REVISTA - NR - 3 - 2020 - LAUDA - SEMINTELOR - CELOR DE FATA SI-N VECI TUTUROR
REVISTA - NR - 3 - 2020 - LAUDA - SEMINTELOR - CELOR DE FATA SI-N VECI TUTUROR
REVISTA - NR - 3 - 2020 - LAUDA - SEMINTELOR - CELOR DE FATA SI-N VECI TUTUROR
„În Irlanda există termenul «revival the things that are lost», recrearea lucrurilor care sunt deja pierdute,
trecute în istorie. Această reînviere e absolut necesară.
Va veni şi în România. Numai că România are o mare şansă:
poate să pornească această renaştere în timp ce tradiţiile sale sunt încă vii.
Şi atunci se creează o legătură între ce e trecut şi ce e viitor,
iar asta o să fie o reuşită unică în Uniunea Europeană. “ Peter Hurley
LAUDĂ SEMINȚELOR,
CELOR DE FAȚĂ
ȘI-N VECI
TUTUROR!
PUBLICAŢIE PERIODICĂ CU LUCRĂRILE
CONCURSULUI
,,Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor’’
ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076
Alba Iulia
2020
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
2
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
SUMAR Pag.
1. CUVÂNT ÎNAINTE 8
1.1. „Ia” cartea cu cea mai veche scriere din lume, alături de scrierea de la 9
Tartaria, scrierea cu hieroglife, cuneiformă și feniciană
https://www.facebook.com/Ioan-Sorin-Apan-1522443334681773/
1.2. Irlandezul Peter Hurley, la Vaslui, ANDREI NICOLAE , 13
https://www.activenews.ro/stiri-social/Irlandezul-Peter-Hurley-la-Vaslui-
1.3. Româna e un fenomen fără precedent în lume… 15
https://ortodoxia.ro/index.php/article/emil-cioran-ca-sa-treci-de-la-limba-romana-la-
limba-franceza-e-ca-si-cum-ai-trece-de-la-o-rugaciune-la-un-contract
1.4. Biomul pontico-carpato-dunărean înainte de anul 1821, Prof. JUDE 17
LAURENȚIU, Colegiul Național „Horea, Cloșca și Crișan” Alba Iulia
3
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
4
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
5
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
4.12. Vară de noiembrie, Lumina Raiului, Autor: VLAD TĂNASE, elev la 146
Instituția Publică Liceul Teoretic “Ion Creangă” din Soroca. Îndrumătoare: Prof.
FELICIA VOICU
4.13. Melancholy, Autoare:MARCU PETRA DENISA, elevă la Liceul ”Corneliu 147
Medrea” Zlatna. Îndrumătoare: Prof. RUSAN MIRELA
4.14. Visatorul, Autor: MĂRGINEAN DENNIS, elev la Școala Gimnazială 149
Berghin. Îndrumătoare: Prof. DRUȚĂ ALINA
4.15. Legendă, Umblăm pe câmp fără popas, Pământul, Autoare: MIHĂLȚAN 151
MARIA, profesoară la Liceul cu Program Sportiv, Alba- Iulia, jud. Alba
4.16. Mais, où sont les montagues?, Autoare: TOMPA ANA MARIA, profesoară 153
la Liceul Tehnologic Telciu, Loc Năsăud, jud. Bistrița-Năsăud
4.17. Iubire, Portret, Autoare:Prof. PETROVAN ELENA ANAMARIA, la Şcoala 154
Gimnazială „Nicodim Ganea” Bistra. Comuna Bistra, județul Alba
4.18. Biographie, Mémoire, Nous et la Terre, La source de la nuit, Autoare: 156
BURLACU FELICIA, elevă la Instituția Publică Liceul Teoretic ,,Constantin Stere”,
or.Soroca. Îndrumătoare:Prof. FLOREA ALIONA
4.19. La mănăstire/Au couvent, Prietenilor mei/ Á mes amis, Autoare: STOICA 159
MIHAELA, elevă la Colegiul Național „Ion Neculce” , Bucureşti.
Îndrumătoare:Prof. dr. OLARU CĂTĂLINA
4.20. Chêne vert, Autoare: MAN BIANCA, elevă la Liceul cu Program Sportiv 161
Alba Iulia. Îndrumătoare:Prof. ONIŢĂ VIORICA
4.21. Iubire, Catrenele dragostei, Autoare: ANDREEA CALDÂRI, elevă la 163
Instituția Publică Liceul Teoretic “Ion Creangă” din Soroca. Îndrumătoare: Prof.
ANA IURCEAC
4.22. Je n'écrase pas le miracle du monde, Le printemps, Autoare: BĂBAN 165
ADINA, elevă la Colegiul Național „Mihai Eminescu” Baia Mare, jud. Maramureș.
Îndrumătoare:Prof. SALNICEAN CRINA
4.23. Je ne piétine pas la corolle de merveilles du monde, Autoare: CEBAN 167
MIHAELA, elevă la Instituția Publică Liceul Teoretic ,,Constantin Stere”,
or.Soroca. Îndrumătoare:Prof. FLOREA ALIONA
4.24. Vara, Autoare: TEODORA MARIN, elevă la Colegiul Naţional Pedagogic 169
„Constantin Brătescu”, Constanța. Îndrumătoare : prof. MARIANA DEACU
4.25. Le Chêne rouvre, La terre, Biographie, Autoare: MUȘCINSCHI 171
NICOLETA, elevă la IPLT ,,Constantin Stere”, or.Soroca. Îndrumătoare:Prof.
FLOREA ALIONA
4.26. Cântecul somnului, Poezia, Autoare: RÂȘTEIU DANA ANTONIA, elevă la 173
Școala Gimnazială „Nicodim Ganea” Bistra, jud. Alba. Îndrumătoare: Prof.
PETROVAN ELENA ANAMARIA
4.27. In noapte undeva mai e, Pământul, Autoare: HÎRCEAGĂ MIRUNA, elevă 174
la Liceul cu Program Sportiv Alba Iulia, jud. Alba. Îndrumătoare: Prof.
MIHĂLȚAN MARIA
4.28. Catrenele fetei frumoase, Izvorul nopții, Autor: OSIP BENIAMIN, elev la 175
Liceul Teologic Adventist „Ștefan Demetrescu” București, România. Îndrumătoare:
Prof. dr. ZAHARIA DANIELA
4.29. Pluguri, Melancolie, Autor: MOLDOVEAN ARTUR, elev la Liceul Teologic 177
Adventist „Ștefan Demetrescu” București. Îndrumătoare:Prof. dr. ZAHARIA
DANIELA
4.30. Inscripţie, Autoare: BUDAI BIANCA, elevă la Şcoala Gimnazială “Axente 178
Sever”, Aiud. Îndrumătoare : Prof. IOAN CASANDRA
6
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
7
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
1. CUVÂNT ÎNAINTE
Revista
„LAUDĂ SEMINŢELOR, CELOR DE FAŢĂ ŞI-N VECI
TUTUROR!”
Revista ,,Laudă semințelor celor de față și-n veci tuturor” oferă un spațiu cultural scris elevilor și
cadrelor didactice de pretutindeni în care aceștia să-și prezinte realizările premiate la etapa națională și
internațională a Proiectului internaţional de literatură şi arte vizuale ,,Laudă semințelor celor de față și-n
veci tuturor”.
Proiectul promovează moștenirea culturală a pontico-carpato-dunărenilor, ce constituie plămada
filozofică a operei lui Lucian Blaga; moștenire care constituie pentru elevi și cadre didactice o resursă de
cunoaștere și înțelepciune de o valoare inestimabilă, în formarea propriei lor personalități în armonie cu
spațiul în care trăiesc.
Lucian Blaga ce aparține familiei Zeiței Geea mamă a oamenilor d’aci, a fost un filozof care a cercetat
misterul locurilor natale din biomul pontico-carpato-dunărean care pe durate eonice a generat, ca produse
firești, anumite mentalități, atitudini, comportamente și realizări ale speciei umane (Misterul la Lucian
Blaga este sinonim cu necunoscutul care este un obiect al muncii de cercetare sau subiect de abordarea a
cercetătorului).
Duratele eonice de maturare a mentalităților, atitudinilor, comportamentelor și realizărilor au dus la o
cernere a lor, rămânând peste posteritate doar ceea ce este bun și valid ce s-au constituit într-un excepțional
tezaur cultural pontico-carpato-dunărean, cu propria lui rânduială.
Comparativ cu duratele eonice viața unui om și faptele sale sunt infinitezimale dar sunt la fel ca
boabele de grâu ce bob cu bob umplu „cada de grâu” ori „grămezi de semințe pe arii” și-și derulează
existența tenace și cuminți; biomul este leagănul ce oferă acestor „semințe” visul eonic de evoluție
culturală.
În efervescența culturală europeană actuală abordarea tezaurului cultural pontico-carpato-dunărean își
găsește în opera blagiană repere de o deosebită valoare informațională și formativă prin accesul oferit la
fluviul de cultură al pontico-carpato-dunărenilor; fluviu ce-și află izvoarele în culturile preistorice și
năvălește peste europeni până azi.
Despre importanța europeană a culturii pontico–carpato-dunărenilor irlandezul Peter Hurley spune:
„În Irlanda există termenul «revival the things that are lost», recrearea lucrurilor care sunt deja
pierdute, trecute în istorie. Această reînviere e absolut necesară.
Va veni şi în România. Numai că România are o mare şansă: poate să pornească această
renaştere în timp ce tradiţiile sale sunt încă vii.
Şi atunci se creează o legătură între ce e trecut şi ce e viitor, iar asta o să fie o reuşită unică în
Uniunea Europeană. “ Peter Hurley
8
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
1.1. „IA”
CARTEA CU CEA MAI VECHE SCRIERE DIN LUME, ALĂTURI DE SCRIEREA
DE LA TARTARIA, SCRIEREA CU HIEROGLIFE, CUNEIFORMĂ ȘI FENICIANĂ...
https://www.facebook.com/pages/Ioan-Sorin-Apan/1522443334681773
https://royalromania.wordpress.com/2012/07/07/marie-of-edinburgh-acquiring-the-romanian-identity/,
Colecția Diana Mandache)
<<O tradiție culturală nu se mai poate transmite astăzi dacă nu îi sunt înțelese semnele, gramatica și
mesajul. Artele, tradițiile, obiceiurile țărănești s-au degradat pentru că grupul socio-cultural care le performa
și-a pierdut viziunea despre lume, nemaiavând temei contextual, dar au continuat să subziste cu texte
culturale neprecizate și incomunicabile. Astfel, arta populară, costumul tradițional, cântecul, au fost scoase
din contextul sărbătorilor și obiceiurile, devenind simple valori de schimb.
9
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Autorul folosește analiza cultural semiotică pentru a descrie semnele și codurile, în vederea
transmiterii mesajului cultural și eliberării sensului acestuia. El spune că orice text cultural care nu poate fi
lecturat ca o narațiune cosmologică,
generând o viziune asupra lumii,
alunecă la marginea nonculturii sau a
kitsch-ului.
Folosind folclorul literar,
“Taina Cerului- Astronomie și folclor”
este o lectură a cerului tradițional
românesc din perspectiva arhaică a
țăranului român.
Dumnezeu dintru-nceputu/
Toată lumea o făcutu/ Și ceriu l-o
ridicatu/ Pe patru stâlpi de argintu/ Și
frumos l-ompodobitu/ Tăt cu stele
mânânțele/ Și cu luna cu lumina/
Soarele cu razele…(colindă)
Taina Mării Negre stabilește o
legătură între colindele românești care
au ca temă marea și descoperirile
contemporane de arheologie marină.
Folosind o antologie de texte, autorul
încearcă să demonstreze că Marea
Neagră a avut un rol important în
dinamica civilizației și culturii
românești tradiționale care a rămas în
memoria țăranilor fiind prezentă și azi în
texte de colindă.
Vine marea cât de mare/ Dar de
mare margini n-are/ Dar de lină țărmuri
mână/ Dar de tăt cine-o adună…(colind
din Maramureș)
https://familiaregala.ro/presa/articol/documentar-100-de-ani-de-la-moartea-reginei-elisabeta-a-romaniei-
1881-1916)
"Bucuria aceasta pe care o ai când îmbraci un costum popular, te face să te simți într-adevăr un om
mai puternic, mai motivat, mai legat de începuturile tale. Vedeți, în știință, căutarea principiilor este un lucru
fundamental. O știință se dezagregă dacă nu ține legătura cu propozițiile sale prime. Așa este și cu un neam,
cu un popor, iar principiile noastre merg adânc în preistorie.
Folclorul este vârful aisbergului care s-a păstrat la lumina zilei și cred că acesta este motivul pentru
care simțim noi puterea folclorului, atunci când il facem, bineînțeles, cu tot arsenalul lui hermeneutic. Intrăm
în comunicare cu niște filoane de viață care merg până la originile noastre." >>(Ioan Sorin Apan, sursa:
https://www.facebook.com/pages/Ioan-Sorin-Apan/1522443334681773 )
„Costumul tradițional este un adevărat templu la purtător, o imago mundi care conţine o sumă de
simboluri, hierofanii, revelări ale sacrului care îi dau o poveste şi ne dau în acelaşi timp nouă o identitate
culturală unică, inimitabilă".( Prof. Ioan Sorin Apan,
http://www.mesota.ro/muzeu/sorin_apan/)
„Ăsta este adevăratul brand românesc, templul la purtător - costumul popular tradiţional, în
care românul ştiut să-şi etaleze de-a lungul vremii valorile, în momentele-cheie ale existenţei sale. Atunci
10
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
avea şi textele explicative, textele de folclor literar, care rezonau cu desenele, cu hieroglifele de pe costume.
Căci pe costum este scris acelaşi lucru - iată o viziune teologică deja! - anume că omul poate accepta lumea
nevăzută pornind de la simbolurile din lumea văzută şi astfel să-şi taie un drum înspre Dumnezeu.
Un costum nefalsificat trebuie să conțină o narațiune cosmologică, e o minirecapitulare a cosmosului.
Și este mai usor să înțelegi, dacă te ajuți de textul unei colinde, care capătă astfel, alăturată simbolurilor de
pe costum, un înțeles aparte: 'Iată vin colindători/ Printr-înșii și Dumnezeu /Îmbrăcați într-un veșmânt / Lung
din cer până-n pământ/ Scris e-n spate, scris e-n piept/ Scris e-n șale, scris în poale/ De-amandoua părțile
scris câmpul cu florile/ Iar prejurul poalelor scrisă-i marea tulbure/ Pe-ai săi umerei scriși sunt doi luceferi/
Pe umărul de-a dreapta scrise-s Soarele și Luna/ Pe umărul de-a stanga închipuită-i lumea." ( Prof. Ioan Sorin
Apan,
http://www.mesota.ro/muzeu/sorin_apan/ )
11
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
12
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
13
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
14
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
<<Emil Cioran zicea, mai în glumă - mai în serios: “...ca să treci de la limba română la limba
franceză e ca și cum ai trece de la o rugăciune la un contract.” De ce e limba română așa o limbă unică? Nu
că vrem noi, românii obișnuiți, ci c-o admiră de la înălțimea propriilor studii chiar lingviștii și istoricii străini,
cărora nu le putem reproșa subiectivitatea.
Așadar, să auzim 11 motive, care saltă limba de baștină a lui Brâncuși pe podiumul “pietrelor”
rare ale omenirii.
1. Română este singura, din grupul de limbi romanice, care a supraviețuit în părțile acestea ale
Europei. Rămâne un mister: cum de s-a întâmplat așa, în condițiile în care pe-aici au trecut valuri peste valuri
de barbari, cu ale lor limbi slavice (din estul Eurasiei) sau uralice (din nordul Eurasiei).
Altfel spus, popoare cuceritoare cu graiuri “bolovănoase”, puternice, care-au îngenuncheat limba
latină pe oriunde au trecut. Mai puțin la noi.
2. Româna-i veche de 1700 de ani. Și că-i veche n-ar fi cine știe ce motiv de lauri, dar e veche în
acel fel în care, de-am călători în timp în Țara Românească acum 600 de ani, nu ne-ar fi chiar atât de deosebit
de greu să înțelegem ce le spunea unul ca Mircea cel Bătrân ostașilor săi.
Poate vă pare de la sine înțeles, dar adevărul e că foarte puține limbi din lume și-au păstrat
“trunchiul” întreg. Limba lui Shakespeare sau cea a lui Napoleon nu se pot lăuda cu așa o stare de conservare.
3. Dintre limbile latine, doar româna are articolul hotărât “enclitic”, adică atașat la sfârșitul
substantivului. Spunem “fata”, “băiatul”, “tabloul”, și nu “la fille”, “le garçon”, “le tableau”, cum ar fi în
franceză.
Chestia asta ne conferă o melodicitate intrinsecă-n grai, plus o concizie-n exprimare. Practic, ne
e de-ajuns un singur cuvânt, ca să ne facem înțeleși atunci, când ne referim la un obiect sau la o ființă anume.
Ei, majoritatea popoarelor au nevoie de două cuvinte pentru asta.
4. “Se scrie cum se aude.” Se scrie cum se aude, dar vine la pachet cu sute de particularități de
pronunție pe care noi, români fiind, le punem în aplicare ușor, natural, fără să le pritocim.
N-avem nevoie de manualul de fonetică la capul patului, pentru ca organul din cavitatea bucală
să se miște într-un fel când rostim “ceapă”, și în alt fel când rostim “ea”. Chiar dacă grupul de vocale e
același. Pentru vorbitorii de arabă, de pildă, regula asta se învață cu creionul sub limbă – sunt dintre cei
cărora le vine greu.
5. Lingviștii spun că, cel mai și cel mai bine, româna s-ar asemăna cu dalmata, din care istoria
păstrează doar câteva sute de cuvinte și propoziții. Problema cu dalmata e că nu mai circulă. Sunt 0 vorbitori
de dalmată pe Terra în acest moment, și probabil c-așa vor rămâne până la finalul veacurilor.
Dalmata a fost declarată limbă moartă pe 10 iunie 1898. Este data decesului ultimului ei vorbitor,
croatul Tuone Udaina, care o stăpânea parțial. Înainte să moară, Udaina a mărturisit, că limba îi e familiară
încă din mica copilărie, că și-i amintește “ca prin vis” pe părinții lui conversând, uneori, în această limbă.
6. Româna e limba cu al treilea cel mai lung cuvânt din Europa.
“PNEUMONOULTRAMICROSCOPICSILICOVOLCANICONIOZĂ”, 44 de litere. Definește
o boală de plămâni care se face prin inhalarea prafului de siliciu vulcanic. Interesant e, că boala nu prea se
face, deci nici cuvântul nu se folosește.
7. Limba română e intrată în patrimoniul UNESCO, aidoma Barierei de Corali din Australia,
Marelui Zid Chinezesc ori Statuii Libertății. Româna a intrat în patrimoniul imaterial al lumii prin două
cuvinte. E vorba de “dor” și “doină”, două cuvinte intraductibile, concluzionează UNESCO.
“Dor” și “doină” se comportă mai degrabă ca niște diamante roz, decât ca niște alăturări de sunete
– exprimă emoții, într-atât de specifice culturii noastre, încât traducerea lor în alte “glasuri” ar fi o
15
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
contrafacere. Nu mai e nevoie să precizăm, că tot ele trec drept cele mai bogate în sens substantive din
română.
8. Alt aspect unic în lume, româna “dirijează” cuvintele latine după regulile balcanice.
Vocabularul e, vorba vine, “italienesc”, dar rânduielile gramaticale sunt de tip slav. Apar și coabitări între
cele două registre, latin și slav.
Concret, genul dativ și genitiv au aceeași formă (ca-n latină), timpul viitor și perfect se formează
după o regulă hibrid între latină și slavă, dar infinitivul se evită (ca-n limbile slave).
9. Nicio altă limbă nu folosește atâtea zicători și expresii. Româna e printre puținele limbi în care
“câinii latră și ursul merge”. E limba cu cele mai absurde imagini proverbiale, dar și limba în care proverbele,
deși tot un fel de metafore, sunt considerate limbaj accesibil, limbaj “pe înțelesul tuturor”.
Proverbele astea, spun specialiștii, exprimă cea mai intimă preocupare a poporului român –
sensul să fie bogat, dar fraza scurtă. Să spui mult în foarte puține cuvinte (la asta se referea și Alecsandri în
celebra “românul s-a născut poet”). Cu titlu de curiozitate, cele mai numeroase zicători autohtone au ca
subiect înțelepciunea – aproximativ 25% din totalul frazelor-proverb.
10. La fel de luxuriantă se dovedește româna și-n ceea ce privește numărul de cuvinte.
Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, ne dă de înțeles că româna-i între primele 8 limbi ale
lumii. Ultima ediție a “Marelui Dicționar al Limbii Române” adună 170.000 de cuvinte. Asta-n condițiile în
care autorii au lăsat de-o parte diminutivele, și alea vreo 30.000.
11. La cât de veche e pe teritoriul european, româna ar trebui să aibă dialecte in interior, teritorial
– adică limba locuitorilor din Banat, de pildă, să fie mult-diferită de cea a locuitorilor din Maramureș (vezi
triada spaniolă-bască-catalană din Spania).
Și totuși, nu-i cazul limbii române, în “curtea” căreia există graiuri și regionalisme, însă nu
dialecte. Filologi ca Alexandru Philippide și Alf Lombard susțin că, iarăși, din punctul ăsta de vedere,
româna e un fenomen fără precedent în lume…>>
(articol preluat de pe siteul: https://ortodoxia.ro/index.php/article/emil-cioran-ca-sa-treci-de-la-
limba-romana-la-limba-franceza-e-ca-si-cum-ai-trece-de-la-o-rugaciune-la-un-contract) Articol
redistribuit. Silvia Radetchi
http://www.ccdab.ro/Editura/ 16
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Revista ,,Laudă semințelor celor de față și- culturile preistorice și năvălește peste europeni
n veci tuturor” oferă un spațiu cultural scris până azi.
elevilor și cadrelor didactice de pretutindeni în Despre importanța europeană a culturii
care aceștia să-și prezinte realizările premiate la pontico–carpato-dunărenilor irlandezul Peter
etapa națională și internațională a Proiectului Hurley spune: „În Irlanda există termenul
internaţional de literatură şi arte vizuale ,,Laudă «revival the things that are lost», recrearea
semințelor celor de față și-n veci tuturor”. lucrurilor care sunt deja pierdute, trecute în
Proiectul promovează moștenirea culturală a istorie. Această reînviere e absolut necesară.
pontico-carpato-dunărenilor, ce constituie Va veni şi în România. Numai că
plămada filozofică a operei lui Lucian Blaga; România are o mare şansă: poate să pornească
moștenire care constituie pentru elevi și cadre această renaştere în timp ce tradiţiile sale sunt încă
didactice o resursă de cunoaștere și înțelepciune de vii.
o valoare inestimabilă, în formarea propriei lor Şi atunci se creează o legătură între ce e
personalități în armonie cu spațiul în care trăiesc. trecut şi ce e viitor, iar asta o să fie o reuşită unică
Lucian Blaga ce aparține familiei Zeiței în Uniunea Europeană. “ Peter Hurley
Geea mamă a oamenilor d’aci, a fost un filozof
care a cercetat misterul locurilor natale din biomul
pontico-carpato-dunărean care pe durate eonice a
generat, ca produse firești, anumite mentalități,
atitudini, comportamente și realizări ale speciei
umane (Misterul la Lucian Blaga este sinonim cu
necunoscutul care este un obiect al muncii de
cercetare sau subiect de abordarea a
cercetătorului).
Duratele eonice de maturare a mentalităților,
atitudinilor, comportamentelor și realizărilor au
dus la o cernere a lor, rămânând peste posteritate
doar ceea ce este bun și valid ce s-au constituit într-
un excepțional tezaur cultural pontico-carpato-
dunărean, cu propria lui rânduială.
Comparativ cu duratele eonice viața unui om
și faptele sale sunt infinitezimale dar sunt la fel ca
boabele de grâu ce bob cu bob umplu „cada de
grâu” ori „grămezi de semințe pe arii” și-și
derulează existența tenace și cuminți; biomul este
leagănul ce oferă acestor „semințe” visul eonic de
evoluție culturală.
În efervescența culturală europeană actuală
abordarea tezaurului cultural pontico-carpato-
dunărean își găsește în opera blagiană repere de o
deosebită valoare informațională și formativă prin
accesul oferit la fluviul de cultură al pontico-
carpato-dunărenilor; fluviu ce-și află izvoarele în
http://www.ccdab.ro/Editura/ 17
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
1
Bogățiile naturale avute de o țară nu aparțin unei de muncă, băștinașii fiind determinați să caute locuri de
singure generații, ci tuturor generațiilor viitoare, și de muncă în străinătate sau să lucreze în condiții mizere pe
aceea este o mare responsabilitate pentru generația salarii mici (exemplele sunt numeroase în Africa).
decidentă atunci când gestionează resursele, cine le Conglomerat de acțiuni generatoare de sărăcie,
deține, cum se exploatează și cine le controlează direcția inegalități economice ridicate, corupție ridicată,
veniturilor, cine este beneficiarul principal? Decizia eficiență guvernamentală scăzută, probabilitatea de
privind utilizarea veniturile obținute din comercializarea război civil și cheltuieli militare mari.
resurselor și transformarea în alte forme de capital poate „Deși dispunea de mari bogății pământene și
fi sub control autohton sau străin: poate ajuta atât subterane, mai ales cositor, Bolivia, din cauza
generațiile prezente cât și cele viitoare; poate contribui instabilității politice (loviturilor dese de stat), a devenit
la dezvoltarea durabilă a țării încât generațiile viitoare să unul din cele mai sărace state din America Latină. De
nu aibă de suferit. menționat este că la sfârșitul secolului al XIX-lea,
2
Din punct de vedere economic: sunt Bolivia cade pradă expansiunilor monopolurilor engleze
exportatoare de materie primă ieftină și importatoare de și americane.”(Sursa: https://playtech.ro/stiri/s-a-
produse finite scumpe generatoare de deficit comercial. decretat-starea-de-catastrofa-nationala-tara-nu-mai-
Nu transformă materia primă în bunuri de valoare face-fata-la-calamitati-213602)
adăugată mare, nu se dezvoltă economic, nu are locuri
http://www.ccdab.ro/Editura/ 18
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
3
Invazia romană îi pune pe pontico-carpato- prin consens, în unanimitate. De exemplu s-a păstrat
dunăreni în fața unui inamic extern comun în înaintare acest obicei în funcționarea seimul polonez în evul
peste Dunăre și a unui inamic intern: trădările și mediu.
pactizarea cu dușmanul ca oportunități a unor crai locali 5
O rută veche comercială ce viza importante
aflați în solda Romei și răspunzând la comenzile resurse, din interiorul arcului carpatic, unea Marea
acesteia– trădări ce au înlăturat și pe Decebal de la Getică de Marea Baltă (Baltică) ce trecea prin Pasul
conducere. Buții
4
Punctul slab și în același timp tare al acestor
structuri politice de tip imperial era luarea hotărârilor
http://www.ccdab.ro/Editura/ 19
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
6
Soiuri și rase care se mai păstrează și azi la resurse. Exemple sunt numeroase. De exemplu genocidul
țărani și la băncile de semințe autohtone, bănci genetice din Congo Belgian pentru care Regele Belgiei și-a cerut
autohtone etc. scuze: https://www.digi24.ro/stiri/externe/moment-
7
În prezent suntem tentați să facem ierarhizări istoric-regele-belgiei-si-a-cerut-scuze-pentru-genocidul-
între culturi diferite, că o cultură ar fi mai bună decât alta. din-congo-cum-au-masacrat-belgienii-10-milioane-de-
Ierarhizare ce ar justifica campanii de civilizare. africani-1331073.
Campanii ce au ascuns în spatele lor acțiuni de jaf
efectuat de țări sărace în resurse în teritorii bogate în
http://www.ccdab.ro/Editura/ 20
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
8
<<Intrigile, comploturile, alianţele contra 10
Jaf realizat legal. Un exemplu din multele altele
conducătorului –împărat, domnitor, principe, voivod- ca este ceea ce s-a întâmplat în Transilvania. O elită
şi trădarea făţişă la vreme de război cădeau toate sub oportunistă a produs legi prin care s-au confiscat
incidenţa hicleniei. Hiclenia se pedepsea cu moartea, mai proprietăți de la populația valahă schismatică.
rar cu surghiunul şi întotdeauna cu exproprierea, în ciuda Consecințele sunt majore de tipul „fură și fugi” generând
faptului că nici pravilele şi nici obiceiul pământului nu o societate în care nu se construiește ci una în care se
prevedeau că pentru vina cuiva ar răspunde penal prăduiește. O societate în care o minoritate prin legi
membrii familiei vinovatului. Acuzaţia de hiclenie era ca nelegiuite jefuiește pe marea majoritate. O societate în
o pecete pe toţi membrii masculini ai familiei pentru mai care cei ce prăduiesc depozitează în imperiile vecine ce
multe generaţii, mai ales atunci când ea se referea la un au prăduit în eventualitatea că la un moment dat vor
furt din veniturile domneşti. […] trebui să fugă și să-și salveze agoniseala și viața dacă cei
Nesupunerea principilor pământeni si pactizarea prăduiți se vor revolta. Această elită prădătoare fiind o
cu Imperiul Rus sau cel al Habsburgilor nu au fost atat elită a căror interese nu sunt autohtone... Salvarea este în
de suparatoare pe cat au fost intrigile si pârele infinite ale instrucția și educația corectă nu una prădătoare.
boierilor pământeni, care supralicitau birul pentru 11
De menționat că membrii Dinastiei de
asigurarea influentei si promovarea intereselor mai Hohenzollern-Sigmaringen nu au germanizat sau au
intotdeauna antinationale. transformat în englezi pe români ci au contribuit la
Guvernarea fanariota a fost rezultatul trădărilor dezvoltarea culturală a țării și mai mult decât atât au
boierilor locali si nu o idee pe care turcii au nascocit-o de respectat dorința poporului mergând în război împotriva
“florile mărului”, ci pur si simplu un “antidot” la trădările Germaniei. Migrați din Germania și Anglia au realizat
boierilor pământeni care se trădau între ei, trădau poporul România Mare. Regina Maria a României și Regina
și până la urmă își schimbau și stăpânii “sponsori.” Elisabeta a României, au patronat cultura română, cu
>>(https://ro.wikipedia.org/wiki/Hiclenie; realizări pe care așa zisele elite din lumea bună
https://politeia.org.ro/editoriale/2012-spre-sfarsit- românească de atunci nu au fost în stare nici să le
despre-legitimitate-si-tradare/3903/). înțeleagă decum să le realizeze. Motivul pentru care
9
Pentru elita hicleană vânzarea unor părți din țară unele elite de atunci nu puteau înțelege acțiunile
sau chiar întreaga țară însemna o oportunitate. Aceștia reginelor și le priveau cu dispreț este rezultatul instrucție
erau „morții vii”, cum îi numește Tolstoi sau idioții-utili și educație și a unor cadre didactice ce disprețuia pe
care după ce erau folosiți erau disprețuiți chiar de cei ce- români. Regina Maria a României și Regina Elisabeta a
i foloseau. României formate printr-o educație și instrucție fără
prejudecăți au putut să compare echidistant cultura
http://www.ccdab.ro/Editura/ 21
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
teritoriile – mai multe sau mai puține- care au fost Dinastia Asaneștilor își încheie existența
separate de elita zurbagie; au contribuit la destul de repede.
dezvoltarea culturală a pontico-carpato- Politică bizantină la nivel înalt. La
dunărenilor, cultură ce azi o întâlnim sub numele începutul mileniului în spațiul pontico-carpato-
de cultură populară. dunărean o altă dinastie își revedică dreptul de
Evul mediu timpuriu ne oferă și un alt posesori de „os domnesc”. Arpadienii ajunși în
element unificator realizat cu mult timp în urmă de Câmpia Panonică încep propria „saga” de adunare
dinastia Amalilor - unificarea legislativă cunoscută a teritoriilor descentralizate din vechile imperii
sub numele de „ius valachicum12” – cu un areal pontico-carpato-dunărene.
geografic ce cuprindea teritorii ce azi fac parte din: Evident că Roma și Constantinopolul
Polonia, Silezia, Moravia, Slovacia, Serbia, priveau cu teamă această renaștere imperială la
Croaţia etc. granița lor. Mileniul I d.Hr le dovedise ce pot face
În mod firesc, într-un anumit spațiu din punct de vedere politico-militar cei d’aci când
geografic, istoria ne descrie suișuri și coborâșuri, au o conducere unică.
„deal și vale” în viața politică, dar o temelie Ocazia scindării pontico-carpato-
culturală solidă va asigura flacăra dăinuirii dunărenilor apare în momentul în care Voicu
culturală multimilenară a unui popor, în spațiul dorește recunoaștere europeană. O solicită de la cel
geografic respectiv, indiferent cine sunt dinastiile mai puternic imperiu de atunci, Romania;
conducătoare. Constantinopolul îl refuză cu toate că era tentant,
măgulitor pentru împărat că o parte din Europa
aderă la partea răsăriteană, dar era prea periculos
Mileniul al II-lea d.Hr. până aducea sub acela-și sceptru pe adversarii romanilor
la Tudor Vladimirescu - domnul și ai grecilor din mileniul I; așa că-l împinge pe
trezirii naționale petiționar spre Roma. Roma îl recunoaște în anul
1000 ca rege punând condiții aparent minore.
ste un mileniu reformator, al unei Noi Ordini
Voicu acceptă și devine regele Ștefan, cu
Europene, la care o parte din valahi aderă sesizânu-
consecințe politice majore privind o nouă divizare
i oportunitățile. Societatea valahă are parte de
religioasă a spațiului pontico-carpato-dunărean. Se
transformări profunde descrise plastic de Grigore
înlătură un mare pericol, pentru Constantinopolul
Alexandrescu în fabula „Toporul și pădurea”, în
și Roma, ce se ivise odată cu apariția în nord a unei
cuvântarea lui Cațavencu care „ultra progresist ...
dinastii puternice cea a arpadienilor; potențialul
și liber-schimbist... voi progresul cu orice preț [și
conflict cu nordicii anulat prin inițierea
inevitabil să avem…] faliții noștrii” etc.
germenului scindări interne între pontico-carpato-
Începutul de mileniu pare promițător:
dunăreni.
Dinastia Asaneștilor, Dinastia Arpadiană, Dinastia
Mușatinilor, și Dinastia Basarabilor par că vor
ctitori o formațiune statală puternică. Dar n-a fost
să fie așa!
românească cu alte culturi ale lumii; și cultura lea d.Hr. când valahii au fost divizați sub puteri străine
românească populară a ieșit câștigătoare. cu alte sisteme legislative.
12
La sfârșitul mileniului I d.Hr. exista la pontico- Jus Valahicum, lex olachorum sunt expresii ce
carpato-dunăreni un sitem legislativ unitar care a apar în documentele medievale timpurii, ce
guvernat relațiile sociale răspunzând nevoilor imperiale consemnează punctul culminant al unei dezvoltări
amale cunoscute mai târziu ca obiceiurile pământului, legislative ale mileniului I d.Hr. în spațiul pontico-
legile firii, legile pământului, cutume iar de către străini carpato-dunărean; este vechiul drept care a guvernat
ca „Jus Valahicum”, „Lex Olachorum” etc. Începutul se relațiile sociale relativ unitar. Noile relații sociale ale
pierde în negura vremurilor în activitățile de adaptare a mileniului II d.Hr. nu pot face abstracție de acestea, într-
oamenilor la ecosistemul în care trăiesc, întărite în timp o primă etapă istorică.
dacă s-au dovedit valide, devenite rânduieli ale relaţiilor Schimbări sunt de la o epocă la alta, dar
dintre membrii aceleiaşi comunităţi, promovate de soliditatea corpului legislativ al mileniului I d.Hr. este
sistemul de cutume, datini şi tradiţii juridice, cu riturile vizibilă și-n prezent; există elemente care s-au transmis
juridice corespunzătoare, stabilite de bătrânii obștilor, din vechime ce dau dreptului nostru o identitate
Dinastiile din mileniului I d.Hr. unifică aceste cutume, specifică faţă de dreptul al popoare.
datini şi tradiţii juridice într-o formă unitară într-o lege a
țării, a cărei soliditate a fost confirmată în mileniul al II-
http://www.ccdab.ro/Editura/ 22
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Chiar dacă arpadienii aveau în obiectivul lor afara legii pe valahi ce se țineau de legile
politic refacerea imperiului13, evenimentele lor.
europene distrug ultimele posibilități politice: anul O elită care vedea oportunități15 acolo
1204 este un an de lansare a unui program politico- unde nu erau! De unde și proverbul „dă-i
religios european extrem de dur –program de
Doamne românului, mintea de pe urmă!”
reforme cu măsuri draconice, de confiscare a
Elitele zurbagii au descentralizat politic
pământurilor schismaticilor și redistribuirea
imperiile pontico-carpato-dunărene pentru a-și
bunurilor confiscate catolicilor cu consecințe
satisface orgoliile personale; și au văzut în alianța
milenare; urmat de anul 1308 când s-a definitivat
cu țările străine o oportunitate pentru a participa la
ruperea politico-religioasă a pontico-carpato-
împărțirea resurselor. Constituite în grupări
dunărenilor transformându-i din aliați în adversari
nobiliare rebele aflate într-un permanent conflict
ireconciliabili. Noii conducători ce au urmat
pentru acaparare de teritorii și resurse de la vecin
arpadienilor fără forța militară a valahilor nu au
duc la descentralizarea și la fărămițarea politică..
mai reprezentat un pericol pentru Roma;
Slăbiţi de certurile interne, conducătorii
Constantinopolul datorită jocului politic de la
valahi și elitele solicită sprijinul extern care profită
început de mileniu devenise Istanbul.
de situaţia economică şi socială dificilă de la un
Asta înseamnă politică bizantină la nivel moment dat pentru a se înstăpâni asupra țărilor
înalt!
valahe. Noile țărișoare create nu mai au armate
Ce a urmat sunt amănunte istorice,
puternice să țineau la distanță pe puternicii
consecințe firești ale evenimentelor din anii: Europei, mai lipsiți de resurse și mult mai
1000, 1204 și din anul 1308 ce au dus la un
hrăpăreți; noile țărișoare nu mai contează politic ci
conflict intern: „elitelor autohtone îmbogățite și
numai economic ca resursă de exploatat.
