Serbare de Crăciun

Sunt 2-4 prezentatori

Ghemul vremii se-nvârtește,

Nicio clipă ne se-oprește.
Se-nfășoară, se întinde,
Pe furiș el ne cuprinde
Și destramă cu mânie
Fire din copilărie.

-Bună seara!
....................... -Bună seara!
Iată că din viața noastră ..........................................
Înc-un an a mai trecut! Ne-au rămas prea mici bocancii,
Ne privim și, fără voie, Pantalonii sunt prea scurți!
Observăm c-am mai crescut! Suntem... cum să spun....mai altfel.
Nu ne mai jucăm prin curți!

Dar la pomul drag de iarnă Iată-ne –adunați la școală

Ce ne-așteaptă luminând, Lângă-un pom frumos, înalt,
Mergem plini de încântare, Unde vom cânta cu toții
Bucuroși ca orișicând. Lin colind pe înserat!

Vreme trece, vreme vine, Tot ce noi am învățat

Iată-ne prezenți aici! În inimă am păstrat!
Să cântăm cum se cuvine Să vă oferim în dar
După datini vechi, străbune, La sfârșit de calendar!
Anul care va să plece Deci, să-ncepem!
Și cel care va să vie.
Și, cu toți, în bucurie,
Să petrecem aste clipe!

Azi, în ceasuri de colindă, Dragi părinți, iubiți bunici,

Am venit cu suflet plin Rude, frați mai mari, mai mici,
De urări de gânduri bune, Azi ne-am adunat aici
Pentru toți cei dragi pe lume: Să-auziți urarea noastră
Pentru voi, iubiți părinți, De datină strămoșească!
Dragi bunici și bunicuțe,
Pentru frați și surioare,
Pentru doamna-nvățătoare.

Dar stați!Ție parcă nu-ți e bine! - Eu... eu nu mă pot bucura

Astă seară-i sărbătoare. Că n-am terminat tema!
Să petrecem fiecare
Așa cum se cuvine!

- Nu-i ușoară, dar nici grea

-Tema?!!!.......S-auzim ce vrea! De-aș ști ”moș” ce-ar însemna.

- Aaaaa! Asta-i tema?

Vei vedea
Cât de simplu-om rezolva!

Se aude un ciocănit în ușă. Intră un copil deghizat în moș. Se așază la o masă aranjată dinainte.

- Moș Crăciune! Moș Crăciune! - Moș Crăciune, că ți-e frig

Bine ai venit! De mult o știm!
Te-așteptam cu nerăbdare, Însă noi ne-am pregătit
Dragul nostru Moș Crăciun, Cât mai cald să te primim:
Să ne-aduci la fiecare Lângă brad, am pus scaun ca să stai
Câte-un dar frumos și bun! Și-o măsuță ca s-o ai!

- Moș Crăciune, toți îți spun În povestea ta se spune

Că ești darnic și ești bun! Cum de faci tu lucruri bune,
Dar de nu te-i supăra, Cum și cine te-a schimbat...
Eu te-aș întreba ceva: Vom afla imediat!
Pot să zic povestea ta?

Se spune legenda lui Moș Crăciun (orice variantă)

Se cântă Moș Crăciun cu plete dalbe. Sau Ninge iar, ninge iar/ Pe un moș milenar/ Și în alba seară de-
ajun/ Toți copiii din lume îi spun/ Într-o mie de graiuri:/Bine-ai venit Moș Crăciun!

Stați copii, moșule bun! - Din cântec și din poveste

Am ceva să vă mai spun: !moș! acuma știu ce este.
Fiecare dintre noi Însă-aș mai avea ceva:
Am spus versuri, am cântat, Ce-nseamnă ”a colinda”?
Numai unu-i supărat.
-De ce stai în colț tăcând
Și nu scoți niciun cuvânt?
-Păi, ”colindă”-se-nțelege:
Înseamnă că ”umblă”, ”merge”!

Dintr-odată se aude colindul ”iată vin colindătorii”

Se începe vorbit , apăsat, ”colindă; colindă...iată vin...

-Ce se aude?

-O colindă: A! Înțeleg! E un cântec! De acum voi ști: ”a colinda” înseamnă ”

a umbla, a merge, dar și a cânta colinde”!

