Grafică asistată de calculator

CURS 6 – ME, SE, ESM, ETTI

 CURS 6 – Grafică asistată de calculator

Desenarea dreptunghiurilor (Rectangle)

Desenarea dreptunghiurilor se face cu ajutorul comenzii Rectangle. Comanda se afla in
Ribbon-ul Drafting & Annotation, tab-ul Home, panel-ul Draw. De asemenea, prescurtarea
acestei comenzi este REC. Vom utiliza in cele ce urmeaza toate modalitatile si optiunile pe care
le ofera programul AutoCAD pentru desenarea dreptunghiurilor.
Pasul 1
Deschideti programul AutoCAD si incepeti un desen nou, alegand din
lista Templates… fisierul acadiso.dwt.
Se va deschide astfel un desen nou care are setate unitatile de masura in milimetri si un spatiu
de desenare alocat de marimea formatului A3 (420*297). Se lanseaza comanda Zoom cu
optiunea All pentru a afisa in zona grafica spatial de lucru alocat.
Pasul 2
Lansati comanda Rectangle. Urmand indicatiile din linia de comanda, specificati, pe rand, primul
colt, apoi cel de-al doilea, diagonal opus, in coordonate carteziene relative, @350,250. Cele
doua coordonate reprezinta lungimea si, respectiv, latimea dreptunghiului desenat.
Dialogul este urmatorul:
Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: alegeti un punct
in zona originii sistemului de coordonate
Specify other corner point or [Area/Dimensions/Rotation]: @350,250 (coltul diagonal opus)
 CURS 6 – Grafică asistată de calculator

Desenarea dreptunghiurilor (Rectangle)

Pasul 3
Lansati din nou comanda Rectangle. Inainte de alegerea primului colt, alegeti, din menu-ul
shortcut, optiunea Chamfer, cu o valoare de 10 mm pentru cele doua distante (first chamfer
distance, second chamfer distance), pentru a desena un dreptunghi tesit la colturi.
Desenati apoi un dreptunghi prin indicarea a doua colturi diagonal opuse, in interiorul primului
dreptunghi.
l doilea colt.
Pasul 4
Reluati comanda Rectangle, alegeti din menu-ul shortcut optiunea Fillet si introduceti valoarea
razei: 20. Desenati un dreptunghi racordat la colturi, specificand doua colturi, ca in pasul
precedent.
Pasul 5
In AutoCAD, dreptunghiul este o forma particulara de polilinie, el beneficiind de caracteristica
de grosime, denumita Width. Desenati un dreptunghi, utilizand optiunea Width din menu-ul
shortcut, cu valoarea 2.
Remarcati faptul ca ultima optiune Fillet este inca valabila, ramanand activa pina la setarea
razei de racordare pe valoarea 0.
De asemenea, daca raza de racordare este mai mare decat jumatatea lungimii laturii
dreptunghiului, acesta nu va fi desenat racordat la colturi.
 CURS 6 – Grafică asistată de calculator

Desenarea dreptunghiurilor (Rectangle)

Pasul 6
Lansati comanda Rectangle, setati raza de racordare (Fillet) si grosimea (Width) pe valoarea 0.
Selectati un prim colt si, inainte de a-l specifica pe cel de-al doilea, alegeti optiunea Area din
menu-ul shortcut. Introduceti valoarea 1000 pentru aria dreptunghiului si alegeti Length, cu
valoarea 100. Se observa ca programul calculeaza latimea astfel incat sa tina cont de suprafata si
lungimea indicate.
Pasul 7
Pentru verificarea suprafetei dreptunghiului desenat cu aria de 1000 mmp, lansati
comanda Area din panel-ul Utilities, butonul derulant Measure. Selectati ultimul dreptunghi
desenat si veti obtine pe ecran informatia cu privire la aria lui.
Pasul 8
Atunci cand cunoasteti dimensiunile dreptunghiului (lungimea si latimea), dupa lansarea
comenzii Rectangle si indicarea primului colt, puteti utiliza optiunea Dimensions. Introducem
valorile de 100, pentru lungime si 75 pentru latime.
Fata de pozitia primului colt ales anterior, la deplasarea mouse-ului in zona grafica, observam
cele patru posibilitati. Vom alege un punct in zona dreapta-sus.
Pasul 9
Un dreptunghi rotit fata de axele sistemului de coordonate se deseneaza prin selectarea primului
colt, urmand sa alegem din menu-ul shortcut optiunea Rotate si sa indicam, spre exemplu,
unghiul de 20 de grade. Se specifica apoi cel de-al doilea colt.
 CURS 6 – Grafică asistată de calculator