înobilate” împotriva „elitelor autohtone Mileniul al II-lea d.Hr. este un mileniu în
perdante”. care pontico-carpato-dunărenii, ca autohtoni,
Pontico-carpato-dunărene intrând într-un șir
cunosc un trend politic și economic descendent,
de descentralizări ce se finalizează politic prin
încât ajung să piardă aproape totul în a doua parte
intrarea sub stăpâniri străine care le va nega însăși
a mileniului: resursele preluate de nobilimea
existența valahilor. Scindările religioase grăbind
venită în ospeție, teritoriile fragmentate și ocupate,
procesul. Devenind dintr-un popor în fața căruia
limba disprețuită de noua elită în formare.
tremura Roma și Constantinopolul, un popor ce se
ascunde în păduri „neam pădureț” în secolul al
XVIII-lea. Dualismul valaho-arpadian
Descentralizarea imperiului pontico-
carpato-dunărean duce la un spațiu geopolitic
Politica elitelor „bogat în țărișoare” mai mult sau mai puțin unite,
Elitele14 valahe hiclene, lacome de conduse de voievozi, crai etc. slabi din punct de
averi și sărace la minte prin acțiunile lor vedere militar, în care grupuri boierești rebele,
oportuniste au dus țările la dezastru și au sunt într-o luptă continuă pentru acapararea de
pus în pericol însăși existența valahilor. resurse și putere politică. Ceva asemănător cu ce
Elite iubitoare de legi străine au scos în era la eleni în antichitate. Nevoia de ajutor militar
13
Urmărind etapele pe harta Europei nu se poate prin care pot fi ele judecate istoricește. «Drama
remarca această tendință de refacere a vechilor imperii neamurilor», cum o numea Iorga (sau a «popoarelor», am
pontico-carpato-dunărene: ieșire la Adriatica, campanii putea spune), se joacă în mare măsură pe cartea elitelor.
în sudul Dunării, Cetatea Chilia la Marea Neagră, ieșire În și prin ele se propagă ori se blochează «inspirația
la Marea Baltică prin regi ai Poloniei – prin etnică» a marilor colectivități și deci se pavează drumul
alianțe: Congresul medieval de la Visegrád în 1335, destinului creator al popoarelor.”( Ilie Bădescu ).
idee generatoare a ceea ce azi este Grupul Visegrád. 15
Elitele hiclene pentru a câștiga bunăvoința
O altă inițiativa Three Seas (a celor trei mări înaltelor porți străine se străduiau ca să îndeplinească
Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Adriatică) condițiile grele impuse și chiar mai mult decât se cerea!
reunește 12 țări:Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Rezultatele văzute în prima etapă ca oportunități erau
Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Austria, dezastre pentru ei și țară; porți deschise pentru pierderea
Croația, România și Bulgaria. resursele și privilegiilor avute. În acest fel o parte din elita
14
„Ridicarea unui popor la condiția de popor pivot valahă ardeleană ajunge în starea de iobăgie- ca exemplu.
în istorie este principala datorie a elitelor și unicul criteriu
http://www.ccdab.ro/Editura/ 23
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
extern este stringent pentru oricare parte aflată în Panoniei și din Transilvania la început de mileniu
luptă, este nevoie de un arbitru.... al II-lea.
Este momentul istoric când arpadienii intră Campaniei din anul 1241 condusă de Batu
în istorie. Venirea arpadienilor a fost relativ Han și Subotai obligă, în anii următori, ca
pașnică – pentru acele timpuri; ceva asemănător cu țărișoarele din est și sud să renunțe la orgolioasele
intervenția lui Filip al Macedoniei în Grecia. Chiar descentralizări sub patronaj vestic și să intre într-o
dacă inițial s-au declanșat lupte între boierii altă evoluție politică de sine stătătoare ce vor
autohtoni și nobilimea arpadiană în atac, repede s- ctitori Valahia și Moldova.
au încheiat păcile, eventual căsătorii între părțile în După moartea ultimului rege arpadian, sunt
conflict urmată de un dualism valaho-arpadian la aduse la tron dinastii din Apus care iau măsuri
conducerea politică și militară. ferme de integrare a Transilvaniei, Moldovei și
Arpadienii mai mult au profitat de luptele Valahiei în curentul ideologic europeana.
dintre pretendenții locali ai structurilor politice
descentralizate aliindu-se când cu unii când cu alții
pe principiul „cel ce împarte pacea, parte-și face”,
Cadrul legal
și de cele mai multe ori îi dominau pe amândoi La început de mileniu, valahii
beligeranții ca și garant al păcii; ceea ce explică transilvăneni sunt legal transformați în nobili
progresia lentă a avansări Regatului arpadian în catolici sau legal lăsați fără avuții prin jocul
Transilvania, avansare pe durata a aproape 300 de politic „alba-neagra”. „Alba-neagra”asigurând
ani16. un transfer rapid de capital iar cei ce pierd ca
în orice joc sunt înlăturați.
Elita valahă la rândul ei, se conduceau după
O lege este viabilă atât timp cât există
principiul – vizibil în basme- „vă primim, vă
instituția statală să o susțină cu o forță armată
omenim, ne încuscrim!”. Ceea ce a generat o clasă
corespunzătoare. Un stat unitar și centralizat, cu o
conducătoare, boierime, nobilime cu sânge foarte
armată puternică, va genera o lege puternică,
amestecat ce nu mai era nici valahă, nici arpadiană.
corectă și respectată și de străini.
După anul 1000, în funcționarea dualismului
Pontico-carpato-dunăreni descentralizându-
valaho-arpadian se implică călugării catolici ce
și imperiul într-o mulțime de crăii fără importanță
introduc treptat modelul politic apusean. Se
politică, aflate într-o permanentă gâlceavă, fac ca
realizează căsătorii mixte, înobilări după modelul
legile pontico-carpato-dunărene să-și piardă
vestic și convertiri la catolicism. Pentru a întării
puterea aplicativă, ele devin treptat istorie, și se
pacea instaurată, în cetățile importante
creează vidul legislativ care va fi umplut de cei ce,
garnizoanele sub conducere arpadiană sunt garante
cu toate că sunt străini, au forța managerială să
ale păcii instaurate între țărișoare. Această evoluție
impună respectarea de noi legi de o nouă
politică îmbrăca forma unei uniuni în jurul
corectitudine înlăturând treptat din relațiile oficiale
dinastiei arpadiene, în care crăiile valahe se
pe cele vechi.
integrează treptat într-un nou curent politic.
La începutul mileniului noii veniți cu legile
Unitatea valaho-maghiară era atât de
lor, sunt puțini și slabi, fără șanse de reușită în lipsa
puternică încât mai târziu la Posada valahii
ajutorului din partea unor valahi. De aceea vor
transilvăneni îl salvează pe regele angevin chiar
folosi o armă puternică –competiția – jocul politic.
dacă este un rege ce lupta împotriva valahilor din
Competiția pentru îmbogățire individuală ca joc
sud; unitate dovedită prin sacrificiul suprem al
economic și socio-politic cu regulamentul stabilit
valahului transilvan în locul regelui Ungariei.
de noii veniți, rezervându-și roluri de arbitri,
Boierii valahi înobilați și nobilii arpadieni tot una
judecători și moderatori. Valahii intră în joc
sunt, și când devin clasă politică (stare) alături de
căzând în capcana propriilor ambiții de îmbogățire.
starea sașilor și starea secuilor; adică una din cele
Ca la „alba-neagra” majoritatea pierd tot. Când își
trei clase politice a celor ce au împărțit resursele
dau seama este deja prea târziu, pentru că nu mai
țării.
au nimic..., iar o parte din valahi vor fi complicii și
Evenimentele din estul și sudul Carpaților
gardienii celor care manageriază jocul; oștile lor
privind reorganizarea domniilor sub protectorat
vor fi argumentul forte că jocul este corect, adică
vestic sunt asemănătoare cu cele din Câmpia
dreptul lor este corect!
16
Cercetătorul Kurt Horedt: în jurul anului 900, au ajuns pe Târnava, în următorii 50 de ani s-au deplasat
ungurii au ajuns abia până la Someşul Mic, în jurul până la linia Oltului, iar abia către 1200 au ajuns la arcul
anului 1000, valea Someşului Mic şi Mureşul, la 1100 carpatic.
http://www.ccdab.ro/Editura/ 24
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Cine are puterea face legea corectă și o pământuri şi bunuri după bunul plac al
aplică; incredibil că în Transilvania puterea nouă catolicilor. Mai mult chiar, uciderea sau jefuirea
s-a sprijnit pe oștenii valahi care nu au înțeles că acestor schismatici acum și eretici nu era un păcat,
intră într-o capcană luptând pentru o putere ci, cum se afirma adesea în cruciade, era „drumul
politică potrivnică și un rege potrivnic interesului către rai”. Această declarație a dat undă verde
lor spre pieirea lor și neamului lor. acțiunilor de integrare a Transilvaniei în marea
Valahii transilvăneni aveau proprietățile familie europeană prin spolierea valahilor şi
garantate de un sistem legislativ care nu mai avea marginalizarea lor politică.
în spatele lui forța militară necesară să-l susțină așa Pentru aceasta era nevoie de un cadru legal
că inevitabil vor pierde tot. Se salvează cei ce trec adecvat care să asigure transferul resurselor de la
de partea noilor veniți și cu care participă la schismatici la catolici.
„festinul social” al deposedării celorlalți valahi de Decretele regale emise de Ludovic I al
bunuri. Ungariei în 1366 la cererea nobililor legiferează
Astfel că valahii ce se țin de legile vechi stârpirea valahilor schismatici din zonă ca
ajung în afara legii. Alții văd oportunități noi - ca „răufăcători”, „rebeli“ şi „schismatici“. Se intră
urmare a ambițiilor personale și competiției pentru într-o nouă etapă politică, de război intern cu
îmbogățire creată ca momeală de noii veniți și valahi schismatici de confiscare a posesiilor: starea
legea nouă –joacă politic „alba-neagra”- cei ce nobiliară (ca şi regele) se află în război civil cu
trebuie câștigă ceilalți pierd. valahii.
După 136618 valahii transilvăneni nu pot să
devină o stare19 și nu pot să mai participe la
Legiferări nelegiuite adunările de stări ale Transilvaniei20 pentru că nu
Papa Inocenţiu al III lea în urma Cruciadei a
reușesc să-și constituie o elită politică
IV a din 1204 împotriva Bizanţului, a declarat pe
responsabilă21.
schimatici că sunt și eretici, cu drept de
Acest cadru legal este completat cu alte acte
deposedare17 cu forța a valahilor schismatici de
normative și de alți regi, apoi cu actul Unio Trium
17
„După 1204, documentele papale și regale - formau în cultura otomană copii purtători de „os
ungare se referă frecvent la episcopii și mănăstiri domnesc”, trimiși mai târziu ca domni în principate;
răsăritene care urmau să fie trecute în mâinile bisericii - formau în cultura otomană copiii cei mai isteți
romane, la pământuri, țări, cetăți, districte etc. ale și mai dezvoltați, nemusulmani, din ținuturile vasale; îi
românilor ”schismatici”, confiscate cu forța și preluate formau ca buni soldați, administratori etc. elite în armata
de catolici” (Ioan Aurel Pop, Regatul Ungariei între și administrația otomană. Acești copii reeducați mai
Apus și Răsărit). târziu ca ieniceri prădau, ucideau și luptau împotriva
18
Pentru prima dată în Transilvania, Ludovic de creștinilor din ținuturile de origine. Alți datorită
Anjou în 1366, emite un decret discriminatoriu bazat pe educației au contribuind decisiv la islamizare și
criterii etnice. „Actul a fost dat la cererea „tuturor dezvoltarea culturii și societății otomane cu toate că la
nobililor ţării noastre transilvane”, care s-au plâns că origine erau creștini.
suferă „nenumărate neajunsuri din pricina semeţei Fenomenul nu este izolat: și-n prezent olimpicii
viclenii a feluriţilor răufăcători, mai ales valahi.” și alți elevii cu capacități deosebite sunt selectați de către
Condițiile impuse de decret pentru menținerea și/sau unitățile de învățământ din vest pentru a fi formați în
accesul la statutul de nobil (în special condiția cultura respectivă. Profilul educațional dobândit îi va
apartenenței la Biserica Romano-Catolică și a posesiei face utili culturii asimilate. Să ne reamintim ce
unui certificat regal de donație asupra pământului concluziona Mahatma Gandhi: „O elită instruită de
stăpânit). Ca urmare, suveranul a dat nobilimii dreptul către colonizatori este principalul dușman al
„de a stârpi şi nimici din pomenita ţară pe răufăcătorii de poporului său”. Exemplul educațional otoman este
orice naţiune, în chip precis pe valahi” . edificator.
19
Nobilii transilvani au fost permanent atenți la 20
Dualismul a fost funcțional la început de
apariția unor personalități de excepție în rândul mileniu: valahii figurau printre naţiunile egale
valahilor; și în cazul în care apărea un tânăr cu capacități convocate la adunările voievodatului menționați în
deosebite era ridicat în anturajul nobilimii și extras din documente în anul 1291 la adunarea de la Alba Iulia și
masa valahilor, reeducat și școlarizat conform cerințelor ultima dată în anul 1355 la adunarea de la Turda.
vestice, apoi de regulă trimis cu misiuni și onoruri în altă 21
Elită politică responsabilă apare mai târziu în
parte. Acest procedeu eficient de recoltare a indivizilor momentul în care se constată că nu mai este loc la
cu capacități deosebite a sărăcit valahii transilvăneni de „festinul social”. Singurul rol ce li se oferea în „lumea
personalități care să-i ridice din starea de robie. bună” era de „țucălari”.
Procedeu practicat de otomani care:
http://www.ccdab.ro/Editura/ 25
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Nationum (Fraterna Unio) încheiat în anul 1437 în Sesizând oportunitățile generate de noile legi
timpul Răscoalei de la Bobâlna, Tripartitum-ul lui o parte din boierimea valahă participă la acest
Ștefan Werboczi întocmit după Războiul condus „festin social” de reîmpărțire a resurselor și va
de Gheorghe Doja. Pachet de legi reaprobate de deveni componenta cea mai bogată a nobilimii și
Dieta Transilvaniei în 1540 și de Diploma printre cele mai bogate familii nobiliare din
Leopoldină din 169;1 s-au aplicat în Transilvania Europa.
în practica tuturor instanţelor de judecată până Influența apuseană și nobilimea eclesiastică
la Revoluţia de la 1848. accelerează procesele de implementare a noului
cadru legal cu trecerea resurselor în mâna unui
O nouă nobilime în formare - de număr mic de boieri catolicizați ce devin
magnați/conți/baroni/grofi care alături de nobilii
fapt un partid veniți din apus și cei eclesiastici – foarte variată ca
Angevinii au reorganizat regatul social,
origine etnică- vor forma o grupare politică cu
economic, militar şi confesional în conformitate cu
interese specifice – o stare, un ordin, o națiune, un
normelor europene de atunci. Au fost reglementate
partid - ce treptat captează puterea economică și
aspectele privind proprietatea asupra resurselor -
politică.
pământului - pe bază de danii regale. Calitatea de
În această etapă istorică Transilvania
nobil și asimilarea altora la calitatea de nobil
cunoaște importante reforme implementate cu
condiționată de apartenența la catolicism și a
ajutorul unui cadru juridic apusean.
posesiei unui certificat regal de donație asupra
pământului stăpânit. Eliminarea (limitarea) altor
confesiuni şi religii etc. Valahi schismatici dați spre jaf
Noii veniți ca „hospites – oaspeți investitori” și pradă conform legii
în timpul arpadienilor și mai târziu aduși de O mare parte dintre boierii valahii, posesori
următoarele dinastii primesc donații, privilegii, de ai domeniilor din moși-strămoși conform legilor
la regi stipulate prin bule, diplome, certificate sau vechi erau refractari la toate aceste noutăți
alte acte emise de cancelariile regale după cum era europene și nici nu aveau „tipizatele” de posesie
obiceiul în vest conform noului cadru legal. cerute de noile autorități venite din vest, și locurile
Marea majoritate a valahilor transilvani, la „festinul social” se cam ocupaseră. Alte
fiind băștinași, aveau posesiile conform altor comunități valahe, adevărate țărișoare, extrem de
norme juridice acum caduce – nu mai exista numeroase, aveau pământuri, păduri etc. în
instituția statală să le susțină. Neavând „tipizatele” suprafețe mari organizate în devălmășie în
cerute de noile legi: certificate regale de donație și conformitate cu cadrul legal din mileniul I d.Hr.
apartenența la catolicism nu mai aveau nici un În aceste condiţii acești valahii care nu se
drept asupra pământurilor moștenite, așa i-au găsit încadrau în prevederile legale (nu aveau acte de
regii angevini, aşa i-au tratat confiscându-le danie a regalități ca proprietar general), adică
proprietățile. De reținut caracterul legal de încălcau legea, erau priviţi de regii angevini drept
confiscare cu forța a proprietăților valahilor, „răufăcători“, „răzvrătiţi“ la care se adăuga mereu
episcopiilor și mănăstirilor răsăritene. apelativul de „schismatic” ce atrăgea o altă cerință
Noul cadru legal de confiscare al de a fi „daţi spre jaf şi pradă”, adică deposedaţi de
proprietăților este întărit și de evoluția politică bunuri, fără ca aceasta să mai constituie un păcat,
europeană. o ilegalitate ci o necesitate pentru a aduce la „masa
În urma confiscăriilor au fost constituite festinului social” noi domenii, proprietăți, de
marile domenii regale, nobiliare, ale bisericilor și împărțit.
mănăstirilor catolice, autonomiilor săseşti şi Confiscările generau revoltă a populaţiei
secuieşti. valahe şi de multe ori chiar luarea înapoi cu forţa a
Bunurile confiscate acum în proprietatea bunurilor sau pământurilor contrar legilor noi –
regală, conform legii erau donate de rege cu acte ceea ce era extrem de grav și ilegal ca urmare
conform tipizatelor europene boierilor valahi ce făptașii, vechii proprietari, erau pedepsiți cu
treceau la catolicism și înobilați, „hospites – moartea sau fugeau peste munți. Autoritățile și
oaspeți investitori”, mănăstirilor catolice, nobilii constatau că valahii sărăciți sunt greu de
coloniștilor veniți din apus și altor nobili din supus ca urmare se va interveni în forță împotriva
anturajul regal. lor pentru a-i aduce la ascultare şi mai ales lăsaţi
http://www.ccdab.ro/Editura/ 26
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
fără resurse, deci fără putere, și transformați în După cum se constata din numeroasele
slugi. revolte ce puneau în pericol domeniile și viața
Infracţiunile îndreptate împotriva legilor noilor nobili această alianță impune în
regale fiind sancţionate legal invariabil ca Transilvania o stare de război civil continuu între
pedeapsă cu moartea. o grupare cu doctrină de partid și o populație
Și cu toate acestea valahii țineau la legile numeroasă dar fără capacitatea de a se organiza.
vechi și doreau să-și ia înapoi proprietățile Primul partid cu doctrină de apartheid se
„restitutio in integrum”, fiind o amenințare realizează în anul 1437 - Unio trium naționum
permanentă pentru nobili și „hospites – oaspeții (Fraterna Unio)- împotriva oricărui dușman care le
investitori”, care-i puteau ține în ascultare pe va amenința resursele acumulate. Unio Trium
valahi numai prin teroare. Nationum nu era încă în mod explicit o alianță
<< Nobil ungur din Ardeal: “Să fi fost împotriva valahilor, dar nu include grupul etnic
orice, numai valah să nu fi fost! Pentru că intrând Universitas Valachorum la forme de participare
un valah (Mihai Viteazul – n.m.) în Ardeal, a ținut politică sau socială- valahii nu existau ca și clasă
mânia valahilor, pe care noi i-am ținut de slugi și politică ci numai ca slugi. Era o alianță a stărilor
din cauză că dinainte de intrarea lui Mihai în privilegiate un "pact de alianță mutuală militară și
Ardeal, furcile, spânzurătorile, locurile de osândă politică" încheiat pe parcursul Răscoalei de la
erau pline de valahi, aceștia ne urăsc, și acum au Bobâlna cu consecințe politice importante.
un domn din neamul lor.” >> (Ioan Aurel Pop) Programul politic al Unio trium naționum
Lupte grele s-au dat contra valahilor în (Fraterna Unio) este reluat în „Tripartitum-ul lui
vederea implementării noilor reforme regale ce Ștefan Werboczi”.
umpleau vidul legislativ creat prin pierderea Câștigul imens al aliaților constă în
puterii politice de către valahi. eliminarea valahilor transilvăneni schismatici ca
Treptat valahii schismatici dezorganizați adversar politic odată cu confiscarea proprietăților
pierd totul: drepturi, libertăţile religioase, elite, acestora; valahii devin popor de slugi "tolerați23"
reprezentarea politică, legile vechi devin cutume; necesari pentru a le lucra moșiile, pentru că „altfel
nici viața nu mai era a lor ci la bunul plac al ar trebui stârpiți”.
„domnului de pământ” – marea boierime era de Și nici nu vor mai fi pomeniţi în calitatea
partea regelui ca urmare a participării la de națiune. Dispar ca și clasă politică. „Neavând o
reîmpărțirea pământurilor confiscate – marea elită oficializată a lor, chiar dacă erau numeroşi, ei
boierime era acum marea nobilime a regelui. nu mai erau primejdioşi”, arată Ioan Aurel Pop în
”Istoria Transilvaniei. Fără drept de a fi proprietari
Primul partid cu doctrină de – li s-a luat tot la fel ca la incași și azteci- nu mai au
resursele necesare pentru a renaște politic.
apartheid Pentru a preîntâmpina o renaștere valahă
Această nobilime în mare parte boierii valahi
s-a practicat o ridicare a valorilor din rândurile
catolicizați la care se adaugă investitorii din apus
valahe în grupul celor trei națiuni aflate la putere:
și nobilimea ecleziastică catolică, devine extrem
Persoanele valahe ce posedau calități deosebite erau
de bogaă, depășind bogățiile nobililor din Apus.
ridicate din starea înapoiată de valahi, instruite și
Aceștia pentru a-și apăra bunurile au nevoie de
educate conform cerințelor și culturii apusene; apoi
sprijin politic și militar tot mai mult odată cu
promovate în funcții administrative, slujbe
creșterea nemulțumirilor valahilor, tot mai sărăciți,
nobiliare, ecleziastice sau militare adaptându-și
nemulțumiți și violenți22.
numele și comportamentul stării sociale în care au
Pentru a-și păstra domeniile și a-și menține
fost adoptați; favoruri ce asigurau o anumită
în posesie bunurile acaparate se aliază cu sașii și
stabilitate societății transilvane cu o elită ce se
secuii, care aveau și ei ca inamic comun valahi
lepăda de neamul valah acționând din interior
sărăciți și le era teamă că aceștia își vor lua înapoi
împotriva propriului neam odată cu reeducarea și
pământurile – prin revolte ce vizau „restitutio in
ridicarea pe trepte superioare ale societății. În felul
integrum”. Sașii ofereau și sprijin politic făcând
acesta se modifica compoziția etnică prin creșterea
legătura cu Apusul, iar secuii contribuție militară
importantă.
22
Transilvania evului mediu are un șir continuu 23
Valahii cu statut de "tolerați" sunt menținuți
de răscoale ale valahilor ce pun în pericol reformele și până în timpul împăratului Iosif al II-lea înainte de 1800.
cadrul legal instituit de rege și dietă.
http://www.ccdab.ro/Editura/ 27
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
24
Impărații de la Roma și Constantinopol purtau 25
Cantemir a scris că Radu Negru vodă (...) și
cununi de lauri și nu coroane ca și cei din nordul Dunări. Dragoș (...) sunt de fapt urmașii unui alt Bogdan
Excepție o fac cei proveniți din spațiul dunărean, și cei voievod, care la rândul său, descindea din „Ioan (Asan
ce au condus oșteni recrutați la Dunăre - și au abordat al II-lea). Descenența imperială a lui Ștefan cel Mare
un comportament pentru a le câștiga adeziunea. este recunoscută de țarul Rusiei care s-a și încuscrit cu
Ștefan.
http://www.ccdab.ro/Editura/ 28
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
durabile a principatului valah pe termen lung, atat În ceea ce privește rezultatele dezvoltării
din perspectivă politică, cat şi economică sau socio-economice în urma venirii investitorilor
socială, precum şi in materie de moravuri, maniere străini sunt evidente în descriile diplomaților
şi mentalităţi), dintre care prima (absolut străini de la București și Iași.
traumatizantă pentru memoria colectivă valahă) << Disperarea in care se găsea Ţara
este de ordin politic şi constă in exercitarea actului Romanească la sfarşit de epocă fanariotă este
guvernamental in Ţara Romanească in mod tiranic, evidenţiată şi de faptul că oamenii simpli işi
arbitrar şi samavolnic de către nişte străini – greci pierduseră definitiv speranţa intr-o ameliorare a
din Fanar puşi exclusiv pe căpătuială la Bucureşti, traiului cotidian determinată de posibilitatea
al căror unic obiectiv a fost administrarea coruptă schimbărilor domnilor pe tronul valah, pentru că
a treburilor publice in statul valah (in dorinţa de a toţi domnii fanarioţi, cu extrem de rare excepţii,
acapara şi secătui resursele naturale şi financiare erau in mod egal de răi şi de venali. […]
de care dispunea Ţara Romanească pentru ca De când Poarta a început să vândă la mezat,
acestea să fie risipite in achiziţii nemăsurate de lux, şi pe termen scurt, această „biată” Ţară
dar mai cu seamă in scopul licitării şi contra- Românească, aceluia dintre greci care oferea mai
licitării permanente la Constantinopol a tronului mult, „abia de poţi crede asupririle, tiraniile,
valah). […]”.>> (Sursa: (Bogdan Bucur - stoarcerile, ticăloşiile şi cruzimile” de toate felurile
Devălmășia valahă (1716-1828): o istorie anarhică pe care aceste „lipitori” […] le-au săvârşit pentru
a spațiului românesc) a se despăgubi repede de marile sume pe care le-
au antamat la Constantinopol pentru cumpărarea
<< „Cetăţeanul Parrant”, primul viceconsul domniei şi deci pentru a grăbi îmbogăţirea şi
trimis în Moldova […] în raportul pe care-l trimite pricopsirea mai înainte ca Poarta otomană să-i
lui Talleyrand, la 11 iunie 1798 […] mazilească şi să vândă altora acelaşi „privilegiu
Provincia aceasta are şi un stăpân, însă un nedemn de a jefui nestingheriţi” nefericitele
stăpân străin, care o jefuieşte, care este silit s-o principate dunărene. La aceste „nenorociri
jefuiască şi să facă acest lucru cu o grabă necrezut îndelungate şi obişnuite” îndurate de Ţara
de mare. Miniştrii de lângă el ştiu să facă întocmai Românească s-a adăugat şi pustiitorul război ruso-
ce face el. Toţi slujbaşii au grijă să le urmeze pilda, turc dintre Rusia şi Poartă (care s-a purtat pe
încât întreaga cârmuire nu este altceva decât un jaf; teritoriul Ţărilor Române în perioada 1768-1774 şi
toţi membri ei sunt niște lipitori dornice să sugă care timp de şase ani în şir a avut ca teatru de lupte
ultima picătură de sânge a unor mulţimi Ţara Românească), care a avut drept rezultat
vlăguite. distrugerea oraşelor şi satelor valahe, pustiirea
La Constantinopol, în fiece an, în fiece zi, în ogoarelor, devastarea pădurilor, prăpăduri
fiece ceas, se vor risipi, prin fel de fel de căi, „exercitate tot atât de turci şi de tătari, ca şi de ruşi
bogăţiile Moldovei. şi de cazaci”.
Din doi în doi ani, cel mult la trei ani, Poartă […] folosită adesea ca teatru de luptă,
îi dă un nou domnitor; acesta, secătuit de „nelegiuirile şi cruzimile nemaipomenite” pe care
cheltuielile făcute ca să-şi ţină rangul şi de preţul le fac trupele beligerante (otomane, ţariste şi
dat pentru scaun, pe care nu-l poate avea decât habsburgice) în trecerea lor prin Ţara Românească,
plătindu-l, vine în această provincie nu doar ca să în care „nu păzesc nici ordinea, nici disciplina, şi
domnească, să-şi plătească datoriile şi să adune calcă deopotrivă în picioare legile, religia şi
altă avere, ci şi ca să-şi îmbogăţească neamurile, omenia, despre care ei n-au avut niciodată nici cea
prietenii şi pe toţi cei ce-l slujesc. mai mică noţiune” şi în sfârşit, ciuma pe care o
Aşadar, din trei în trei ani, o nouă legiune aduc în principatul valah, „păşind” în urma
de astfel de vampiri ajunge în Moldova, săraci armatelor străine de ocupaţie. […] husarii jefuiesc
cu toţii, amărâţi şi din trei în trei ani, pleacă de şi fură în aşa hal încât nici nu se poate descrie. […]
aici încărcaţi de aur şi de bunuri, lăsând după Abuzurile săvârşite de trupele combatante
ei doar amintirea necazurilor şi gustul pentru o inamice pe teritoriul valah erau încurajate şi chiar
nepotilită lăcomie pe care vrednicii lor urmaşi răsplătite adesea de cele mai înalte autorităţi
o vor arăta negreşit”.>> (Sursa: politice ale Ţării Româneşti. […] sub „stăpânirea
https://www.historia.ro/sectiune/general/arti domnului Necolae Mavroghene, orânduit de
col/tara-moldovei-in-viziunea-unor-calatori- împărăţiia otomanicească cu mulţi ostaşi turci
straini) asupra nemţilor”, avea „acia bătălie pă vârful
munţilor” şi „pă cine găsea, măcar şi creştin, îl tăia,
http://www.ccdab.ro/Editura/ 29
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
http://www.ccdab.ro/Editura/ 30
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Chiar și soarta elitei hiclene autohtone în imperii din mileniul I d.Hr. importante teritorii în
secolul al VIII-lea „nu mai este ce a fost”; constată interiorul Arcului Carpatic;
că nu mai este loc la „festinul social” și singurul rol - într-o primă etapă vestici ocupă teritorile
ce-l mai poate avea este cel de „țucălar”. Valahiei până la Carpați, iar o parte dintre valahi
<<Odată numit, domnul numea în funcţiile cu familiile lor vor trece munții;
de mare răspundere oameni de-ai săi, uneori chiar - Mușatinii trec în Moldova alungați din
dintre cei care l-au creditat, iar boierimea locală vechile teritorii. Acesta este motivul real pentru
primea posturile administrative de mică care Matei Corvin restituie mușatinilor poseiuni în
însemnătate sau unele doar simbolice. Unii dintre Transilvania, ca urmare a unor drepturi mai vechi.
însoţitorii domnitorului fanariot, indiferent de Dar și aici vestici ocupă teritorile Moldovei până
statutul lor social anterior sau de averea pe care o la Carpați, iar o o parte dintre valahi cu familiile
aveau, puteau fi făcuţi pe loc sau la scurt timp de lor vor trece munții în Moldova;
la instalarea domnitorului, boieri de rang înalt, cu -pentru a fragmenta masa compactă de
toate avantajele şi privilegiile care decurgeau din valahi, vesticii vor aduce numeroși „oaspeți-
aceasta.>> (Bogdan Bucur - Devălmășia valahă investitori” în Transilvania pe care-i așează în cele
(1716-1828): o istorie anarhică a spațiului mai bune locuri. În acest proces de rearanjare
românesc). teritorială și populațională, o parte din vlalhii
Se renaște o elită politică responsabilă care se deposedați de moșii iau calea bejeniei, peste
socotește dezmoștenită ca urmare a trădările Carpați în Valahia și Moldova;
înaintașilor. Caută mijloace prin care să-și recâștige - schisma și bulele papale ce deposedează
poziția socio-politică a străbunilor: „nobilime şi legal de drepturi și proprietăți pe schismatici,
iobăgie să nu mai fie”(1784 Horea), Supplex creează alte valuri de emigrări spre spațiile
Libellus Valachorum Transsilvaniae (1791) și ortodoxe de peste Carpați;
„dreptul nostru strămoşesc [...], - condiția imperativă legală pentru a fi
să ne cârmuim ţara” (Tudor Vladimirescu 1821). nobilul era de a fi catolic. Duce la deposedarea
Curentul non-integraționist și unificator ca legală de titlurile nobiliare a celor ce nu sunt
urmare a dezastrului produs în secolele anterioare catolici producând alți emigranți valahi din
câștigă susținere și se impune treptat după anul Transilvania spre spațiul moldav și valah;
1821 când prin Revoluția lui Tudor Vladimirescu - numeroasele răscoale ale valahilor
„se sună trezirea națională”, urmată de ridicarea împreună cu alte pături oropsite din Transilvania
din genunchi sub domnitorul Alexandru Ioan vor duce la Codul de legi juridice civile și
Cuza, obținerea independenței sub Carol I și penale: Tripartitum opus iuris consuetudinarii
afirmarea europeană ca regat sub Ferdinand I și inlycti Regni Hungariae partiumque adnexarium,
Regina Maria a României. din 1517, prin care se definește conceptul de
„popor”, care îi cuprinde doar pe nobilii catolici, și
Transilvania exportatoare de conceptul de „plebe”, atribuită celor care nu erau
nobili. Se legiferează o politică de apartheid,
populații valahe și importatoare de valahii sunt excluși complet de la viața politică a
„hospites – oaspeți investitori” Transilvaniei; și în mod legal, generând emigrări
Valahii din interiorul Arcului Carpatic peste arcul carpatic;
fiind foarte numeroși vor face din Transilvania - răscoalele și războaiele curuților vor genera
un exportator masiv de valahi în Valahia și-n alte fugi, a celor învimși, peste Carpați;
Moldova iar mai târziu în lume: Rusia, - o altă parte dintre valahi pentru a fi liberi se
America etc. retrag la adăpost în zona muntoasă a Carpaților
Trasilvania încă de la începutul mileniului al populându-i, pendulând în funcție de contextul
II-lea d.Hr. este supusă unor valuri de reforme și politic de o parte și de alta, așteptând vremuri mai
presiuni culturale reformiste enorme din partea bune.
vestului. Noua cultură acționează asupra valahilor „acești săraci supuși români, care sunt, fără
prin diferite mijloace, ca un piston, împingând pe îndoială, cei mai vechi și cei mai numeroși
o parte dintre ei peste Carpați în Moldova și locuitori ai Transilvaniei, sunt chinuiți și
Valahia: împovărați cu nedreptăți de toată lumea, fie unguri,
-Dinastiile Basarabilor și Mușatinilor cu fie sași, așa de mult, că întra-devăr, soarta lor, când
origini transilvănene, moștenea de la vechile o cunoști, este foarte de compătimit și nu este decât
de mirat că se mai găsesc atâția din acești oameni
http://www.ccdab.ro/Editura/ 31
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
și că n-au fugit cu toții” ( 1773, Împăratul Iosif al acestea aplicate unui popor educat de a fi liber îi
II-lea); fapt confirmat de rapoartele autorităților punea în mișcare pe autohtoni. Politica de
administrative din Transilvania care înregistrau apartheid dusă în Transilvania duce la un exod
plecarea masivă a forței de muncă din provincie permanent de valahi spre Moldova și Valahia, iar
spre teritoriile extra-carpatice. de fanarioți duce la exod la turci și la ruși, cât și-n
alte părți ale Europei. O mare parte dintre valahi se
Cei 4 adversari ai mileniul al II- retrag tot mai mult în păduri și munți, devenind în
secolul al XVIII-lea un neam pădureț, codrul fiind
lea d.Hr. în spațiul pontico- carpato- singurul prieten al valahului.
dunărean În același timp autoritățile atrag imigranți
În această parte a Europei se întâlnesc 4 din alte părți ale Europei oferindu-le celor veniți
adversari redutabili, al patrulea adversar este numeroase privilegii: pământurile cele mai bune
format din conglomeratul de țărișoare rezultate în confiscate de la localnici, scutiri de impozite,
urma descentralizărilor imperiilor pontico- autonomii etc.
carpato-dunărenilor; numai bune de a trece sub Pentru băștinași autoritățile impun reforme
stăpâniri străine. străine culturii autohtone, pun biruri și obligații
Spațiul pontico-carpato-dunărean era extrem greu de suportat obligându-i să ia calea exodului.
de tentant, și-l doreau ca un giuvaer pentru coroana În Valahia și Moldova sunt favorizați imigranții
lor împărații vecini, sau cel puțin părți cât mai mari greci și alte neamuri. Evident că în acest spațiu
din el. astfel că aceste dorințe devin direcții de geografic se ducea o politică de delocalizare a
acțiune politică pe termen lung pentru fiecare populației băștinașe, „de smulgere din rădăcini”
dintre ei și urmașii urmașilor lor: orchestrate de imperiile vecine prin interpușii lor.
- Imperiul Roman cu capitala politică la Faptul că elitele zurbagii și elitele hiclene au
Viena are interese geo-politico-economice spre determinat evoluția politică în primii 800 de ani
est; din mileniul al II-lea d.Hr. nu trebuie pusă numai
- Imperiul Țarist are interese geo-politico- pe seama imperiilor vecine că riscăm să ne retrăim
economice spre sud; istoria.
- Imperiul Otoman are interese geo-politico- Mulți pun toate relele pe seama imperiilor
economice spre vest. vecine dar nu este așa:
Spațiul pontico-carpato-dunărean este mult - „O cetate puternică se cucerește din
mai mult decât un El Dorado al Europei interior” (Învățătură);
Ceea ce probabil nu anticipasele cele 3 - „ Corabia nu se scufundă când este în apă,
imperii vecine era opoziția puternică a băștinașilor ci atunci când apa intră în ea. Nu este atât de
ceea ce face ca mileniul al II-lea d.Hr. să cuprindă important ce se întâmplă în jurul nostru, ci ceea ce
un lung șir de reforme nefinalizate, războaie, se întâmplă în interiorul nostru” (Învățătură).
dislocări de populații, presiuni externe pentru Este pentru aducere aminte că datorită
adaptarea de noi culturi, cât mai multe și mai atitudinii lor valahii până în secolul al XVIII-lea
diversificate – multiculturalismul și integrarea d.Hr. reușesc să piardă treptat aproape totul:
erau convingătoare sub oblăduirea oștilor străine. resurse, independență, teritorii, elite etc. Totul
Pentru mutarea băștinașilor s-a avut în afară de Dumnezeu, sufletul, obiceiuri și tradiții
vedere frânarea pe cât posibil a dezvoltării păstrate cu sfințenie de popor, singurul ce mai
economice, fără a afecta exploatarea resurselor, lupta „Iar noi locului ne ţinem, /Cum am fost aşa
tributuri cât mai mari către Înaltele Porți, trecerea rămânem:”.