Se cântă ”Veniți, colindătorilor!(Ștefan Iordache/Sanda Ladoși) sau ”Colindul colindelor” de A. P.

Mai e vreme de colinde
Se mai poate, se mai poate, N-a murit colindul nostru
Dacă sufletul rămâne cel mai mare Se mai poate, se mai poate,
Dintre toate. Lerui-ler, florile dalbe,
Steaua, Sorcova și Capra, La mulți ani cu sănătate!
Plugușorul sau Ajunul,
Le vor învăța copiii,
Nu le va uita nici unul”

Se cântă colindele de la c.d.(sau ce stiți)

După colinde , moșul se retrage și se dezbracă. Se ia masa, scaunul .

Cu un pumn de promoroacă Iarna e o zână albă

Iarna a stropit în joacă Într-o mantie de nea.
Ramurile rând pe rând Și la casă pune salbă
Și tot ea și-a pus în gând Atârnând țurțuri de ea.
Să îmbrace cu zăpadă
Toți copacii de pe strdă.
E DECEMBRIE, Copiii!
Și-s steluțe mii și mii!

Ssst!...Domnița gerului - Unde-s stelele de sus?

Cu mânuța înghețată
Bate-n poarta cerului
Și întreabă supărată:

- Iaca nu-s! Fulg: Cioc, cioc, cioc!

Vântul rău le-a scuturat
Și le-mprăștie prin sat.
Uite una! S-a desprins
Dintr-o margine de nor
Și coboară-ncetișor...
Oare-a nins?!!

- Cine ești? Semeni c-o stea. - Mi se spune ”fulg de nea”!

M-a trimis iarna la voi!
Bucuroși de oaspeți noi?

E un ful g, -Fulgule, drumețule,

și-i cel dintâi! Încotro răzlețule?
Și aduce-n vânt ninsoare/Drumuri albe, sănioare Cum te-ai rătăcit stingher,
Între glie și-ntre cer?
Între cer și glie zbori
Nici nu sui , nici nu cobore?

Mama iarnă m-a trezit Săniuțele v-așteaptă!

Și cu frații am sosit! Haideți să pornim îndată!
Cu zăpadăsă-mbrăcăm Să rotunjim în ogradă
Munți,păduri, văi și câmpii! Grașii oameni de zăpadă!
Bucurați-vă, copii!

Sprijinit într-un toiag, Ochii negri și lucioși

Stă-n ogradă un moșneag. Sunt cărbuni din vatră scoși.
Poartă-n cap o oală veche, Nu-i lipsește nici lulue!
Răsturnată pe-o ureche. Parcă pufăie din ea.

Iar pe piept, perechi-perechi

Are moșul nasturi vechi.
Și mai are un nas roș
Parcă-i creastă de cocoș.

Se aduc(e) omul de zapadă din polistiren și ”se îmbracă”: Se înfig cu bolduri nasturii (cercuri colorate),
nasul(cornet portocaliu), pe cap – o căciuliță reală, iar la gât-un fular.Mătură- o crenguță subțire de
pom.Se îmbracă pe ambele părți.
Restul copiilor fac horă în jurul lui și cântă: Ce-i atâta gălăgie/ Colo-n margine de sat/ Chiuind de
bucurie,/ Multi copii s-au adunat.Rf. Ia te uită, toți grămadă,
Nalță omul de zăpadă!
Din cărbuni i-au pus 2 ochi/O tigaie cenușie/ Ține loc de pălărie/
Și o țoală e cojocul/ E hazliu, bată-l norocul/ Parc-ar fi o jucărie!
Haideți, hai veniți copii
Și mai mari și prichindei
Și cu toții împreună /Să-nvârtim o horă bună./Omul nostru de zăpadă, /vesel vrea ca să ne vadă!

În fiecare an cântăm Primiți cu plugușor?

