şi intră în pământ unde se
formează şi se maturizează păstaia. Seminţele sunt bogate în ulei şi albumine şi se consumă.
 Laburnum anagyroides - salcâmul galben -arbust cu frunze trifoliate şi cu flori galbene
grupate în racem.Se cultivă prin parcuri ca plantă ornamentală.
 Medicago - lucerna - are aprox. 100 specii ierbacee, anuale sau perene, cu funze alterne,
trifoliate. Specii: Medicago lupulina - cu flori mici galbene, comună prin păşuni şi fâneţe, Medicago
falcata - lucernă galbenă = flori galbene, Medicago sativa - lucerna cu flori albastre, cu pastaia
răsucită de 2-3 ori. Sunt Specii cutivate, furajere.
 Trifolium - trifoi - plante ierboase anuale sau perene cu frunzele trifoliate şi flori
grupate în capitule globuloase. Specii: Trifolium pratense - trifoi roşu, flori roşii, dispuse în capitule
globuloase, se cultivă mult ca un excelent furaj, Trifolium medium - flori roşii dispuse în capitule
globuloase, prin păduri, dumbrăvi, Trifolium repens - trifoi alb- foarte comun în fâneţe şi păşuni
umede, Trifolium strepens - trifoi galbenLa noi în ţară cresc 40 specii ale genului, majoritatea cu
importanţă furajeră deosebită.
 Melilothus - sulfină - plante anuale, bienale sau perene, cu frunze trifoliate, flori micic,
dispuse în racem. Melitothus officinalis - flori galbene, Melilothus albus - cu flori albe. Specii
melifere.
 Astragalus onobrychis - cosaci - cu flori mari şi violete. In lume sunt aprox. 2 000 specii,
la noi 34.
 Onobrychis viciaefolia - sparceta - plantă anuală, ierboasă, cu frunze imparipenate, flori
dispuse în raceme, fructele cu coaste spinoase. Este răspândită prin pajişti dar se cultivă mult şi ca
plantă furajeră.

5
  Vicia - măzăriche - plante ierbcee anuale cu frunze imparipenate terminate cu cârcei.
Flori soliatare sau în raceme axilare. Speciile sunt răspândite prin pajişti, dar majoritatea sunt bune
furajere: Vicia faba- bobul -tulpina groasă, păstaie mare, cilindrică cu despărţituri transversale interne.
Se cultivă pentru seminţe, folosite în alimentaţie.Vicia sativa - se cultivă pentru furaj şi îngrăşământ
verde. Seminţele se folosesc în hrana păsărilor şi cailor.
 Lens culinaris - linte - planta cu frunze imparipenate, inflorescenţă formată din 2-4 flori
pedunculate. Se cultivă pentru uz alimentar.
 Lathyrus - lintea pratului - ierbose cu frunze paripenat compuse, inflorescenţa racem,
flori violete, roz sau albe. Specii răspândite prin păşuni şi fâneţe: Lathyrus sativus - flori albe, se
cultivă în scop alimentar, Lathyrus odoratus - cu flori roşii plăcut mirositoare ce se cultivă ca plantă
ornamentală.
 Lotus corniculatus - ghizdei mărunt - plante ierbacee cu 3 foliole scurt peţiolate şi 2
stipele asemănătoare foliolelor. Flori galbene dispuse în capitule. Specie comună în toată ţara, furajeră.
 Anthyllis vulneraria - vătămătoare - pantă ierbacee cu frunze imparipenate, cu foliola
terminală mai mare decât cele laterale. Flori galbene, dispuse în capitule, caliciul este umflat, păros,
alb=gălbui sau roşiatic. Creşte prin fâneţe, se cultivă ca furajeră.
 Coronila varia - coronişte - plantă ierbacee, frunze imparipenate, flori albe sau roşii.
Furajeră.
 Pisum sativum - mazărea - plantă ierboasă cu frunze paripenate şi stipele mai mari decât
foliolele. Se cultivă în scop alimentar şi furajer
 Phaseolus vulgaris - fasolea - plantă volubilă cu frunze peţiolate, de obicei trifoliate.
Flori solitare sau în racem.Este una dintre cele mai importante plante alimentare, cu seminţe bogate în
amidon, grăsimi, proteine.
 Robinia pseudaccacia - salcâmul alb - arbore de origine nord- americană ce se cultivă ca
plantă ornamentală şi meliferă. Fixează nisipurile, lemnul are multe utilizări. Are frunze imparipenate,
foliole întregi,cu stipelele transformate în spini. Florile dispuse în raceme.
 Wistaria sinensis - plantă lemnoasă, agăţătoare, cu frunze imparipenate şi stipele caduce.
Are flori albastre - mov, mirositoare grupate în raceme pendule.

