Universitatea Ecologica din Bucuresti

Facultatea de Stiinte Economice

Referat la Finante Internationale

ORDINUL DE PLATĂ

Student: ................................
Specializarea FINANTE si BANCI - Anul III

februarie 2018

ORDINUL DE PLATĂ
 Concept si caracteristici ale ordinului de plată
Ordinul de plată este o dispoziție necondiționată, dată de către un titular
de cont, băncii sale, de a pune la dispoziția unui beneficiar o anumită sumă de bani.
Emiterea ordinului de plată (plătitorul) presupune existența unor disponibilități în cont cel
puțin egale cu valoarea sumelor transferate.
Ordinul de plata constituie modalitatea cea mai simpla de realizare a unei plati,
respectiv incasari. Ca modalitate de decontare, el este cel mai apropiat de ceea ce se
denumeste – in limbaj comun – plata, intrucat esenta unui O.P. consta in transmiterea unei
sume de bani de la persoana care datoreaza acea suma, in favoarea unei alte persoane care
este titulara creantei respective. Diferenta dintre O.P. si „plata” cunoscuta in mod obisnuit
este ca O.P. se deruleaza pe o anumita filiera, prin conturi bancare, in scopul de a realiza
transmiterea efectiva a banilor la distanta care separa, de regula, pe platitor de beneficiarul
platii.
Ordinul de plata este dispozitia data de o persoana (denumita ordonator) unei
banci, de a plati o suma determinata in favoarea altei persoane (denumita beneficiar) in
vederea stingerii unei obligatii banesti provenind dintr-o relatie directa existenta intre
ordonator si beneficiar.
Asa cum rezulta din definitie si din practica utilizarii sale ordinul de plata se
caracterizeaza prin:
a) relatia de plata este declansata ca urmare a unei obligatii asumate sau datorii
preexistente, ce urmeaza a se stinge o data cu onorarea O.P.;
b) operatiunea este pornita la initiativa platitorului (ordonatorului). El este cel care
stabileste regulile dupa care operatiunea urmeaza sa se deruleze. Din acest motiv, in
materie de O.P. diversitatea tehnica este deosebit de larga;
c) revocabilitatea este o trasatura fundamentala a O.P. Aceasta consta in faptul ca
ordonatorul isi poate retrage sau modifica instructiunile de plata date bancii, cu conditia ca
ordinul sau initial sa nu fi fost executat prin plata in favoarea beneficiarului. O plata facuta
ramane bun-facuta. Revocarea O.P. nu atrage dupa sine nici un fel de consecinte, drepturi
sau obligatii pentru partile implicate;
d) provizionul (depozitul) bancar este absolut obligatoriu in cazul O.P. Acesta
presupune obligatia ordonatorului ca o data cu emiterea O.P sa creeze bancii si sursa de
fonduri necesare, fie prin blocarea sumei respective din contul sau bancar, fie prin
depunerea ei in vederea executarii platii sau prin credit bancar acordat de banca in acest
scop in contul ordonatorului. Pe filiera bancara, nu este obligatoriu transferul anticipat al
fondurilor, momentul acestui transfer depinzand de intelegerea dintre cele doua banci ce
intervin in operatiune;