Desenarea dreptunghiurilor (Rectangle)

Pasul 4
Reluati comanda Rectangle, alegeti din menu-ul shortcut optiunea Fillet si
introduceti valoarea razei: 20. Desenati un dreptunghi racordat la colturi,
specificand doua colturi, ca in pasul precedent.
Pasul 5
In AutoCAD, dreptunghiul este o forma particulara de polilinie, el beneficiind de
caracteristica de grosime, denumita Width. Desenati un dreptunghi, utilizand
optiunea Width din menu-ul shortcut, cu valoarea 2.
Remarcati faptul ca ultima optiune Fillet este inca valabila, ramanand activa
pina la setarea razei de racordare pe valoarea 0.
De asemenea, daca raza de racordare este mai mare decat jumatatea lungimii
laturii dreptunghiului, acesta nu va fi desenat racordat la colturi.
Pasul 6
Lansati comanda Rectangle, setati raza de racordare (Fillet) si grosimea
(Width) pe valoarea 0. Selectati un prim colt si, inainte de a-l specifica pe cel
de-al doilea, alegeti optiunea Area din menu-ul shortcut. Introduceti
valoarea 1000 pentru aria dreptunghiului si alegeti Length, cu valoarea 100.
 CURS 6 – Grafică asistată de calculator

Desenarea polygoanelor (Polygon)

Comanda Polygon ne ajuta sa desenam poligoane regulate. Ea este plasata in Ribbon-
ul Drafting & Annotation, tab-ul Home, panel-ul Draw, in butonul derulant al
comenzii Rectangle.
Pasul 1
Dezarhivati si deschideti desenul cu numele “32. Desenarea poligoanelor (Polygon).dwg”
utilizand butonul de aplicatie, plasat in coltul stanga-sus al ferestrei AutoCAD si comanda Open,
alegand fisierul indicat din directorul in care l-ati dezarhivat.
Pasul 2
Lansati comanda Polygon, din Ribbon-ul Drafting & Annotation, tab-ul Home, panel-ul Draw.
Selectati numarul de laturi (Number of sides) 3, pentru a desena un triunghi echilateral, cu
optiunea “circumscris unui cerc”, alegand centrul cercului din dreapta-sus ca centru al
poligonului. Pentru raza cercului inscris, alegeti quadrant-ul Nord.
Pasul 3
Construiti un poligon cu 4 laturi (patrat), cu centrul in punctul Center al cercului din dreapta-jos,
pentru raza indicand, de asemenea, quadrant-ul Nord.
 CURS 6 – Grafică asistată de calculator

Desenarea polygoanelor (Polygon)

Pasul 4
Vom desena elementele de prindere a placii din imagine, si anume patru suruburi cu cap
hexagonal.
Lansati comanda Polygon si alegeti numarul de laturi 6, iar pentru centrul poligonului, alegeti
intersectia axelor din stanga-jos. Folositi optiunea “circumscris” si introduceti distanta de 20 care
reprezinta raza cercului inscris in poligon.
Pasul 5
Desenati un cerc inscris in hexagon, utilizand comanda Circle, centrul fiind intersectia axelor din
stanga-jos, iar pentru raza, alegand punctul de mijloc al unei laturi a hexagonului.
Pasul 6
Utilizati comanda ARRAYCLASSIC pentru a obtine dispunerea celorlalte trei suruburi in colturile
placii.
Pasul 7
Centrul unui poligon se poate alege si prin metoda Object Snap Tracking, atunci cand dorim sa
desenam, spre exemplu, un patrat cu centrul in mijlocul placii. Specificati valoarea 30 pentru
raza cercului inscris.
Pasul 8
Desenati un pentagon cu centrul in acelasi punct, raza cercului inscris fiind de 20.
 CURS 6 – Grafică asistată de calculator