4.ORDINUL MYRTALES
Cuprinde plante lemnoase şi ierboase, cu frunze de obicei întregi, nestipelate alterne sau opuse.
Florile actinomorfe, rar zigomorfe, de obicei pe tipul 4, cu învelişul floral reprezentat de caliciu şi
corolă, libere.Gineceul este pluricarpelar, sincarp, cu ovar superior sau inferior. Fruct capsulă, bacă,
drupă. Marea majoritate a reprezentanţilor sutn răspândiţi în zonele tropicale sau subtropicale.
Familia Myrtaceae - grupează plante lemnoase, cu frunze întregi, persistente, dispuse opus (rar
altern).In mezofilul frunzelor sau organelor se găsesc glande producătoare de uleiuri etericeFlorile sutn
solitare sau grupate în inflorescenţe cimoase.Sunt bisexuate şi unisexuate, pe tipul 4 sau 5.Androceu
format din numeroase stamine, gineceul din 2-5 sau mai multe carpele, cu ovar inferior sau
semiinferior. Fruct bacă, capsulă sau drupă.
 Myrtus communis - mirtul - arbust mediteranean, cu frunze opuse, oval -lanceolate, fruct
bacă.Se cultivă la noi în ţară ca plantă ornamentală în sere.Fructele sunt comestibile şi împreună cu
frunzele au proprietăţi medicinale.
 Sizygium aromaticum - arborele de cuişoare - originar din Indo-Malaezia.Bobocii florali
uscaţi se valorifică sub formă de condiment purtând numele de cuişoare.Conţin uleiuri eterice folosite
în parfumerie şi stomatologie.
 Eucalyptus amygdalina- arbore cu trunchiul până la 10 m diametru.Speciile de eucalipt
au cerinţe ecologice foarte variate, putând vegeta în pădurile tropicale umede, în savane, şi deşerturi
sau pe litoral şi în munţi. Sunt cunoscuţi ca cei mai înalţi copaci din lume.Prezintă heterofilie
pronunţată : pe ramurile tinere frunzele sunt ovale şi opuse iar pe cele bătrâne sunt lungi şi dispuse

6
 altren. Au creşere rapidă, de aceea se cultivă în zone defrişate din Africa şi Asia.Conţine cantităţi mari
de ulei etrric, eucaliptol - folosit pentru combaterea tusei şi malariei.
Familia Onagraceae (Oenotheraceae) -cuprinde plante ierboase, rar lemnoase cu frunze
simple, stipelate, dispuse altern sau opus. Florile sunt hermafrodite, actinomorfe sau zigomorfe dispuse
solitar sau in raceme.Fructul capsulă cu numeroase seminţe uneori prevăzute cu peri lungi.
 Epilobium angustifolium - zburătoare - trăieşte la margini sau tăieturi de păduri, este o
importantă plantă meliferă. Are 60-120 cm înălţime, frunze înguste, lanceolate, flori roşii-violacee iar
seminţele au peri lungi mătăsoşi.
 Epilobium montanum - pufuliţa de pădure - în păduri de foioase
 Oenothera biennis - luminiţa- specie bianuală,cu flori mari, galbene, pe tipul 4, originară
din America de Nord şi răspândită la noi prin lunci şi terenuri nisipoase
 Fuchsia - cerceluş - F.magellanica, F. globosa - cerceluş - arbust ce poate depăşi chiar
1 mcu frunze oval -alungite verzi şi iarna,lucioase, opuse sau verticilate.Flori de culoare violetă (sau
variată) au poziţie pendentă de unde asemănarea cu cerceii. Florile au caliciul colorat format din 4
sepale şi corola din 4 petale, androceul din 8 stamine lungi care înconjoară un stil şi mai lung
(androceul şi gineceul depăşind lungimea învelişurilor florale)
 Clarkia anemona - cultivată în sere şi apartamente, flori roşii actinomorfe şi seminţe fără
peri.
Familia Lythraceae - cuprinde plante ierboase, cu frunze întregi, opuse sau verticilate,
prevăzute cu stipele. Florile sunt grupate în raceme sau cime sunt bisexuate, actinomorfe sau
zigomorfe, cu gineceu superior sau inferior. Fructul este capsulă.In general populează biotopuri
umede.
 Lythrum salicaria - răchitan - are flori pe tipul 6, de culoare roşu vilace, dispuse în
racem terminal.Creşte pe lângă margini de bălţi, şanţuri.
Familia Trapaceae - grupează plante acvatice, anuale.
 Trapa natans - cornaci, ciulini de baltă - are tulpina de 2 m lungime, cu frunzele
submese penat sectate iar cele natante romboidale, aşezate în rozetă. Florile sunt mici, solitare de
culoare albă. Receptacul are forma unei cupe, este concrescut cu partea inferioară a ovarului.Fructul
drupă,are 4 apendici ţepoşi rezultaţi din transformarea sepalelor (la maturiate sunt tari). Sămânţa este
comestibilă.