Pagina 2
 e) din punct de vedere al modalitatilor de incasare (determinate de
instructiunile ordonatorului) O.P. poate fi:
 simplu, incasarea sa nefiind conditionata de prezentarea vreunui document
sau explicatie cu privire la scopul platii (excluzand cazul ca se cere o chitanta). Acest tip de
O.P. se aseamana cu cecul;
 documentar, incasarea sa fiind determinata de obligatia beneficiarului de a
prezenta anumite documente (facturi, dovada platii unor chirii, a unor speze de transport
etc.) indicate de ordonator in O.P.
Ordinul de platã se editeazã de banca centralã sau bãncile comerciale potrivit unor
standarde stabilite de banca centralã (dimensiunile blanchetei, calitatea hậrtiei, înscrisurile
obligatorii, organizarea textului numai pe orizontala etc). Pe faţa formularului, informaţiile
sunt grupate în mai multe zone care cuprind un anumit numãr de cậmpuri (spaţii pentru
informaţii), iar pe verso sunt rezervate spaţii pentru bãncile intermediare privind
confirmarea acceptãrii.
Ordinele de plată se emit pe suport hârtie sau electronic având structuri diferite,
respectiv cele pe suport hartie (figura 1) au un format standard tiparit (formular), în
timp ce modelele electronice se prezintă sub forma unor mesaje codificate. Ordinul
de plată este revocabil (plata poate fi oprită) de către emitent până în momentul acceptării
lui de către banca destinatară. Această caracteristică reprezintă o facilitate pentru emitent
dar ridică suspiciuni pentru beneficiar cu privire la capacitatea de plată a emitentului.
Figura 1. - Structura unui ordin de plata pe suport hartie

Pagina 3
 Figura 2. - Structura unui ordin de plata model electronic (cu cod de bare)

Ordinul de platã se foloseşte atật in relaţiile comerciale externe cật şi în cele

necomerciale. In relaţiile comerciale, ordinul de platã ca instrument individual se foloseşte
mai puţin din cauza revocabilitãţii şi a posibilitãţii de amậnare a plãţii de cãtre importator.
Pentru a se evita aceste inconveniente, ordinul de platã se foloseşte împreunã cu un alt
instrument de platã ca incasso-ul sau acreditivul. Cele mai frecvente plãţi prin ordin de
platã sunt plãţile de avansuri, transport (navlu, fraht), cheltuieli de asigurare, în schimb
Pagina 4
este folosit pe scarã largã în plãţile necomerciale ca intreţinerea reprezentanţelor
comerciale si diplomatice, stingerea unor debite, plata cotizaţiilor la organisme
internaţionale, transferuri de fonduri între bãnci etc.
Parti implicate
Partile implicate in derularea unui O.P., de regula, sunt:
-        ordonatorul, cel care initiaza operatiunea; el este cel care plateste, stabileste
conditiile platii, constituie provizionul bancar in vederea platii; poate revoca in orice clipa
plata pana in momentul efectuarii ei;
-        beneficiarul este cel in favoarea caruia se face plata; trebuie sa se conformeze
conditiilor prevazute in O.P.; pana in momentul platii nu are certitudinea incasarii sumei;
-        bancile care intervin in derularea operatiunii au simplul rol de prestatoare de
servicii. Singurele raspunderi ale bancilor sunt legate de manipularea corecta a valorilor
incredintate (fonduri banesti si documente) si sa solicite beneficiarului prezentarea
documentelor asa cum s-a prevazut de ordonatorul platii (in cazul O.P. documentar).
Aceste banci in practica sunt denumite: banca ordonatoare, cea la care ordonatorul da
dispozitie privind efectuarea platii prin O.P. si la care constituie depozitul, si banca
platitoare, cea la ghiseele careia se achita suma beneficiarului platii si care solicita anticipat
sau ulterior de la banca ordonatoare suma ce urmeaza sa o plateasca sau a platit-o.
Derularea platii
Derularea unei operatiuni de O.P. presupune existenta unui document, formular,
de regula tipizat, denumit „ordin de plata”. Acesta este pus la dispozitie de banci
clientilor lor. Elementele pe care le cuprinde un O.P. sunt:
·     numele si adresa ordonatorului (persoana fizica sau juridica care da O.P.)
(eventual si numarul contului bancar);
·     numele si adresa beneficiarului (eventual si numarul contului);
·     denumirea si adresa bancii ordonatoare;
·     data (ziua, luna, anul) emiterii O.P.;
·     ordinul de a plati (prin formula: „va rog sa platiti”, „veti plati „);
·     suma in cifre si litere cu indicarea valutei in care se va face plata;
·     motivul platii;
·     in cazul O.P. documentar se indica documentele care trebuie prezentate de
beneficiarul platii;
·     modul de plata letric, telegrafic, SWIFT (pentru plati in cont sau cecuri, valuta
efectiva);