în proprietatea străinilor a pământurilor și . Elitele politice ori regresează ca statut
resurselor, transformări culturale reformiste, politic ori trec în taberele imperiilor vecine
fragmentări religioase etc. Atragerea străinilor, ca integrându-se cu succes în curentele la modă.
oaspeți, acordându-le privilegii: cele mai bune Cele 3 imperii le refuză până și identitatea;
pământuri, scutiri de impozite, autonomii etc.; din de fapt considerau că problema valahă era
sud veneau grecii, din vest nemții, francezii, rezolvată și valahii eliminați de pe eșicherul politic
italienii, din est rușii etc. european.
Ca urmare mileniul al II-lea este un mileniu
cu puternice mișcări populaționale în spațiul
pontico- carpato-dunărean. Cu toate că sunt date
legi ce aparent legau de glie băștinașii, în mod real
http://www.ccdab.ro/Editura/ 32
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
26
E= mc2 mexicani sunt diferiți cultural între ei, și la rândul lor
27
Spaniolii au cucerit Lumea Nouă. Dar lumea deosebiți de spanioli- să nu uităm că biserica catolică
nouă i-a cucerit „pas cu pas” pe ei. Spaniolii ce i-au caută să-i țină în aceeaș „barcă” ca un puternic factor
cucerit pe azteci au devenit mexicani. Spaniolii ce i-au unificator.
cucerit pe incași au devenit peruani. Iar peruani și
http://www.ccdab.ro/Editura/ 33
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
cunoştinţe, fără de nici o silă, căci nu se-nvaţă pe pe-un ţărmure-al Marii de Est mătăsoase
de rost; ea inspiră la zeci de mii de cetăţeni viitori nisipuri.”
aceeaşi iubire pentru trecutul şi brazda (fragmente din Mirabila sămânţă, de Lucian
pământului lor; ea preface, după o justă Blaga)
observaţie, o masă de indivizi, ce se-ntâmplă a Dar dezvoltarea lor culturală depinde de
locui pe aceeaşi bucată de pământ, într-un popor ecosistem și factorii limitativi.
ce menţine o ţară.” (Mihai Eminescu) "Ieșit-a semănătorul să semene sămânța sa.
Și pe când semăna, unele semințe au căzut lângă
Cunoaștem exemple de transplantări de drum și au venit păsările și le-au mâncat. Altele au
culturi cu o reușită îndoielnică: unii primari au căzut pe loc pietros, unde n-aveau pământ mult, și
adus palmieri și i-au plantat în zonele noastre îndată au răsărit, pentru că nu era pământul
temperate; spaniolii au dus cultura lor în America adânc. Iar când s-a ivit soarele, s-au pălit de arșiță
peste incași și azteci; în Peninsula Arabă se și, neavând rădăcină, s-au uscat. Altele au căzut
realizează transplantul civilizației occidentului între spini, dar spinii au crescut și le-au înăbușit.
care va rezista atât timp cât ecosistemele de aici Altele au căzut pe pământ bun și au dat rod: una o
vor fi alimentate cu energie externă pentru a sută, alta șaizeci, alta treizeci. Cine are urechi de
rezista; în momentul în care importul energetic se auzit să audă" (Pilda semănătorului, Matei 13, 3-
va sista natura va șterge ecosistemul antropic etc. 9).
Intervențiile externe pot acapara rezultatele
produselor culturale, ceia ce azi este evident prin
Importanța cultivării semințelor educarea și crearea condițiilor mediu socio-
economic ca tinerii absolvenți să plece în
în opera blagiană străinătate și să contribuie la depopularea masivă a
Pentru contemporani Lucian Blaga ne
țării.
reamintește că eonul dogmatic autohton „trăiește și
„Vorbind apoi, a zis Mântuitorul:
se manifestă puternic” și azi în România prin
- Căzu din boabe-o parte pe cărări,
„toate cele ale noastre”, prin construcția culturală
Și paseri au venit de sus cu zborul,
eonică în conformitate cu biomul pontico-carpato-
Și-obraznice-au mâncat și-au dus în zări
dunărean.
Atâta grâu! Și-amin, zic vouă,
Laudă seminţelor, celor de faţă şi-n veci
Că-n minte am slujbașii-acestei țări.
tuturor pregătite pentru evoluția culturală visată
Din boabe-o parte-n loc fără de rouă
pe măsura zestrei genetice excepționale:
Crescând pieri, dar el de vină nu-i,
„Un gând de puternică vară, un cer de
Căci Tatăl vrea, și-a lui e că nu plouă.
înalta lumină,/
Căzu-ntre spini o parte și-o văzu
se-ascunde în fieştecare din ele, când dorm./
Pierind de spini și umbră și cucută,
Palpită în visul seminţelor/
Și-amin vă zic, c-aceasta-i vina lui.
un foşnet de câmp şi amiezi de grădină,/
Și-a fost și-o parte-n bun pământ căzută,
un veac pădureţ/
Și patruzeci o boabă fost-a dând,
popoare de frunze/
Și-o seama șasezeci, și multe- o sută.
şi-un murmur de neam cântăreţ./
Sfârșitul, Doamne, l-ai păstrat în gând?
[...]
Ca oameni răi aduși din multe locuri,
Culori luminate, doar ele destăinuie trepte
De-acel presimt ce mân-un lup flămând
şi har.
Spre-alți lupi venind cu bici și cu batjocuri
În rânduri de saci cu gura deschisă –
Bătură omul, și-al lui grâu l-au dus
boabele să ţi le-nchipui: gălbii,
În lacomul ponor al lor, în docuri.
sau roţii, verzi, sinilii, aurii,
El, bietul, încrezut în Cel-de-sus,
când pure, când pestriţe.
În caldul Prier își va-ncinge brâul,
Asemenea proaspete, vii şi păstoase
Să semene din nou,
şi lucii culori se mai văd
precum ai spus:
doar în stemele ţărilor,
Ei iarăși vor veni să-i prade grâul.
sau la ouă de păsări. Seminţele-n palme
Și, dacă-i lași tu, Doamne, - așa mereu,
de le ridici, răcoroase,
Din mâna cui să simt-aceștia frâul?
un sunet auzi precum ni l-ar da
De ce n-ai spus și-aceasta; Doamne,-al meu?
Tăcut, tu poate-ngrămădești mânia?
http://www.ccdab.ro/Editura/ 34
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Ori poate, vai, deși ești Dumnezeu, Evident că Octavian Goga ne dă de înțeles că
Nu știi nimic ce-amar e-n România?” nu este suficient numai să ne plângem; stropirea
(Parabola sămănătorului, de George numai cu lacrimi a unui vis ce s-a realizat în
Coșbuc) mileniul I d.Hr. nu este suficient.
Dar așa-i la noi în această Roată a vieții în Acum o parte din semințele cele mai
biomul pontico-carpato-dunărean în care visul de valoroase și mai rare sunt cerute la export chiar
a ieși din acest carusel nefavorabil nu a dispărut. dacă permanent acest popor este vitregit de
„La noi sunt codri verzi de brad veritabila elită:
Şi câmpuri de mătasă; „Mă rogi cu-n surâs şi cu dulce cuvânt
La noi atâţia fluturi sunt, rost să fac de seminţe, de rarele,
Şi-atâta jale-n casă. pentru Eutopia, mândra grădină,
Privighetori din alte ţări în preajma căreia fulgere rodnice joacă
Vin doina să ne-asculte; să-nalţe tăcutele seve-n lumină.
La noi sunt cântece şi flori
Şi lacrimi multe, multe... Neapărat, mai mult decât prin oraşul
rumorilor,
Pe boltă, sus, e mai aprins, c-o stăruinţă mai mare
La noi, bătrânul soare, decât sub arcade cu flori,
De când pe plaiurile noastre voi umbla primăvara întreagă prin târguri
Nu pentru noi răsare... căutând vânzători de sămânţă.
La noi de jale povestesc
A codrilor desişuri, Mi-ai dibuit aplecarea firească şi gustul
Şi jale duce Murăşul, ce-l am
Şi duc tustrele Crişuri. pentru tot ce devine în patrie,
La noi nevestele plângând pentru tot ce sporeşte şi creşte-n izvornită.
Sporesc pe fus fuiorul, Mi-ai ghicit încântarea ce mă cuprinde în faţă
Şi-mbrăţişându-şi jalea plâng puterilor, în ipostaze de boabe,
Şi tata, şi feciorul. în faţa mărunţilor zei, cari aşteaptă să fie
Sub cerul nostru-nduioşat zvârliţi
E mai domoală hora, prin brazde tăiate în zile de martie.”
Căci cântecele noastre plâng (fragment din Mirabila sămânţă, de
În ochii tuturora. Lucian Blaga)
Şi fluturii sunt mai sfioşi
Când zboară-n zări albastre, Semințe cerute la „export” deși par
Doar roua de pe trandafiri neânsemnate dar sunt „după spiță alese”:
E lacrimi de-ale noastre. „Am văzut nu o dată sămânţa mirabilă
Iar codrii ce-nfrăţiţi cu noi ce-nchide în sine supreme puteri.
Îşi înfioară sânul Neînsemnate la chip, deşi după spiţă alese, îmi
Spun că din lacrimi e-mpletit par
Şi Oltul, biet, bătrânul... seminţele ce mi le ceri.”
http://www.ccdab.ro/Editura/ 35
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
lor este existența sau crearea factorilor limitativi, precum toanele, furia, incapacitatea de
scoaterea lor din ecosistem. concentrare, violența sau timiditatea excesivă28.
La modul general, intervenția antropică să Când într-o societatea se aduc un număr
aibă în vedere starea de normalitate a mare de indivizi cu alte tendințe , tensiunile create
ecosistemului pentru a asigura starea de armonie. împing viața socială spre haos cu numeroase
contradicții interne încununate cu revolte. Ca
exemplu este spațiul geopolitic balcanic numit de
Tendințe și trebuințe formate și unii diplomați „butoiul cu pulbere al Europei”,
implementate prin educație și creat în urma unor secole de activitate diplomatic
instrucție pentru a-l putea împărți și stăpâni.
Tendinţele umane Rezolvarea acestor situații, aparent
Tendințele umane sunt energii potențiale conflictuale, au ca soluție viabilă o educație și
naturale stocate în interiorul unui organism instrucție corectă și realistă.
generatoare de tensiuni interne capabile de a
efectua sau nu anumite acţiuni sau de a le favoriza Trebuințele -nevoile - speciei umane
sau nu executarea; apar din subconștient și îi Trebuințele -nevoile - umane sunt un
determină pe oameni să facă anumite acțiuni în ansamblu de cerinţe ce apar sub formă de dorinţe,
mod irațional și inconștient. aşteptări, aspiraţii ale oamenilor: de a avea, de a
Se manifestă ca niște forţe oarbe de acţiune fi, de a şti, de a-şi însuşi bunuri materiale şi
spontană ce izvorăsc din organism şi sunt orientate servicii, și de a folosi bunuri materiale si servicii
spre o anumită ţintă. Și lipsa tensiunilor interne care devin nevoi efective în functie de educația și
exprimă o tendință. instrucția primită, respectiv condițiile de producție
Prin ele oamenii asimilează informații și se existente la un moment istoric și geopolitic dat.
adaptează la cultura ecosistemului, la timpul, la Trebuințele motorul evoluției în biocenoză
locul, la grupul și la societatea în care trăiesc. sunt tot mai complexe pornind de la organismele
Tendințele au un comportament oportunist primare spre specia umană
– conservator. Specia umană pentru a exista și a-și asigura
Când tendințele umane sunt înțelese și starea de echilibru are nevoie de produse
respectate, adulții - la fel ca și copii -sunt materiale, produse spirituale, produse informale și
“normalizați”, adică au liniște interioară, bucurie, produse acționale.
pace. Ei se pot concentra, își pot găsi singuri Produsele respective sunt rezultatele
drumul bun în viață și duc la bun sfârșit ceea ce și- activităţilor, acţiunilor şi comportamentelor
au propus, pot face față frustrării și fac alegeri oamenilor, determinate de anumite motive. Omul
raționale se bucură de viață se văd împliniți. Se pot nu acţionează niciodată determinat de un singur
adapta, au autodisciplină și autocontrol, sunt motiv, ci sub influenţa unei structuri
independenți și siguri pe sine. Au o încredere în motivaţionale. Element central al structurii
sine echilibrată, au o stimă de sine sănătoasă și sunt motivaționale este trebuința29.
conștienți de nevoile celorlalți și atenți la acestea. Omul caută starea de echilibru într-un
Trăiesc în armonie între ei și cu mediul. ecosistem în care este consumator de resurse sub
Când aceste tendințe care s-au cosacrat fie formă de produse reglându-și comportamentul în
sunt blocate fie, într-un fel sau altul, împiedicate să funcție de acestea. În aceste conexiuni sunt situații
se manifeste, omul are comportamente deviante în care echilibrul este amenințat sau chiar afectat,
28
„De exemplu, dacă un copil este întrerupt în găsim căi de înlăturare a acestora.”(Sursa:
mod frecvent din ceea ce face, el va avea dificultăți de http://www.casamontessori.ro/educatia-
concentrare, pentru că nu i s-a permis să se dezvolte în montessori/tendintele-umane/)
această direcție. Să ne imaginăm că, în prezența unui 29
Trebuința sau nevoia reprezintă o manifestare
copil de 3 ani, într-o dimineață mai intâi ne îmbrăcăm și interioară naturală, care declanşează căutarea unei
apoi ne spălăm pe dinți, în alta mai întâi ne spălăm pe anumite categorii de obiecte sau determină tendinţa de
dinți și apoi ne îmbracăm, iar în alta uităm să ne mai îndeplinire a unui anumit act. Termenul de trebuinţă
spălăm pe dinți, s-ar putea ca el sa facă o criză de nervi desemnează şi stările de dependenţă fiziologică şi
pentru că mediul nu-i oferă ordinea și precizia de care el psihologică ce se dezvoltă ca urmare a consumului
are nevoie. Așadar, atunci când un copil are un repetat de anumite substanţe, alimente etc.
comportament deviant, trebuie să căutăm care sunt
obstacolele care blochează expresia tendințelor sale și să
http://www.ccdab.ro/Editura/ 36
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
30
„Acolo insularii au adus fructe, găini, porci, instrumente, perle false, nasturi și alte o mie de
pești și bucăți de pânză pe care le-au schimbat cu cuie, fleacuri care erau comori pentru ei.” ( Louise-Antoine de
Bougainville)
http://www.ccdab.ro/Editura/ 37
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
necesităţile lor, îşi determină interesele, caută şi Omul n-are posibilitatea să treacă peste aceasta
creează mijloace corespunzătoare pentru atingerea opreliște, fiindcă ea e înscrisă în ființa și structura
scopurilor propuse. sa. Marele Anonim nu va avea deci prilejul să se
Nesatisfacerea îndelungată a unor trebuinţe răzbune.“ spune Lucian Blaga
duce la perturbări majore ale echilibrului psihic al Matematic, cenzura transcendentă este
personalității, iar la nivel macro-social la revolte. infinitul pe care nu-l poți atinge; geometric este
De aceea, trebuințele prin actualizare politică, evoluția asimptotică a unei curbe ce nu atinge
generează cele mai puternice motive sau mobiluri asimptota la o distanță finită; geografic este
de acțiune. deplasarea spre orizont pentru a atinge cu mâna
Faptul că trebuințele și stringența satisfacerii bolta cerească; social este progresul spre o țintă
lor sunt instinctive constituie motorul, mobilul politică; instructiv educativ este calitatea și
întregii activități social-economice pe care o performanța; astronomic este de a ajunge la
desfășoara indivizii și societatea; iar transformate marginea Universului, este o matrioșkă a
în mobiluri ale activitatii sociale, trebuințele devin cunoașterii.
interese economice iar mai departe politice. Conceptul cenzurii trancendente nu este o
Trebuințele umane înțelese de oameni și limitare a ființei umane într-o „cunoaștere
devenite mobiluri ale confruntării sau cooperării paradisiacă”, nu este o restricționare a rațiunii
lor în vederea dobândirii resurselor și bunurile privind accesul la cunoștere ci o deschidere spre
necesare satisfacerii trebuințelor, reprezintă infinitul cunoașterii umane „cunoaștere luciferică”
interesele politico-economice purtătoare de cu toate consecințele ei la infinit.
rearanjări geopolitice. Utilizarea recompenselor Etimologic, trans inseamna dincolo iar
sau a anumitor avantaje poate diminua tensiunea verbul latinesc ce i se alătură s-ar traduce prin a te
socială generată de trebuințe; fapt aplicat în cățăra. Obiceiul copiilor de a se cățăra în copaci,
principate când oaspeții-investitorii străini au fost pe garduri, pe stâlpi exprimă nevoia, tentația de a
recompensați cu domenii, privilegii și alte resurse. se înălța, de a se depărta de sol (Solomon Marcus)
Inventarea de trebuințe noi și diseminarea – o formă primară de transcendență.
lor în societate poate diminua presiunea Așa începe transcendența; să treci dincolo
trebuințelor nesatisfăcute – fiind un procedeu de limitele, de cadrul ce ți-a fost impus prin
politic de detensionare a grupurilor umane. naștere, să nu rămâi sclavul percepției senzoriale și
Trebuințele apar ca cerinţe ale vieţii umane, empirice, să încerci să le depășești.
ale existenţei şi dezvoltării purtătorilor lor - Transcendența este atât la destinațtie cât
oameni, grupuri sociale, naţiuni - fixate în și la origini, este o trebuință existențială.
conştiinţa oamenilor prin educație și instrucție;
intrând în obiceiurile lor, trebuințele capătă un Reguli, mentalități, aspirații în
caracter obiectiv.
Trebuințele şi motivaţiile sunt atribute care spațiul pontico-carpato dunărean
ne definesc şi ne diferenţiază, care determină
evoluția socio-politico-economică. Trebuințele și stringența instinctivă a
Educația și instrucția constituie un satisfacerii lor determină realizarea în societate a
instrument de implementare de trebuințe și produselor necesare ce să satisfacă cerințele.
motivații de o forță și eficacitate excepțională cu Realizarea produselor presupune existența
consecințe benefice sau malefice. resurselor. Trebuințele există în funcție de resurse;
De aceea educația și instrucția nu trebuie iar resursele sunt date de biom. Mai mult decât atât
lăsată la bunul plac a unor reformatori de ocazie ce pentru a satisface trebuințele materia primă din
se joacă inconștient cu destinele umane, ca niște resurse trebuie prelucrată pentru a se obține
nebuni lăsați la butoanele unei bombe atomice. produsele, iar de multe ori trebuie dobândite
resursele pașnic sau cu forța generându-se evoluții
economice, sociale, iar mai apoi politice,
Nevoia de transcendență - geopolitice.
nevoia de a da un sens vieții Într-o altă abordare în biom determinate de
„Prin cenzura transcendentă nu sunt oprite biom (ca rezultatele firești ale biotopului,
anume cunoașteri la care s-ar putea totuși ajunge. factorilor ecologici și biocenozei într-o relație
Prin cenzura transcendentală e oprită însăși spontană cauză – efect) vom întâlni anumite:
cunoașterea deplină, pozitivă, nedisimulatoare. relaţiile dintre oameni şi natură (prin intermediul
http://www.ccdab.ro/Editura/ 38
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
cărora se constituie forţele de producţie ale intelectualilor satul este atemporal. Forţele de
societăţii), relaţiile de producţie (care formează producţie care se dezvoltă în sânul satului,
baza economică a unei societăţi), relaţii sociale resursele materiale nu solicitau relații de producție
(legate de familie, comunitate, clase etc.), noi ca urmare lumea era „încremenită” în timpul
suprastructura instituţională şi ideologică (prin „roții anotimpurilor”.
intermediul căreia se instituie un ansamblu de O „roată existențială” era în organizare
relaţii spirituale şi formele conştiinţei sociale care familiei, a societății civile corespunzătoare
mediază aceste relaţii dintre oameni); forme de nevoilor sociale satisfăcute în interiorul obștii,
organizare socială și evoluție culturală, istoric de lucratul pămâtului prin asolament, pășunatul etc.
la cele mai simple la cele mai complexe, cu un anumit consum și forme corespunzătoare de
Formele de organizare socială şi, în esenţa schimb într-o sucesiune ciclică de dezvoltare
ei, întreaga succesiune istorică a acestora, socio-economică durabilă.
depinzînd de resursele biomului, de O roată a schimburile produselor între obști,
transformărilor modurilor de producţie datorită ca formă de organizare: târgurile, bâlciulile,
evoluție științei și tehnicii. iarmaroacele ce aveau ca prim scop petrecerea,
Indivizii dintr-o generație conștientizează o spectacolul, și din acest motiv durau săptămâni și
relativă autonomie din punct de vedere existenţial chiar luni, comerțul de bunuri importante era în
şi acţional; dar generaţie următoare îşi înscrie ultimele zile.
activitatea în cercul condiţiilor materiale Scranciobul, hora tot acest mesaj al roții
preexistente, modificîndu-le totodată potrivit schimbărilor ciclice îl implementau cu
noilor trebuințe în evoluție – aici cunoașterea semnificații religioase ce se pierd în negura
umană ascendentă are rol transcendent spontan. timpului; totul se rotește, „ce este a mai fost și va
Formaţiunile sociale se nasc una din alta, mai fi!”.
ordinea lor are un caracter cauzal genetic, iar Sistemul obștesc de organizare era un sistem
succesiunea lor ne apare ca un proces istoric politic producător de armonie cu principiul „ceea
determinat, noul se încastrează în vechi, etaj de ce este este!, iar ceea ce este este suficient”
civilizație după etaj de civilizație pe structurile de generatoare de liniște de starea de bine și de
rezistență vechi; aspectul exterior zugrăveala se prelungirea timpului „veșnicia s-a născut în obște”
poate schimba, dar pentru a nu se prăbuși nu se de unde și vorba „câtu-i ziua de lungă” și zilele
afecteză structurile de rezistență; chiar mai mult erau percepute de om ca lungi; generând ceea ce
decât atât pentru a da trăinicie etajului următor și a astăzi – bineînțeles adaptate la specificul religios-
nu se prăbuși se reactualizează structuri de se mai întâlnește în obștiile monahale.
rezistență pornind de la fundament; noi structuri Această excepțională moștenire culturală s-
de rezistență cu o continuitate de la bază până la a construit de-a lungul timpului ca bază a
ultimul etaj în construcție (generația ce ctitorește). existenței omului și societății umane pentru
În esență pe durate lungi de timp, fără generația următoare; generație care-și aduce
schimbări catastrofice se ctitorește etaj după etaj propria contribuție la următorul etaj al
de generațiie după generație ce se schimbă una constructului cultural. În general în acest spațiu
după alta odată cu civilizațiile într-o evoluție geografic constructul cultural fiind un produs
spontană, continuă și naturală producându-și firesc al ecosistemului în acțiunea sa asupra
edificiul cultural. Construcția culturală în omului. Omul nu poate face altceva decât ceea ce
ansamblul ei este unitară, fiecare etaj de civilizație îi este permis de către ecosistem, în mod
întrgindul pe cel precedent și la rândul lui baza individual, în familie sau societate.
imediată pentru următorul, dar mesajul cultural Și relațiile sociale se modifică în funcție de
rămâne; în esența lor aceleași rămân structurile de condițiile de mediu ( exemplu sugestiv este
rezistență: regulile, cutumele, mentalitățile, pandemia cu efect asupra relațiilor sociale) ca
aspirațiile indivizillor generate de ecosistem – rotaţii cu propria precesie față de axa codului
sunt tradițiile încremenite în timp. de reguli ale obști și cu propriile nutații
De exemplu: modurile de producţie de tip (oscilații) de adaptare.
obștesc din spațiul pontico-carpato-dunărean sunt În spațiul pontico-carpato-dunărean
un produs al biotopului și factorilor ecologici ce ecosistemul a dat unitate normelor - la nivelul obști
participau constant la un proces ciclic „roată a prin unificarea normelor de la nivelul familiei,
timpului” primăvară, vară, toamnă, iarnă, generalizate și esențializate la nivelul pontico-
primăvară ș.a.m.d. –de unde în concepția carpato dunărean sub forma unui cod de reguli de
http://www.ccdab.ro/Editura/ 39
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
dogme cuprinse sub forma legilor blagine. Unitatea - davele centre culturale extrem de
mesajului asigurată de călugării din numeroasele numeroase (davele un loc unde se adunau
dave situate pe înălțimile munților; „călugări înțelepții), un loc important de promovare a
învățători a celor drepte și în același timp medici” instrucției și educației cele bune și utile
ce cutreierau spațiul pontico-carpato-dunărean și de concretizate în timp prin Legile pelasgilor, geților,
hardughiile (școlile) autohtone . Viaţa religioasă a valahilor și azi prin obiceiurile, tradițiile,
credincioşilor pontico-carpato-dunărenii depinzând mentalitățile ce ne individualizează în spațiul
în primul rând de principiul care guvernează lumea european;
– de a nu face rău31 - armonia tainică a curgerii - călugări învățători ai celor drepte și în
naturii în timp. Pontico-carpato-dunărenii i-au același timp medici ce cutreierau spațiul pontico-
înţeles legile şi le-au transmis mai departe prin carpato-dunărean;
normele înțelepte indicând comportamentele - organizări statale imperiale specifice
sociale corecte, corectitudine morală, de pace, şi de mileniului I d.Hr. cu o întindere imensă, sub
de fiecare dată reînnoite în rituri32. conducerea dinastiei Amalilor și a altor dinastii
În prezența „zeilor solari” au realizat unitatea până la Dinastia Basarabilor și Mușatinilor ce au
spirituală a ceea ce astăzi constatăm în spațiul dus la dezvoltări culturale cu efecte de durată.
pontico-carpato dunărean; unitate ce depășește După câteva secole de prăbușire, pașoptiști,
limba vorbită și nuanțele religioase. Alexandru Ioan Cuza și Dinastia de Hohenzollern-
Preocuparea pentru utilizarea piramidelor Sigmaringen au reluat procesul firesc de
naturale oferite cu dărnicie de către relieful construcție și consolidare a culturii autohtone.
Carpaților ne duce cu gândul că acești călugări Toate acestea au acționat unitar,
cunoșteau energiile oferite de piramide. O energie determinate de ecosistem, generând o cultură, ca
psihică, ce se materializează prin interacții un cod istoric comun întipărit în ADN –memorie
interumane nevăzute ce unesc oamenii în grupuri istorică- ce indiferent de limba vorbită transcende
și comunități pentru a–și finaliza acțiunile în lupta în timp și spațiu de mii de ani, ce ne conectează la
pentru existență. O credință într-o conștiință misterul suprem al existenței. Nu putem să nu
infinită (Dumnezeu) este liantul spiritual despre remarcăm unitatea mesajului cultural dată de:
acestea vorbește Lucian Blaga în eonul dogmatic. - mesajul colindelor ce transcende prin
Această unitate spirituală a fost corabia care conectarea la divinitate și la timpurile istorice,
a purtat pe valahi peste partea nefericită a uneori preistorice. "În viziunea noastră colinda nu
mileniului al II-lea d.Hr. este muzică corală religioasă, şi nu se execută
Chiar dacă specia umană s-a abătut uneori de frontal în faţa unui public căruia să-i încânte
la cursul firesc și armonios cu natura factorii urechea, ci este un eveniment social complex şi
limitativi existenți au readus-o la cursul firesc profund interactiv ce conţine prin participaţie atât
evitând factorii perturbatori ai stării de climax. colindătorii cât şi gazdele la casa acestora, satul,
cosmosul şi pe Dumnezeu Însuşi. Ceremonialul
Unitatea moștenirii culturale colindei repune lumea în ordinea principală,
Moștenire culturală are o anumită unitate reinstalând timpurile Originare, curăţând lumea şi
generată de numeroși factori de unitate culturală: făcând viaţa mai suportabilă; sigur că nu erau
- factorii de mediu, îndeosebi factorii excluşi nici afonii de la bucuria colindei, întrucât
limitativi ce au generat anumite comportamente conta îndeplinirea ritului de alungare a demonilor
necesare existenței umane în care: Carpații, cât şi a funcţiilor matrimonială şi funerară." (Ioan
Dunărea, Marea Getică și poziționarea pe glob au Sorin Apan, acebook.com/Ioan-Sorin-Apan-
avut roluri decisive; 1522443334681773/)
- bogățiile solului și subsolului; http://minisat.home.ro/c1.html
- clima temperat-continentală, sănătoasă și ;
blândă;
31
Legile care fac bine - binele care garantează adus de apostoli şi o bază religioasă autohtonă. Se ştie
continuitatea lumii este opusul a celor ce promovează însă că multe rituri religioase, mituri şi simboluri datează
răul, producătoare de dezordine, falsitate, instabilitate şi dintr-o epocă foarte veche, care-și continuă existența și
haos. au o mare popularitate și azi chiar dacă încărcătura
32
Creștinismul pe care-l cunoaştem este religioasă explicită s-a atenuat.
întemeiate pe învăţătura şi experienţa mesajului creștin
http://www.ccdab.ro/Editura/ 40
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
- mesajul basmelor, poveștilor ce transcende starea de normalitate sau duc la dezastru instructiv
conectându-ne la moduri de organizare umană, educativ cu consecințe vizibile în atitudinile,
armonie cu natura și divinitatea; comportamentele, competențele, aptitudinile,
- promovarea frumosului și binelui, care sunt priceperile și deprinderile generațiilor formate în
ca o rază de soare sau un val de iubire; urâtul și culturile de tip struțo-cămile.
răul condamnabile; Beneficiind de condiţii pedoclimatice
- asocierea frumosului cu sacrul; favorabile, de legături culturale lesnicioas pontico-
-mesajul benefic al existenței și carpato-dunărene au creat aici bazele unei vieţi
accesibilității fericirii; basmele se încheie cât se economice şi spitrituale infloritoare. Ne stau
poate de fericit; așa erau oamenii pe atunci;. mărturie descoperirile arheologice, dezvoltarea
-răspunde nevoilor spirituale și meşteşugurilor, moștenirea culturală,
fundamentele morale bazate pe dragostea pentru superioritatea spirituală a pontico–carpato-
moșie, unitatea familiei și respectul părinților, dunărenilor în ansamblu.
armonia cu natura; încrederea în viața de după Ecosistemul a dezvoltat o cultură proprie,
moarte, de aceea oamenii de aici erau renumiți prin ideală pentru menținerea ecosistemului în starea de
vitejia în luptă. arma cea mai puternică în lupta lor climax. Orice intervenție culturală exterioară a
fiind lipsa fricii intelectualilor purtători de pseudocultură
Soliditatea bazei culturale este generată de neadaptată pune în pericol stare de cvasiechilibru
construcția în armonie cu ecosistemul pontico- – climax. Efortul de implementare culturală
carpato-dunărean, ca un produs firesc al străină, în mod firesc, era percepută ca intervenții
ecosistemului, edificată și validată pe durate străine, iar intelectuali ca marionete ale străinătății
multimilenare - începând din preistorie și și firesc să fie respinși de populație (exemple sunt
consolidată în cadrul imperiilor pontico-carpato- numeroase și azi în diverse colțuri ale planetei
dunărene din mileniul I d.Hr.; soliditate ce o face unde sunt violente conflicte culturale).
să dăinuie în primii 800 de ani ai mileniului al II- Fără a fi refractari noului valahii aveau un
lea d.Hr. când evoluții politice în luptele pentru dezvoltat spirit de discernământ și adaptare în sens
domnie o pun în fața unui pericol major, pericolul bun fără a intra în conflict cu natura oferită de
de a dispărea din istorie. Bunul Dumnezeu.
Pregătirea intelectuală33 a elitelor venite din
Întâlniri între culturi diferite diverse ecosisteme imperiale era purtătoare de
Culturile și civilizațiile sunt produse ale mesaje diferite și contradictorii, firești de altfel la
ecosistemelor în care populațiile își duc existența Înaltele Porți și nu aici. Pentru implementarea
sub stricta supraveghere a factorii limitativi ai culturală Înaltele Porți le ofereau oastea necesară
ecosistemului ce le readuc în starea de ca ajutor, pentru că exista interesul socio-
normalitate. Importul de culturi generează struțo- economic comun de acapararea resurselor; singura
cămile culturale, ce generează haos în deosebire era direcția în care resursele erau duse.
mentalitățile, comportamentele membrilor Rezultatul era dezbinarea ce convenea la toți
societății sau poate să ducă chiar la extincțiile cei ce-i exploatau pe valahi, ajutându-i în numele
populațiilor. În timp aceste struțo-cămile culturale unei pseudo-dreptăți pe unii împotriva celorlalți și
dispar și societatea revine în starea de viceversa pentru a se extermina reciproc- o
normalitate. Nimeni până acum nu și-a propus să vendetă fără sfârșit din care cobeligeranții pierd în
inventarieze aceste derapaje culturale și costurile folosul celor ce-i manageriază. Existența unui
lor! număr mare de pretendenți la domnie era o
condiție importantă pentru a asigura controlul
Remodelările prin instrucție, educație etc. extern în teritoriul valah.
dirijată conform culturilor externe se izbesc de Țărănimea nu era interesată de aceste
factorii limitativi ai ecosistemului ce le readuc în experimente culturale aiuristice, sistemul de
33
Pregătirea pe la curțile străine nu le era puteau înțelege starea de normalitate din ecosistemul pe
favorabilă la întoarcerea acasă decât în măsura în care își care-l doreau să-l guverneze, pe de altă parte populația îi
recuperau investițiile în anturajul străin și obțineau și percepea ca răuvoitori prin distrugerea relațiilor socio-
profit din teritoriile primite spre guvernare spoliindu-le economice și politice funcționale bine verificate ca
cât mai repede posibil până nu veneau alții cu mazilirea. valabile pe durate de milenii.
Nu aveau nici sprijinul poporenilor; pe de o parte ei nu
http://www.ccdab.ro/Editura/ 41
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
referință al lor era extrem de solid adică autohtonizare, elitele autohtone se vor transforma
ecosistemic, dacă munceau conform legităților cultural-se vor înstrăina- în altceva decât ceea ce
ecosistemului aveau din ce trăi și era și surplus au fost părinții, străbunii lor; și-n timp renegându-
pentru a umple cămările imperiale; dacă se luau și neamul, vor fi mult mai cruzi cu neamul lor
după „cai verzi pe pereți” mureau de foame, sete și decât străinii. De aceea în Transilvania soarta
frig. Ideile intelectualiste importate, vremelnic la plebeei este mult mai crudă decât în Moldova și
modă, nu le asigura existența, le aduceau Valahia.
foametea, mizeria, neajunsurile. Mai ales că elitele Elitele străine și înstrăinate duc fragmente
de import pentru a-și recupera investițiile (mita, din spațiul pontico-carpato-dunărean spre integrări
peșcheșurile, darurile etc.) le luau cu japca și în imperiile vecine, și dispariția lor ca entități
bruma de avut ce-l mai agoniseau. politice forțând transformări culturale majore,
Cultura și educația adusă de intelectuali de la toate prezentate „în culori roz” ca niște evoluții
înaltele porți chiar dacă erau într-un ambalaj benefice și progresiste pentru autohtoni, cu toate
extrem de atrăgător în fapt nu era utilă - genera că acești autohtoni ajung în cea mai mare mizerie
probleme socio-economice și politice grave în umană - sclavi la străini.
ecosistem. Spațiul pontico-carpato-dunărean ajunge un
Limbajul simplu curat în opoziție cu spațiu al contradicțiilor definite prin: resursele de
limbajul plin de politețuri, lingușiri, fals- vorbe mare valoare, bogăția și luxul elitelor străine și
hiclene- și acțiuni perfide și parșive intră într-o înstrăinate, în raport cu sărăcia de nedescris a
totală contradicție cu vorbirea directă și acțiunea băștinașilor și blocarea culturală autohtonă.
deschisă a valahului de rând. Transformările sunt așa de puternice și
Diferențe culturale mari și interese diferite vizibile încât în secolul al XVIII-lea viața culturală
generau măsuri administrative nepopulare cu a țăranilor este diamentral opusă elitelor care-i
efecte falimentare. conducea. Mentalitățile promovate de autorități
sunt diametral opuse celor promovate de cultura
Cultura elementul ce asigură populară, tradiții, obiceiuri, basme, povești etc. –
acestea din urmă venind ca niște mesaje din
dăinuirea unui popor timpurile vechi. Între viața culturală a elitei și viața
Să faci ce trebuie! ! Numa bine și rău culturală a băștinașilor apare o prăpastie ce în
la nime !!! Să respecți rânduiala!, Să ai un secolul al XVIII-lea d. Hr. va duce la mari
rost!, Ce zice lumea? convulsiuni sociale. Cei ce conduceau țara nu mai
Pierderea independenței statale și puterii reprezentau interesele țării ci ale străinilor.
politice este evidentă de-a lungul celor 800 de ani Consecința politică pe plan
din prima parte a mileniului al II-lea d.Hr. marcat internațional: curțile străine în secolul al XVIII-
de lupte crâncene pentru tron în interiorul lea erau convinse că „problema valahă” este
dinastiilor mușatine și basarabe ce duc spre rezolvată definitiv, adică valahii vor dispărea din
dezastrul politic pentru băștinașii care sunt într-o istorie; singura problemă era în întrebarea pe care
continuă prăbușire pierzând treptat drepturile și și-o puneau: Cum își vor împărți între ei acest
libertățile avute. Principiul „os domnesc pentru a teritoriu bogat?
domni” aduce mulți pretendenți la tron, care Fiecare și le doreau să le împodobească
apelând la oști străine închină țările, când la unii coroana, iar pe valahii datorită cerbiciei lor în luptă
când la alții. Elita devine treptat tot mai pe post de „carne de tun” în armiile lor. (problema
dependentă de străini și mai depărtată de băștinași; poloneză fusese simplu de rezolvat, fisura
principatele constituiau pentru elita înstrăinată și culturală se produsese cu sute de ani în urmă și ea
elita străină în ospeție o sursă de îmbogățire lucrase în timp).
rapidă; elitele nu mai conduceau ci tot mai mult Pentru aceasta vorba ceia :„cei în mână nu-i
jefuiau. minciună”, se permanentizează prezența armatelor
În Transilvania procesul de transformări străine – turcă, rusă și austriacă-în așa zisele
sociale este mai rapid; odată cu eliminarea principate; aflate într-un conflict interminabil ce
Dinastiei Kan se pierde o șansă, se încheie un pustia principatele. După ce în prima partea
capitol istoric de evoluție culturală a elitei alta mileniului II d. Hr. autohtonii trecuseră peste
decât cea de import. Autonomiile politice Carpați masiv pentru a scăpa de binefacerile
ulterioare vor fi sub stricta supraveghere a Vestului culturale vestice, în secolul al XVIII – lea apare și
cu ajutorul elitelor de import în ospeție și fenomenul migrației din Valahia și Moldova la
http://www.ccdab.ro/Editura/ 42
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
turci și la ruși. O mare parte dintre valahi în premodernă si modernă, Editura Enciclopedică,
Carpații autohtonii își căutau salvarea! Bucureşti, 1997, p.133)
Bogățiile, poziția geografică și cultura veche Baza culturală este atât de temeinic
și solidă au constituit impedimente majore în construită într-o memorie istorică multimilenară
varianta de soluție finală pe care imperiile vecine încât prăbușirea politică din mileniul al II-lea
și-o doreau pentru valahi! d.Hr., pe o durată de cca. 800 de ani la cel mai jos
nivel posibil nu reușește să o distrugă, încât odată
ce mesajul politic al lui Tudor Vladimirescu a fost
Dăinuire culturală pontico- spus valahii să renască din cenușa istoriei și să fim
carpato-dunăreană ceea ce suntem azi.