Colinde de Crăciun Nu cel care , îl știm bine,
Dar nu uităm, să vă urăm Și din vremi străvechi el vine
Cu plugul, un an bun! S-aducă urări de spor!
Nuuuu! Ci unul usturător!
Aho! Aho!Copii și frați - Aho! Aho! ... (cască)
Stați puțin și nu mânați! - Ce faci? ...Ai pornit cu uratul??!!
Mai dormiți, mai așteptați! - Nuuu! Cu căscatul!....
Vin și eu cu plugușorul

Dar, să nu mă luați cu zorul... Aho! Aho! Colegi și frați,

Fiindcă...vă mărturisesc: Stați puțin și nu plecați!
Eu nu pot să mă trezesc Că de mult plecarăm noi
Sunați măi, flăcăi iubiți, Peste dealiri,peste văi
Dar încet, că mă treziți!(Spus în șoaptă) S-ajungem aici la voi!
Să urăm la mic și mare
După muncă și purtare
Mânați, măi!......

Hei, dar stați puțin fârtați! Clasă bună și curată

Stați puțin și ascultați! Cu copii frumoși, voioși,
Nu urăm la nicio casă, Însă ...prea gălăgioși!
Azi, urăm numai la clasă
Hai la clasa a II-a A, măi...
Hăi, hăi hăi....

Unii din a II-a A De scrie mai multișor,

Vin la școală, uite-așa: Spune tare tuturor:
Cu stilouri doar de fală -Stați! Vă rog să m-așteptați
Că-n ele nu au cerneală. Până stiloul încarc!

Sunt elevi ce vin la școală Avem mulți dezordonați.

Uite-așa, cu mâna goală. Ce mai! Le zicem căscați!
Nuci tu carte, nici caiete, Alții n-au astâmpăr,
Sunt băieți, dar sunt și fete. Parcă-i ora joc.
Ia mai mânați ...... Se foiesc în bancă,
Parcă stau pe foc!

Cred că unii voinicei _ Mai e mult pân-la sfârșit?

Uită că-s elevi la școală!
Se ridică-n repezeală,
Că-au ceva de spus și ei:

-Că el s-a cam plictisit. -Mai e o recreație?

- N-are chef de lecție. -cât mai e până se sună?

-Sportul, mâine-ar vrea să-l facă!

-Parc-ar fi trecut o lună.
-Gându-i e numai la joacă. -Doamna, nu am manual!

-Eu...caietul special. -Eu nu am margine trasă!

Că n-am avut timp acasă!

Și-uite-așa, o clasă-ntreagă Nu-i caiet fără de pată,

Stă în loc și se întrebă: Ștersături sau tăieturi.
-Cine grija să v-o poarte Că te-ntrebi câteodată:
Să n-aveți lipsă la carte, E temă la mâzgâlituri??!!!
La caiete, la creioane,
Să fie toate-n ghiozdane!??

Sunt și căîrți neîngrijite, Bine că nu cere tata

Cu colțurile îndoite, Ca să punem în brăduț
Că nu scrie pe copertă: Calificativ de 10
”Îndoirea e oprită!” C-ar ieși cam sărăcuț.

Moș Crăciune, te-aș ruga, Zice-o vorbă bună foarte:

Când sosești din nou pe-aici, ”Când ai carte, ai și parte!”
Nu-mi adu nimic! Ci-mi ia Însă mică ți-este partea
Aprecierile mici! Când puțină este cartea!

Și tot o vorbă veche spune: Așadar, elevi vizați,

”Cele rele să se spele, Posibil cam supărați
Cele bune bune să se-adune!” De cele spuse aici,
Noi sperăm să ne iertați,
Faptele să le-ndreptați!

Iar la anul, de venim, Înainte de plecare

Săn-avem să povestim Vrem să facem o urare:
Decât de faptele bune, La mulți ani și bucurie,
Ce-n cunună să se-adune! Aprecieri mari să fie!
Fețele mai bucălate,
Mințile mai luminate!

Pe părinți, pe frații noștri,

Anul nou la toți s-aducă Ține-i Doamne, sănătoși!
Zile vesele,senine, Griji, necazuri,toate piară,
Fericire, spor la muncă, Să trăim mereu voioși!
S-aveți parte doar de bine!

Doamnei noastre –nvătătoare Iar acum ,în încheiere,

Îi urăm să aibă soare. Nu spunem” la revedere”
În tot ce vrea și-n tot ce face Spunem vorba dintre ani:
Să se bucure de pace! Sănătate, ”La mulți ani!”
Parte să aibe de sănătate
Și de elevi isteți la carte.
Și să-i învețe a sorbi
Din cupa verbului ”a ști”!

Se cântă ”Mulți ani trăiască”