Pagina 5
 semnaturile autorizate ale bancii ordonatoare sau ale persoanei autorizate de firma
ordonatoare.
Transmiterea O.P. de banca ordonatoare bancii platitoare se poate face:
-        letric - cand plata se face pe baza formularului tipizat sau a unei scrisori ce
contine elementele O.P.;
-        telegrafic - cand plata se face pe baza instructiunilor primite printr-o telegrama;
-        si cel mai rapid, in cazul transmiterii instructiunilor prin telex sau SWIFT.
In relatiile de schimburi economice externe ale tarii noastre O.P. este folosit, atat in
relatii comerciale, cat si in relatii necomerciale.
In relatiile comerciale, utilizarea O.P. de-sine-statator ca modalitate de plata
a unor exporturi este foarte rar intalnita, fiind de regula evitat, ca urmare a riscului
de revocare pe care il prezinta. In relatiile de export sau import cel mai adesea este folosit
combinat cu alte modalitati de plata, cand revocarea lui nu poate aduce prejudicii partii
romane. Astfel, in cadrul schemelor de plata care prevad plati in avans pentru livrari de
masini si utilaje de valori mari, plata avansului poate fi efectuata prin O.P., pentru restul
sumei utilizandu-se, dupa cum s-a convenit, incasoul sau acreditivul. In mod similar,
importatorul poate achita anticipat plata transportului (navlu, fraht etc.) prin ordin de
plata, in acest caz avand caracterul unei urgente. Cel mai larg domeniu de utilizare insa al
O.P. il constituie platile necomerciale. El este folosit in mod frecvent pentru: prestatiile de
servicii, plata navlurilor, operatiile de control ale marfurilor facute in favoarea unor
importatori straini, cheltuieli de asigurare, intretinerea reprezentantelor si ambasadelor.
Costurile  bancare la operatiunile cu ordine de plata
Comisioanele sunt datorate bancii comerciale pentru serviciile prestate, chiar daca
ulterior ordinele de plata sunt revocate sau expira total /partial neefectuate, precum si in
cazul ordinelor de plata efectuate pe baza extraselor de cont.
Aceste comisioane, unele sunt fixe pe operatiune, iar altele procentual asupra
valorii ordinelor de plata.
Comisioanele percepute pentru:
 Emitere de ordine de plata;
 Modificari / anulari (se solicita celui care cere serviciul);
 Plati.
Pentru ordinele de plata emise de banca din ordinul clientilor sai, se mai percep
comisioane si pentru:
 In favoarea altor clienti ai aceleiasi banci sau in favoarea altor banci in cont
“Loro” al acestora la banca emitenta;

Pagina 6
  In favoarea unor banci care nu au cont la banca emitenta sau in favoarea unor
clienti care au cont la banci ce nu au deschis cont la banca emitenta;
 Transmiterea la client prin fax, la cerere expresa, a copiei ordinului de plata;
 Interventia pentru clarificarea instructiunilor de plata (incomplete  / neclare),
se va solicita celui care cere serviciul sau celui vinovat de mesaje incomplete.
Categorii de ordine de plata
A.    Din punctul de vedere al revocabilitatii
 Irevocabil;
 Revocabil, in sensul ca pe parcursul duratei circuitului bancar, daca intervin
diferite motive, ordonatorul il poate revoca. Cu toate acestea, daca banca destinatara a
efectuat plata inainte de primirea dispozitiei de revocare, plata ramane bine facuta,
devenind irevocabila.
B.    Din punct de vedere al formei, ordinul de plata poate fi:
 Letric, in cazul in care plata este dispusa si are loc ca urmare a unei scrisori
si / sau nu a completarii unui formular tip,
 Telegrafic, in baza unei telegrame si a formularului tip, transmise urgent prin
banca initiatoare bancii destinatare;
 Prin telex;
 Prin fax.
C.    Din punct de vedere al modalitatii de incasare poate fi[27]:
 Simplu, cand banca destinatara plateste suma fie ca urmare a semnaturii de
primire a destinatarului pe formularul ordinului de plata, fie prin virarea sumei in contul
beneficiarului;
 Documentar, atunci cand banca destinatara, conformandu-se instructiunilor
primite de la banca initiatoare, solicita beneficiarului documentele de plata care sa ateste
(dupa caz) livrarea – expedierea marfurilor, executarea unor lucrari, prestarea de servicii
etc.
Circuitul ordinului de plată
 emiterea de către plătitor a ordinului de plată
 recepția - operațiunea prin care o bancă recunoaște primirea ordinului de
plată și validitatea acestuia
 autentificarea - procedura de recunoaștere a persoanei pe care emitentul
ordinului de plată o autoriza să semneze autentic, prin confruntarea semnaturii înscrise pe
document cu cele din fișa specimenului de semnătură, precum și prin diverse procedee
convenite cu banca pentru prevenirea plăților neautorizate