Utilizarea comenzii Donut

Pentru desenarea inelelor cu grosime si a cercurilor pline vom utiliza comanda Donut, plasata in
Ribbon-ul Drafting & Annotation, menu-ul Home, grupul de comenzi Draw, in partea ascunsa
a acestuia.
Pasul 1
Dezarhivati si deschideti desenul cu numele “33. Utilizarea comenzii Donut.dwg” utilizand
butonul de aplicatie, plasat in coltul stanga-sus al ferestrei AutoCAD si comanda Open, alegand
fisierul indicat din directorul in care l-ati dezarhivat.
Pasul 2
Lansati comanda Donut, din Ribbon-ul Drafting & Annotation, menu-ul Home, grupul de
comenzi Draw. Introduceti, pentru diametrul interior (inside diameter) valoarea 10, iar pentru
diametrul exterior (outside diameter), valoarea 15. Desenati un inel in zona libera a ecranului.
Pasul 3
Construiti un cerc plin, lansand din nou comanda Donut si alegand pentru diametrul interior,
valoarea 0, iar pentru diametrul exterior, valoarea 15.
 CURS 6 – Grafică asistată de calculator

Utilizarea comenzii Donut

Pasul 4
Vom utiliza comanda Copy, aflata in panel-ul Modify, pentru a copia obiectele desenate in
diverse pozitii pe cablajul din partea de sus.
Lansati comanda Copy si selectati cercul plin, apoi apasati Enter pentru a incheia selectia.
Selectati ca punct de baza (Base point), Endpoint-ul din dreapta al inelului. Selectati ca puncte
de copiere cele doua capete din partea stanga ale cablajului.
Pasul 5
Lansati comanda Copy, selectand de aceasta data inelul. Punctul de baza va fi Quadrant-ul
Nord, iar punctele de copiere vor fi capetele de sus ale cablajului.
Pasul 6
Lansati comanda Copy, selectand din nou inelul. Alegeti ca punct de baza Quadrant-ul Sud, iar
ca puncte de copiere, capetele de jos ale cablajului.
 CURS 6 – Grafică asistată de calculator

Utilizarea comenzii Spline

Curbele Spline sunt entitati complexe, continue, bazate pe un set de puncte foarte bine
determinate.
Vom exemplifica desenarea curbelor spline pentru obtinerea profilului unei came.
Comanda Spline se afla in Ribbon-ul Drafting & Annotation, tab-ul Home, panel-ul Draw si
este reprezentata prin doua butoane care activeaza automat metoda de realizare a curbei –
FIT sau CV (Control Vertex).
Pasul 1
Dezarhivati si deschideti desenul cu numele “34. Utilizarea comenzii Spline.dwg” utilizand
butonul de aplicatie, plasat in coltul stanga-sus al ferestrei AutoCAD si comanda Open, alegand
fisierul indicat din directorul in care l-ati dezarhivat.
Desenul contine un set de puncte si definitia lor tabelara. Aceste puncte vor fi folosite pentru
desenarea curbelor spline.
 CURS 6 – Grafică asistată de calculator