Rezistența în fața tuturor vicisitudinilor
mileniului al II-lea d.Hr. ce a asigurat unitate Moșteniri culturale într-o
culturală valahă a fost dată de:
-cultura temeinic edificată în obștile continuitate din preistorie până azi
înaintașilor noștri; Avem parte de o moștenire colectivă de
- Transilvania care în mod continuu a extraordinar de multe lucruri bune! pe care trebuie
„trimis” valahii din interiorul Arcului Carpatic în să ne străduim să le păstrăm. Aceste lucruri alături
Valahia și-n Moldova influențănd-le continuu de multe altele ne sunt familiare și de la sine
cultural și unindu-le. Drama transilvănenilor înțelese de noi, sunt tradiționale; și foarte mulți
fugiți mențineau permanent visul de a fi din nou dintre noi, de obicei nu le „vedem” nu le
ceea ce au fost odată. Transilvania este inima conștientizăm valoarea decât în momentul în care
care a pompat în mod continu valahi și idealuri le pierdem.
în spațiul pontico-carpato-dunărean fiind un Dar acestea, ce compun tradiția noastră, prin
element de unitate culturală indiferent care valoarea lor sunt însă vizibile și produc aprecieri
erau stăpânii vremelnici ce promovau structuri extraordinare din partea străinilor care se
străine. Indiferent de acțiunile de spargere a conectează la tezaurul nostru cultural; exemplele
unității valahe cu populații străine, prin sunt extrem de numeroase, confirmate de persoane
colonizări pe lângă Carpați; cu autoritate culturală, formate printr-o educație
- fuga în munți asigura comunicarea și și instrucție fără prejudecăți antivalahe, dintre
transhumanța ca formă de existență liberă și de care nu putem să nu menționăm pe Regina Maria
comunicare; a României și Regina Elisabeta a României.
- Carpații nu despărțeau ci uneau pe Specificul cultural pontico-carpato-
valahi prin adăpostul oferit în vremurile grele dunărean a impresionat pe străini din
ale mileniului al II-lea d.Hr. Nu trebuie uitat antichitate și până azi prin elementele sale
nici faptul că cele două dinastii Mușatinii și identitare:
Basarabii sunt cu origini tot transilvane cu
- cuprinse în creații monumentale ce să
același strămoș imperial Armân ( în armână –
mușata se traduce prin – frumoasa). dăinuie peste milenii în care portului tradițional
Este evident specificul pontico-carpato- este cu grijă scos în evidență pe: Columna lui
dunărenilor la care „gândul bun” este un deziderat, Traian, Arcul de triumf al lui Constantin, Arcul de
„vorba bună” un sfat, iar „fapta bună” un mod de triumf al lui Galeriu, statuile din lucrarea lui
acțiune; o trinitate a cinstei, milosteniei și omeniei; Leonard Velcescu: „Les Daces dans la sculpture
și nu în ultimul rând când situația o cere cerbicia romaine. Étude d'iconographie antique”;
cu care luptă pentru dreptate. „O români! Îmi spun - brandul de țară propus de Institutul
în sinea mea, voi sunteţi maeştrii Europei în ceea Cultural Român din New York „ia34” ce-și are
ce priveşte ospitalitatea. Această virtute, care la parcursul existențial pornit din culturile
noi a cedat locul egoismului şi nu mai este preistorice. „La blouse roumaine", element
exercitată decât în mare şi cu ostentaţie de către identitar cu valoare de document scris incifrat
naţie, voi o posedaţi pe deplin.]” (J.A. Vaillant, religios întâlnit prima dată pe obiectele ceramice
Dan Berindei, Românii şi Europa in perioadele descoperite de arheologi la culturile Turdaș-Vinca-
Cucuteni-Gumelnița-Tiszapolgar; adevărate
http://www.ccdab.ro/Editura/ 43
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
semene de circulație a culturii pontico-carpato- - „România e singura țară din Europa care își
dunărene din vechime până azi. „Ia” românească are scrisă istoria în propriul ei aur!!!” (Barbara
a fost sursă de inspirație pentru creația Deppert Lippitz, cel mai mare expert în aur din
vestimentară a unor celebri designeri precum Yves Europa). Tăblițele de la Sinaia vorbesc peste timp
Saint Laurent, Jean Paul Gaultier, Kenzo, Tom și nu numai ele! Numărul imens de tezaure
Ford, Oscar de la Renta, Agatha Ruiz de la Prada, descoperite în spațiul pontico-carpato-dunărean
Anna Sui, Philippe Guilet etc. și purtată de vorbesc de la sine despre vechimea și bogăția
celebrități. „Ia” imortalizată în lucrări de artă: ''La culturală a băștinașilor;
blouse roumaine'' (1940) tablou al pictorului - numeroasele și imensele așezări umane
francez Henri Matisse şi în alte tablouri semnate sunt argumente pentru oferta de resurse a biomului
de Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc pontico-carpato-dunărean din cele mai vechi
Şirato, Nicolae Tonitza, Dumitru Ghiaţă ş.a. timpuri până azi.
Pictorul Constantin Daniel Rosenthal a înfăţişat-o Istoric toate acestea de mai sus sunt
pe Maria Rosetti, în ''România revoluţionară''. moșteniri culturale ce dovedesc și asigură
„Ia” este purtătoarea a celei mai vechi dăinuirea culturală multimilenară. La acesata se
scrieri35 din lume, a cărei citire din indolență adaugă și faptul că:
modernă a elitei culturale actuale se pierde treptat; - relațiile sociale sunt obiectiv determinate
- costumele populare, adevărate enciclopedii de condițiile de mediu;
la purtător, a cărei scriere este din lipsă de interes - oamenii nu se pot sustrage, nu pot ocoli
tot mai greu citită și înțeleasă. Costumul popular legile naturale ale existenței viului ( în prezent
este un „templu la purtator36” spune Ioan Sorin cunoscute sub numele de legile ecologiei) oricât ar
Apan; încerca să le deformeze, factorii limitativi îi readuc
- muzeele de tehnică populară sunt un izvor la realitate iar pe cei ce se încăpățânează îi
de cunoaștere a realizărilor tehnico-științifice ale elimină.. Oricât de mult ar dori să forțăm,
pontico-carpato-dunărenilor; răspunsul factorilor de mediu, al ecosistemului va
- jocurile populare prin complexitatea lor au fi pe măsură și nu va fi de vină decât nepriceperea
un limbaj nonverbal cu o bogată încărcătură noastră.
informațională religioasă și nu numai a căror Iar cultura care este produsul firesc al
origine se pierde în negura timpului; ecosistemului constatăm că dăinuie într-o
- colindele, strigăturile etc. prin limbajul construcție extraordinară ce vine din preistorie
paraverbal completează imaginea ce trebuie să ne- până azi, într-o dezvoltare și evoluție firească;
o facem despre bogăția specificului cultural devenire culturală a băștinașilor ce spun „apa trece
autohton; pietrele rămân”!
35
Cămașa tradițională purtată de femei „Ia inimitabila” Asta este adevaratul brand românesc,
păstrează vechea tradiție, prin decorare subliniază costumul popular traditional, in care românul a știut sa-si
diferențele de vârstă, ocazii și stare socială și determină etaleze de-a lungul vremii valorile, in momentele-cheie
compoziția ornamentală a costumului, restul pieselor ale existentei sale. Caci pe costum este scris acelasi lucru'
asociindu-se cu cămașa, cu care trebuie în mod imperios iata o viziune teologica deja! 'anume ca omul poate
să se acorde ca epocă, vârstă, ornamentică, cromatică” accepta lumea nevazuta pornind de la simbolurile din
(Varvara Buzilă). lumea vazuta si astfel sa-si taie un drum inspre
Broderia poate fi inspirată de natură sau poate Dumnezeu. Un costum nefalsificat trebuie sa contina o
cuprinde motive geometrice, stilizate, cusute în linii naratiune cosmologica, e o minirecapitulare a
drepte, oblice, sau sub formă de steluțe. Motivele și cosmosului' Si este mai usor sa intelegi, daca te ajuti de
culorile folosite diferă însă în funcție de zona etnografică textul unei colinde, care capata astfel, alaturata
și de ocazia cu care se purta acest obiect vestimentar simbolurilor de pe costum, un inteles aparte' 'Iata vin
(nuntă, înmormântare sau altă sărbătoare importantă în colindatori/Printr-insii si Dumnezeu/Imbracati intr-un
lumea satului arhaic etc). vestmant /Lung din cer pana-n pamant/Scris e-n spate,
36
<<Costumul popular este un „templu la scris e-n piept/ Scris e-n sale, scris in poale/De-amandoua
purtator”. Ioan Sorin Apan îți poate vorbi zile intregi partile scris campul cu florile/Iar prejurul poalelor scrisa-
despre semnificatiile nebanuite ale costumului popular i area tulbure/Pe-ai sai umerei scrisi sunt doi luceferi/Pe
romanesc, „un adevarat templu la purtator, o imago umarul de-a dreapta scrise-s Soarele si Luna/ Pe umarul
mundi care contine o suma de simboluri, hierofanii, de-a stanga inchipuita-i lumea'.>>(
revelari ale sacrului care ii dau o poveste si ne dau in https://www.mesota.ro/muzeu/sorin_apan/ )
acelasi timp noua o identitate culturala unica,
http://www.ccdab.ro/Editura/ 44
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Vacuumului moral al lumii de azi i se și alții care apărau cetatea. Cetatea în sine arată că
propune ca remediu o renaștere spirituală în această elită razboinică avea un scop nu numai de
spiritul pontico-carpato-dunărean. a proteja accesul către materiile prime care se afla
Acest spirit nu produce o segregare, ci se în munții Banatului dar și în Transilvania, un fel de
adresează tuturor celor care recunosc că la temelia văamuire a traseelor comerciale”
culturii și civilizației celor ce locuiesc azi în spațiul Cetatea nu a avut doar un rol defensiv, ci și
pontico-carpato-dunărean, se află construcția unul de expunere al puterii unei comunități, a unei
multimilenară pe fundament trainic autohton elite războinice. (Alexandru Szentmiklosi. Sursa:
indiferent că azi se numesc valahi, vlahi, români, https://www.opiniatimisoarei.ro/puternica-cetate-
maghiari, bulgari, slavi etc. ce-putea-rivaliza-cu-roma-sau-babilonul-si-se-
În opera sa Blaga se oprește la marea masă a inalta-langa-timisoara-dezvaluie-noi-secrete-ce-
pontico-carpato-dunărenilor adică la oamenii țări, comori-au-gasit-arheologii-foto/28/09/2017;
la oamenii pământului acesta, la copii Zeiței Geea https://www.tion.ro/stirile-judetului-timis/timis-
adică la geți, la oamenii d’aci adică la daci; daco- fortificatia-de-la-cornesti-de-pe-vremea-troiei-
geți, valahi etc. cum binevoiau să-i numească iese-la-lumina-se-va-infiinta-un-punct-muzeal-
vecinii... 476871)
Operei blagiene nu se oprește la elitele care - Cetatea veche de la Sântana a fost ridicată
au trecut în tabăra vecinilor imperiali pentru că: „O cu aproximativ 3.400 de ani în urmă fiind una
elită instruită de către colonizatori este principalul dintre cele mai mari şi impunătoare cetăţi din
dușman al poporului său” (Mahatma Gandhi) și Europa: Fortificaţie uriaşă, care se întinde pe
nici la cei ce se încadrează la grupul populațional aproape 90 de hectare, şi a fost împrejmuită cu
„Sărman popor, naivitatea și credulitatea, te vor şanţuri de apărare adânci de peste patru metri, dar
duce la pieire!" (Mareșalul Ion Antonescu). şi cu valuri de pământ de peste 20 de metri. La
Avem o istorie scrisă în aur dar mare atenție! vremea respectivă, cetatea de la Sântana era o
că lucrurile bune pot fi distruse cu ușurință, dar cu capitală a Europei.( Rüdiger Krause, Florin
greu pot fi create! Gogâltan. Sursa: https://www.aradon.ro/aradon-
stirile-judetului-arad/descoperire-uriasa-cetatea-
Exemple de imense așezări veche-din-santana-de-patru-ori-mai-mare-decat-
cunoscuta-troia-84974/)
umane: - Orașul fortificat de la Turdaș, mai vechi
1. Fortificația de la Cornești - datează de
decat piramidele din Egipt, se întinde pe 100 de
pe vremea Troiei. Are 1.700 de hectare, patru
hectare. Zidurile sale imense de apărare,
incinte fortificate, dispuse concentric, s-au folosit
cartierele gigantice și multitudinea de vase și
aproape 1 milion de metri cubi de pamant, s-au
statuete valoroase oferă ruinelor un cadru
defrisat peste 10.000 de hectare de padure, care au
estetic aparte.
fost folosite pentru structura de lemn a valurilor de
Oraș cu „case imense și ca înălțime și
aparare. „Valurile de pământ” au avut deasupra
anvergură, cu podina suspendată”, înconjurat
palisade, înălțimea de aproximativ 4 metri și
cu un sistem de fortificații compus din 11
adâncimea șanțurilor de apărare de cuprinse intre
palisade și șanturi successive. Arheologii au „
3 metri si 4,7 metri adancime, cu o deschidere intre
găsit 60 de cuptoare pentru arderea obiectelor
11 si 15 metri.. Tehnica de construcție sugerează
de mici dimensiuni și singura concluzie care se
prezența unor indivizi specializați, care au avut
poate trage este că aici se făceau statuetele,
cunoștințe solide privind structurile de rezistență și
idolii pentru o țară. Și această mare așezare
metodele de consolidare a acestora.
sacră cu caracter urban livra aceste piese,
„ Insa, ce nu s-a putut calcula, dar care arata
consacrate deja, spre comunități. E singura
totusi un volum mare de munca, dar si o organizare
așezare din toate cele cercetate până acum din
extrem de precisa, este curățarea periodica a
Europa neolitică care are un număr așa mare
șanțurilor de apărare, […] insumate sunt 32 de
de cuptoare”
kiloemtri lungime. Aceste șanțuri arată faptul că
(Sabin Adrian Luca
exista o elita războinică, cu un lider suficient de
https://editiadedimineata.ro/descoperire-
puternic, care avea și măsurile de coerciție, dar și
senzationala-pe-traseul-autostrazii-sibiu-nadlac/)
cele de răsplată pentru serviciile respective.
Categoric un segment al populației se ocupa de
agricultură, un altul de tăiat lemne, altul de păstorit
http://www.ccdab.ro/Editura/ 45
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
BIBLIOGRAFIE
1. Alexandru Busuioceanu, Zamolxis,
Editura Meridiane, Bucureşti, 1985.
2. Cristinel Nicu C. TRANDAFIR, Valori
europene in „obiceiul pămantului”specific satelor
devălmaşe romaneşti(sec. XIV-XIX),
https://www.google.ro
3. Gabriel Gheorghe, GETICA – Studiu
Introductiv de Gabriel Gheorghe,
http://gandirea.ro/getica-studiu-introductiv-de-
gabriel-gheorghe/
4.Gabriel Gheorghe, ANTROPONIMIE
ROMÂNEASCĂ,
http://gandirea.ro/antroponimie-
romaneasca/
5. Gabriel Gheorghe, Carpaţii, “solniţa”
Europei, http://gandirea.ro/carpatii-solnita-
europei/
6. Gabriel Gheorghe, LINGVISTICA,
ISTORIA… DEFILEE DE ERORI,
http://gandirea.ro/lingvistica-istoria-defilee-de-
erori/
7. Leonăchescu, N.P., Istoria şi condiţiile la
limite tip Dirichlet, GETICA, nr. 3-4, 1992, p. 32-
40.
8. Leonăchescu, N.P., Premise istorice ale
tehnicii moderne româneşti, Vol. I, Editura
Tehnică, Bucureşti, 1995, p. 238.
9. Ioan-Aurel Pop, Ioan Bolovan, Istoria
Transilvaniei, Editura Școala Ardeleană, 2016.
http://www.ccdab.ro/Editura/ 46
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Secţiunea
– elevi și profesori
http://www.ccdab.ro/Editura/ 47
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
„Omule, ţi-aş spune mai mult, dar e-n zadar,
– şi-afară de aceea stele răsar şi-mi fac semn să tac
şi-mi fac semn să tac”.
(Lucian Blaga, Taina iniţiatului)
37
A. E. Baconski, Panorama poeziei
universale, București, Editura Albatros,
1972, p.35.
http://www.ccdab.ro/Editura/ 48
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
negreșit, o simfonie a tăcerii. O adâncă melancolie caracterului taciturn, de care omul Blaga a fost de
răzbate din confesiunile autorului și, în mod altfel conștient. Preludiu al deschiderii spre
implicit, de aici se naşte tonalitatea care îl revelație, tăcerea este, în ceea ce-l privește pe
caracterizează cel mai bine pe poetul-filozof. E Lucian Blaga, o întoarcerea către realitatea ontică,
vorba de fraze ale căror nuanţe se exprimă în mai fascinantă decât orice tentație profană a
sonorităţi ce merg de la strigătul de desperare până existenței. Prin filiația memoriei, în cele mai
la resemnarea mută. Tăcerea poate fi oportună inopinate situații, gândurile i se concentrau spre
pentru luminarea unui gând înainte de a fi pătruns în tumultul interior: „Se întâmpla uneori, ca după
lumea Cuvântului, dar se poate vorbi și de o tăcere conversații, de ore, să cad în tăceri fără ieșire. N-
care zace latent în subteranul ființei și care își ia aveam puterea să le preîntâmpin, și odată înființate,
timp de cugetare, este tăcerea premergătoare n-aveam mijloc să le curm. Trebuia să le las să-și
creației, liniștea conștientă, necesară concentrării facă de cap. Erau tăceri a căror prelungire mă
spiritului și fecundării gândului care se plămădește, stingherea pe mine însumi.”38 Transpare, de aici,
se decantează, se luminează înainte de pătrinderea comuniunea între viața poetului şi opera lui, între
în lume prin cuvânt. lumea sa lăuntrică şi rândurile aşternute pe hârtie.
Se simte, cu o acuitate aparte, în Hronicul și Între rostirea cotidiană şi cuvântul întemeietor,
cântecul vârstelor, sfiala de a lua în primire, copilul Blaga a presimţit o prăpastie peste care nu
cuvântul, „păcatul originar al omenirii”, aidoma cu se putea trece decât după experienţa tăcerii în faţa
ispita retragerii din lumea cuvintelor, cu dorinţa miracolelor ivite clipă de clipă. Tăcerea a constituit
muţeniei: „Lăsați-mă să umblu mut printre voi!”, ar climatul prielnic pentru decantarea cuvintelor
spune Marele Anonim, dorind poate să mântuie mirate în panta curcubeului care după ploaie îşi bea
cuvintele de păcatele unei lumi mercantile. Din frumuseţea şi nefiinţa. De copilărie se leagă apoi
această muțenie inițială, poetul își înfrânge sentimentul de beatitudine pe care îl încerca atunci
neputuințele și, prin operă, se rupe treptat din când se scălda în baia de seminţe strălucitoare, izvor
tăcerea lui. Ce caută, însă el? Care să fie semnifcația al tinereţii fără bătrâneţe, metaforă concretă a
muțeniei lui? El are poate sentimentul că nu aparține creaţiei. La început, nu cuvântul se impune, ci
lumii acesteia muritoare, că, născându-se în sfera tăcerea, liniștea străbătută doar de tulburările sevei
cuvântului ar pierde Paradisul tăcerii. El e prieten ori ale sângelui, ori ale luminii: „De pe un umăr pe
al adâncului, al liniștii, sortit să contemple pururi altul/ tăcând, îmi trec steaua ca o povară”, declară în
absolutul androginic din care s-a dezlipit. Teama de poezia Biografie. Dezavuarea cuvântului și
a intra în lumea cuvântului, ca şi teama de a ieşi substituirea lui cu făptura obiectivă a lumii, cu
dintr-însa, care-l ispiteşte uneori pe poet, are, în chipul tăcut al lucrurilor, al trăirilor, precum și cu
economia sufletului său, un sens metafizic. Aceasta tot ce ține de refuzul rostirii în beneficiul unei
este opera în care căutarea sinelui îl împinge pe interiorizări fecunde, validează o poetică a tăcerii
autor la o rătăcire în hăţişul avatarurilor pe care care trăiește în creația blagiană.
diferitele identităţi le-a avut de-a lungul anilor. Ca Poetul, un soi de Demiurg, concurând cu
un colecționar de exuvii, Lucian Blaga păstrează Dumnezeu însuși, se interoghează și rămâne pe
toate aceste identităţi care devin adevărate pânza umbrelor care îi interzice să ajungă la sinele
personaje, toate fiind variante ale unei ființe lucrurilor, căci în relaţie cu Absolutul toată esența
complicate. Într-un sens de adâncime, romanul cuvintelor se vădește a fi în van. Chiar dacă cerul
devoalează un spirit goetheean, ardent, refugiat în întreg ar fi de pergament - se spune într-un text
turnul de fildeș al ideilor sale și preocupat de o poematic armean - dacă toţi copacii ar fi pene, dacă
cunoaștere aproape nepământeană. toate mările ar fi de cerneală şi chiar dacă toţi
Lumea logosului, pentru Blaga, este lumea locuitorii pământului ar fi scribi, şi-ar scrie zi şi
suferinţei, a timpului măsurat. Pentru el, ca şi pentru noapte, ei tot n-ar putea să descrie vreodată măreţia
Hölderlin, cuvântul este primejdios, căci ascunde în şi splendoarea creatorului lumii. Preferința pentru
el suferința şi stârnește spaima ființei. Dupa luarea tăcere este, pe această pânză artistică, o opțiune sine
în stăpânire a cuvintelor, predispoziția spre tăcere îi qua non. Tensiunea dintre tăcere și rostire, ivită mai
va însoți, asemenea unei umbre, întreaga viață, întâi la simboliștii francezi, ajunge în literatura
dizolvându-se în introspecție, pecete esențială a română, în forma pe care o înfățișează Lucian
38
Lucian Blaga, Hronicul şi
cântecul vârstelor, Bucureşti, Editura
Tineretului, 1965.
http://www.ccdab.ro/Editura/ 49
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Blaga. Tăcerea înseamnă, în fond, revolta celui care necreatului, ci devine Orfeu în căutarea izvorului de
consideră cuvântul, o stare captivă o „închisoare” a frumuseţi. Similar tăcerii, cuvântul repune în
ființei. Tăcut, însuși universul se înfățișează în drepturi tăcerea primordială, dintre poetul purtător
„corola de minuni a lumii”, în afara rostirilor. Când de cântec și lumea-cântare. Nu o dată, poetul își
totuși apare, cuvântul se revelează șoptit, aproape apleacă urechea spre „a asculta” tăcerea cosmică.
șoptit pe buzele gândirii poetice, atât timp cât trăirea Invitația adresată Penelopei de către Ulise, de a
nemijlocită îl poate substitui. Din bătăile inimii, ca rămâne în sfera necuvântului, înlesnește apariția
şi din vaietul celor care suferă şi se simt suferind, se unei tăceri încercate de sonorități tainice: „Să stăm
întrupează abia mai târziu: „Cuvintele sunt lacrimile în necuvânt și fără de amintire/ și, ca de sub
celor care ar fi voit aşa de mult să plângă şi n-au pământ,/ s-auzi în ce tăcere/ cu zumzete de roi,/
putut./ Amare foarte sunt toate cuvintele,/ de aceea frumusețea și moartea lucrează pentru noi.”(Ulise)
lăsaţi-mă să umblu mut printre voi,/ să vă ies în cale În această perspectivă orfică, poetul se ivește din
cu ochii închişi”39 (Către cititori). Muţeniei de la spatele umbrei și se înființează în lumea–cântare,
vârsta de aur a copilăriei, pe care copilul, pe atunci, revelându-se astfel pe sine. Totul se preschimbă
Lucian, nu voia s-o părăsească, îi corespunde într-o muzică a ideilor menite să înduioșeze
muțenia poetului care a gustat din amărăciunea sufletele împietrite ale Hadesului existențial „Nici o
cuvintelor. Poetul are menirea de a întinde o punte suferință nu-i așa de mare/ să nu se preschimbe-n
magică dinspre universul tăcerii spre cel al rostirii. cântare.” Pe urmele misterului blagian se vede o
Statutul său în poetica nou răspândită a tăcerii, este mişcare ascunsă a eului care se autocontemplă; el
unul superior. Bunăoară, în poemul Biografie încearcă, prin procesul de poetizare, conţinând in
vorbește despre cuvintele stinse-n gură, rămase nuce acel nescio quid, să pătrundă fenomenul
nerostite, în locul cărora caută „vibrații fără originar pe căi semănând cu cele pe care Mefisto le
cuvânt”. Tălmăcite în versurile poetului, aceste prezenta ca punţi spre mume. L-a urmărit toată
chipuri tăcute ale veșniciei depășesc rostirea și se viaţa, obsesiv, această persecuţie adâncă a muţeniei,
statornicesc sanctuarul ființei. ca un însemn emblematic al pelerinului purtător de
Tăcerea – spune Blaga într-o cugetare – e mister. În acelaşi timp, tăcerea e simbolul ostentativ
umbra unui cuvânt. Între a tăcea sub semnul al încercării, al instinctelor naturii de a se reîntoarce
misterului şi a tăcea sub semnul conştiinţei se în starea primordială, refuzul acceptării de a lua chip
desfăşoară drama poetică blagiană. Punerea în distinct, omenesc.
decantare a misterelor, decantarea semnelor Lumea, ca organizare stihială a materiei ca
criptografice revin iniţiatului. Poetul devine un și rămânerea în mister şi incognoscibil ca
iniţiat posedat, luând în posesie lumea odată cu solidaritate cu elementele, se converteşte în
revelarea semnelor şi tâlcurilor. Dar în aceste autentice valori lirice: „Dar mi-aduc aminte de
revelaţii nu întâlneşte un spaţiu protectiv, vremea când încă nu eram,/ ca de-o copilărie
dimpotrivă, descoperă marele plânset al vieţii, al depărtată,/ şi-mi pare aşa de rău că n-am rămas în
ivirii în lumină. Tainele se lasă cu greu descifrate ţara fără de nume./ Şi iarăşi îmi zic: nici o larmă nu
astfel încât poetul, strecurat prin revelaţie, în marea fac stelele-n cer./ Da, ar trebui să fiu mulţumit.”
taină a universului, înţelege că trebuie să tacă: (Linişte între lucruri bătrâne) Dincolo de amiaza
„Omule, ţi-aş spune mai mult, dar e-n zadar, – şi- vieții, ciclul mitic al existenței se pregătea să se
afară de aceea stele răsar şi-mi fac semn să tac, şi- închidă. În anul 1945, evocând în Hronicul și
mi fac semn să tac”. (Taina iniţiatului) Iniţiatul este cântecul vârstelor, tăcerea ce îi învăluise primii
un mare tragedian, convins că a spune „mai mult” patru ani de viață, Lucian Blaga anticipa, fără să
cititorilor este „în zadar”, de aceea preferă să tacă, știe, tăcerea adâncă ce îl va întovărăși constant, de
refuzând să facă auzit marele plâns al fiinţei, sensul la sfârșitul anului 1948 până la intrarea în neființă.
trist al întregului univers. Așadar, poetul foloseşte De la tăcere, urcă o treaptă spre cuvânt, încă una
cuvintele în starea lor de „graţie”, el redă limbajului spre cântec, până ajunge pe cea mai înaltă treaptă,
o funcţie recuperatoare a sensurilor pierdute. cea a confesiunii. Omul a cărui viață se topește în
Adoptând tăcerea ca atitudine poetică, operă, adună în pânzele corăbiei sale, precum Ulise,
poetul acordă un spațiu privilegiat și tăcerii adieri din multe orizonturi, dar absolut toate îl
muzicale sau tăcerii sonore. Ca un căutător al pietrei conduc spre pământul făgăduinței, spre pământul
filosofale, Blaga nu rămâne în anonimatul vatrei natale. În mod voit, întreaga sa viață poartă
39
Lucian Blaga, Poezii, București,
Editura pentru Literatură, 1966, p. 123.
http://www.ccdab.ro/Editura/ 50
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
40
Lucian Blaga, Scrisoare către Cornelia
Brediceanu, în volumul Corespondență, București,
Editura Dacia, 1989, p. 230.
http://www.ccdab.ro/Editura/ 51
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
„Exodul din cultură ar duce la abolirea umanităţii.”
(Lucian Blaga)
http://www.ccdab.ro/Editura/ 52
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
specializate, ce vizează domenii particulare ale hermeneutica. Toate aceste discipline s-au
valorilor şi creaţiei umane (ştiinţa, arta, religia etc.). intersectat şi s-au conjugat întrucât ele analizau câte
Filosofia culturii s-a cristalizat în a doua un aspect al unei realităţi unitare: lumea omului,
jumătate a secolului al XIX-lea şi a distinctă de natură. Astfel, se constituie demersuri
dobândit un loc central în tabloul disciplinelor teoretice care vizau elaborarea unei ontologii a
filosofice şi umanului. Dar care este esenţa realităţii sociale, a
socio-umane la începutul secolului XX. existenţei umane privite în datele sale definitorii?
Epoca modernă, prin formele ei noi de producţie şi Activitatea umană, care se concretizează în creaţia
organizare socială, prin dinamismul creaţiei de valori. Aşadar, lumea omului este alcătuită din
culturale (ştiinţifice şi artistice, în primul rând), dar valori create de om, prin care el îşi satisface diverse
şi prin noile mijloace de comunicare şi nevoi şi aspiraţii. Cultura este un sistem de valori –
difuzare a valorilor, a impus o idee fundamentală: iată un alt loc comun al teoriilor. Autonomizarea
omul treptată a câmpurilor de creaţie culturală în epoca
trăieşte într-un univers creat de el însuşi, modernă a produs şi „teoria” acestor forme de
care este în esenţă un univers simbolic, o lume de creaţie, privite în varietatea şi unitatea lor.
forme Analiza culturii devine o preocupare
şi limbaje prin care omul îşi traduce dominantă pe măsură ce interesul gândirii teoretice
experienţa practică şi cognitivă, prelucrează trece de la marile construcţii filosofice tradiţionale,
informaţia şi de la ontologia generală (a naturii), la
elaborează proiecte de acţiune. Cum să ontologia socială (cercetarea realităţii
numim acest univers şi aceste activităţi definitorii istorice şi sociale) şi apoi la ontologia culturii. Dacă
pentru în
condiţia umană: societate, mediu social, lumea omului cultura reprezintă nucleul
natură umanizată, raţionalitate, mediu tehnic, de concentraţie şi esenţialitate, atunci „chipul”
gândire omului
simbolică? Un singur termen a fost găsit trebuie căutat în această lume a creaţiilor
pentru a defini sintetic acest univers: cultura. sale. Dacă o dată cu omul şi „lumea” sa culturală
Totodată, ultimele două secole au produs o apare ceva nou în lume”, cum spune L.Blaga, o
schimbare fundamentală în mediul de viaţă al realitate ontologică nouă prin care „existenţa se
umanităţii, prin extinderea civilizaţiei de tip îmbogăţeşte cu cea mai profundă variantă a sa”,
industrial, care a dus la instaurarea unor noi moduri atunci în universul culturii putem descoperi
de viaţă, la impunerea unor noi forme de gândire, de manifestările şi tensiunile caracteristice
expresie şi de creaţie. Acestea au solicitat noi ale existenţei umane.
abordări teoretice şi ştiinţifice. Astfel, filosofia Revenind la ideea pe care o urmărim, din
culturii, ca disciplină ce studiază ansamblul suita acestor reducţii rezultă că ontologia culturii ne
creaţiilor prin care omul îşi construieşte un mediu poate oferi „cheia” pentru a descifra ontologia
specific de existenţă, s-a constituit sub influenţa umanului. De câte ori ne formulăm întrebarea ce
acestor noi experienţe sociale şi spirituale. este omul, ca formă specifică de existenţă, vom
Pentru abordarea acestor fenomene şi porni acum investigaţia din perimetrul axiologic
concepte a apărut o disciplină cu vocaţie privilegiat al ontologiei culturii. Această concluzie
integratoare – filosofia culturii. În ceea ce priveşte rezumă demersurile explicative şi comprehensive
analiza universului social şi uman, gândirea ale ştiinţei şi filosofiei din timpurile noastre,
teoretică a trecut de la disciplinele tradiţionale – reflecţiile acumulate din examenul aplicat condiţiei
filosofia istoriei, filosofia artei, filosofia religiei şi umane şi istoriei sale: „O ontologie a istoriei este,
filosofia socială – la cele specializate şi elaborate în realitate, o ontologie a culturii”, conchide
după exigenţele demersului ştiinţific modern, George Uscățescu.[12,74]
precum economia politică, sociologia, etnologia şi Dacă omul se raportează la lume numai din
antropologia culturală, consolidate în decursul perspectiva valorilor sale – pe care le-a produs, care
secolului al XIX-lea. Filosofia culturii este o îl exprimă şi pe temeiul cărora îşi desfăşoară
disciplină filosofică de sinteză, aflată la intersecţia existenţa specifică, în toate dimensiunile ei – atunci
acestor discipline şi ştiinţe socio-umane; ea s-a e evident că ontologia umanului nu poate fi decât
cristalizat la sfârşitul secolului al XIX-lea, paralel una „axiocentrică”, înţelegând prin aceasta că îşi are
cu întemeierea altor discipline, precum filosofia pivotul în ontologia culturii, fără a se reduce la ea.
valorilor (axiologia), filosofia limbajului, Filosofia culturii se intersectează cu o serie de
http://www.ccdab.ro/Editura/ 53
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
discipline care studiază fenomenul cultural din cele mai importante realizări ştiinţifice ale
perspective particulare sau cu metodologii timpurilor moderne a fost recunoaşterea existenţei
specifice: sociologia şi psihologia culturii, teoria culturii”. [21,72]
valorilor, teoria comunicării, disciplinele etnologice Conceptul de cultură a început să fie utilizat
şi atropologice, filosofia limbajului, semiotica etc. tot mai frecvent în decursul secolului al XIX-lea,
Faţă de toate acestea, filosofia culturii odată cu formarea noilor discipline sociale. El a fost
aduce o perspectivă integratoare şi de ordin asociat cu cel de civilizaţie, impus încă din secolul
filosofic. Filosofia culturii are ca obiect central al XVIII-lea, pentru a semnifica progresul
determinarea sensurilor care sunt ataşate ideii de cunoaşterii şi al societăţii pe baza extinderii gândirii
cultură, analiza structurii morfologice a culturii şi a raţionale şi a mijloacelor tehnice de ameliorare a
raporturilor dintre formele de creaţie culturală. Ea condiţiei umane. Opoziţia dintre „civilizaţie”
investighează un câmp problematic amplu, care s-a (semnificând progresul uman) şi „barbarie”
constituit prin diverse abordări teoretice şi în care se (semnificând faza medievală sau fazele primare ale
pot trasa câteva dominante: istoriei umane) a funcţionat în epoca Luminilor ca o
Raportul dintre cultură şi natură, polaritate fundamentală, însoţită de polaritatea
semnificaţiile culturii pentru existenţa omului; modern/arhaic, sau modern/premodern.