Pagina 7
  acceptarea (autorizarea) - procedura prin care o bancă recunoaște ca valabil
un ordin de plată recepționat, obligandu-se să execute serviciul de a transfera fondurile la
termenele și în condițiile dispuse de emitent
 refuzul - procedura utilizată în cazul în care banca receptoare consideră că
nu este posibil să execute ordinul de plată dat de către emitent (în situația în care nu se
acceptă ordinul de plată are loc refuzul)
 executarea – procedura de emitere de către banca receptoare a unui alt
ordin de plată pentru a pune în aplicare un ordin de plată acceptat anterior. Executarea
presupune debitarea contului emitentului și dupa caz creditarea contului beneficiarului
dacă ambii parteneri au conturi la aceiași unitate bancară. Fie transmiterea ordinului de
plată într-un sistem de plăți sautransmiterea ordinului de plată către banca corespondentă.
Ordinul de plată circulă de la banca emitentă la banca colectoare în mod direct (via
compensare) sau prin intermediul altor bănci corespondente.
Elemente esentiale ale unui ordin de plata
Pentru a fi valabil, un ordin de plata este necesar sa contina urmatoarele elemente
esentiale:
 Data (ziua, luna, anul) si locul emiterii;
 Denumirea de ordin de plata trecuta in textul formularului;
 Numele si adresa firmei / institutiei ordonatoare (care da dispozitia de plata),
eventual si cu date privind denumirea bancii, numarul sau de cont curent;
 Ordinul neconditionat de a se plati o suma determinata;
 Numele si adresa firmei / institutiei beneficiare, cu indicarea denumirii bancii
la care are contul sau curent si numarul acestuia;
 Suma exprimata in lei sau in valuta de plata;
 Scopul / obiectul platii;
 Felul in care se efectueaza plata (numerar, prin transfer in cont curent
bancar, precum si / sau telegrafic);
 Dupa caz, mentionarea documentelor de plata, pe care trebuie sa la prezinte
beneficiarul bancii destinatare platitoare;
 Semnatura / semnaturile persoanelor autorizate de firma / institutia
ordonatoare si stampila.

Pagina 8
 BIBLIOGRAFIE

1. Mariana Paja – Relatii Internationale, Bucureşti, 2017

2. Suport curs
3. Imireanu A. Mihai-Gheorghe – Produse si servicii bancare in relatiile de plati
interne si internationale, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2002.
4. Bogdan Căpraru, Activitatea bancară - Sisteme, operațiuni și practici, Ed. C.H.
Beck, București, 2010.
5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Ordin_de_plata
6. https://www.bcr.ro/ro/business/conturi-si-tranzactii/solutii-de-plata-si-colectare/
ordinul-de-plata
7. https://legeaz.net/dictionar-juridic/ordin-de-plata
8. https://www.bancatransilvania.ro/pentru-companii/utile-companii/ordine-
de-plata-cu-cod-de-bare-/

Pagina 9