5.ORDINUL HALORRHAGALES
Cuprinde plante în mare măsură acvatice
 Myriophyllum spicatum - peniţa apei - creşte în ape stătătoare şi lin curgătoare, şi are 4
frunze în verticil.

6.ORDINUL ELEAGNALES
cuprinde arbori sau arbusti.
Familia Eleagnaceae - cuprinde plante lemnoase, arbori sau arbuşti spinoşi cu frunze întregi,
opuse sau alterne. Toate organele plantelor, dar mai ales frunzele sunt acoperite de peri stelaţi argintii.
Florile sunt actinomorfe bisexuate sau unisexuate, dioice, solitare sau dispuse în diferite tipuri de
inflorescenţe (racem).
 Elaeagnus angustifolia - salcie mirositoare - arbore decorativ cu flori galbene, plăcut
mirositoare. Are peri argintii solzoşi.Se utilizează pentru gard viu, ornament.
 Hippophae rhamnoides - cătina albă - arbust spinos ce înfloreşte înainte de a înfrunzi.Este
dioic, creşte prin luncile râurilor şi pe dunele nisipoase ale litoralului marin.Se foloseşte la fixarea
terenurilor şi ca plantă ornamentală.Are fructele comestibile bogate în vitamine.

7
 7.ORDINUL TEREBINTHALES (RUTALES)
Cuprinde plante lemnoase sub formă de arbori sau arbuşti.Au frunze simple sau penat compuse,
nestipelate, dispuse altern sau opus.In organele lor vegetative se găsesc glande secretoare de răşini,
balsam şi uleiuri volatile. Florile se caracterizează printr-un receptacul lăţit, prevăzut cu disc nectarifer
şi sunt de obicei pe tipul 5.
Familia Rutaceae - cuprinde arbori sau arbuşti, rareori plante ierboase, cu frunze nestipelate,
simple sau penat compuse, dispuse altern sau opus.Mezofilul frunzelor este bogat în pungi secretoare
de uleiuri eterice care prin transparenţă apar sub formă de puncte transparente.Florile pot fi bisexuate
sau unisexuate, sunt cel mai adesea actinomorfe, solitare sau grupate în inflorescenţe.
 Ruta graveolens - virnanţ- este plantă cultivată sau subspontană, cu importanţă meliferă,
medicinală şi alimentară.Planta are un miros puternic, pătrunzător neplăcut.
 Dictamnus albus - frăsinel - plantă ierbacee cu frunze imparipenat compuse şi flori mari
zigomorfe, purpurii până la albe cu dungi de culoare închisă, dispuse în racem.Fruct capsulă cu
seminţe mari, negre.Emană substanţe volatile uşor inflamabile. Este plantă medicinală ce creşte pe
coaste însorite prin poieni şi tufişuri.
 Citrus aurantium - portocal - arbore de până la 8 m, cultivat în mare măsură în regiunea
mediteraneană, America.Frunzele au peţiol aripat.Florile sunt albe dispuse la subsuara
frunzelor.Produce fructe (hesperidă) mari deosebit de apreciate.
 Citrus limon - lămâi - arbust spinos cu frunze simple cu peţiol nearipat. Flori cu petale
roşietice în partea externă şi albe în partea opusă.Produce fructe comestibile, acrişoare bogate în acid
citric şi vitamina C.Se cultivă în numeroase soiuri şi varietăţi.
 Citrus reticulata - mandarinul - arbust nespinos cu frunze lanceolate, flori albe mici,
portocalii cu gust dulce.Fructe dulci.
 Citrus decumana - Grape Fruit - arbust originar din Malaezia, cu fructe mari globuloase
galbene cu gust amărui.
Familia Anacardiaceae - cuprinde specii de arbori sau arbuşti răspândiţi în regiuni tropicale şi
subtropicale.In organele vegetative au organe rezinifere.Flori actinomorfe (rar zigomorfe) bisexuate
sau unisexuate grupate în cime sau racem de obicei pe tipul 5.Fruct drupă sau capsulă.
 Mangifera indica - mango - specie cultivată în zone cu climat cald, importantă pentru
fructele şi seminţele comestibile.
 Pistacia vera - fistic -din care se extrag substanţe folosite în alimentaţie
 Cotinus coggygria - scumpia -arbust cu frunze alterne, nedivizate, întregi pe margini.
Flori pe tipul 5, verzui fructul drupă.Specie pontic- mediteraneană frecventă prin locuri stâncoase, pe
substrat calcaros prin părţile sud-estice ale ţării.Se cultivă ca plantă ornamentală, iar din lemnul şi
rădăcinile de scumpie se obţin substanţe colorate.
 Rhus typhina - oţetar - arbore sau arbust cu frunze imparipenat compuse cu 11-13 foliole
alungit lanceolate.Inflorescenţă panicul păros dens, verzui.Fructe roşii purpurii.Specie originară din
America de Nord, frecvent cultivată ca arbore de ornament.
Familia Simarubaceae - specii lemnoase răspândite în zone cu climat cald. Au frunze penat
compuse sau simple.
 Ailanths glandulosus - cenuşar - singura specie din ţara noastră care se cultivă în scop
ornamental sau uneori pentru fixarea coastelor.Arbore înalt de 20-40 m cu frunze lungi imparipenat
compuse din 13-15 foliole. Flori mici de culoare verde adunate în panicule.Este originară din China.