Analiza creaţiilor umane din Specializarea semantică a celor doi termeni s-a
perspectiva axiologică, adică din perspectiva valorii produs după perioada romantismului, când au fost
pe care le-o acordă indivizii şi societăţile; descoperite literaturile populare,
Raportul dintre cultură şi civilizaţie, folclorul, elementele de cultură aparţinând
dintre înfăptuirile materiale, instrumentale şi civilizaţiilor rurale.
creaţiile de ordin spiritual; Gândirea filosofică a dezvăluit faptul că
Evoluţia istorică a tipurilor de culturii, structura, conţinutul şi funcţiile culturii sunt
raportul dintre schimbarea socială şi schimbările din determinate obiectiv, prin complicate mecanisme
sfera culturii, tensiunea dintre tradiţie şi inovaţie; mijlocitoare, de interacţiunile ei cu sistemul social
Raportul dintre unitate şi diversitate în global, cu principalele domenii ale vieţii sociale.
câmpul culturii, dintre diversele tipuri de identităţi Cultura nu este un adaus facultativ la condiţiile
(etnice, naţionale, sociale etc) şi formele de materiale, un lux sau o podoabă accesorie, ci o
universalizare istorică; latură indispensabilă a existenţei umane, un sistem
Analiza culturilor ca sisteme integrate de creaţii care răspund unor cerinţe existenţiale
de valori şi forme de expresie, între care se concrete. Nu poate fi imaginată o societate umană
manifestă solidarităţi şi corespondenţe ce pot defini care să nu dispună de un minim „echipament
anumite configuraţii culturale distincte (epoci, cultural” pentru înţelegerea şi transformarea
stiluri, curente culturale etc.). mediului; o societate nu-şi poate epuiza energiile
Problema fundamentală a filosofiei exclusiv în sfera producţiei de bunuri de consum, ea
culturii priveşte definiţa culturii. Filosofia culturii s- nu poate supravieţui fără a produce cultură, adică
a născut în jurul a două concepte fundamentale: fără a fi suportul unor creaţii acumulate şi
valoare şi stil. Primul concept vizează semnificaţiile sedimentate istoric care să-i asigure continuitatea
pe care le au creaţiile umane într-un context dat, iar eforturilor de umanizare a naturii, de perfecţionare
al doilea - unitatea formelor de gândire şi de a relaţiilor sociale, de dezvoltare a personalităţii
expresie. Ulterior, la acestea s-au adăugat şi alte umane.
concepte şi realităţi studiate: forme simbolice, Tot aici ar trebui amintit şi faptul că prin
limbaje, forme de comunicare, sens, semnificaţie, cultură se modelează personalitatea umană, întrucât
interpretare etc. Noţiunea de cultură este ea însăşi cultura tezaurizează şi transmite modele
un produs al întâlnirilor practice dintre culturile comportamentale, atitudini omologate social, reacţii
particulare, rezultatul cunoaşterii reciproce şi al dobândite şi învăţate, întregul „corp” istoric al
interdependenţelor dintre societăţi, fenomen care, omului ca fiinţă socială. Cultura tezaurizează
fără a lipsi în stadiile anterioare, s-a amplificat în experienţa socială şi cognitivă, deţine formele în
epoca modernă şi contemporană. „De-a lungul care se exprimă conştiinţa de sine a unei societăţi,
întregii sale istorii, omul a fost doar vag conştient elaborează şi întreţine mecanismele prin care se
de existenţa culturii şi chiar acest grad de conştiinţă afirmă creaţia umană.
l-a datorat numai contrastelor dintre obiceiurile
propriei societăţi şi obiceiurile societăţii cu care s- Concluzie: Cultura este privită ca rezultat
a întâmplat să intre în contact... Astfel că una dintre al efortului de cunoaștere al omului, de transformare
http://www.ccdab.ro/Editura/ 54
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Bibliografie
1. BLAGA L. Geneza metaforei si sensul
culturii, Mitologia culturii (III), Editura
Humanitas, 1994.
http://www.ccdab.ro/Editura/ 55
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
41
Derek Parfit , Reasons and Persons ,
Claredon Press, Oxford 1984, în Secolul XXI, Nr. 1-7/
2002, p. 32
http://www.ccdab.ro/Editura/ 56
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
română trece, ca toate culturile lumii, printr-un Astfel, în acest context, propoziția lui
proces de criză care se datorează confruntării tot mai Arthur Rimbaud ,, Eu este un altul” domină opera
pregnante cu restul lumii. Această confruntare este eminesciană. Dualitatea eului eminescian, o
una valorică, ceea ce presupune concurența, ieșirea dualitate comună poeziei postromantice, se observă
din izolare, adaptarea la cerințele globalizării. în complexul orfic în care se integrează trăirea
Globalizarea va produce tot mai mult relativism labirintului. Cel care conștientiza că ,,viața este
cultural și va adânci, probabil, criza culturilor așadar o antiteză ” trăia în același timp melancolia
naționale, depersonalizarea acestora. unității : ,, Antiteza dintre om și natură a decis. Și
În ceea ce privește subiectivitatea creatoare, noi suntem natură. Să restabilim unitatea” .
identitatatea și alteritatea pot fi dezbătute prin Oda ( în metru antic) este una din poeziile
raportare tot la o criză, la un fenomen cunoscut în de sinteză eminesciană, care cuprinde, la nivel
critica și hermeneutica literară sub numele de ,, criza ontologic și la cel al limbajului o proiecție a
identității” care se presupune că ar sta la baza labirintului interior, a dualității trăirii orfice a eului.
,,sentimentului alienării” prezent în unele opere Se observă la Eminescu pe de-o parte dorul unității
poetice, in special în cea eminesciană și blagiană. , al armoniei (,, Căci menirea vieții mele / E pe mine
să mă caut”) iar pe de altă parte teroarea existenței,
În studiul critic ,, Identitate și alteritate. a labirintului , a amenințării.
Eminescu și Blaga”, exegetul Rodica Marian42 În acest context, l-am putea menţiona pe
problematizează cele două sensuri distincte ale Gaston Bachelard43 care nota că ,, ființa în labirint
alterității : ,, o alteritate interioară, în care alterul este subiect și totodată obiect , conglomerate în
este coexistent eu-lui și o altă alteritate, tot ființa pierdută”. Ființa există și la Eminescu în Odă
neconflictuală, în care eul își regăsește alterul într-o căci poezia este o proiecție, ca viziune și expresie a
dimensiune a profunzimilor sufletului”. Autoarea labirintului. Oda își manifestă sensul labirintic
descoperă ideea unei alterități construite nu în printr-un vast oximoron .Labirintul interior se
registrul opoziției - în care, prin reducerea lui tu la exprimă textual printr-o serie de sintagme
un acela are loc asimilarea unuia de către celălalt, oximoronice ,, să-nvăț-a muri”, ,, suferință tu,
fără păstrarea individualității sau identității proprii dureros de dulce”, ,,voluptatea morții”, ,,jalnic
a celui asimilat - ci în cel al identității între eu și tu, ard”, ,,nepăsare tristă”, ,,să pot muri liniștit”.
înțeles ca un alter în care are loc păstrarea Asemenea Ioanei Em. Petrescu, pentru care Oda
individualității fiecăruia în parte, aceasta fiind este ,, o odă a Ființei ” ,Edgar Papu o consideră
aşadar o soluție fructuoasă pentru explicarea ,,cea mai înaltă distilare către esența ființei ”. Oda
subiectivității creatoare de poezie/ artă. În acest nou este din toate punctele de vedere o poezie a
sens pe care îl circumscrie autoarea, alteritatatea nu reintegrării în Ființă. Suferința ,,dureros de dulce”
se opune subiectivității absolute, ci vine în apare în momentul sesizării Celuilalt , prin Eros.
prelungirea acesteia, mai precis ea ține de ipostazele Ochii turburători , dincolo de imaginea din exterior,
eului creator și de relația lui cu universul creat în există în sine, sunt cei văzuți în oglindă, realitate a
textul poetic. Rodica Marian se distanțează critic de relației Eu-Celălalt. Se observă, de altfel, în versul
acele exegeze literare bazate pe psihanaliza ,,Piară-mi ochii turburători din cale” poziția
freudiană, care a sesizat scindările patologice ale sintactică a pronumelui de perosana întâi lângă verb,
eului empiric, scindări ce ar distruge unitatea dar determinând gramatical substantivul ,,ochii”.
conștiinței, determinând apariția unei multiplicități Eminescu a căutat deseori în limbă această sintaxă
de euri lipsite de coerență și unitate. În această a echivocului, care exprimă atât ambiguitatea
ordine de idei, în plan textual, Rodica Marian propriului eu, cât și dorința unității. Implicarea lui
argumentează că fenomenul alterilor imprimă eu în oglindă este observabilă și în cuprinderea
textelor poetice o ,,semantică complexă” , în care semnificativă a lui Nesus, Hercule și Pasărea
revelația poetică respinge sentimentul tragismului și Phoenix căci Eminescu se întoarce spre figurile unei
a sfâșierii. Acest lucru se realizează, în textul poetic, mitologii personale.Poetul se vede în actul
prin apariția mai multor ipostaze ale eului creator, metamorfozei labirintice, adresându-se unui ,,tu” ca
înțelese ca alteri ai eului liric. lector subiectiv dar consacrat astfel obiectiv : ,,
Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus/ Ori ca Hercul
42
Rodica Marian , Identitate și alteritate
în lirica lui Lucian Blaga, ROCSIR- Revista
43
Gaston Bachelard, Pămânrul şi reveriile
odihnei, Ed. Univers, Bucureşti, 1998, p. 173
Română de Studii Culturale, nr 1/ 2006 , p. 16
http://www.ccdab.ro/Editura/ 57
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
http://www.ccdab.ro/Editura/ 58
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
versurile blagiene, nu este prea greu de constatat că MARIAN, RODICA, Identitate și alteritate
ele acoperă în esență o alteritate și, în aparență, o în lirica lui Lucian Blaga, ROCSIR- Revista
falsă subiectivitate. Criticul Mircea Tomuș44 pune Română de Studii Culturale, nr 1/ 2006
un accent mai special pe fenomenul adesea sesizat PAPU, Edgar, Poezia lui Eminescu, Editura
al disoluției eului liric blagian într-o multitudine de Junimea , Iași , 1979.
ipostaze: ,, Lucian Blaga rezolvă poetic cele mai PARFIT, Derek , Reasons and Persons ,
grave probleme ale omului în univers și în Claredon Press, Oxford 1984, în Secolul XXI, Nr.
eternitate. La el limitele care separă eul de non-eu, 1-7/ 2002 ( Ceea ce credem că suntem) , publicație
subiectul de obiect , sufletul de natură se periodică de sinteză editată de Uniunea scriitorilor
estompează și dispar. Totul devine mister, dar un din România și Fundația Culturală Secolul 21
mister elocvent și revelator, al unei alte lumi, ale PAZ, Octavio „Dubla flacără. Dragoste
unor lumi de adevăruri mitice și magice, grefate pe şi erotism”, Bucureşti, Humanitas, 2003
metafizic, pe absolut. ” PETRESCU, Ioana Em. –
Oare eu, tu, el nu e totuna ? ( Mihai Eminescu. Modele cosmologice și viziune poetică .
Eminescu ) . A fi unul însuși este, totdeuana, a Minerva, București 1978.
ajunge să fii acel altul care suntem și pe care îl TOMUȘ , Mircea , Prefață la ediția Lucian
purtăm în interiorul nostru. ( Octavio Paz). Eu este Blaga. Poezii, Editura pentru Literatură, București,
altul ( Arthur Rimbaud). Aceste străfulgerări se 1968.
regăsesc în modul de gândire poetică prin care se
construiesc multe poeme model ale
weltanschauung-ului eminescian și blagian.
BIBLIOGRAFIE
1. Surse primare
BLAGA, Lucian ,Poezii, Pontica,
Constanța.
BLAGA, Lucian ,Trilogia culturii,
Spațiul mioritic, Humanitas, București 1994.
EMINESCU, Mihai , Poezii. Proză
literară, București, Cartea Românească, 1978.
EMINESCU, Mihai, Fragmentarium, Ed.
Științifică și Enciclopedică, București 1981
2. Surse secundare
BACHELARD,Gaston,Pământul şi
reveriile odihnei, Ed. Univers, Bucureşti, 1998,
HIRGHIDUȘ, Ion, Identitate și alteritate
în spațiul cultural românesc, Analele Universității
,, Constantin Brâncuși, Târgu Jiu, Seria Litere și
Științe sociale, Nr 3/ 2010.
IRUC, Paul, Eminescu și devenirea
poeziei române moderne, Editura Europolis,
Constanța , 2008
MARIAN, Rodica, Identitate și
alteritate: Eminescu și Blaga, Editura Fundației
Culturale Ideea Europeană, București,2005.
http://www.ccdab.ro/Editura/ 59
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
http://www.ccdab.ro/Editura/ 60
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
„Când oceanele se umflă în fiecare zi, ridicându-se unul sau doi metri în matca sa, pentru ca apoi
să cadă din nou în sine, cine ar bănui ca intenția lui reală, tainică este de a se înălța până la Lună"
Lucian Blaga
http://www.ccdab.ro/Editura/ 61
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
mult sau vei zâmbi?”, „Gorunul”, „Amurg de amănunte perioada cea mai fragedă a vârstei sale -
toamnă”, „Dorul”, „Femeia”, „Eva”, „Biografie”, copilăria. Blaga își amintește cu ardoare de
„Fata Morgana”, „Către cititori”, „Sonata lunii” ... timpurile când a plecat să învețe în altă țară și era
Blaga fiind antagonistul citatului lui Voltaire : „O pus în fața a numeroase încercări- să își facă
mare de cuvinte, într-un pustiu de idei”, a reușit să prieteni, să învețe bine pentru ca să devină mândria
ofere lumii o mulțime de idei spuse în puține părinților și să se formeze ca personalitate. Spiritul
cuvinte: „Cu cuvinte stinse în gură/ am cântat și său încărcat cu un bagaj de valori și cunoștinte îl
mai cânt marea trecere,/ somnul lumii, îngerii de determină să se întoarcă acasă și să se prezinte ca un
ceară”(„Biografie”). Opera de debut a poetului om nou, complet diferit de cel care plecase.
este poezia „Pe țărm” și studiul „ Reflecții asupra Lucian Blaga este autorul unui amplu
intuiției lui Bergson”. Volumele sale: „ În Marea și original sistem filosofic. Ideile sale constituie o
Trecere”, „Poemele luminii”, „Pașii profetului”, operă de artă aparte, dizolvate într-o sinteză
„La cumpăna apelor” și altele sunt adevărate originală. Acestea lasă amprente adânci în sufletele
miracole ce proslăvesc arta, limba, dragostea și alte cititorilor, fiind simțite pe propria piele. Imensitatea
valori primordiale fără de care viața își pierde cursul creației scriitorului constituie un ocean nemărginit
firesc și sensul. plin de lumină, care-l putem numi „Apa vieții”,
Poetul afirma „Dorul este un organ de fiindcă dupa ce parcurgem opera lui Blaga privim
cunoaștere a infinitului”. Poporul român are în lumea cu alți ochi și prețuim cu mai multă ardoare
cuvântul „dor” o afirmație superioară a sufletului viața. El este într-adevăr un om de geniu, asemeni
său. Lucian Blaga a conturat motivul dorului în lui Dante și lui Goethe, despre care se spune că nu
multe din operele sale, una din acestea fiind poezia vor muri atâta timp cât creația lor trăiește.
„Dorul”. Poemul dat, încadrat în curentul În concluzie, vreau să afirm că
expresionist, abordează una din temele majore - neamul românesc e mândru de eroul națiunii sale -
tema iubirii. Sensul dorului este mai mult decât Lucian Blaga. Opera sa e cartea noastră de vizită și
estetic și mai profund decât psihologic, prezența afirmarea că pe acest colț de rai există lucruri sfinte
acestei stări este o consecință a dezintegrării omului și nemuritoare. Nouă nu ne rămâne decât să
din Marele Tot. Cât de paradoxal nu ar fi, dar transmitem mai departe acest tezaur inedit, fiindcă
adevarul este că ne-am născut cu acest sentiment în noi a fost sadită sămânța universului pentru ca să
dăinuit în adâncul sufletului. Și ce nu am face, dorul dăm roade și să înflorim.
în concordanță cu dragostea mereu vor fi florile Creația scriitorului reprezintă o originală
inimii omenești. dovadă a libertăţii de a gândi a neamului nostru.
Blaga s-a afirmat nu numai prin Mesajele educaţionale actuale pe care le transmit
prisma poeziilor, el fiind și dramaturg, filosof, operele sale rămân încă prea puţin studiate şi
traducător. Cea mai profundă piesa de teatru este aplicate.
„Meșterul Manole”, unde Manole apare ca icoană a Lucrările marelui poet rămân o fereastră
durerii și simbol al jertfei pentru creație. Lucian deschisă și reprezintă un interesant material
Blaga conturează conflictul psihologic din interiorul cultural, iar valorile acesteia îndreptăţesc pe deplin
protagonistului care se leagană între dragoste și o abordare complexă întru valorificarea literaturii
eternitate și a dat expresie unei viziuni filosofice naționale.
asupra condiției omului de artă. Jertfa devine o Lucian Blaga afirma „E din neamul mare al
tulburătoare dramă umană, conflictul din conștiința licuricilor – omul: un vierme ce se transformă în
lui Manole se adâncește atunci când soarta o lumină când iubeşte. ”, iar artistul a iubit cu nesaț...
hărăzește pe Mira, iar meșterul contopește cele două
iubiri: pentru soție și pentru biserică. Originalitatea
dramei lui Blaga constă în scopul acestuia de a-și
impune punctul de vedere asupra sensului vieții și
asupra omului cu arta trecută prin vene,
demonstrând că puterea sufletească depășește de
mai multe ori condiția fizică, căci curajul este un
generator spiritual. Prin această piesă, autorul arată
că unele decizii pot să te marcheze pentru toată
viața, fiind mai tragice și mai adânci ca moartea.
În lucrarea autobiografică „Hronicul și
cântecul vârstelor”, scriitorul a descris cu lux de
http://www.ccdab.ro/Editura/ 62
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
„Din muguri amari înfloresc potire grele de nectar”
Lucian Blaga
http://www.ccdab.ro/Editura/ 63
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Lumina nu este doar cea care animă știute de fiecare dată când mezinul familiei o cere,
trupurile celor doi, dar și chintesența creației. preferatul său fiind unul ce semăna cu Tinerețe fără
Biserica se va naște din piatră și lumină- Clădiți-mi bătrânețe și viață fără de moarte: voiam iarăși și
lăcaș din lumină și piatră, poruncește unul dintre iarăși s-o aud din gura mamei. De fieștecare dată
zidari. Ea leagă ce este fără de viață și moarte cu un povestea mă tulbura în toată ființa. Autorul își
jurământ de sânge. Mira este clădită între ziduri, proiectează mama în arhaic, considerând-o o ființă
crezând că este doar un joc, punându-și toată primară ce trăiește conform credințelor din folclor
încrederea în meșter. În descrierea cadrului actului și crede în puterile misterioase ale lumii, dar care nu
al patrulea, autorul menționează că pe locul unde se lasă prinsă în visare. Ochii ei, porți ale sufletului,
Mira e de tot acoperită cade un mănunchi de raze, sunt descriși ca fiind mari de basm. Amintirea
sugerând că jertfa nu a fost uitată, ci călăuzită de iubirii pentru mama sa va fi mereu marcată și de
puterea supremă. În același timp, lumina ar putea fi aspectul folcloric care o individualizează de orice
un simbol al iubirii ucise, un far ce va aduce oameni altă persoană din viața sa.
de pretudindeni să vadă lăcașul sacrificiului. Prin el, Spațiul în care se naște și trăiește urmărit
se întocmește un pact: lumina Mirei-viață și iubire- de mitic (Satul era pentru mine o zonă de minunate
devine lumina bisericii-purtătoarea de har divin. interferențe: aici realitatea cu temeiurile ei
Lui Manole îi este luată lumina ochilor, e palpabile se întâlnea cu povestea și cu mitologia
văduvit de suflet. Din el rămâne o brumă de de biblică ce-și aveau și ele certitudinile lor.). Se află
nebunie, o umbră ce nu își mai recunoaște corpul. la baza munților, între culmi înalte ce îl fac să
Manole a plecat cu Mira, e prins în ziduri alături de viseze: simțeam însă că Munții Apuseni puteau
ea. Îi este greu să își recunoască lucrarea și mai ales totuși să fie o margine, marginea lumii, și că
ideea de a fi urmat planul din pură credință în ceea dincolode ei nu mai este decât povestea. Aici începe
ce i se cere. Odată cu terminarea bisericii nu mai să-și pună primele întrebări legate de moarte, viață,
crede și nimic nu îl mai leagă de viață. Replicile de bine și de rău, manifestându-și curiozitatea cu
meșterului răscolesc până în adâncul ființei: fiecare ocazie. În procesul de descoperire, are parte
Luminile au fost întâile lui cuvinte, Mira cel din de mici experiențe ce îl vor marca mai departe,
urmă! Dar mie mi-a cerut tot. Am crezut că în clipa precum ideea că cerul se mișcă și îl urmărește pese
cea mai înaltă a încercării va opri cu un semn tot sau episodul cu cărăbușul de aur ce a dispărut din
lucrarea. Dar nu, mie mi-a cerut tot. Din bucuria cutia sa, dând vina pe forțele malefice.
vieții am închipuit lăcașul. Cel ce se ridică e din Tot în acea perioadă cunoaște viața la
suferința morții. O parte din pedeapsa sa o stână cu toate obiceiurile și vorbele bacilor (Vedeam
reprezintă și a trăi mai departe cu amintirea uciderii și auzeam de toate la stână. Culegeam vorbele
Mirei pentru restul timpului, preferând să își ciobanilor, luam parte, ca privitor, la mulsul oilor,
găsească sfârșitul alături de cele două entități lângă strungă, și mângâiam în celar cașii, înșirați
fundamentale, integrate. Actul său este unul de ca pânile, să se dospească, pe polițe curate spălate
ascensiune, spre lumină, coborând apoi de pe cu zăr.). Va fi mereu pasionat de viața la munte,
culmile care l-au ridicat și frângându-se pe chiar și atunci când va fi prins între cărțile de
pământul din care provine. Sufletul său, trecut prin filosofie, facultate și dorința arzătoare de a scrie.
probele crude, este în final eliberat de pedeapsă. Mai târziu, vrea să obțină o sinteză între
Tragedia meșterului Manole și a cunoștințele dobândite în urma lecturilor sale și
capodoperei sale este inspirată din unul dintre cele mitologia ce i-a fost alături întotdeauna. Așa că își
patru mituri fundamentale, cel al jertfei pentru imaginează mitul lui Zalmoxe, înhipuindu-l drept
creație. Și astăzi biserica pare învăluită într-un un poem dramatic, totuși ceva îl împiedică pe
mister ce nu se va destăinui niciodată, așa cum toate moment- Nu mă găseam însă câtuși de puțin în
locurile invocate în Hronicul și cântecul vârstelor dispoziția sufletească de a proceda la întruchiparea
par izvorâte din povești. Lucian Blaga este, de altfel, artistică.
un personaj ce poartă amprenta miticului și care Lucian Blaga va păstra o parte din sine în
transmite liniștea celor din jur. acel timp mitic evocat la începutul operei sale
Copilăria și-a petrecut-o în casa dramatice și va oglindi în viziunea sa despre lume
părintească din Lancrăm, fiind al noulea dintre frații că iubirea își trage sevă din lumină, uneori devenind
Blaga. Pe tatăl său îl vede ca pe un pasionat om al chiar ea cea care dă viață.
cărții, mama sa fiind figura emblematică, un stâlp al
familiei după moartea soțului. Tot ea este cea care îl BIBLIOGRAFIE
inițiază îm lumea poveștilor cu cele câteva basme pe
http://www.ccdab.ro/Editura/ 64
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
http://www.ccdab.ro/Editura/ 65
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
„Soarta e o prăpastie în care cădem numai dacă privim prea mult în ea.”
Lucian Blaga
http://www.ccdab.ro/Editura/ 66
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
tuturor legilor metafizice și fiziologice,de mai bine spulberau inovator libertatea cu care înaintam spre
de 10-20 m și ,întra-doilea ,mă consider mai personalul și vibrantul dor.Traversând strada,într-o
probabil un căutator de contopiri științifico- astfel de euforică preschimbare ,nu deslușisem
fantastice,ceea ce nu neapărat indică proveniența semnalizarea zădarnică a automobilelor.Peste
mea nălucitoare,imaginară și abstractă.Dincolo de câteva clipe,fasciculele orbitoare ale unui
slovele-mi complexe,necesit o sursă de acumulare a vehicul,semnalizarea asurzitoare și răstimpul
bateriilor galvanice,prin intermediul a ceva poezie brăzdat între oscilația dintre viață și moarte,și-a
filosofica,cugetare ce pornește de la inundarea instaurat paralizia rațională și musculară ,crezând
fantasmagorică a macrocosmosului într-un că întunecimea va aclama bezmetic gândirea pentru
microcosmos personal,dar încă sunt confuză în totdeauna,dar înșelându-mă complet,odată ce
privința veritabilității acestor creații întruchiparea de un alb impecabil ,fără a întrevede
geniale,culminante,infloritoare.”Însoțită de un gest trăsăturile fizice,mi-a oferit un braț supranatural de
aflat la culmea stupoarei,bibliotecara,după câtva ajutor,lăsându-mă ca o biată fărâmă a corăbiei
timp de cugetare efectuase stânga împrejur către naufragiate pe suprafața malului ce devalopa
biblioteca din spatele său și. cotrobăind speranța inepuizabilă.Întru-un șoc
imperceptabil,își ațințise privirea asupra unui roman mintal,redeschisem pleoapele după ceva timp,în
pe care,cred că,îl considera cel mai convenabil care străzile supraaglomerate au desfășurat un
pentru mine.Romanul materializa o cărțulie de 80- semicerc în jurul corpului mai degrabă mort decât
90 pagini,a cărei copertă de față întruchipa farmecul viu.Intimidându-mă de prezența atâtor persoane,de
literelor izvorâte “Poemele luminii”de eternizarea fețele acestora inundate de inșelătoria cu care
grafică a tiparului,având parte de un rărunchi doreau să-mi ofere un prim pas de ajutorare,mă
fasciculat de secvențe orbitoare dar totodată ridicasem în capul oaselor,radiind de energia vitală
liniștitoare a luminii și o îngălbeneală ,sau poate numai momentană,după perioada atât de
divină,neprețuită a paginilor împestrițate cu slovele scurtă de regenerare psihică,ignorând orice
aurii și veșnic vibrante.După toate chestiile întrebare stupidă de simțire personală,de
panoramice și formale ale dobândirii sau restituirii circumstanțe și nedreptatea cu care șoferul și-a
romanului de poezie,care lumina și împresura camuflat personalitatea printre mii de alte vehicule
puntea de gheață vampirică,necuprinsă,într-o undă .Eu însă am rămas incertă acestui fenomen și, cu o
călduță de licoare impotriva toxinelor mediului privire înspăimântată dar aplanând o doză de curaj
înconjurător,mă adresasem entuziasmat și definitiv personal ,ștersem ultimile particule de praf de pe
cu un ton schimbător bibliotecarei:”Resimt suprafața uniformei școlare,strângându-mi în
palpitarea accelerată a sufletului,iar cel de-al VI-lea repezeală,rechezitele și desigur romanul,care nici de
simț străbate însemnătatea deschiderii porților spre data aceasta nu mă lăsase în primejdie,trimițând un
nemurirea , îndrăgostirea ,învăluirea angelică în înger păzitor pentru salvarea și binecuvântarea
această rezonanță poetică doar datorită romanului acestui moment renăscător.Dar poate era un simplu
,pentru care vă sunt profund recunoscătoare,lăsând joc de iluzie...În orice caz,fără nicio întrebare în
o lacună inexplicabilă a atitudinii mele de legătură cu adevăratul colac de salvare și măreția cu
odinioară,și încrustând umilința sau sinceritatea care și-a îndeplinit misiunea
acestor recunoașteri esențiale.Deci,pe înălțătoare,continuasem traiectoria străzii,de parcă
curând,doamnă bibliotecară!”.Fiind fermecată de o scurtă absență vitală îmi domina gândirea diafană.
preschimbarea atitudinii mele Odată ajunsă spre casă,mă refugiasem în
corespunzătoare,bibliotecara îmi zâmbise camera învechită de la mansardă,unde cele mai
reciproc,luându-și rămas bun : “Fie ca stropii întunecate concepții enigmatice,radiau cu
picurați de începutul și copleșirea inovatoare a prodigiosul rezultat al creațiilor literare și
acestui roman,să-și preschimbe pentru totodeauna anturajului mirific de gravură fenomenală,lecturând
conținutul într-un gând filosofic și îndreptat spre arzător poemele sufletului,poemele ce brăzdau
ținutul enigmatic al minunilor.La revedere!”. întunecimea și meticulozitatea gândirii mele,pentru
Prin câteva mișcări pline de eleganță și a încrusta pe vecie însemnătatea nesfârșită a
maiestuozitate,ieșisem din încăperea materializării ,dintr-o ascendență de parazitară
liceului,contemplând razele purificatoare ale pseudoindependență,într-o cea mai veritabilă
Soarelui,ciripitul inepuizabil a privighetorilor din poveste fantastică.Recitind în continuare poeziile
curtea școlară brăzdată de salcâmi și blagiene ,observasem cum,în deplinătatea miezului
plopi,atmosfera inundată în veritibilitatea scurgător de noapte,un fascicul straniu,o lumină de
farmecului copleșitor,de parcă toate limetele bizaritate și naufragiu infinit în propriul nucleu
http://www.ccdab.ro/Editura/ 67
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
http://www.ccdab.ro/Editura/ 68
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
http://www.ccdab.ro/Editura/ 69
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
„Parabola seminței care murind dă rod îmbelșugat devine motivul tipic
marcând ieșirea din apocalipsă, resurecția”
(N. Balotă)
45 46
Ion Vartic, Vestitorii lui Euphorion, în Ibidem, p. 84
Apostrof, XI, nr. 1-2, 2000, p. 78
http://www.ccdab.ro/Editura/ 70
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
cerchiștii îl puneau sub semnul lui Euphorion. În reprezenta întâlnirea cu Poezia (ne inspiră tot
romanul epistolar ce cuprinde corespondența dintre spusele lui Balotă: „Poezia însăși mă întâmpina în
Ion Negoițescu și Radu Stanca din perioada 1946- versurile lui Blaga”50) sau întâlnirea cu Filosofia.
1947, este surprinsă foarte bine esența acestuia. I. Apelul la deschidere despre care vorbeam
Negoițescu face referire, evident, la personajul mai sus nu se referă doar la faustic, adică la ceea ce
goethean, fiul Elenei și al lui Faust, însă dorește să înseamnă valori occidentale, ci la împletirea
păstreze ipostaza inițială a lui Euphorion, urmârind apolinicului cu fausticul, adică al ordinii grecești cu
un deznodământ fericit: „Euphorion e mânat spre avântul nesăbuit occidental. Rămâne fidel acestui
dezastru […] eu voi propune ca țintă a noastră pe schelet al gândirii chiar și în perioada în care este
acel Euphorion inițial al lui Goethe, în care s-au cenzurat de la publicare și este nevoit să facă
armonizat ordinea, măsura, regula grecească și traduceri pentru a supraviețui. Ne gândim,
fausticul-romanticul germanic”47. bineînțeles la traducerea operei Faust de Goethe.
Din păcate, proiectul Euphorion al Așadar, Lucian Blaga este un autentic spirit
Cercului literar de la Sibiu, ce avea ca finalitate o euphorionic ce produce în literatura ardeleană (și
revistă văzută ca un caiet de critică, nu se implicit în literatura română) mutații notabile ce vor
materializează. Acesta rămâne la stadiul de acționa profund și diferențiat la criticii literari (de
propuneri pentru publicare și întâlniri care exemplu: Ion Negoițescu, Nicolae Balotă etc.),
permiteau ca în acest cadru restrâns să poată fi poeții (Ștefan Augustin Doinaș) și dramaturgii
prezentate lucrări care puteau avea un singur statut: (Radu Stanca) pe care i-a influențat. Prin opera sa,
acela de literatură pentru sertar. Instalarea filosofică sau beletristică, Blaga reușește să iasă din
comunismului aduce pentru cerchiști cenzură, tiparele unei generații, urmându-și menirea și
șicane și chiar anchete și închisoare. Însă, odată cu orientând literatura română într-o direcție evolutivă,
libertatea resimțită începând cu 1965, Nicolae cu atât mai mult cu cât contextul social și politic era
Balotă încearcă (și reușește) să regrupeze Cercul și potrivnic. Chiar dacă ar putea exista voci care să
să se întoarcă la valorile pe care euphorionismul le amintească de colaborarea sa cu regimul comunist,
promova. Ca redactor al revistei Familia va trasa o menționăm că aceasta a fost, totuși, limitată,
direcție acestei reviste care să se supună acelui deoarce a refuzat un post de conducere în partid,
Euphorion inițial al cerchiștilor. motiv pentru care este înlăturat de la catedră și îi
Ceea ce îi datorează cea de-a patra sunt refuzate operele și articolele de la publicare.
generație postmaioresciană (cerchiștii) lui Lucian Această asociere temporară cu regimul comunist
Blaga este conștiința filosofică (așa cum mărturisea este doar un compromis pe care îl face pentru a
Nicolae Balotă în volumul Euphorion). Astfel, putea scrie, pentru a-și putea continua activitatea.
influența lui Blaga „acționează în structurile de Suntem datori să-i oferim recunoașterea și atenția pe
profunzime și diferențiat de la un autor la altul”48: care Blaga le-a câștigat prin contribuția întregii sale
la Radu Stanca observăm că propune teatrul cu opere la ceea ce înseamnă plus valoare în cultura
amprente tragice, Doinaș aduce resurecția română. Suntem datori să facem acest lucru fără a-
baladescului (de fapt, Stanca și Ștefan Augustin l obliga să facă compromisuri, adică avem obligația
Doinaș urmăresc această axă a tragicului preluată de de a dezvălui fidel fondul operei sale.
la Blaga), iar despre Balotă putem spune că a rămas
cel mai fidel lui Blaga prin metoda filosofică pe care
o propune critica sa. Putem merge până la a afirma
că și ideea resurecției (adusă în atenție de cerchiști)
are ca sursă opera blagiană. Aducem ca argument
poezia Marea trecere care înglobează „parabola
seminței care murind dă rod îmbelșugat devine
motivul tipic marcând ieșirea din apocalipsă, Bibliografie
resurecția”49. Iată că Balotă surprinde în aceste 1. Lucrări critice
cuvinte destinul artistului Blaga, dar, mai ales, ceea Balotă, Nicolae, Euphorion, Ed. a II-a,
ce va dăinui după Blaga: opera acestuia va Editura Cartea Românească, București, 1999
47
Ion Negoițescu, Radu Stanca, Un roman 49
Nicolae Balotă, Euphorion, Ediția a II-a,
epistolar, Editura Albatros, București, p. 33 Editura Cartea Românească, București, 1999, p. 393
48
Petru Poantă, Cercul literar de la Sibiu, 50
Nicolae Balotă, Peregrin prin patria
Editura Ideea Europeană, București, 2006, p. 71 cuvintelor mele, în Vatra, nr. 6-7, 2008, p. 49
http://www.ccdab.ro/Editura/ 71
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
http://www.ccdab.ro/Editura/ 72
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
,,Iubeşti ...când simțiri se deşteaptă
că-n lume doar inima este,
că-n drumuri la capăt te-aşteaptă
nu moartea, ci altă poveste.”
(L. Blaga, Iubire)
http://www.ccdab.ro/Editura/ 73
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
În mitologia subiectivă a poetului, în elementarității, iar din eros o deschidere spre natura
înfățișarea ei din ultima etapă a creației, am putea primară, trăită mijlocit.
spune chiar că erosul are o funcție hotărâtoare Privită prin lupa pedantă a criticilor,
întrucât constituie un factor de transfigurare a eului erotica lui Blaga atestă un frenetic elan spre
în procesul alchimic de reastaurare a condiției transcendență ,,Iubind, suntem în tine Elohim”
adamice, paradisiace. Dominată de obsesia (Psalm), dublat de o trăire a sentimentului în afara
realizării unității dintre fragment și totalitatea cuvintelor: ,,Să vorbim mai puțin și mai rar”
cosmică, viziunea blagiană trebuia să angajeze și (Domniţele). Între acești doi poli, erosul apare sub
dimensiunea erotică a lirismului. Urmărind formă de chip adorat al Celuilalt, al femeii iubite,
modurile de reprezentare ale subiectului uman încă perpetuă revelație a unei lumi de dincolo, mai
din primele poeme, sentimentul iubirii este presus de fire, și, totodată, întruchipare vie, ardere
inseparabil de însăși geneza acestei viziuni. Deja pură, în existența de scrum a vremelniciei. Iubirea
,,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” exprimă se distinge ca o constantă lirică impresionantă, fapt
raportul dintre eu și univers în termenii săi ideali ca care îl face pe Șerban Cioculescu să vadă în Blaga
o relație fundamental erotică. Această poezie- ,,un mare cântăreț al iubirii pe toate coardele lirei,
program așază iubirea la temelia însăși a existenței în toate modurile, de la catrenul epigramatic sau
umane în armonie cu exteriorul, definind-o ca madrigalesc, la mediație sau la imnul de neobosită
energie integratoare. ,,Lumina” iubirii, ca substanță slăvire a sufletului feminin”. Atitudinea generală a
a subiectului, era echivalentă aici cu cea a lumii, îndrăgostiților se înscrie într-o zonă atemporală,
lumină învăluitoare, izvorând din adâncurile ,,fără ieri, fără azi”, relevată ca moment sacral, de
nocturne ale cosmosului. Și dacă ,,lumina mea” era semnificație metafizică. Vremelnicia contingentului
opusă ,,luminii altora”, nu același lucru se întâmplă se luminează la prezența iubitei. Iubind, poetul nu
când intră în scenă femeia iubită. Este singura mai e singur, femeia, cu forța sa emanativă, îi
prezență asupra căreia metafora luminii integratoare deschide simultan calea spre un timp al fericirii
se extinde, exprimându-se în termeni identici cu cei terestre și spre revelația eternității. Blaga cultivă o
ce caracterizau însuși subiectul poetic – ,,lumina iubire metafizică, el vede în relația erotică implicit
mea” (,,așa-s de negrii ochii tăi,/ lumina mea”). treapta necesară spre veșnicie.
Stăruind asupra liricii care poartă Poezia iubirii construiește un cadru
semnătura blagiană, se nuanțează faptul că femeia aparte în economia sufletească a poetului, în care
este, mai presus de toate, simbolul vag determinat al evenimentele sufletești nu fac decât să reprezinte, în
unor forțe vital-spirituale, manifestându-se mic, o realitate care le depășește, nu în esență, ci în
exploziv. În viziunea tânărului Blaga, femeia se amploare. Un poem precum ,,Nu-mi presimţi” pune
întrupează într-o prezență telurică, sfințeniei și semnul egalității între ,,nebunia” dionisiacă și
mândrei străluciri spiritualizate, atașându-i-se ,,iubire”, stări ce ating profunzimile vitalității care
voluptatea ascunsă a păcatului, senzualitatea dinamizează cosmosul întreg: ,,Nu-mi presimți tu
pătimașă ce răscolește furnicarul de porniri. Precum nebunia când auzi/ cum murmură viața-n mine”,
dragostea însăși, ființa care o provoacă, creează debutează poemul. Setea de lumină, de avânturi, de
locul unde se realizează armonia iubirii, coincidența patimi, setea de lume și soare, sub semnul căreia
contrariilor și, cel puțin două poeme, așază pe sunt văzute vremurile Genezei, caracterizează
același plan, natura profundă a ambilor membri ai deplin și natura erosului blagian din primele poezii.
cuplului. Poezia ,,Vei plânge mult ori vei zâmbi?” Astfel stând lucrurile, erosul reînviat în ființa umană
vorbește, în subtext, despre ,,noroiul” adunat în va avea în permananeță o funcție de regenerare,
sufletul luminos al bărbatului, sub semnul tocmai pentru că reactualizează timpul mitic.
,,înfrățirii” dintre Dumnezeu și Satan, în timp ce Lirica blagiană trădează latura lipsită
,,Lumina raiului” pregătește o similară ,,împăcare” de cuvinte potrivite a poetului în raport cu
a elementelor opuse, caracterizând natura sufletului omagierea unei asemenea frumuseți precum ființa
feminin, într-o manieră aforistică definitorie pentru iubită. Sacrificiul în favoarea iubirii se arată a fi fără
multe poezii din întâiul volum al lui Blaga. În limite, cu atât mai decis cu cât cuvântul poetic își
legătură cu prezența femeii, vom observa cât de relevă ineficiența: ,,Tu, rodie/ tu floare mie, cu
mult comunică lirica erotică, încă din ,,Poemele puteri de zodie, / unde și când găsi-voi singurul
luminii”, cu întreaga viziune a lui Blaga. Sub acest cuvânt/ În cercul nopții să te-ncânt?” (Ardere). Ce îl
unghi, sensul fundamental al erosului rămâne preocupă pe poet este de a imagina un chip al femeii,
același întrucât face din femeie un simbol al în multiplele sale conotații. Blaga nu descrie, nu
analizează, nu judecă, pur și simplu arată, invită
http://www.ccdab.ro/Editura/ 74
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
privirea, simte cu ,,ochiul sufletesc” chipurile Iubirea, sentimentul pe care se brodează întreaga
frumuseții feminine în variatele lor nuanțe. În acest existență a omului, este, în fond, mirabila sămânță a
joc imaginar, locul cuvintelor este unul secundar veșniciei. Misterioasă ca o patrie biblică rămâne
limitat la indicarea unei metafore animate, tăcut sau opera acestui scriitor atemporal, purtător al
abia șoptit: ,,dar inima mi-e grea că nu aud însemnelor geniului și, poate de aceea, ispitit să-și
cuvântul” (Ermetism). Necuvântul nu-și are cauza protejeze literatura cu un sistem de gândire ce va fi
în eventuala sterilitate a spiritului, ci într-un stârnit uimirea multora dintre merituoșii săi
preaplin al vieții în dimensiunea lui plenară, în fața contemporani.
căreia rostirea nu se justifică, apare drept Ca într-o poveste, literatura, ca spațiu
convențională, simplificatoare. al interpretării artistice, scurtează pe cărări doar de
Poetul ,,corolei de minuni a lumii” ea știute, drumul alunecos care duce spre cel mai
include poezia sa cu tematică erotică în lirica de nobil sentiment uman, iubirea, cea care, potrivit
meditație filosofică. În volumele ,,Poemele luminii” viziunii blagiene, se clădeşte pe fundația frumuseții
Blaga tratează tema iubirii din perspectiva culiselor ușor atinsă de nefrumusețe. Stare de grație, iubirea
unui suflet expresionist ce trăiește cu maximă devine o împărtășire din substanța originară a lumii,
intensitate... iubirea. Trăind marea iubire, ființa având substrat intelectual. Poeziile născute pe
unană coboară la straturile originare ale vieții, fundalul blazonului blagian sunt, așa cum remarcă
repetă, într-o experiență subiectivă, vraja Nicolae Iorga, ,,bucăți de suflet” prinse sincer în
începutului paradisiac. Iubirii îi place să se întoarcă fiecare clipă, iar sublimul acestei lumi, Iubirea,
în arhaic, generând circumstanțe despre comunică impecabil cu vibrația molipsitoare a
amărăciunile îndurate de om, despre nefericirea de sufletului blagian.
a se ști un damnat al cerului și un frustrat în relațiile
pământești. Prin Eros se realizează izomorfismul cu
Dumnezeu: „Erosul este singurul Dumnezeu cu Bibliografie:
infinit de multe ipostaze”, afirma Vasile Fanache.
Femeia este una din aceste ipostaze, iar farmecul 1. Mincu, Marin, Lucian Blaga, Poezii,
iubitei este un mister indefinibil și necuantificabil. Editura Albatros, Bucureşti, 1983.
În universul pur blagian, tragedia condiției umane în 2. Muntean, Ironim, Iacob, Oliviu, Lucian
lume se estomează profund prin „surâsul” iubirii: Blaga – azi în şcoală, Editura Şcoala Albei,
„Iubirea este al doilea surâs al tragediei noastre. Sau Alba Iulia, 2001.
poate, totuși, întâiul” (Vasile Fanache). 3. Pop, Ion, Lucian Blaga, universul liric,
În universul erotic blagian un loc Editura Cartea Românească, Bucureşti,
aparte îl ocupă iubirea-amintire, iubirea care nu mai 1981.
este. Femeia se profilează ca dureroasă absență, 4. Fanache, Vasile, Chipurile uitate ale
prezentă exclusiv în memoria afectivă prin detalii veşniciei în lirica lui Blaga, Editura Limes,
emoționante. Poetul nu contenește să divinizeze Cluj-Napoca, 2007.
iubita care nu mai este şi să o perceapă ca fiind tot
atât de vie ca și odinioară. Ea stăruie ca prezență
imaginară, sublimându-se în cântec: ,,Trecutul
cântă. De aici farmecul amintirii” (Aforisme).
Poezia amintirii sau a iubirii care nu mai este evocă
focul stins al pasiunii, rămas să supraviețuiască prin
cel ce s-a trezit singur. Frumusețea femeii, oricât ar
fi de intensă, se supune severității involuției
heraclitiene. Contemplând-o, poetul nu poate
înlătura gândul că ea este doar o amăgire pe care o
mai poate recupera doar cu ,,măsura” imaginarului.
Creația salvează astfel iubirea de la stingerea totală.
Blaga a scris despre iubire pe tot
parcursul vieții, a iubit pasional și a fost iubit până
la divinizare. Iubirea a intervenit în biografia lui ca
un har mântuitor. Datorită ei s-a înțeles pe sine în
profunzime, și-a redescoperit energia interioară și a
putut să-și dea întreaga măsură a geniului creator.
http://www.ccdab.ro/Editura/ 75
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
“Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor”
Lucian Blaga
în singurătate și tristețe:
Sunt tristă, mi-e greu, dar mereu privesc la “Suflet prăbușit în humă ca în perne”
el, la cine? La cel ce se autodefinește “mut ca o (Lângă Vatră)
lebădă’’, adică scriitorul Lucian Blaga. Unul dintre Fiecare poezie a sa pornește din trăiri și,
cele mai importante figuri ale culturii românești. din păcate, cel mai adânc el resimțea suflarea morți.
Prin operele sale pline de tristețe, taină și durere a “şi mut
câștigat faima și sufletele multor oameni, care ascult cum creşte-n trupul tău sicriul,
printr-o minune, fascinați de opera sa și în special, sicriul meu,
eu o adolescentă în devenire citesc scrierile sale cu fiecare clipă care trece,
până în ziua de azi. Ca să conștientizez mesajul gorunule din margine de codru”.
operei sale este necesar să-i înțeleg personalitatea. (Gorunul)
Ceia ce este un lucru dificil, pentru mine este că el Satul pentru poet este un motiv foarte
se afirmă ca o personalitate ciudată, chiar dacă scrie important, deoarece acolo și-a petrecut anii
despre lucruri reale și pe înțelesul tuturor. Ași dori copilărei:
să-i pun multe întrebări și sunt sigură că va avea “Eu cred că veșnicia s-a născut la sat
răspuns la toate. Cred că sunt multe gânduri și Aici orice gând e mai încet
dorințe pe care și le-ar fi dorit realizate. Îmi pare Si inima-ți zvâcneste mai rar
rău că nu m-am născut în anul 1895 pentru a-l ajuta Ca si cum nu ți-ar bate în piept
și-ai fi mereu alături ca un prieten de nădejde. Ci adânc în pământ undeva”
Înstrăinat de libertate ce tot o caută: (Sufletul satului)
“în muta, seculară căutare Această poezie îmi sugerează liniștea și
de totdeauna, veșnicia satelor noastre românești. Opera prin care
pâna la cele din urmă hotare”. intru în veșnicie este “Lauda somnului”: În somn
(Autoportret) sângele meu ca un val se trage drept la părinți. Și
Eu nu știu cum a fost L. Blaga în viață, dacă poezia sa ne cucerește prin sinceritatea ei, ea
când și-a dat seama pentru prima dată că există vorbește putenic printr-o substanță făcută din cele
putere în cuvintele sale sau care a fost cartea ce l-a mai înalte dureri și neliniști, care atinge sufletul
făcut să plângă pentru prima dată, nu știu multe omenesc. După Eminescu, Blaga a fost poetul cel
lucruri,dar prin opera sa încerc să găsesc indicii sau mai profund implicat în construcția unui mit poetic
secrete ascunse în versuri pentru a găsi ieșire din național, căruia a știut să-i confere o valoare
acest labirint literar. A debutat în filozofie cu eseul universală. În poezia“Amintire” versurile date au o
“Reflexii asupra intuiției lui Bergson” ca o lumină aromă de tristețe și singurătate. Autorul este încins
într-o noapte sumbră și plină de mister, ucigător de de tristețe, iar amintirile-i trec ca vulturii deasupra
taine. Faza sa poetică a fost deschisă de poeziile “Pe noastră. Eu, o elevă, ce sunt fascinată de opera lui
țărm” și “Noapte”. Poetul avea o dorință enormă de Blaga sunt complet de acord cu spusele lui Nicolae
a fi și trăi o capacitate enormă de a intui lumea Iorga:“Poeziile lui Blaga sunt bucăți de suflet,prinse
cosmicului și terestrului. Cel puțin aceasta am simțit sincer în fiecare clipă și redată de o superioară
citind versurile sale. Opera sa este un tot organism, muzicalitate în versuri, care frânte cum sunt se
armonios și dinamic. Eul liric apare uneori înfășurat mlădie împreună cu mișcările sufletești înseși.
http://www.ccdab.ro/Editura/ 76
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
http://www.ccdab.ro/Editura/ 77
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
‚,Nu exista un prieten mai loial ca o carte.”
Lucian Blaga
http://www.ccdab.ro/Editura/ 78
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
„De la viaţă să nu aştepţi nimic, dimpotrivă, tu trebuie să-i dai totul.
Numai aşa vei fi scutit de deziluzii şi te poţi bucura de tine,
de lupta, de independenţa şi de puterea ta creatoare.”
(Lucian Blaga)
http://www.ccdab.ro/Editura/ 79
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
autobiografic surprinde viața acestui personaj unic iscălind momentele simbol ale perioadei comuniste.
de pe scena literaturii române, Blaga realizând o Realitatea este transferată pe o peliculă fragilă,
autoanaliză a propriilor laturi divergente, care se irizații ale imaginației colorând un filtru cristalin.
întrepătrund însă atunci când rațiunea și viziunea Ficțiunea îmbrățișează adevărul ascuns, tesând o
creatoare se topesc în cruda revelație a lumii broderie a postmodernismului din literatura română,
irevocabil alterate. Cele două personaje principale, elocventă pentru ororile aduse de influențele rusești.
Axente Creangă și Leonte Pătrașcu, sunt alter ego- Intelectualii vremii sunt opresați, forțți să-și
urile scriitorului, fiecare concretizând atitudinile cenzureze operele. În caz contrar, pedeapsa capitală
diferite ale acestuia referitoare la fragedul regim mascată de tenebrele închisorilor care nu apăreau pe
comunist ce urma să se instaleze pe plaiurile hartă avea să le fie atribuită. Deși Blaga și-a păstrat
României, imediat dupa cel de-al Doilea Razboi tăcerea pe durata traversării Styx-ului, acesta a
Mondial. Primul eu este întruchipat de poetul situat marcat evenimentele șocante din istorie, creionând
într-un plan îndepărtat față de istoria în continuă un posibil viitor a cărui idealitate propusă nu ar fi
desfășurare, deconectat de la viața cotidiană. Acesta fost decât o refracție a României sovietice. Prin
preia în cea mai mare parte autobiografia lui Blaga, iubire, acesta depășește greutățile și probele
fiind un narator relativ detașat de tumultul politic destinului, recreând o idilă spirituală. Astfel, Axente
iscat. Înainte de război, eroul este puternic angajat întreține, pe rând, două relații de dragoste inedite și
în sistemul diplomatic, după care este înlăturat de la contrastante, cele două femei din viața sa
catedră și ajunge să dețină un umil post de modificându-i radical percepția asupra
bibliotecar. Operele sale sunt criticate și ridică întâmplărilor petrecute. Relația întreținută cu
numeroase întrebări legate de metafizică, studiul preoteasa Octavia este simbolică pentru cunoașterea
complex al existenței umane stârnind controverse. paradisiacă, raționamentul și cumpătarea
Toate aceste evenimente au fost întrezărite împletindu-se cu datoria morală față de societate. O
și în viața scriitorului, destinul său fiind profund oarecare distanță imperceptibilă este impusă între
afectat de tribulațiile sentimentale și obstacolele sufletele celor două personaje, oglinda
vremii. Leonte Pătrașcu, filozoful îndârjit care personalităților contrastante refelctând dorințele și
proiectează încă de la început disoluția societați scopurile antitetice care se întrepătrund doar cu
odată cu instaurarea noului regim, păstrează doar ajutorul dragostei învăluită în mister și ceață
câteva amănunte autobiografice, acesta avînd totuși fumurie, răceala sa nebănuită străbătând trupul
o simbolistică inestimabilă pentru romanul fragil al supravețuitorilor. Finalul fatidic al poveștii
episodic. El este puternic implicat în acțiune, amoroase sfâșie balansul dintre calm și complacere
întuchipând un pilon important în fața căruia cursul în situație, năruind lumea lui Axente. Sinuciderea
istoriei se încolăcește, încearcă să-l dărâme, apoi își iubitei sale reprezintă întocmai acel moment
continuă drumul infinit. declanșator de melancolie și durere din existența
Sufocat de destrămarea universului personajului, reverberațiile suferinței zguduindu-i
domestic și a celui politic, Lucian Blaga se retrage întreaga ființă. Răscrucea la care a ajuns
în misteriosul spațiu mioritic, eliberând simbolizează trecerea de la un univers la altul,
inconștientul cosmonic. Aici, sufletul renaște, lumea interioară întruchipâd adăpostul izolat de
ajungând la dimensiuni astronomice pentru a exteriorul crud, ce aduce alinare spirituală și
cuprinde înțelesurile lumii care îl fascinează și care, consolare pentru pierderea aparentei fericiri
totodată, îi provoacă o incredibilă repulsie bazată pe încorsetate într-o apăsătoare monotonie și
disiparea moralității și îndepărtatrea de principiile rigurozitate a vremurilor. Asemenea unei păsări
existențiale. Opera lui este generată de însăși pheonix, din cenușă, eroul renaște, acesta
această refulare a realității corupte, melanjul dintre regăsindu-se pe sine cu ajutorul Anei, o făptură de o
furia cauzată de regimul brutal și neșlefuita dorință deosebită grație și tandrețe, a cărei inimă
de creație în esența sa cea mai pură frângându-se în binevoitoare înalță spiritul acestuia. Treptat, o ușă
mii de cioburi care reflectă imaginea insolită a tainică se deschide între cei doi, invitându-i într-o
romanului blagian. Tumultul ce definește traiul oază de liniște, dragostea metafizică ajungând la
agitat al scriitorului învăluie opera sa într-un văl dimensiuni astronimice, prin care poetul percepe
fumuriu de ceață, iluziile unui viitor prosper licărind întreaga lume. Astfel este dezvăluită inefabila
prin perdeaua opacă a trecutului destrămat. Captiv frumusețe a vieții în forma ei neșlefuită,
într-o distopie crudă, unde violența și înșelătoria comprehensiunea semnificațiilor ascunse ale
controlează oamenii prin teama chinuitoare a morții, traiului omenesc fiind percepută de poet prin filtrul
Blaga simte nevoia arzătoare de a se confesa, imaginației și a veritabilei simțiri în cea mai
http://www.ccdab.ro/Editura/ 80
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
autentică formă a sa. Lumina oribitoare și pasiunea a remodela din scrumul lor un univers idilic,
feroce generată de ispitele condiției umane învăluie nealterat de ispita puterii nemărginite. Vigoarea
sufletul armonios al artistului, deschizând porțile personajelor păstrează tenacitatea autorului,
nevăzute ale speranței muribunde, a cărei licărire capacitatea lor de autoconservare salvându-le de la
poate fi țntrevăzută prin perdeaua fumurie a soarta cruntă a răzvrătiților pripiți.
disoluției sferei intelectualilor. Viziunea lui Axente Filozoful Leonte se luptă cu inexorabila
asupra întâmplărilor vremii este una originală, schimbare, căutînd neîncetat un răspuns la
spiritul său nonconformist transfigurând artistic întrebarea De ce?. Acesta călătorește pe marea de
ororil și teroarea ce bântuia țara în opere sublime. cerneală a enigmelor de nerezolvat, prevestind
Mărturiile sale sunt atestate ale furtunii sfârșitul generației de intelectuali asupriți de
devastatoare ce transforma irevocabil lumea sa, dictatura nemiloasă a unui regim totalitar.
aterând cursul istoriei pentur totdeauna. Neliniștile care îl cuprind anticipează răsturnare
Confruntarea cu imposibilitatea opunerii bruscă de situație – metamorfoza universului într-un
demersului evenimentelor este încercarea supremă fluture de noapte, orb și totodată atras de lumina
cu care protagonistul se luptă, sufletul lui sălbatic, difuză a felinarelor mortale ca de un far salvator,
liber în spațiul mioritic fiind copleșit de disiparea arzând asemenea foilor desprinse de hârtie – se
moralității și propulsia șocantă a violenței adună asemenea cărămizilor în sufletul
oripilante. Zbuciumul dintre dorința de răzvrătire și gânditorului, fiecare piesă de puzzle aducând un
simpla consemnare alături de criticarea și analiza plus de culoare, dar și de suferință, creând astfel un
minuțioasă a faptelor nemaiîntâlnite până atunci zid impenetrabil de bănuieli devastatoare.
creând o fisură în suprafața impenetrabilă a sinelui, Zădărnicia îl copleșește, dorul stărnit de îngrădirea
crevase străbătând oglinda tracutului. Vechile libertății în gândire sau exprimare împlantând ace
principii existențiale sunt eliminate, sfărmându-se de gheață în sufletul său. Leonte duce o luptă aprigă
sub impactul dureros al schimbărilor. Tulburările cu filozofia regimului, întrezărind adevăratele
politice l-au afectat într-un mod straniu pe Blaga, intenții mârșave ale sistemului tentacular, ce
acesta insuflând înflăcărata dorință de manifestare a strangula orice voce care îndrăzea să răsune în
nemulțumirii și de transformare a viitorului sumbru vastitatea pustiului păturii intelectualilor. Cu ultima
după bunul plac personajelor sale. Ele joacă roluri putere de a se opune, realizînd că nu există scăpare,
indispensabile în transmiterea realității uitate unor acesta se aruncă în Râpele Roșii, luându-și viața.
generații care ar putea avea șansa de a învăța din Gestul său simbolic poate fi interpretat ca
greșelile altora, prețuind liberatea și accesul un ultim act de sfidare împotriva societații care l-a
nelimitat la cunoaștere, accederea la adevăratul dezamăgit prin ignoranța ei, trupul profan și spiritul
înțeles al universului reprerzentând un simplu sacru reunindu-se cu pămîntul care i-a dat viață.
capriciu, nu o ilegalitate comisă sub lumina Unirea cu diviniatea este momentul simbolic pentru
ocrotitoare a lunii. Mâhinrea sufletească este redescoperirea sinelui, pătrunderea în universul
apăsătoare, atât scriitorul, cât și eul ficțional vegetal dezlănțuind forțele aievea ale naturii din
suferind pedeapsa cruntă a intelectualilor – care provenim, cenușa și sufletul nostru regăsind
cenzurarea operelor și a gândurilor. Deși în ochii pacea de mult visată în leagănul vieții. Astfel sunt
lumi, Blaga părea că a găsit o modalitate de a prefigurate evenimentele devastatoare care vor
accepta viața tulbure, insipidă și monocromă, altera irevocabil lumea, sfârșitul generației
refugiindu-se în interiorul propriului suflet stors de intelectualilor proiectându-se pe pelicula
vlagă, acesta nu și-a putut stăpâni nevoia spirituală cinematografică a vremii. Ura pentru sistem și lipsa
de a judeca și de a reda boala ontologică adusă de puterii de a lupta pentru concepțiile și drepturile sale
negura orientului. Experințele prin care trec îl îndeamnă pe Leonte să redevină una cu pământul
filozoful și poetul sunt probe a căror veridicitate care i-a dat naștere, ultimul său gest de înfruntare a
constă în chiar sfârșitul deznădăjduitor al romanului șarpelui otrăvitor ce controlează lumea postbelică.
postum, licărul luminii străvezii străpungând vălul Atitudinile contradictorii ale personajelor principale
sufocant al rigorilor impuse de noul sistem. Revolta nu se exclud, ci pun în evidență conflictul interior al
sufletului supus unor chinuri groaznice este lui Blaga, lupta dintre dorința de a schimba
domolită de evadarea în planul ireal, lăuntric. lucrurile, de răzvrătire și instinctul de
Asemenea increatului, spiritul năvalnic al artistului autocoservare, dezvoltat întocmai pentru a examina
nu poate fi studiat și examinat de restul lumii, acesta cu meticulozitate cursul aprig al istoriei, timpul
putând doar să existe în cochilia trupului firav, sfîșiind orice pact ar fi avut cu cetățenii fideli și
arzând preconcepțiile și doctrina comunistă pentru întorcându-se împotriva lor prin torenții și furtunile
http://www.ccdab.ro/Editura/ 81
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
devastatoare care construiesc din rămășițele unor melodioasă narare eclipsează orice alt roman.
bibelouri sparte un mecanism de ceas fără cusur, Existența fragilă a lui Blaga, odată recunoscut în
funcționând după regulile neiertătoare și incorecte întreaga țară suferă o dramă incomparabilă cu ale
ale dictaturii. Se observă o simetrie sugestivă între incidente minore care au reverberat prin cavernele
debutul romanului și sfârșitul acestuia, filozoful cu tuciurii ale sufletului. Căderea în dizgrație,
un suflet aprig și poetul care rezidă într-o bibliotecă denaturarea sa și criticarea operelor sale unice în
umilă încrucișându-și drumurile în aceste două lume dizolvă carcasa de aur a spiritului
momente decisive pentur soarta lor, cât și a lumii. problematizant, acesta izolându-se în străfundul
Conexiunile dintre viziunile celor două ființei, acolo unde laudele și minciunile nu l-ar
personaje sunt strâns legate de percepția lor față de putea atinge, singurul omagiu oferit universului
dispariția și exterminarea personalităților culte ale fiind jertfa sinelul artistic. Condiția creatorului este
vremii, nenumărați prieteni de-ai lor suferind un una deplorabilă, oglindită în romanul ce plasează
final tragic, precum moartea sau înlăturarea cititorul într-o distopie aproape fantastică, și totuși
progresivă din funcție, așa cum este caul lui Axente. reală. Divizându-și personalitatea în personajele
Închisoarea este cu greu evitată de cei doi, simbolice, Blaga reușit să transmită ideile radical
riscul de a-și petrece restul zilelor sub povara diferite aflate într-o permanentă convergență –
denigrării și a întunericului etern care absoarbe sfredelitoarea dorință de reîntregire cu universul
lumina nemuritoare învăluindu-i într-o cortină infinit și puterea inumană de a trăi pentru a se
sângerie de teamă. Căile urmate de personalitățile confesa, atestând ororile disoluției societății.
vremii sunt limitate de posibilitățile universului Ultimii ani de viață ai scriitorului sunt
aflat într-o continuă degradare socială și politică. brodați cu ață neagră pe pânza porosă a hârtiei,
Exilul, izolarea și întoarcerea la origini reprezintă romaul ce întegește șiragul de opere blagiene,
principalele drumuri desfășurate de pe mosorul cu concentrând amalgamul de sentimente
ață al ursitoarelor, destinul croind o țesătură contradictorii și viziuni situate în aparentă opoziție.
întunecată a viitorului. Un zid invizibil se interpune Mărturia sa este un melanj de stiluri și idei despre o
între Blaga și exteriorul halucinant, a cărui lume care se fărmițează asemenea biscuiților
dezordine ilogică se transformă în prevestirile râncezi dintr-o casă părăsită. Mozaicul abstract al
catastrofle ale filozofului. Dincolo de sticla fumurie, versurilor încununate speranței și al întrebărilor fără
scriitorul observă și notează tulburările societății răspuns se topește într-un vârtej halucinant de culori
românești, dând dovadă de un incredibil spirit critic și senzații, redând plastic imaginea dispariției
și o gândire analitică de o acuratețe impecabilă. apoteotice a intelectualilor.
Manuscrisul redactat era păstrat mereu
într-o servietă, pentru a nu ajunge pe mâna
autorităților manipulatoare. Aici erau consemnate
sub forma unui roman autobiografic tribulațiile
sufletești ale scriitorului, împletite cu elemente
elocvente pentru cruzimea și ipocrizia regimului
recent instalat în vârful piramidei. Ideile și
suferințele lui Blaga se refractă în oceanul tulbure
de cerneală, artisticul Axente preluând viziunea sa
unică aspura lumii. Narațiunea devine aproape
lirică, nevoia de refulare interioară păstrând încă
aprentele cenușii ale poeziei. Fărâme de versuri
desperecheate, scăldate în lumină și speranță sunt
risipite de vânt peste praful sclipitor al vremurilor
trecute, destinul sfărmânu-se sub apăsarea de plumb
a tiraniei. Asemenea unui virus, concepțiile
depravate ale sovieticilor penetrează scutul minții,
otrăvind gândirea logică și rațională a oamenilor.
Mărturia autorului împovărat de adevărul sfîșietor
al intereselor ascunse dăinuie în fața timpului
malițios, ferindu-se de ochii curioși ai ignoranților
și închizându-se între filele cărții care urma să
ajungă o capodoperă istorică și biografică, a cărei
http://www.ccdab.ro/Editura/ 82
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
A filozofa.
A filozofa înseamnă a încerca să răspunzi cu mijloace supermature
la întrebări pe care și le pun copii” ( Lucian Blaga)
Lucian Blaga este una dintre personalitățile tineri a fost prin citatele sale filosofice, regăsite atât
cele mai importante și semnificative din cadrul în cărți, cât și în discursuri și chiar propriile sale
literaturii române. Acesta s-a născut pe 9 mai 1895, poezii, cum ar fi „Dacă vrei să ajungi la fericire,
în satul Lancrăm, din județul Alba, fiind cel mai mic atunci puneți orice țintă, numai un singur lucru nu:
din cadrul familiei sale și a decedat la 6 mai 1961, fericirea.” fapt care se regăsește în poezii, ca de
în schimb îți menține vie prezența prin operele, pe exemplu „Iubire”, care înfățișează clar și concis că
care le-a lăsat în urma sa și pe care, cu fiecare poetul se ghida după acest principiu filosofic. În
generație trecătoare, le valorificăm tot mai mult prin continuare, poeziile și citatele sale ajută tinerii, și nu
studiul acestora în școli sau de bunăvoie. numai, în a evolua și a se dezvolta pe plan personal.
A fost un filosof, poet, dramaturg, traducător, În anul 1937, a fost membru al Academiei Române,
jurnalist, profesor universitar, academician și dar și al asociației „Prietenii legiunii”, iar în 1940, a
diplomat român, care a marcat perioada interbelică fost încadrat în mișcarea legionară din Sibiu.
prin intermediul elementelor de originalitate, care îl Pentru a-l onora, în zilele noastre, noi, românii,
pot încadra în înscrierea sa în universalitate. facem ceea ce ne stă în putință pentru a-i respecta
Primele sale scrieri au fost publicate în ziare, cum operele, care se studiază în școală, celebrăm ziua de
ar fi „Tribuna”, în care a publicat poezia „Pe țărm”, 9 mai prin amintirea acestuia reflectată în lecturi,
în anul 1910, sau ziarul „Românul” cu studiul scrieri, texte compuse, toate în cinstea lui.
„Reflecții asupra instituției lui Bergson” în anul Acesta a compus poezii până în ultimii ani de viață,
1914. În 1919, a publicat, la Sibiu, placheta de ceea ce aduce încă un motiv pentru care, Lucian
versuri „Poemele luminii”, precum și culegerea de Blaga este cea mai mare personalitate creatoare din
aforisme „Pietre pentru templul meu”. secolul al XX-lea, care a rămas, nu doar în istoria
I s-au tipărit primele traduceri de poezie, în limba României, dar și în inima poporului român.
germană, în revista „Die Brucke”, în anul 1922. Una
dintre principalele teme este dragoste, iubirea, Bibliografie
folosind un „limbaj urât” și marcând idei abstracte. Lucian Blaga, Discobolul- Aforisme și Însemnări,
Blaga mai utiliza teme cum ar fi moartea sau Editura Publicom, 1945
cunoașterea, acesta prezentând idei filosofice în Lucian Blaga, Poemele Luminii, Biroul de
fiecare dintre poeziile sale, având alte perspective imprimare COSÎNZEAN, Sibiu, 1919
asupra vieții și a componentelor acesteia. Webografie
„A filosofa. A filosofa înseamnă a încerca să https://booknation.ro/curiozitati-despre-lucian-
răspunzi cu mijloace supermature la întrebări pe blaga/
care şi le pun copiii.” exprimă Lucian Blaga în http://www.istoria.md/articol/511/Lucian_Blaga,_b
cartea sa „Discobolul- aforisme și însemnări”, prin iografie
care explică gândirea sa filosofică și mereu unică și https://www.versuri.ro/versuri/lucian-blaga-iubire-
desăvârșită, care îl caracterizează pe poet, pe _6e17.html
înțelesul tuturor. https://prezi.com/yjzdvzz9gurh/lucian-blaga-
Acesta a ajutat mulți tineri în formarea lor, mai ales biografie-si-activitatea-literara/
pe cei care făceau parte din cercul literar de la Sibiu,
iar principala cale în a-i îndruma în spre bine pe
http://www.ccdab.ro/Editura/
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
http://www.ccdab.ro/Editura/ 84
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
http://www.ccdab.ro/Editura/ 85
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
,,Laudă seminţelor celor de faţă şi-n veci tuturor”
http://www.ccdab.ro/Editura/ 86
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
mai mult decât legătura om-natură, este sentimentul flăcări. Nu se luptă cu nimeni, dar se simte învins.”
de apartenenţă, magia unui suflet colectiv. Astfel, De asemenea, disoluţia sacrului este redată şi prin
satul reprezintă izvorul vieţii din generaţie în epitetul ,,serafimi cu părul nins”, relevându-se
generaţie (,,Copilo, pune-ţi mainile pe genunchii amprenta trecerii timpului.
mei./ Eu cred că veşnicia s-a născut la sat.”- Având în vedere cele menţionate, susţin
,,Sufletul satului”). De asemenea, în una din operele că satul românesc nu este o simplă aşezare urbană,
sale filosofice (,,Orizont şi stil. Spaţiul mioritic”), ci izvorul spiritualităţii noastre. Prin spiritul său
Lucian Blaga susţine că satul reprezintă ,,matca specific, prin credinţele şi obiceiurile acumulate,
stilistică” a culturii- ,,Avem un orizont sufletesc al satul românesc întruchipează ceea ce ne reprezintă
nostru, acel spaţiu indefinit ondulat, ca plaiurile ca şi popor, ceea ce ne face români. Aşadar, vă
ţării, manifestat îndeosebi în doină şi în cântecele îndemn să nu uităm de această preţioasă temelia, să
noastre, şi nu mai puţin într-un unanim sentiment nu ignorăm satul românesc!
românesc al destinului”. În poezia ,,9 mai 1895”
evocarea satului cuprinde clipa irepetabilă a naşterii Bibliografie:
poetului (,,în cea noapte te-am ales ca prag de Lucian Blaga, Hronicul și cântecul vârstelor,
lume”), dar şi credinţa populară în destinul omului, Editura Humanitas, București, 2012;
în aceea întoarcere definitivă în lut (,,sunetele Lucian Blaga, Elogiul satului românesc, 1937;
lacrimei/ la chemări adânci de mume”). Astfel, Lucian Blaga, vol. Nebănuitele trepte, Editura
cultura noatră autentică a izvorât din sufletul satului Doina, 2002;
- ,,Desigur, geniul e o condiţie. Dar o cultură majoră Lucian Blaga, Lauda somnului, Editura Cartea
mai are nevoie şi de o temelie, iar această temelie Românească, București;
sine qua non e totdeauna matca stilistică a unei Daniela Șontică, Lucian Blaga și fascinația
culturi populare”. Totodată, scriitorul subliniază copilăriei la sat, în ziarul Lumina, septembrie 2019.
faptul că putem înţelege cultura populară doar dacă
descoperim sursa: ,,Să iubim şi să admirăm cultura
populară, dar, mai presus de toate, să luăm
contactul, dacă se poate cu centrul ei generator,
binecuvântat şi rodnic ca stratul mumelor. ” În altă
ordine de idei, satul este atemporal, având ,,tăria
fără pereche de a boicota istoria” - ,,Câte-s altfel-
omul, leatul! Neschimbat e numai satul”
(,,Întoarcere”). Dar în ciuda acestui aspect de sine
stătător, satul românesc -ca materie- va dispărea
odată cu moartea spiritului, prin renunţarea la
credinţă şi la idealuri, prin ignoranţă. Acest proces
de transformare a unui sanctuar într-o groapă de
mormânt este conturat în opera ,,Paradis în
destrămare”. (,,Noaptea îngeri goi zgribulind se
culcă în fân: vai mie, vai ţie, păianjeni mulţi au
umplut apa vie, odată vor putrezi şi îngerii sub glie,
ţărâna va seca poveştile din trupul trist.”). Deşi acest
dezechilibru nu e evident, lupta împotriva lui este
considerată deja pierdută. Astfel, legendarul biblic
apare în viziunea tragică a neputinţei: ,,Portarul
înaripat mai ţine întins un cotor de spadă fără de
http://www.ccdab.ro/Editura/ 87
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
,,Câteodată, datoria noastră în faţa unui adevărat mister nu este să-l lămurim,
ci să-l adâncim aşa de mult încât să îl prefacem într-un mister şi mai mare ”
( Lucian Blaga)
Ca orice text programatic care deschide un mod expres să se exprime la persoana I. Când
volum (,,Poemele luminii” - 1919), poemul ,, Eu nu Blaga spune ,, eu” , el deja presupune poezia ca
strivesc corola de minuni a lumii” este o artă manifestare imperativă a individualităţii în raport
poetică, conţinând mecanismele prin care poetul îşi cu lumea şi cu ceilalţi. Arta poetică ,,Eu nu strivesc
exprimă perspectiva asupra creaţiei. Lucian Blaga corola de minuni a lumii ” sintetizează viziunea
modifică esenţial conceptul de act poetic care nu blagiană despre lume, care implică o dublă
mai este înţeles ca meşteşug ci ca o modalitate perspectivă, poetică și filozofică, dată de vocația
fundamentală de situare a eului în univers, de a fi în autorului. Misterul este un concept fundamental atât
şi prin poezie. al operei filozofice a lui Blaga cât și a celei poetice.
Volumul ,,Poemele luminii” dar și textul ,,Eu nu În opinia sa, rolul poetului este de a potența tainele
strivesc corola de minuni a lumii” conţin toate lumii prin trăirea interioară și prin forța imaginației.
elementele programului expresionist : sentimentul Optând pentru cunoașterea luciferică, poetul
absolutului, isteria vitalistă (elanul, dorul de viață), desemnează ,, propria cale”: adâncirea misterului și
exacerbarea eului creator, amplitudinea spirituală, protejarea tainei prin creație. Rolul poeziei este
interiorizarea şi spiritualizarea peisajului, acela ca, prin mit si simbol, elemente specifice
tensiunea maximă între eu şi lume pentru că eul imaginației, creatorul să pătrundă în tainele
tinde să se manifeste stihial, dionisiac (dezlănţuit, Universului, sporindu-le.
pasional) şi să acopere lumea (frenezia dionisiacă Prin urmare, tema poeziei este filosofică : este vorba
– trăire exuberantă prin instictele primare) , Marele de cunoaștere descrisă prin metaforele revelatorii
Anonim (instanță spirituală ce poate fi comparată cu „lumina mea” / „lumina altora” care sugerează cele
Hyperion din opera lui Eminescu). Expresionismul două tipuri de cunoaștere specifice sistemului
este o tendinţă a modernismului şi a apărut iniţial în filozofic blagian. Astfel, poetul plasează în opoziție
domeniul artelor plastice în Germania între 1911 - atitudinea poetică de potențare a marilor taine ale
1925. Intrat de prin 1918 în limbajul manifestelor Universului: cunoașterea luciferică ( ,,eu cu lumina
literare, expresionismul tinde să eticheteze diversele mea sporesc a lumii taină” ) cu intenția altora de
moduri de expresie ale febrei spirituale care descifrare a misterului şi cunoașterea paradisiacă (
consumă o serie de poeţi germani din epoca de criză ,,Lumina altora / sugrumă vraja nepătrunsului
a anilor din ajunul, din timpul şi imediat după ascuns” ). Se conturează astfel două modalități
primul război mondial. În versurile expresioniştilor de cunoaștere a lumii : una rece, rațională și precisă
transpare semnificativ drama spirituală umană, pe care Blaga o numește cunoașterea paradisiacă și
senzaţia de pierdere în haos, perceperea tragică a una ,, mistică ” ( așa cum o numea și George
realităţii şi presentimentul unei iminente catastrofe Călinescu ) care le aparține poeților pe care Blaga o
universale. Aşadar, Lucian Blaga este cel mai numește ,, cunoaștere luciferică ”.
cunoscut poet afiliat modernismului expresionist. Titlul este o metaforă revelatorie care semnifică
ideea cunoașterii luciferice. Pronumele personal
Poezia ,, Eu nu strivesc corola de minuni a „eu” corespunde influențelor expresioniste
lumii” este o confesiune a unui crez care cere în (exacerbarea eului) și exprimă atitudinea de
http://www.ccdab.ro/Editura/ 88
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
protejare a misterelor lumii, atitudine izvorâtă din ascuns”,, adâncimi de întuneric” ,, taina nopţii”.
iubire. Verbul la forma negativă „nu strivesc” Atitudinea de amplificare a misterelor se
exprimă refuzul cunoașterii de tip rațional și împlineşte prin iubire însă iubirea nu are la Blaga
opțiunea pentru cunoașterea luciferică / poetică. doar o funcţie sentimentală. Este mai degrabă un
Metafora revelatorie corola de minuni a lumii, instrument al cunoaşterii , o cale de pătrundere în
imagine a perfecțiunii, a absolutului, prin ideea de misterele lumii universale. Așadar cunoașterea
cerc, de întreg , semnifică misterele universale iar lumii în planul creației poetice este posibilă numai
rolul poetului este contemplarea și adâncirea tainei prin iubire, prin comunicarea afectivă totală : Eu nu
care ține de o voință de mister specific blagiană. strivesc .../ căci eu iubesc.
http://www.ccdab.ro/Editura/ 89
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
La nivel stilistic, toată poeza este construită pe taină”- simbol pentru misterele lumii. „Luna”
metafore revelatorii. Metafora: „corola de minuni a devine simbol al misterului pentru că razele lunii
lumii” va fi un simbol pentru mister; metafora vor amplifica vraja nepătrunsului ascuns.