8.ORDINUL ACERALES (SAPINDALES)

Cuprinde familii de plante lemnoase, cu flori zigomorfe prevăzute cu disc nectarifer
Familia Sapindaceae - arbori arbuşti sau liane din zonele tropicale.In organele vegetative ale
unor specii se găsesc răşini, latex.

8
  Koelreuteria paniculata - originar din China este singura specie din ţara noastră,
cultivată. Are frunze penat compuse cu 7-15 foliole, flori galbene, melifere grupate în panicule de
aprox. 30 cm lungime.
Familia Hippocastanaceae - familie mică ce cuprinde arbori cu frunze căzătoare
 Aesculus hippocastanum - castanul porcesc-arbore înalt de 25 m.Frunze palmat compuse
din 5-7 foliole acuminate.Florile sunt melifere, de culoare albă, pătate cu roşu grupate în panicule mari
de 20-30 cm.Fructul globulos ghipos iar semniţele, castanele conţin amidon ce ar putea fi folosit în
scopuri alimentare, dar conţin şi saponine care trebuiesc îndepărtate.Este cel mai cultivat arbore din
parcuri şi la marginea străzilor.
Familia Aceraceae - cuprinde plante exclusiv lemnoase cu frunze opuse, peţiolate lobate,
simple, rareori compuse.Florile sunt actinomofe şi de regulă unisexuate şi grupate monoic.Sunt pe
tipul 4 sau 5, gineceul bicarpelar sincarp superior sau semiinferior.Fructele sunt nucule aripate =
samare.
 Acer campestre - jugastru - arbore de inters forestier,cu frunze 3-5 lobate, lobul median
din nou trilobat.Flori gălbui, grupate în corimb.Fructele au aripile orientate orizontal opus.Creşte
spontan din câmpie până în regiunea montană inferioară, în amestec cu stejarul şi gorunul.Frcvent
cultivat în parcuri şi în perdele forestiere de protecţie.
 Acer platanoides - paltin de câmp- arbore înalt de 30 m.Frunze lung peţiolate, palmat 5
lobate, cu lobi acuminaţi.Flori verzi gălbui grupate în corimb.Frecvent cultivat în parcuri dar creşte şi
spontan în pădurile de foioase din regiunile de câmpie şi de deal.
 Acer tataricum - glădiş, arţar tătărăsc - arbust sau arbore înalt de 10 m.Frunze întregi, lat
ovate. Flori verzi- gălbui în panicule erecte.Specie de inters forestier.Frecvent în regiunea de câmpie,
mai sporadic la deal. Arbore ornamental apeciat pentru fructele roşii purpurii şi pentru frunzele care
toamna se colorează în galben.
 Acer negundo - arţar american- arbore înalt de până la 20 m.Frunze imparipenat
compuse din 3-5-9- foliole lanceolate sau ovate sau acuminate.Flori unisexuate dioice, cele femeieşti
dispuse în racem, iar cele bărbăteşti în fascicule.Specie originară din America de Nord, se cultivă ca
arbore ornamental în numeroase soiuri horticole.