„calea mea” semnifică drumul pe care il parcurge Sentimentul major care se desprinde din acest crez
poetul în creaţia lui, drumul spre cunoaştere; estetic este acela de contopire până la identificare
metafora „lumina altora” semnifică cunoaşterea cu misterele lumii universale , cu substanţa
paradisiacă, ştiinţifică, raţională (va distruge ascunsă a lumii, la care eul poetic se simte
misterul prin analiză şi sinteză); metafora „vraja participând. Actul poetic converteşte misterul, nu îl
nepătrunsului ascuns” este sinonimă Marelui reduce. Misterul este substanţa esenţială şi originară
Anonim, misterul ontologic, cel care nu se lasă a poeziei. Iar cuvântul poetic nu înseamnă, ci
descifrat şi care va pune între el şi lume cenzura sugerează , nu explică misterul universal, ci îl
transcendentă; metafora „lumina mea” este în protejează prin transfigurare.
permanentă opoziţie cu „lumina altora”, este simbol
pentru cunoaşterea luciferică; metafora „a lumii
ANEXA 1
REPERE CUNOAŞTEREA LUCIFERICĂ / POETICĂ CUNOAŞTEREA PARADISIACĂ/
Tip II / minus cunoaştere ŞTIINŢIFICĂ
Tip I / plus cunoaştere
- proprie filozofiei , religiei, creaţiei artistice;
Definire - prin intermediul ei omul înaintează în orizontul - conceptual, îşi e sieşi suficientă;
misterului cu dorinţa de a atinge esenţa lui imaterială -caracteristică ştiinţei, operează empiric
(latura criptică - partea care se ascunde). şi raţional, logic, negând existenţa
- izvorul ei se află în inconştient iar instrumentele misterului ;
sale sunt intuiţia şi contemplaţia; - se opreşte la dimenisunea perceptibilă,
-introduce problematicul , tatonarea teoretică, materială a Universului, ceea ce Blaga
neliniştea şi aventura , tot atâtea momente care numeşte latura fanică a misterului (
repugnă cunoaşterii paradisiace; partea care se arată) .
- are ca scop potenţarea, adâncirea misterului şi nu - rece, raţională, precisă .
lămurirea lui ;
-este specifică sensibilităţii poetului , care este
indirectă şi îmbogăţeşte fiinţa artistică.
-cunoaştere mistică”- George Călinescu
Astrul LUNA SOARELE
simbolic
corespondent
- de a proteja, de a potenţa, de a spori misterul, tainele - de a explica tainele vrând să
Scopul lumii prin forţa imaginaţiei şi prin iubire. lumineze misterul , pe care astfel să îl
- ,,există pentru fiinţa omenească o singură şansă de reducă.
a lua contact cu realitatea însăşi , nu prin simţuri, nu - este directă, sortită eşecului,
prin idée, ci prin punere de probleme, prin deschidere deoarece nu îmbogăţeşte fiinţa, ci o
de mistere ca atare” (Lucian Blaga) sărăceşte.
ANEXA 2
http://www.ccdab.ro/Editura/ 90
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
TAINELE
VRAJA
NE-NŢELESURI ŞI NEPĂTRUNSULUI
MAI MARI ASCUNS
COROLA
DE
MINUNI
flori, ochi, buze, morminte
mmmmmmm
MMmismm
SFÂNT ADÂNCIMI
MISTER DE ÎNTUNERIC
TAINA
NOPŢII
ANEXA 4
http://www.ccdab.ro/Editura/ 91
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
EU
CU
LUMINA
MEA
CUNOAŞTERE
LUCIFERICĂ
NU
NU STRIVESC SPORESC IUBESC ÎMBOGĂŢESC
UCID
LUMINA ALTORA
CUNOAŞTEREA
PARADISIACĂ
http://www.ccdab.ro/Editura/ 92
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Secţiunea
CREAȚIE LITERARĂ
– elevi și profesori
http://www.ccdab.ro/Editura/ 93
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
« Viaţa mi-a dăruit prieteni de aur,
smirnă şi tămâie»
http://www.ccdab.ro/Editura/ 94
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
„Cine crede- n zbor e stăpân peste zare.”
(L.Blaga)
http://www.ccdab.ro/Editura/ 95
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
TEAMA DE COPIL
LUMINILE SUNT STINSE
Pe vremea când eram copilă
Priveam la tot cu mare milă, M-am reîntors acum la mine-n sat
Mă emoționam mereu, Să văd cu ochii mei ce s-a schimbat...
Gândindu-mă la tot ce-i rău. Nu mai sunt pomii verzi sau înfloriți
Și nici copii în straie primeniți.
Și mă temeam, strângând din dinți
Că nu voi mai avea părinți, Luminile sunt stinse-n fiecare casă
Că într-o zi de toamnă tristă Și nici perdeaua nu mai pare trasă.
Voi strânge lacrimi în batistă. Sunt ani de când o ușă n-a mai fost
deschisă
Și-a trecut timpul ca nebunul Sau o lumină n-a mai fost aprinsă...
Și azi părinți am...numai unul,
Mi-e greu să știu că fără tată S-au dus bătrânii, ulița-i pustie
O să răzbesc prin vânt și zloată. Și nici copiii care s-o învie,
Să fugă alergând la vale,
Dar am putere să mai sper Ieșindu-le părinților în cale.
Că de acolo...de la cer
Mi-o va lăsa mai mult pe mama, Să urce dealul, sus la săniuș
Că numai ea ne știe seama. Sau să alunece pe derdeluș,
Să stea-n zăpadă pân la asfințit...
Noi pe la sate așa am tot trăit.
http://www.ccdab.ro/Editura/ 96
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
http://www.ccdab.ro/Editura/ 97
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
Umblăm prin timp fără popas,
Întreabă-te cu ce-ai rămas?
L-a cizelt și El, tăcând, prin vis, Chiar să-ți fi făcut din deget
Ștergând tot slinul demult strâns, Nu erai așa supus.
L-a lustruit și i-a dat viață, Și dorind să-mpaci pe toate-
L-a pus nu-n spate, dar în față. Tu ai scris, dar nu ai spus.
http://www.ccdab.ro/Editura/ 98
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Îndemn Greierușa
http://www.ccdab.ro/Editura/ 99
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
„Poetul este singura ființă care-și poartă inima în afară de sine.”
Lucian Blaga
http://www.ccdab.ro/Editura/ 100
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
SUFLETE DE GALĂ
http://www.ccdab.ro/Editura/ 101
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
Altă zi și n-am șters praful de pe cea de ieri...
http://www.ccdab.ro/Editura/ 102
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
în ce ne privește pe noi
să-ți scriu înseamnă să mă fac auzită
să-ți demonstrez că am curaj
pot aștepta o nenorocire cum aștepți trenul/deși
bate vântul prin buzunare
în loc de bilet îmi rămâne fantezia oricărei
destinații
http://www.ccdab.ro/Editura/ 103
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
"...Să fim noi înșine,sub stelele noastre, și să îngăduim și celorlalți să fie ei...
tot ei înșiși sub stelele lor." Lucian Blaga
Laudă seminței
La ceas aniversar,
Fără intenții de fraudă,
Se cuvine să-i aducem laudă,
Marelui Blaga, poet priceput,
Mut ca o lebădă...la început!
Cu versul cioplit fără seamăn,
Găsit pe-o cărare din Lancrăm,
Aduce-n mireasma grădinii
Frumoase Poeme- a luminii.
Și cum îi place poetului
Să meargă spre Pașii profetului,
Meditând în profundă tăcere
Numai la Marea trecere,
Aduce prinos Domnului
Prin Lauda somnului,
Ajunge la Cumpăna apelor
Și La curțile dorului,
Tot scriind volume de Poezii,
Toate nespus de înțelepte
Ce te duc spre Nebănuitele trepte...
http://www.ccdab.ro/Editura/
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
" Sunt vinovată că am strâns în mine
Pietrișul clipelor ce dor"
Rana amintirii
Vinovăție
Voi cădea odată din mine.
După mine altul va urma.
Moartea mea va fi poarta, sub care, Sunt vinovată că am strâns în mine
Alți oameni se vor săruta. Pietrișul alb al clipelor ce dor,
Ca lacrima, ce n-a putut să nască,
Fulgi de stea se vor stinge în lacrimi. În zi de sărbătoare un izvor.
Un izvor va sfârși undeva.
Amintirea mea va fi rană, Sunt vinovată că mi-am dus de mână
În cei ce mă vor căuta. Înspre aiurea cel mai frumos vis
Și l-am împins într-un adânc de toamnă,
Nu vor ști însă-n ce loc, Să putrezească-n frunze de cais.
Mă răsfir peste crini de zăpadă
Și de greieri în păr mi se coc Sunt vinovată c-am lăsat să cadă,
Și de pot depărtări să mă vadă. Peste cuvinte burnița tristeții
Și-acum îți scriu cu gânduri de zăpadă
Numai ropotul ploii târzii Pe care nu le-aud decât poeții.
Îmi va umple craniul cu timp,
Să-mi viseze-n orbite lumina,
Unui alt neștiut anotimp.
http://www.ccdab.ro/Editura/ 105
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
,,O singură rugăciune am:
,,Doamne, să nu mă lași niciodată să fiu mulțumit cu mine însumi!”
http://www.ccdab.ro/Editura/ 106
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Cuvânt de infinit
Călător prin vise
Mereu vorbind în tăcere,
Ai ajuns a fi printre stele, Deseori îmi vii prin vise
Lucind chiar și pe pământ Și-mi destăinui cele scrise,
Cuvâtul tău a devenit sfânt. Al tău fulgerător gând
Mi-a tulburat lăuntricul cânt.
Ai admirat veșnicia de la sat
De grația luminii n-ai uitat Aș dormi o zi și-o noapte
Ai simțit-o mereu în interior, Doar s-ascult a tale șoapte,
Ea oferindu-ți aripi pentru zbor. Despre drumul lung al lui Columb
Ce-a zdrobit frica cea de plumb.
Ai cucerit lumi diferite,
Unele ademenitoare, altele risipite, Despre cum își lasă-n urmă zeii
Dar nu te-ai dezamăgit Templele ce-au devenit muzee.
Și le-ai inspirat cuvânt de infinit. Da, timpul este trecător,
Însă al său ecou e nemuritor!
Ai spus că paradisul s-a destrămat,
Cerul a rămas făr-al îngerilor cântat, Îmi rostești despre grația femeii
Flacăra flămândă a iadului Ai cărei suflet e greu să-l cutreieri.
Încet înghite lumina raiului. O asemeni cu o melodioasă vioară
Care, tăcând, devine a ta lăcrimioară.
În amurgul de toamnă
Vorba ta ne-ndeamnă, Te-aș visa în continuitate,
Că și cerul se aprinde Să nu se termine această noapte!
De-ale tale strălucitoare cuvinte. Să-mi inspiri în suflet lumină
Din a ta cuvânare senină!
Astăzi, te găsim în eternitate,
Sufletul tău, iubind libertatea,
A tipărit pe istoria neamului,
Măreția și enigma graiului!
http://www.ccdab.ro/Editura/ 107
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
„Iubind, ne-ncredințăm că suntem."
Lucian Blaga
http://www.ccdab.ro/Editura/ 108
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
„…Nu mai calcă pe pământ/
cine calcă-n suferință./
Ea schimbă la față argila, o schimbă în duh….”
(Lucian Blaga)
http://www.ccdab.ro/Editura/ 109
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Întrebarea
Poate atunci,
chiar prinși într-ale timpului gheare,
pătrunși de-al său venin,
am înțelege măcar că
prin măsurarea clipei sale
i s-a dăruit omului necuprinsa zare,
iar setea de sens își va găsi leac.
http://www.ccdab.ro/Editura/ 110
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
„Poezia este veșmântul în care ne îmbrăcăm iubirea și moartea”
(L. Blaga)
3.12. RECULEGERE, MAI LUCIDĂ CA ORICÂND, DE CHIPU-MI
Elevă BALAN TATIANA,
de la IPLT „Ștefan Vodă”, or. Ștefan Vodă,
Îndrumător: profesoară ȘTEFAN NATALIA
Reculegere De chipu-mi
http://www.ccdab.ro/Editura/ 111
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
http://www.ccdab.ro/Editura/ 112
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Tu ești poetul...
http://www.ccdab.ro/Editura/ 113
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
Viaţa-o plimbare prin somn.
În puhoaie
Se-adâncesc dorințele
Se dezvăluie ispitele.
Tu ești ea,
Sunteți voi.
Eu sunt eu,
Un porumbel căzător,
Precum o stea sau o dorință
Vreodată neîmplinite.
http://www.ccdab.ro/Editura/ 114
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Abis,
Dor,
Jale
Sau frumos?
Un tumult neîntors?
O piedică lângă un măr...
Roșu, un foc sau un luceafăr?
Mai bine...un lagăr.
Deasupra-i porumbelul surâzând
Dedesubtu-i un ciubăr în vânt
Prins în furtună și-n valuri.
Fulgere sau noi ispite?
În extaz sau în agonie?
Poate cuprinsă-n ale mele dorințe
Prinse-n Adam
Sau ascunse-n sevraj...
http://www.ccdab.ro/Editura/ 115
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
,,Nu credeam să-nvăț a muri vreodată”
(M. Eminescu)
http://www.ccdab.ro/Editura/ 116
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
” Prezentul tace sau vorbește; numai trecutul cântă.
De aici farmecul amintirii.”
RUGĂMINTE SPERAȚA
http://www.ccdab.ro/Editura/ 117
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
” Poetul. Un donator de sânge la spitalul cuvintelor.”
Lucian Blaga.
Mirosul poeziei
Motto:” Poetul. Un donator de sânge la spitalul
cuvintelor.” Lucian Blaga.
http://www.ccdab.ro/Editura/ 119
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Iluzia fericirii
Neliniștea acumulată
Are la baza o faptă acceptată
De inițiatorul ce a ocupat
Un leagăn ce nu-i era lui dat.
http://www.ccdab.ro/Editura/ 120
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
,,Cine crede-n zbor e stăpân peste zare. ’’
Lucian Blaga
Să ne bucuram, totusi,
de răsuflarea ei cu iz de ploi,
de maiestria cu care pictează
padurea tacută,
de liniştea serii timpurii,
de minunea descoperirii
altor taine-n septembrie,
de dorul tăcerilor din suflet,
de frumusețea tinereții târzii!
http://www.ccdab.ro/Editura/ 121
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
„Cel mai frumos lucru al Dumnezeirii este
că Dumnezeu se află și în sufletele celor care îl contestă ,
fără ca aceștia să i se poată opune "
Femeia a învățat să meargă singură prin M-am rătăcit într-o peșteră superficial
timp. cunoscută cu obloane de ecou.
Călcând strâmb și sângeriu , Obloanele strigă spre ieșire,
A devenit un dresor de calamitate. Dar eu sunt prea distras.
M-am întrebat mereu de unde izvorăște Sunt prea distras ca să mă îndrept spre
frumusețea ei, ecou.
Căci frumusețea atrage invidia, Întunericului în care mintea se afundă
Iar invidia Încearcă să se aprindă fără vreun pic de
Nu este doar o frustrare persistentă, lumină, fără vreun pic de auz.
Ci mai degrabă o demonstrație a ceea Într-adevăr, ochii au un mare defect.
ce-nseamnă frumos; Ei îți pot arăta doar prezentul.
Făr' cercei și mărgeluțe, Auzul este cel care te conectează cu
Împrăștiind doar parfumul generațiilor, trecutul neștiut.
Ea își țese-n ie, Curând voi auzi și eu,
Cu degețele prăfuite de surghiun, Iar peștera în care voi fi rătăcit nu va
Un imn cântat de noi, de descendenți. mai avea echivoc
Pentru că va avea lumina strămoșească.
Moment de patriotism
http://www.ccdab.ro/Editura/ 122
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Nu știu cum se face, dar toamna mai Nu-i nimeni să te vadă când tu plângi,
mult Iar lacrima pe obraz ți se naște,
Mă prinde un dor nebun după tine, Cu-n gest nevinovat vrei s-o alungi
Scriu tot mai des, și gândul mi-ascult Și tot ce a fost, acum vrei a întoarce.
Și inima-mi spune că ești pentru mine.
Și plângi copilă amar la ceas târziu,
O var-a trecut și multe vor trece Un singur gând îmi pare nu-ți dă pace:
La fel le trăiesc, intens și plăcut, „Aș fi putut aproape să-i mai fiu
Azi toamnă-i aici și timpu-i mai Și sufletul...cine să-mi împace!”
Dar mie..., ce crezi? Îmi placi mai mult.
Și-ți vine așa a rupe norii,
O toamnă și-un dor nebun în inimă-mi Iar cerul să-l împarți în două
E versul cu care încep să-ți vorbesc, Să prinzi cu mâna treapta scării
Am multe cuvinte ce-n suflet la țin. S-ajungi la el în lumea nouă!
„Te vreau!” „Te ador!”„Ce mult te
iubesc!” Să cazi la pieptul lui deodată,
Cu mâna-n păr să-i te joci
Să-l mai întrebi: Ce mai faci tată?
Iubește-ma cum nimeni nu poate Și-o lacrimă să-i ștergi de poți!
Alunga-mi durerea, dă-mi mii de fiori. Să-ți ceri iertare pentru toate,
Și aruncă-mă-n visul tău cu plăceri, Că i-ai furat din viață timp
Ca până la cer cu mine să zbori Și nu i-ai fost mereu aproape
Să uit tot ce-a fost în ziua de ieri. Așa cum el și-ar fi dorit.
http://www.ccdab.ro/Editura/ 123
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
N-am să te uit
http://www.ccdab.ro/Editura/ 124
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
“Poezia este casatoria realitatii cu idealul, sufletul poetului.”
Lucian Blaga
3.22. AMINTIRI
Elevă: HAȚEGAN ADINA LAVINIA,
la Liceul cu Program Sportiv Alba Iulia
Îndrumătoare:Prof. MIHĂLȚAN MARIA
http://www.ccdab.ro/Editura/ 125
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Secţiunea
TRADUCERI
DIN OPERA LUI LUCIAN BLAGA
– elevi și profesori
http://www.ccdab.ro/Editura/
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
Dragostea pe scurt:
,, Ea cântă și eu ascult. Pe buzele ei calde mi se naște sufletul” Lucian Blaga.
Iubire Love
Iubeşti - când ulciorul de-aramă You love - when the copper jug
se umple pe rând, de la sine it fills itself in turn
aproape, de flori şi de toamnă, close, of flowers and autumn,
de foc, de-anotimpul din vine. of fire and veins season.
Iubeşti - când suavă icoana You love - when the suave icon
ce-ţi faci în durere prin veac is doing in pain through the ages
o ţii înrămată ca-n rana you keep it framed like the wound
străvechiului verde copac. of ancient green tree.
Iubeşti - când sub timpuri prin sumbre You love - under times through the dark
vâltori, unde nu ajung sorii, winds, where the suns do not reach,
te-avânţi să culegi printre umbre you rush to gather in the shadows
bălaiul surâs al comorii. the white smile of the treasure.
Iubeşti - când întreaga făptură, You love - when the whole being,
cu schimbul, odihnă, furtună with the exchange, rest and storm
îţi este-n aceeaşi măsură it is the same to you
şi lavă pătrunsă de lună. and lava penetrated by the moon.
http://www.ccdab.ro/Editura/ 127
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
http://www.ccdab.ro/Editura/ 128
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto :
„O poezie tradusă trebuie să fie în primul rând poezie
și numai în al doilea rând tradusă.”
Pluguri Plows
http://www.ccdab.ro/Editura/ 129
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Translated from Romanian by Ungur Andrei, 11th class, Adventist Theological High School
“Stefan Demetrescu”, Bucharest.
http://www.ccdab.ro/Editura/ 130
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
Iubirea învinge totul
4.3. IUBIREA, BIOGRAFIE DE LUCIAN BLAGA
Traduceri în limba engleză
BIOGRAFIE BIOGRAPHY
Unde şi când m-am ivit în lumină nu ştiu, Where and when I came to light I do not know,
din umbră mă ispitesc singur să cred from the shadow I am tempted to believe
că lumea e o cântare. that the world is a song.
Străin zâmbind, vrăjit suind, Strain smiling, spellbound
în mijlocul ei mă-mplinesc cu mirare. in the middle of it I am filled with wonder
Câteodată spun vorbe cari nu mă cuprind, Sometimes I say words that I don’t understand
câteodată iubesc lucruri cari nu-mi răspund. sometimes I love things that I do not answer
De vânturi şi isprăvi visate îmi sunt The winds and dreamy dreams are my full eyes,
ochii plini, Walking I walk like everyone else
de umblat umblu ca fiecare: when guilty on the covers of Hell
când vinovat pe coperişele iadului, when without sin on the mountain with lilies
când fără păcat pe muntele cu crini.
Closed in the cicle of the same glass
Închis în cercul aceleiaşi vetre i exchange mysteries with ancestors,
fac schimb de taine cu strămoşii, the mud washed by water under stones
norodul spălat de ape subt pietre. In the evening, a lot happens as I listen
Seara se-ntâmplă mulcom s-ascult to the pouring
în mine cum se tot revarsă stories of long forgotten blood
poveştile sângelui uitat de mult. Blessing the bread and the moon
Binecuvânt pânea şi luna. The day I live scattered by the storm
Ziua trăiesc împrăştiat cu furtuna. With words extingnished in his mouth
Cu cuvinte stinse în gură i sang the passage even more
am cântat şi mai cânt marea trecere, from one shoulder to the other
somnul lumii, îngerii de ceară. I silently pass the star as a burder.
De pe-un umăr pe altul
tăcând îmi trec steaua ca o povară.
BY LUCIAN BLAGA
de LUCIAN BLAGA
IUBIRE LOVE
Iubeşti - când ulciorul de-aramă You love- when the brass jar
se umple pe rând, de la sine it fills in by itself
aproape, de flori şi de toamnă, close by, flowers and autumn
de foc, de-anotimpul din vine. or fire, of season to came
Iubeşti - când suavă icoana You love- when the icon saunded
ce-ţi faci în durere prin veac what are you doing in pain through the ages
http://www.ccdab.ro/Editura/ 131
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Iubeşti - când sub timpuri prin sumbre You love- when under times though the
vâltori, unde nu ajung sorii, shadows
te-avânţi să culegi printre umbre values, where the sunsets do not reach
bălaiul surâs al comorii. you are about to gather in the shadows
the broom of the treasure
Iubeşti - când simţiri se deşteaptă
că-n lume doar inima este, You love- when feelings are awake
că-n drumuri la capăt te-aşteaptă as in the world, only the heart is
nu moartea, ci altă poveste. the rounds are waiting for you at the end
not death, but another story
Iubeşti - când întreaga făptură,
cu schimbul, odihnă, furtună You love- when whole invoice
îţi este-n aceeaşi măsură in exchange, rest, storm
şi lavă pătrunsă de lună. it is the same to you
and lava penetrated by the moon
de LUCIAN BLAGA
BY LUCIAN BLAGA
http://www.ccdab.ro/Editura/ 132
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
Poetry is a garment in which we clothe our love and death.
Frumoaso,
ţi-s ochii-aşa de negri încât seara Oh, beautiful,
când stau culcat cu capu-n poala ta Your eyes are so dark that in the evening
îmi pare When I lie my head in your lap
că ochii tăi, adâncii, sunt izvorul It seems
din care tainic curge noaptea peste văi That your eyes, your deep eyes, are the spring
şi peste munţi şi peste seşuri From which the night mysteriously flows over
acoperind pământul glens
c-o mare de-ntuneric. And over mountains, and over meadows
Aşa-s de negri ochii tăi, Covering the land
lumina mea. With a sea of darkness.
That is how dark your eyes are,
My light.
Iubire ”Love”
de Lucian Blaga By Lucian Blaga
Iubesti - când ulciorul de-aramă You love-when the brass jug bottom
se umple pe rând, de la sine Fills up, successively, almost
aproape, de flori si de toamnă, By itself, with flowers, and autumn,
de foc, de-anotimpul din vine. And fire, and season you feel in your bones.
http://www.ccdab.ro/Editura/ 133
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Iubesti - când sub timpuri prin sumbre Winds, where the sun does not reach,
vâltori, unde nu ajung sorii, You go to collect throughout the shadows
te-avânti să culegi printre umbre The fair smile of the treasure.
bălaiul surâs al comorii.
You love-when feelings awake
Iubesti - când simtiri se desteaptă Because there is only the heart in the world,
că-n lume doar inima este, And by the end of the road awaits you
că-n drumuri la capăt te-asteaptă Not death, but another, new story.
nu moartea, ci altă poveste.
You love-when the entire being,
Iubesti - când întreaga făptură, Alterning, resting and storm
cu schimbul, odihnă, furtună Becomes to you in the same way
îti este-n aceeasi măsură The lava pierced by the moon.
si lavă pătrunsă de lună.
http://www.ccdab.ro/Editura/ 134
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
“Formula era pentru noi una sacră »
4.5. TRADUCERE DIN « HRONICUL ŞI CÂNTECUL
VÂRSTELOR”
Traduceri în limba engleză
Autor: COSTAN DORIAN
elev la Şcoala Gimnazială “Axente Sever”, Aiud
Îndrumătoare:Prof. IOAN CASANDRA
1.Cam din același timp mă urmărește și At that time, the memory of the day when
amintirea unei zile când am pus la încercare I tested the sky began catching up to me. Walking
cerul. Umblând o dată pe ulițăcu ochii in sus , am on the street once, staring upwards, I noticed that
bagat de seamă că cerul venea tot cu mine. the sky was coming with me. The zenith was
Zenitul se mișca din loc - ținându-se neîntrerupt moving around, keeping up with me at all times. It
deasupra mea! Era o descoperire cu totul nouă, was an utterly new discovery, which made me feel
pe care mă simțeam obligat să o păstrez ca un obliged to keep it as a secret in my heart. I started
mare secret în cel mai ascuns ungher al inimii. to plan out my future, so that no one would find
Începeam să-mi tălmacesc viitorul pe linia de vis about this secret. Everyday I tested the zenith, if it
a acestei descoperiri, încât pentru nimic în lume was going to come with me or not. I would've
nu m-aș fi încumetat s-o împărtașesc și altora. În surely been very disappointed if I found out one
fiecare zi puneam zenitul – la încercare, dacă se day that the zenith was failing me. Although, one
mai ține pe urmele mele sau nu. Aș fi fost fără day, while I was taking a break after playing, I told
îndoială dezamăgit de moarte să fi aflat într-o Vica’s Adam my secret and how special I am.
bună zi că zenitul mă trădează. Și continuam să Immediately Adam looked up and started walking.
țin taina sub trei lacăte si șapte peceți. Totuși, He then turned to me and said: “The sky is
odată, în răgazul dintre două jocuri, îi spun lui following me too!”. I looked at him with a grin on
Adam al Vicii, cât de ales este creștetul meu, sub my face, doubting it and then I felt bewildered.
tăria cerului. Numaidecât Adam își ridica și el Adam persisted by saying “By my soul”, the eay of
ochii - și o ia razna. Pe urmă se-ntoarce și-mi keeping oaths back then in my village. “By your
zice: “Și cu mine vine cerul!” L-am privit cu un soul - you're not lying?” I asked once again, even
zâmbet de milă, cu îndoială apoi, și pe urmă cu though I knew this sort of question is pointless. “By
nedumerire. Adam își întărea cele spuse cu un my soul, I'm not lying" Said Adam, which made
“zău curat", formula curentă a jurămintelor în sat. me feel ashamed. That saying was too important
“Zău curat – nu minți?” îl mai întreb eu odată, cu for us to doubt it anymore. I was extremely sad that
toate că știam că orice asemenea întebare era de I was not the chosen one, but at the same time,
prisos. “Zău curat – că nu mint" făcu înca o data another thought made me give it another try.
Adam c-o hotărâre ce mă rușină. Formula era “Listen, Adam, I told him, you go that way on the
pentru noi una sacră. Decât sa mai fi putut sta la road and I go the other way. If the sky is following
îndoială. Eram dezolat că nu mă dovedeam a fi you, as you're saying then it will be ripped apart
singurul ales, dar în aceeași clipă un alt gând mă and we'll see what's inside it. Maybe we will see
îndruma către o nouă încercare. “Ascultă, Adam, even angels…” Adam, surprised by my way of
îi zic eu, tu s-o iei pe uliță în sus, eu o iau pe uliță thinking, which sounded unmistakable, walked
in jos. Dacă cerul se ține de tine, cum zici, și vine down the road and I went the opposite way. After
și cu mine, cum zic, atunci crapă și zărim ce-I we've walked about one hundred steps, without
acolo înăuntru. Poate că o să vedem chiar hearing any loud cracks, we stopped. The sky didn't
îngerii…” Și Adam, înduplecat și el de logica crack. We came back to one another. “Did the sky
mea, ce părea închegată și făra greș, o luă pe uliță follow you?” I asked him, “It did" answered Adam,
în sus, iar eu pe uliță în jos. După ce mântuiră “It followed me too, I said, but then why did it not
suta de pași, fără de a auzi nici un pocnet de get ripped apart?”
http://www.ccdab.ro/Editura/ 135
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
2. Față de noi, mama se purta într-un fel, With us, my mom talked one way and my
și tata într-altul. Nu vorbesc acum despre mama, dad in another kind of way. I don't mean that my
ca duh al rânduielii, ci despre ea ca o întrupare a mom was severe, I'm saying she's very nice with us
duioșiei și a grijei. Tata nu-și da pe față bătăile and endearing. My dad didn't show us affection. He
inimii, ce le avea pentru noi. El se păstra la kept his distance, with a cole attitude which made
depărtare, într-o atitudine de asprime ce părea him look like he's not interested at all. He watched
domolită numai de-un oareșicare dezisteres. El își over us only with his presence, without anything
întindea veghea asupra noastră prin simpla sa else other than that. I was too young to understand
prezență, fără a ne ține cu tot prețul sub uitătură. him properly. Only after a while I found out from
Eram încă prea mic pentru a-I fi putut părrunde my older siblings that my dad was a kind person
firea și cugetul. Numai târziu putui să aflu – de la when he was surrounded by people who
frații mei mai mari și de la alții cari i s-au abătut understood him. I also found out that he was a free
prin apropiere – că tata era de o exuberanță caldă thinker, even though he was a pope. Neither of
și de-o volubilitate deosebit de simpatică atunci these qualities didn't stop him from fulfilling his
când se nimerea să se simtă la largul său, între duty for the altar. He raised his prestige towards the
prieteni, ce-i arătau înțelegere. Mai aflam că era un villagers in another way too, such as being the
liber-cugetător, deși preot. Nici una, nici cealaltă adviser of Lancrăm, speaking to people from the
dintre aceste trăsături nu l-au împiedicat totuși să- village. His advice worked great. “How's the pope
și împlinească din plin datoriile față de altar, doing, or the one with the silver beard and golden
cădelniță și catapeteasmă. Prestigiul, față de săteni, mind?” the villagers were asking, following his
și l-a sporit și altfel, și mai ales ca mare sfetnic al path and his advice. The same way the pope was
Lancrămului, în care calitate el dăruia din prinosul telling his kids to study more the villagers did too
minții sale întregului sat. Exemplul său prindea, to their kids, without shying away from it. It's hard
căci era sugestiv și viu. “Ce face Popa, sau cel cu to find in all of Transilvania another village a
barbă de argint și cu mintea de aur?” se întrebau higher percent of very intelligent people in
țăranii, iscodindu-I cărariile și pașii, și-I urmau comparison with Lancrăm's. the villagers were
pilda. Cum popa își îndruma copiii spre carte, hard workers, but kind of poor. The small area of
țăranii porniseră a face la fel, fără prea multă land had to be compensated by the quality of it's
șovăire sau sfială. Anevoie se va găsi în tot work, which made the villagers have a rationalized
cuprinsul transilvan un alt sat care să fi azvârlit and specializedi cultivation. The cabbage,
peste marginile lui, pe podișurile mai înalte ale somehow, the speciality of the village. I remember
vieții naționale, un mai mare procent de of a broad meadow, with lots of channels coming
intelectuali decât Lancrămul. Localnicii erau from a river, filled with cabbage.
gospodari strădalnici, dar cam nevoiași. Puținul
pământului trebuia compensat prin calitatea
muncii, ceea ce a împins pe săteni și spre o
producție raționalizată și specializată. Varza
deveni, nu prea bănuiesc din care pricină,
specialitatea satului. Mi-aduc aminte de-o luncă
largă, străbătută de canale, scăpate din râu,
acoperită numai cu varză.
(Lucian Blaga – Hronicul şi cântecul
vârstelor)
http://www.ccdab.ro/Editura/ 136
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
http://www.ccdab.ro/Editura/ 137
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
,,Multe lucruri nu le vedem, fiindcă le privim prea de aproape”
Lucian Blaga.
Din cer a venit un cântec de lebădă From the sky came a swan song
Din cer a venit un cântec de lebădă. From the sky came a swan song.
Îl aud fecioarele ce umblă cu frumuseţi desculţe Maidens hear it as they walk with beauty
peste muguri. Şi pretutindeni îl aud eu şi tu. barefoot over buds. And everywhere it is heard
Călugării şi-au închis rugăciunile by you and me.
în pivniţele pământului. Toate-au încetat The monks closed their prayers in the cellars of
murind sub zăvor. the earth. They all stopped dying under the
Sângeram din mâni, din cuget şi din ochi. latch.
În zadar mai cauţi în ce-ai vrea să crezi. I was bleeding from my hands, my heart and my
Ţărâna e plină de zumzetul tainelor, eyes.
dar prea e aproape de călcâie In vain you still search what you would like to
şi prea e departe de frunte. believe.
Am privit, am umblat, şi iată cânt: The dust is full of the buzz of mysteries,
cui să mă-nchin, la ce să mă-nchin? but it's too close to the heel
Cineva a-nveninat fântânile omului. and it's too far from the forehead.
Fără să ştiu mi-am muiat şi eu mânile I looked, I walked, and here I am singing:
în apele lor. Şi-acuma strig: who to worship, what to worship?
O, nu mai sunt vrednic Someone poisoned the wells of man.
Să trăiesc printre pomi şi printre pietre. Without knowing, I also wet my hands
Lucruri mici, in their waters. Now they shout:
lucruri mari, Oh, I'm no longer worthy
lucruri sălbatice - omorâţi-mi inima! To live among trees and stones.
Small things,
great things,
wild things - kill my heart!
Copilo, pune-ţi mânile pe genunchii mei. Child, put your hands on my knees.
Eu cred că veşnicia s-a născut la sat. I believe eternity was born in the village.
Aici orice gând e mai încet, Here whatever thought is much slower,
şi inima-ţi zvâcneşte mai rar, and the pounding of your heart is rarer,
ca şi cum nu ţi-ar bate în piept, almost like it wasn't beating in your chest,
ci adânc în pământ undeva. but deep down somewhere else.
Aici se vindecă setea de mântuire Here your thirst for salvation is quenched
şi dacă ţi-ai sângerat picioarele and if you bleed your feet
te aşezi pe un podmol de lut. you sit on a clay deposit.
http://www.ccdab.ro/Editura/ 138
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
http://www.ccdab.ro/Editura/ 139
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
O mare A sea,
şi-un vifor nebun de lumină A crazed for light blizzard
https://Versuri.ro/w/gc17 Forged thereupon
facutu-s-a-n clipa: A thirst of sin, of peril, of longing, of passion
o sete era de pacate, de-aventuri, de doruri, de A thirst of life and sun
patimi,
o sete de lume şi soare. But when did that long ago blinding light
disappear?
Dar unde-a pierit orbitoarea Who may know?
lumină de-atunci - cine ştie?
The light I feel, caving in
Lumina ce-o simt năvălindu-mi Beholding you- you marvelous,
în piept când te vad - minunato, It's maybe the very last dash
e poate ca ultimul strop Of light, forged on the First Day.
din lumina creată în ziua dintâi.
http://www.ccdab.ro/Editura/ 140
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Vei plânge mult ori vei zâmbi? Will you cry or will you smile?
Eu I
nu mă căiesc, don’t repent,
c-am adunat în suflet şi noroi- that I had gathered in my soul mud—
dar mă gândesc la tine. but I think about you!
Cu gheare de lumină With clows full of light
o dimineaţă-ţi va ucide-odată visul, a morning will kill the dream once,
că sufletul mi-aşa curat, but my soul is so poor,
cum gândul tău il vrea, how your thoughts want,
cum inima iubirii tale-l crede. how your heart believes for love.
Vei plânge mult atunci ori vei ierta? Will you cry a lot then or forgive?
Vei plânge mult ori vei zâmbi Will you cry a lot or smile,
de razele acelei dimineţi, by the rays of that morning,
în care eu ţi-oi zice fără umbră de căinţă: where I’ll say to you without a trace for repetence:
"Nu ştii, ca numa-n lacuri cu noroi în fund cresc “Don’t you know,that only in the lakes with mud
nuferi?" inside,grow lilies”
Melancolie Melancholy
Un vânt răzleţ îşi şterge lacrimile reci pe geamuri. A lonely wind is wiping his cold tears on the
Plouă. windows.
Tristeţi nedesluşite-mi vin, dar toată durerea, It is raining.
ce-o simt n-o simt în mine, My confusing sadness is coming,but all my pain,
în inimă, I don’t feel it inside me,
în piept, in my heart,
ci-n picurii de ploaie care curg. in my breast,
Şi altoită pe fiinţa mea imensa lume but in the raindrops that are blowing.
cu toamna şi cu seara ei And put it on my being the whole world
mă doare ca o rană. with her autumn and her night
Spre munţi trec nori cu ugerele pline. it hearts like a wound.
Şi plouă. Clouds are passing through the mountains.
And it is raining.
http://www.ccdab.ro/Editura/ 141
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
,,Frumoaso, ,,Beauty ,
ti-s ochii asa de negri incat seara your are so black that in the evening
cand stau culcat cu capu-n poala ta when I lying in your lap
imi pare it seems
ca ochii tai, adanci, sunt izvorul like your eyes deep are spring
din care tainic curge noaptea peste vai from which night secretly flows above valleys
si peste munti si peste sesuri and above mountains and above plains
acoperind pamantul covering the soil
c-o mare de-ntuneric. with a sea of darkness.
Asa-s de negri ochii tai, Your eyes are so black,
lumina mea.” my light.”
http://www.ccdab.ro/Editura/ 142
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
,,Unde esti astazi nu stiu. ,,I don`t know, where you are now...
Vulturii treceau prin Dumnezeu deasupra noastra. The Eagles passed though God above us.
Alunec in amintire, e-asa de mult de-atunci. Slip in memory, its a lot since then.
Pe culmile vechi unde soarele iese din pamant On old heights where sun comes out from Earth
privirile tale erau albastre si-nalte de tot. your looks were blue and high of all.
Zvon legendar se ridica din brazi. Legendary rumor rises from firs.
Ochi atotintelegator era iezerul sfant. The all understanding eye was holy lake.
In mine se mai vorbesti si astazi depre tine. In me it`s saying also today about you.
Din gene, ape moarte mi se preling. From eyelashes, dead waters flow slowly.
Ar trebui sa tai iarba , I should cut grass,
ar trebui sa tai iarba pe unde-ai trecut. I should cut grass where you have passed by
Cu coasa tagaduirei pe umar With ungrateful scythe on shoulder
in cea din urma tristete ma-ncing.” in the last sadness I warm myself.”
http://www.ccdab.ro/Editura/ 143
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
Puţini sunt cei care ştiu, cât de mult ar trebui să ştie, ca să ştie cât de puţin ştiu.
(W. Shakespeare
Somn Sleep
Noapte întreagă. Dăntuiesc stele în iarbă. The wholle night.The stars are dancing in the grass.
Se retrag în pădure şi-n peşteri potecile, They go back in to the forest and in the caves the
pathes,
gornicul nu mai vorbeşte. The thailor doesn’t speack.
Buhe şure s-aşază ca urne pe brazi. Plenty of births seating like boxes in trees.
În întunericul fără de martori In to the darknes with out witnesses
se liniştesc păsări, sânge, ţară the birdes are colening down,blood,country
şi aventuri în cari veşnic recazi. And advencers and you always refall.
Dăinuie un suflet în adieri, You feel the soul in the windblods,
fără azi, with out today,
fără ieri. with out yesterday.
http://www.ccdab.ro/Editura/ 144
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Cu zvonuri surde prin arbori With deaf rumars threw the arbors
se ridică veacuri fierbinţi. hot times are rising.
În somn sângele meu ca un val In side the sleep my blood pulles
se trage din mine threw to me
înapoi în părinţi. backing to my parents.
http://www.ccdab.ro/Editura/ 145
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
http://www.ccdab.ro/Editura/ 146
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
”De fapt marile pasiuni rămân necunoscute, se consumă în anonimat”
4.13. MELANCHOLY
Traduceri în limba engleză
Melancolie Melancholy
de Lucian Blaga by Lucian Blaga
Un vînt răzleț își șterge lacrimile reci A stray wind wipes its cold tears
pe geamuri. Plouă. on windows. It is raining.
Tristeți nedeslușite-mi vin, dar toată Indistinct sadnesses are coming to me, but all
durerea, the pain,
ce-o simt, n-o simt în mine, which I feel, I do not feel it in myself,
în inimă, in the heart,
în piept, in the chest,
ci-n picurii de ploaie, care curg. but in the drops of rain, that flow.
Și altoită pe ființa mea imensa lume And grafted onto my being the huge world
cu toamna și cu seara ei with autumn and with its evening
mă doare ca o rană. it hurts me like a wound.
Spre munți trec nori cu ugerele pline. To the mountains are passing clouds with full
Și plouă. udders.
And it is raining.
Eva Eve
de Lucian Blaga by Lucian Blaga
Cînd șarpele întinse Evei mărul, îi vorbi When the serpent offered Eve the apple, he talked
c-un glas, ce răsuna to her
de printre frunze ca un clopoțel de-argint. with a voice, that was echoing
Dar s-a-ntîmplat că-i mai șopti apoi from among the leaves like a silver bell.
și ceva în ureche But it happened that he whispered
încet, nespus de încet, something into her ear
ceva ce nu se spune în scripturi. slowly, extremely slowly,
something that is not mentioned in the scripture.
Nici Dumnezeu n-a auzit, ce i-a șoptit
anume, God Himself didn’t hear, what he whispered
cu toate că a ascultat și el. although He had listened.
Și Eva n-a voit s-o spună nici lui And Eve did not want to tell that to
Adam. Adam either.
De-atunci femeia-ascunde sub pleoape-o Since then the woman hides under her eyelids a
taină secret
și-și mișcă geana parc-ar zice and she’s moving her eyelashes like she seems to
că ea știe ceva, say
http://www.ccdab.ro/Editura/ 147
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Bibliografie:
BLAGA, Lucian. Poezii: București: Minerva, 1986
http://www.ccdab.ro/Editura/ 148
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
4.14. VISATORUL
Traduceri în limba engleză
Din vârf de munţi amurgul suflă From the top mountain the twilight
cu buze roşii blowing
în spuza unor nori with red lips
şi-atâta clouds in ashes
jăraticul ascuns and - so much
sub valul lor subţire de cenuşă. embers is hidden
under their thin veil of ash.
O rază
ce vine goană din apus A ray
şi-adună aripile şi se lasă tremurând comes chasing the sunset
pe-o frunză: and gathering wings and left shivering
dar prea e grea povara - on a leaf:
şi frunza cade. but it's too heavy the burden
and the leaf falls.
O, sufletul!
Să mi-l ascund mai bine-n piept O soul!
şi mai adânc, Let me hide it better in my chest
să nu-l ajungă nici o rază de lumină: deeper,
s-ar prăbuşi. not to get one ray of light:
would collapse.
E toamnă.
It's autumn.
http://www.ccdab.ro/Editura/ 149
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
http://www.ccdab.ro/Editura/ 150
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
,,Cine crede-n zbor e stăpân peste zare.’’ Lucian Blaga
4.15 LEGENDĂ, UMBLĂM PE CÂMP FĂRĂ POPAS,
PĂMÂNTUL
Traduceri în limba franceză
Legendă Légende
http://www.ccdab.ro/Editura/ 151
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
PĂMÂNTUL LA TERRE
Pe spate ne-am întins în iarbă: tu şi eu. On s’est allongés sur l’herbe : toi et moi.
Văzduh topit ca ceara-n arşiţa de soare L’air fondait comme la cire au feu du soleil
curgea de-a lungul peste mirişti ca un râu. s’écoulait tel un fleuve à travers les champs.
Tăcere-apăsătoare stăpânea pământul Un silence pesant s’était emparé de la terre.
şi-o întrebare mi-a căzut în suflet până-n Une question m’est tombée alors au tréfonds
fund. de mon âme.
N-avea să-mi spună La terre n’avait-elle donc rien
nimic pământul? Tot pământu-acesta à me dire ? Toute cette terre
neîndurător de larg şi-ucigător de mut, d’un impitoyable horizon infini, d’une
nimic? silence assassine ,
Ca să-l aud mai bine mi-am lipit rien ?
de glii urechea — îndoielnic şi supus — Afin de mieux l’entendre j’ai collé
şi pe sub glii ţi-am auzit mon oreille à la surface de la terre —
a inimei bătaie zgomotoasă. incertain et soumis —
Pământul răspundea. et sous les sillons j’ai entendu
les battements tumultueux de ton cœur.
La terre répondait.
http://www.ccdab.ro/Editura/ 152
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Din strașina curat-a veșniciei Les instants tombent comme les gouttes de pluie
cad clipele ca picurii de ploaie. dans la gouttière propre de ľ éternité
Ascult și sufletul îmi zice: J' écoute et mon âme me dit.
J' ai grandi, nourri par le mystère du monde
Eu am crescut hrănit de taina lumii et mon chemin se trouve dans les mains du
și drumul meu îl ține soarta-n palme, destin,
nemărginirea sărutatu-m-a pe frunte L' immensité m' avait baisé sur ma front
și-n pieptu-mi larg et dans ma poitrine large
credința mea o sorb puternică din soare. ma convinction puissante, je l'aspire du soleil.
Les instants tombent comme les gouttes de la
Din strașina curat-a veșniciei pluie, dans la gouttière propre de l'éternité.
cad clipele ca picurii de ploaie. J'écoute et mon âme se demande:
Ascult și sufletul se-ntreabă: Mais, les montagnes, òu sont-ils?
Les montagnes que je peux les déplacer de mon
Dar munții - unde-s? Munții chemin
pe cari să-i mut din cale cu credința mea? avec ma foi.
Je ne les vois pas, je les veux, je les appelle et ils
Nu-i văd, ne
îi vreau, îi strig și - nu-s! sont pas!
http://www.ccdab.ro/Editura/ 153
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
„Dumnezeu e necesar de aceea trebuie să existe.”(Dostoievski- „Demonii”)
Iubire Amour
Iubeşti- când sub timpuri prin sumbre On aime- quand sous les temps à travers des
vâltori, unde nu ajung sorii, sombres
te-avânţi să culegi prin umbre ténébres, où le soleil n`atteint pas,
bălaiul surâs al comorii. on s'élance à ramasser parmi les ombres
le blond sourire du trésor las.
Iubeşti- când simţiri se deşteaptă
că-n lume doar inima este, On aime- quand les sentiments réalisent, mon
că-n drumuri la capăt te-aşteaptă frère,
nu moartea, ci altă poveste. que dans le monde le coeur est l`unique
territoire,
Iubeşti-când întreaga făptură et qu`au bout des chemins nous espère
cu schimbul, odihnă, furtună au lieu de la mort, une autre histoire.
îţi este- n aceeaşi măsură,
şi lavă pătrunsă de lună. On aime- quand ton être entier et dur
avec l`échange, le repos, la tempête
est dans la même mésure,
lave pénétrée par la lune complète.
Portret Portrait
http://www.ccdab.ro/Editura/ 154
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Doar pentru cele ce-s adaos Seulement pour ce qui est supplément
venind din sfânta ta planetă, en venant de ta sainte planète,
culori eu n-am în graiul lumii je ne connais ni couleur nommée
şi nici uleiuri pe paletă. ni des huiles sur la palette.
Bibliografie: Lucian Blaga- „Mirabila sămânţă”, Ed. pt. Literatură, Buc., 1968;
http://www.ccdab.ro/Editura/ 155
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
,,Lectura este singura care deține amploarea misterului
în expresivitatea existențială umană’’
Biografie Biographie
Unde și când m-am ivit în lumină nu știu, En quel lieu ni en quel temps je parus à la lumière,
din umbră mă ispitesc singur să cred je ne sais,
că lumea e o cântare. seul dans l’ombre je me convaincs de croire
Străin zâmbind, vrăjit suind, que le monde est un chant.
în mijlocul ei mă-mplinesc cu mirare. Je m’y accomplis étonné
Câteodată spun vorbe cari nu mă cuprind, un sourire étranger aux lèvres, en une ascension
câteodată iubesc lucruri cari nu-mi răspund. magique.
De vânturi si isprăvi visate îmi sunt ochii plini, Parfois je prononce des mots qui ne sont pas les
de umblat umblu ca fiecare: miens,
când vinovat pe coperișele iadului, parfois j’aime des choses qui ne me répondent pas.
când fără păcat pe muntele cu crini. Mes yeux sont pleins de vents et de prouesses
Închis în cercul aceleiași vetre rêvées.
fac schimb de taine cu strămoșii, Je marche comme tout le monde:
norodul spălat de ape subt pietre. tantôt pécheur sur les toits de l’enfer,
Seara se-ntâmplă mulcom s-ascult tantôt innocent sur les mots où croissent les lys.
în mine cum se tot revarsă Enfermé dans le cercle du même foyer
poveștile sângelui uitat de mult. j'échange des secrets avec les aïeux,
Binecuvânt pânea și luna. peuple sous les pierres par les eaux purifié.
Ziua trăiesc împrăștiat cu furtuna. Le soir il m’arrive paisible d’écouter en moi
l'ininterrompu débordement
Cu cuvinte stinse în gură des contes d’un sang depuis longtemps oublié.
am cântat și mai cânt marea trecere, Je bénis le pain et la lune.
somnul lumii, îngerii de ceară. Le jour je vis ballotté par la tempête. La bouche
De pe-un umăr pe altul emplie de mots éteints
tăcând îmi trec steaua ca o povară. j'ai chanté et je chante encore le grand passage,
Le sommeil du monde, les anges de cire.
Sans rien dire je fais passer d’une épaule sur l’autre
Mon étoile comme un fardeau.
http://www.ccdab.ro/Editura/ 156
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Amintire Mémoire
http://www.ccdab.ro/Editura/ 157
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Frumoaso, Ma belle,
ți-s ochii așa de negri încît seara Tes yeux sont si noirs que le soir
cînd stau culcat cu capu-n poala ta lorsque je suis étendu la tête posée sur tes
îmi pare, genoux
că ochii tăi adîncii, sunt izvorul il me semble
din care tainic curge noaptea peste văi que tes yeux profonds sont la source
și peste munți și peste șesuri, d'où s’écoule mystérieusement la nuit par-
acoperind pămîntul dessus vallées,
c-o mare de-ntuneric. monts et plaines,
Așa-s de negri ochii tăi recouvrant la terre entière
lumina mea. d'une mer obscure.
Si noirs sont tes yeux,
ma lumière.
http://www.ccdab.ro/Editura/ 158
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
Orice simplitate este o complexitate rezolvată. - Constantin Brâncuşi
La mănăstire Au couvent
De trei zile luna creşte ca un fagure Depuis trois jours la lune pousse comme un
de miere într-un stup. rayon
La mânăstire vine-o babă. Zice: de miel dans une ruche.
„Stareţ purtător de bolți cereşti, Au couvent, une vieille femme arrive. Elle dit:
să faci o rugăciune “Abbé porteur de voûtes célestes,
de ieșirea sufletului din trup.“ fais une prière
pour la sortie de petit âme du corps.”
„Pentru cine?“ “Pour qui?”
„Pentru mine.“ “Pour moi.”
La lune- est descendue sur la Bible
Luna - s-a coborât pe-o biblie et assise sur ses feuilles
și de pe file regarde en arrière à son propre visage vers le
privește înapoi la chipul ei spre cer. ciel.
En sentant à gel en laine un vieil homme arrive.
Cu miros de ger în lună vine un bătrân. Ses joues sont déchirés
Îi sunt obrajii zdrențuiți comme un vieux coiffe:
Întocmai ca un prapur vechi: “Bon père, je t`apporte un pain et une goutte
„Părinte bun, ți-aduc o pâine și un strop de vin, afin que ta douceur prie à l`autel.”
de vin, ca să se roage la altar blândețea ta.“ “Pour qui?”
„Pentru cine?“ “Pour le troupeau de petits moutons.”
„Pentru turma de oițe.“ Plus tard, une jeune fille. Les étoiles qui
Într-un târziu o fată. Stele care cad tombent
sau poate-un vânt de toamnă-ar ști să spună ou peut-être un vent d`automne pourrait dire
c-a fost frumoasă fată mai demult. si la fille était belle autrefois.”
Zice: Elle dit:
„Să ții o liturghie, stareț sfânt.“ “Fais une liturgie, saint abbé.”
„Pentru cine?“ “Pour qui?”
„Pentru - gândul meu.“ “Pour- ma pensée.”
Luna s-a-ngrădit c-un curcubeu. La lune s`est enclose par un arc-en-ciel.
(http://www.aboutromania.com/blaga48.html)
http://www.ccdab.ro/Editura/ 159
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Veniţi după mine, tovarăşi! E toamnă, Venez après moi mes camarades! C`est l`automne
se coace l`absinthe
pelinul în boabe de struguri cuit dans les grains de raisins
şi-n guşe de viperi veninul. et le venin dans les jabots de vipères.
C-un chiot vreau astăzi să-nchin Par un cri je veux trinquer ce jour-ci
în cinstea sălbatecii mele minuni, care pleacă à l`honneur de ma merveille sauvage, qui part
lăsându-mă singur, en me quitant tout seul
cu plânsul, avec les larmes,
cu voi avec vous,
şi cu toamna. et avec l`automne.
Veniţi mai aproape! - şi cel care are Venez plus proche!- et celui qui a
urechi de-auzit să audă: des oreilles pour entendre, qu`il entend:
durerile nu sunt adânci decât atuncia când les douleurs ne sont pas profondes jusqu`au moment
râd. où elles rient.
Să râdă deci astăzi în mine Alors qu`il rit en moi aujourd`hui
amarul l`amère
şi-n hohote mari să-şi arunce pocalul în nori! et en grands éclats de rire qu`il jette le gobelet en
Veniţi lângă mine, tovarăşi, să bem! nuages!
Ha, ha! Ce licăreşte-aşa straniu pe cer? Venez près de moi, mes camarades, buvons!
E cornul de lună? Ha, ha! Qu`est-ce qu`il brille ainsi d`étrange sur le
Nu, nu! E un ciob dintr-o cupă de aur, ciel?
ce-am spart-o de boltă C`est la corne de lune?
cu braţul de fier. Non, non! C`est un débris d`une coupe d`or
Sunt beat şi aş vrea să dărâm tot ce-i vis, que j`ai cassé en touchant la voûte
ce e templu şi-altar. avec mon bras de fer.
Veniţi lângă mine, tovarăşi! Ca mâne-o să Je suis ivre et je voudrais abattre tous les rêves,
mor, tous les temples et tous les autels!
dar vă las moştenire, Venez près de moi, mes camarades! Je mourrai
superbul meu craniu, din care să beţi demain,
pelin mais je vous laisse comme héritage,
când vi-e dor de vieaţă, mon crâne magnifique, d`où vous pouvez boire
şi-otravă de l`absinthe
când vreţi să-mi urmaţi! - Veniţi după mine, quand la vie vous manque,
tovarăşi! et du poison
quand vous voulez me suivre! Venez après moi mes
camarades!
http://www.ccdab.ro/Editura/ 160
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
În limpezi depărtări aud din pieptul unui turn Dans les lontains limpids j’entends
cum bate ca o inimă un clopot une cloche de la poitrine d’une tour
şi-n zvonuri dulci qui bat comme un coeur
îmi pare et dans des doux bruits
că stropi de linişte îmi curg prin vine, nu de il me semble
sânge. que des gouttes de silence coulent dans mes
veines, pas de sang.
Gorunule din margine de codru,
de ce mă-nvinge Chêne vert, du bord de la forêt,
cu aripi moi atâta pace pourquoi avec des ailes molles
când zac în umbra ta triomphe sur moi tant de paix
şi mă dezmierzi cu frunza-ţi jucăuşă? quand je reste à l’ombre de ta feuille
et tu me frotte avec ta feuille espiègle?
O, cine ştie? - Poate că
din trunchiul tău îmi vor ciopli Oh, qui sait? Peut-être
nu peste mult sicriul, De ton tronc on me fera
şi liniştea Bientôt , le cercueil,
ce voi gusta-o între scândurile lui Et la silence que j’y goûterai
o simt pesemne de acum: Je la sens peut-être dès maintenant:
o simt cum frunza ta mi-o picură în suflet - Je la sens comme ta feuille la fait couler dans
şi mut mon âme-
ascult cum creşte-n trupul tău sicriul, Et muet
sicriul meu, J’écoute comme mon cercueil grandit dans
cu fiecare clipă care trece, ton corps,
gorunule din margine de codru. Mon cercueil,
À chaque instant qui passe,
Chêne vert, du bord de la forêt.
O, vreau să joc, cum niciodată n-am jucat! Je veux jouer, comme je n’ai jamais joué!
Să nu se simtă Dumnezeu que Dieu ne se sent pas en moi
în mine un esclave en prison, menotté.
un rob în temniţă - încătuşat. Terre, donne-moi des ailes:
Pământule, dă-mi aripi: flêche, je veux être, pour percer
săgeată vreau să fiu, să spintec l’infini
nemărginirea, que je ne vois plus autour de moi que du ciel,
să nu mai văd în preajmă decât cer, du ciel au-dessus,
deasupra cer, et du ciel sous moi-
şi cer sub mine - et éclairé par des vagues de lumière
http://www.ccdab.ro/Editura/ 161
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
http://www.ccdab.ro/Editura/ 162
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Iubeşti - când sub timpuri prin sumbre Tu aimes quand sous les temps par les tempêtes
vâltori, unde nu ajung sorii, sombres,
te-avânţi să culegi printre umbre où il n' y a pas de soleil,
bălaiul surâs al comorii. tu te jettees cueillir
le clair sourire du trésor.
Iubeşti - când simţiri se deşteaptă
că-n lume doar inima este, Tu aimes quand les sentiments s' éveillent
că-n drumuri la capăt te-aşteaptă que dans le monde il y a seulement le coeur,
nu moartea, ci altă poveste. qu' au bout du chemin, pas la mort,
t' attends mais une autre conte.
Iubeşti - când întreaga făptură,
cu schimbul, odihnă, furtună Tu aimes quand toute la créature
îţi este-n aceeaşi măsură avec échange, repos, tempête
şi lavă pătrunsă de lună. c'est dans la même mésure
lave pénétrée par la lune.
http://www.ccdab.ro/Editura/ 163
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
http://www.ccdab.ro/Editura/ 164
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Lucian Blaga
Le printemps
Lucian Blaga
Savoir. Aimer.
Une fois de plus, encore et encore,
savoir signifie l'hiver,
aimer c'est le printemps.
http://www.ccdab.ro/Editura/ 165
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Aimer - ça vient
très loin de moi.
Aimer - ça vient
très loin de toi.
Savoir. Aimer.
Quelle est la voie, qu'est-ce qui te pousse?
Savoir - qu'est-ce que cela signifie?
Aimer - pourquoi as-tu peur
parmi les fleurs et dans la grande herbe?
http://www.ccdab.ro/Editura/ 166
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
LA LUMIÈRE
http://www.ccdab.ro/Editura/ 167
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Et un océan
une folle tempête de lumière
dans l’instant fut :
il faisait soif de péchés, de désirs, d’élans, de passions,
soif de monde et de soleil.
Mais où donc s’est perdue l’aveuglante
lumière d’alors — qui le sait ?
La lumière que je sens envahir
mon cœur en te voyant — ô ma merveille,
est peut-être l’ultime goutte
de cette lumière qui fut créée au jour premier.
JE VEUX DANSER !
http://www.ccdab.ro/Editura/ 168
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
,,Dorul este un organ de cunoaştere a infinitului”
4.24. VARA
Traduceri în limba franceză
Dogoare. Chaleur.
Pamantu-ntreg e numai lan de grau Les terres entièrement est que du blé
şi cântec de lacuste. Et de la chanson des sauterelles.
În soare, spicele îşi ţin la sân grăunţele Dans le soleil les épis ont le blé
ca niste prunci ce sug. Comme les bébés qui sucent.
Iar timpul îşi întinde leneş clipele Et pendant ses moments paresseux étirement
şi aţipeşte între flori de mac. Et engourdit entre les fleurs de pavot.
La ureche-i ţârăie un greier. Dans l’oreille criaille des criquets.
2. Dorul Le désir
de Lucian Blaga
Avide je bois ton parfum et je prends ton visage
Setos îţi beau mireasma şi-ţi Entre mes mains comme on serre
cuprind obrajii En son âme un miracle.
cu palmele-amândoua, cum cuprinzi
Si proche l’un de l’autre, tes yeux dans mes yeux, que
în suflet o minune.
Ne arde-aproprierea, ochi în ochi cum c’en est brûlure.
stăm. Et pourtant tu murmures à mon oreille que je te
Şi totuşi tu-mi şopteşti: "Mi-aşa de dor manque.
de tine!" Mystérieuse et hantée de désir tu m’appelles comme
Aşa de tainic tu mi-o spui şi dornic, si je vivais
parc-aş fi Exilé sur une autre planète.
http://www.ccdab.ro/Editura/ 169
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
http://www.ccdab.ro/Editura/ 170
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
Après avoir découvert que la vie n'a aucun sens, il ne nous reste rien d'autre à faire que
de lui donner un sens
Le Chêne rouvre
La terre
http://www.ccdab.ro/Editura/ 171
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
La terre répondait.
Biographie
http://www.ccdab.ro/Editura/ 172
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
„Cărţile sunt unelte de trăit, instrumente existenţiale”- G. Liiceanu
Plăcut e somnul lângă o apă ce curge, Comme c`est beau le sommeil auprès d`une
lângă apa care vede totul, dar amintiri nu are. eau qui coule
Plăcut e somnul în care auprès de l` eau qui tout voit , mais n`a aucun
uiţi de tine ca de-un cuvânt. souvenir.
Somnul e umbra pe care Comme c`est beau le sommeil
viitorul nostru mormânt où tu oublies de toi comme d`un mot sans
peste noi o aruncă, în spaţiul mut. pareil.
Plăcut e somnul, plăcut. Le sommeil c`est l`ombre que
notre prochaine tombe
jette sur nous, dans l`espace silencieux.
Comme c`est beau le sommeil, comme c`est
beau!
Poezia La poésie
Bibliografie: Lucian Blaga- „Mirabila sămânţă”, Ed. pt. Literatură, Buc., 1968;
http://www.ccdab.ro/Editura/ 173
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto :
„Arta e o chemare la care raspund cei mai multi nechemati”.
Lucian Blaga
PĂMÂNTUL LA TERRE
Pe spate ne-am întins în iarbă: tu şi eu. On s’est allongés sur l’herbe : toi et moi.
Văzduh topit ca ceara-n arşiţa de soare L’air fondait comme la cire au feu du soleil
curgea de-a lungul peste mirişti ca un râu. s’écoulait tel un fleuve à travers les champs.
Tăcere-apăsătoare stăpânea pământul Un silence pesant s’était emparé de la terre.
şi-o întrebare mi-a căzut în suflet până-n Une question m’est tombée alors au tréfonds de
fund. mon âme.
N-avea să-mi spună La terre n’avait-elle donc rien
nimic pământul? Tot pământu-acesta à me dire ? Toute cette terre
neîndurător de larg şi-ucigător de mut, d’un impitoyable horizon infini, d’une silence
nimic? assassine ,
Ca să-l aud mai bine mi-am lipit rien ?
de glii urechea — îndoielnic şi supus — Afin de mieux l’entendre j’ai collé
şi pe sub glii ţi-am auzit mon oreille à la surface de la terre — incertain
a inimei bătaie zgomotoasă. et soumis —
Pământul răspundea. et sous les sillons j’ai entendu
les battements tumultueux de ton cœur.
La terre répondait.
http://www.ccdab.ro/Editura/ 174
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
„Drumul poetului e mereu către izvoare.”
Lucian Blaga
I
Deoarece soarele nu poate să apună Потому что солнце не может зайти,
făr' de a-şi întoarce privirea după Не обратив внимание на дев крепости,
fecioarele Спрашиваю:
cetătii, mă-ntreb: Почему я должен отличатся от него?
de ce-as fi altfel decât soarele?
II Красивая девушка
O fată frumoasă e Окно, открытое в раи.
O fereastră deschisă spre paradis. Правдивее чем правда,
Mai verosimil decât adevărul Иногда как сон.
e câteodată un vis.
V Красивая девушка
O fată frumoasă e Необходимость жизни,
a traiului cerişte, Небо небес,
cerul cerului, Орнамент кольца.
podoabă inelului.
http://www.ccdab.ro/Editura/ 175
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Красивая девушка
VII Как образ из дыма,
O fată frumoasă e Стопы которого, когда идет,
o închipuire ca fumul, Тревожат пыль на дороге.
de ale cărei tălpi, când umblă,
s-ar atârna ţărna şi drumul. Красивая девушка
Мираж из рассвета,
VIII Золото речи,
O fată frumoasă e Слеза райская.
mirajul din zariste,
aurul graiului, Красивая девушка
lacrima raiului. Как нам показывает солнце:
IX Старым способом новое чудо,
O fată frumoasă e Радуга, которая рвется из росы.
cum ne-o arată soarele:
pe cale veche o minune nouă, Ты, красивой девушкой, останешься
curcubeul ce sare din rouă. Продолжением нашей земли
Мечтой, и среди легенд
X Единственным настоящим
Tu, fată frumoasă, vei rămânea воспоминанием.
tărâmului nostru o prelungire
de vis, iar printre legende
singura adevărată amintire.
Frumoaso, Красавица,
ţi-s ochii-aşa de negri încât seara Твой глаза такие черные,
când stau culcat cu capu-n poala ta Как лежу головой на твоих коленях
îmi pare Мне кажется
că ochii tăi, adânci, sunt izvorul Что твой глаза, глубоко, являются
din care tainic curge noaptea peste văi источником
şi peste munţi şi peste seşuri Из которого таино течет ночь по
acoperind pământul долинам
c-o mare de-ntuneric. И над горами и над ручьями
Aşa-s de negri ochii tăi, Покрывая землю
lumina mea. Морям тьмы
Такие черные твой глаза,
Мои свет.
http://www.ccdab.ro/Editura/ 176
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Motto:
„Limba este întâiul mare poem al unui popor.”
Lucian Blaga
4.29. PLUGURI, MELANCOLIE
Traduceri în limba rusă
Melancolie Меланколия
Un vânt răzleţ îşi şterge lacrimile reci pe Один бездомний ветер вытирает
geamuri. свои холоднае слезы на окнох.
Plouă. Дождь.
Tristeţi nedesluşite-mi vin, dar toată Приходят ко мемя неясное печаль, но
durerea, вся боль,
ce-o simt n-o simt în mine, которая я чувствую не чувствую в
în inimă, меня,
în piept, в сердце,
https://Versuri.ro/w/0d17 в грудь,
ci-n picurii de ploaie care curg. но чувствую её в капли дождя
Şi altoită pe fiinţa mea imensa lume которые текут.
cu toamna şi cu seara ei И привитыи но моего существо
mă doare ca o rană. огромный мир
Spre munţi trec nori cu ugerele pline. с вои веснои и вечера
Şi plouă. мне болит как одна рана.
В горы прохождут тучи с полноми
вымя.
И дожд.
Pluguri Плуги
http://www.ccdab.ro/Editura/ 177
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
4.30. INSCRIPŢIE
Autoare: BUDAI BIANCA,
elevă la Şcoala Gimnazială “Axente Sever”, Aiud
Îndrumătoare : Prof. IOAN CASANDRA
Inscripţie Inscription
from „The iron age” by Lucian
din vol. ,,Vârsta de fier” de Lucian Blaga
Blaga
The roads, on which we don’t wander,
Drumurile, pe cari nu le umblăm, the roads which remain in us
drumurile, ce rămân în noi, will also carry us, countelessly, somewhere.
ne duc şi ele, fără număr, undeva. The words, which we don’t utter
Cuvintele, pe care nu le rostim, the words that remain in us
cuvintele, ce rămân în noi, also discover, without margins, the being.
descoperă şi ele, fără margini, făptura. The battles we don’t fight
Luptele, ce nu le dăm, the battles that remain in us
luptele, ce rămân în noi also enlarge, with misterz, our countrz.
ne lărgesc şi ele în taină patria. The seed, which we don’t give,
Sămânţa, pe care n-o dăruim, the seed that remains in us
sămânţa, ce rămâne în noi, also multiplies, without an end, the life.
multiplică şi ea fără capăt viaţa. The death, from which we don’t die,
Moartea de care nu murim, the death that remains in us
moartea ce rămâne în noi, also deepens our silence.
ne adânceşte şi ea tăcerea. And everywhere, throught everything,
Şi pretutindeni prin toate poetry sets its fundation.
îşi pune temei poezia.
din vol. ,,Corăbii de cenuşă” de Lucian Blaga from „Ships with ash” by Lucian Blaga
Nu vă mirați. Poeții, toți poeții sunt Don’t be surprised. Poets, all poets, are
un singur, ne-mpărțit, neîntrerupt popor. one single, undivided, uninterrupted people.
Vorbind, sunt muți. Prin evii, ce se nasc și mor, On talking they are are mute. Through eons,
cântând, ei mai slujesc un grai pierdut de mult. which are born and die,
singing, they also serve a long lost voice.
Adânc, prin semințiile ce-apar și-apun,
pe drumul inimii mereu ei vin și trec. Deep, through tribes, which rise and set,
Prin sunet și cuvânt s-ar despărți, se-ntrec. on the heart’s path they always come and go.
Își sunt asemenea prin ceea ce nu spun. Thez would separate through sound and word,
they compete.
Ei tac ca roua. Ca sămânța. Ca un dor. They are alike by what they don’t say.
Ca apele ei tac, ce umblă subt ogor,
http://www.ccdab.ro/Editura/ 178
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
și-apoi sub cântecul privighitorilor They are quiet like dew. Like seed. Like a
izvor se fac în rariște, izvor sonor. longing.
Like waters they are quiet, which are walking
underground,
amd then, beneath the nightingales’ song
they become a source in the clearage, a singing
source.
http://www.ccdab.ro/Editura/ 179
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Secţiunea
PREMII
– elevi și profesori
http://www.ccdab.ro/Editura/ 180
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
5.1. ANEXA 1
Concursul „Laudă seminţelor, celor de faţă şi-n veci tuturor!”, EDIŢIA a XV- a, 2020,
PREMIILE
la etapa județeană Alba
N Premiu
r. Premii acordate la secţiunea: eseu, critică şi istorie literară
cr
t.
1. Profesoară MARINCAȘ MARINELA ADRIANA, de la I
Colegiul Național „Horea, Cloșca și Crișan” Alba Iulia profesor
2. Elevă LAZĂR MARIA DENISA, de la Colegiul Național „Horea, Cloșca și I elev
Crișan” Alba Iulia
Profesoară coordonatoare MARINCAȘ MARINELA ADRIANA
3. Elevă BALEA ALEXIA NATALIA, de la Liceul cu Program Sportiv, Alba- II elev
Iulia,
Profesoară coordonatoare MIHALȚAN MARIA
http://www.ccdab.ro/Editura/ 181
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
PS - Premiu Special
http://www.ccdab.ro/Editura/ 182
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
5.2. ANEXA 2
Concursul „Laudă seminţelor, celor de faţă şi-n veci tuturor!”, EDIŢIA a XV- a, 2020,
ETAPA NAȚIONALĂ ȘI INTERNAȚIONALĂ
PREMIILE,
acordate la secţiunea: eseu, critică şi istorie literară
Nr. Premiu
crt. Premii acordate la ETAPA NAȚIONALĂ
http://www.ccdab.ro/Editura/ 183
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
14. Elevă ELISABETA ȘERBAN, de la Liceul Teoretic„Traian” din Constanța, jud. PS elev
Constanța, România
Profesoară îndrumătoare dr. CRISTINA-MARIA IVAN
15. Elev MĂCEŞ ANDREI, Colegiul Naţional Pedagogic „Constantin Brătescu”, PS elev
Constanţa, România
Profesoară îndrumătoare MARIANA DEACU
PS – Premiu special
Concursul „Laudă seminţelor, celor de faţă şi-n veci tuturor!”, EDIŢIA a XV- a, 2020,
ETAPA NAȚIONALĂ ȘI INTERNAȚIONALĂ
PREMIILE,
acordate la secţiunea: creație literară
http://www.ccdab.ro/Editura/ 184
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
http://www.ccdab.ro/Editura/ 185
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Concursul „Laudă seminţelor, celor de faţă şi-n veci tuturor!”, EDIŢIA a XV- a, 2020,
ETAPA NAȚIONALĂ ȘI INTERNAȚIONALĂ
PREMIILE,
Nr. Premiu
crt. Premii acordate la ETAPA NAȚIONALĂ
http://www.ccdab.ro/Editura/ 186
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
http://www.ccdab.ro/Editura/ 187
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
Concursul „Laudă seminţelor, celor de faţă şi-n veci tuturor!”, EDIŢIA a XV- a, 2020,
ETAPA NAȚIONALĂ ȘI INTERNAȚIONALĂ
PREMIILE,
acordate la secţiunea: arte plastice
http://www.ccdab.ro/Editura/ 188
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
7. Elevă GROSU IRINA, de la Liceul Teoretic Ștefănesti, r-nu-l Florești, III elev
Republica Moldova
Profesoară îndrumătoare PARASCOVIA BALAN
8. Elevă COSMINA MARIA, de la Liceul Teoretic „Mircea Eliade” - III elev
Scoala Gimnaziala Nr.1 Lupeni, jud. Hunedoara, România
Îndrumător: bibliotecar BLĂJAN GIANINA-KARINA
9. Elev MIRON PAUL DANIEL, de la Liceul Teoretic Sanitar Bistrița PS elev
jud. Bistrița-Năsăud, România
Profesoară îndrumătoare BLAGA CORNELIA
10. Elevă GROZAVU CORNELIA, de la Liceul Teoretic Republican „Ion PS elev
Creangă”, mun. Bălți, R Moldova
Profesoară îndrumătoare MOLODIUC ELENA
11. Elevă BEJENARI VALERIA, de la Instituția Publică Liceul Teoretic PS elev
,,Constantin Stere”, orașul Soroca, Republica Moldova
Profesoară îndrumătoare CRAVEȚ SUZANA
12. Elevă TURCU SARA, de la Colegiul Național „ Ion Neculce” București, PSelev
România
Profesor îndrumător Prof. dr. TUDORICĂ AURELIAN
13. Elevă CAUNI MIRIAM, de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” PS elev
Baia Mare, jud. Maramureș, România
Profesoară îndrumătoare SĂLNICEAN CRINA-VERONICA
14. Elevă IONELA CAZAC, de la Instituția Publică Liceul Teoretic “Ion PS elev
Creangă” din Soroca, Republica Moldova
Profesor îndrumător FELICIA PÎNZARI
http://www.ccdab.ro/Editura/ 189
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor, ISSN 2668-0076, ISSN-L 2668-0076,
nr.3, anul 2020
http://www.ccdab.ro/Editura/editura.html
http://www.ccdab.ro/Editura/ 190