Utilizarea comenzii Spline

Pasul 2
Incepeti desenarea astfel:
1. Din Ribbon-ul Drafting & Annotation, menu-ul Home, grupul de comenzi Draw, alegeti
comanda Spline – FIT.
2. Selectati rand pe rand punctele desenate incepand cu cel din Quadrant-ul Est al cercului.
3. Observati aparitia curbei Spline care trece prin punctele selectate.
4. Incheiati comanda Spline selectand optiunea Close, si apasand apoi Enter pentru a accepta
conditia implicita de tangenta la cercul de baza.
Pasul 3
1. Schimbati culoarea de desenare in rosu (Red).
2. Lansati comanda Spline – CV.
3. Desenati o noua curba spline selectand in ordine, aceleasi puncte.
4. Observati ca, de aceasta data, curba nu mai contine punctele, ele fiind puncte de control. Se
observa, sde asemenea, ca liniile care unesc punctele de control sunt tangente la curba Spline
creata cu metoda CV.
Obtineti, astfel desenul suprapus al celor doua profile de cama desenate cu optiunile Fit si CV.
 CURS 6 – Grafică asistată de calculator

Desenarea punctelor (Point)

Comanda Point ne permite desenarea punctelor in zona grafica, pentru a le putea utiliza apoi ca
puncte de referinta in derularea altor comenzi.
Comanda Point se afla in Ribbon-ul Drafting & Annotation, tab-ul Home, panel-ul Draw.
Modul de reprezentare al punctelor se seteaza in fereastra Point Style, deschisa cu
comanda PTYPE, plasata in panel-ul Utilities – butonul Point Style….
Pasul 1
Deschideti programul AutoCAD 2015 si incepeti un desen nou, alegand din
lista Templates… fisierul acadiso.dwt.
Pasul 2
Lansati comanda PTYPE (Point Style) si alegeti modul de reprezentare a punctelor. Remarcati
faptul ca se poate seta aici si marimea simbolului ales, relativ, sau absolut. Apasati butonul OK
pentru a iesi din fereastra Point Style.
Pasul 3
Lansati comanda Point apasand pe butonul acesteia din Ribbon-ul Drafting & Annotation, tab-
ul Home, panel-ul Draw. Desenati punctele ca in figura de mai jos.
Pasul 4
Lansati comanda Spline – FIT si trasati o curba spline prin punctele desenate, utilizand, pentru
selectia punctelor, modul Osnap Node.
 CURS 6 – Grafică asistată de calculator

Plasarea punctelor pe obiecte (Divide, Measure)

Desenarea punctelor in AutoCAD are ca aplicatii imediate impartirea obiectelor in parti egale
(Divide) sau in segmente de lungime cunoscuta (Measure).
Comenzile Divide si Measure se afla in Ribbon-ul Drafting & Annotation, tab-ul Home, panel-
ul Draw.
Ca si in cazul comenzii Point, modul de reprezentare al punctelor se seteaza in fereastra Point
Style, deschisa cu comanda PTYPE, plasata in panel-ul Utilities – butonul Point Style….
Pasul 1
Dezarhivati si deschideti desenul cu numele “36. Plasarea punctelor pe obiecte (Divide,
Measure).dwg” utilizand butonul de aplicatie, plasat in coltul stanga-sus al ferestrei AutoCAD si
comanda Open, alegand fisierul indicat din directorul in care l-ati dezarhivat.
Pasul 2
Lansati comanda PTYPE si alegeti modul de reprezentare a punctelor. Remarcati faptul ca se
poate seta aici si marimea simbolului ales, relativ, sau absolut. Apasati butonul OK pentru a iesi
din fereastra Point Style.
Pasul 3
Lansati comanda Divide apasand pe butonul acesteia din Ribbon-ul Drafting & Annotation,
tab-ul Home, panel-ul Draw. Pe prompt-ul Select object to divide: selectati linia din partea de
jos. Introduceti 5 pe prompt-ul Enter the number of segments or [Block]:
Puteti verifica impartirea in 5 parti egale plasand, cu ajutorul comenzii Dimlinear cotele din
figura de mai jos.
 CURS 6 – Grafică asistată de calculator

Plasarea punctelor pe obiecte (Divide, Measure)

Pasul 4
Utilizati comanda Divide pentru a imparti polilinia exterioara in 20 de segmente egale.
De asemenea, impartiti si prima curba spline in 7 parti egale.
Pasul 5
Lansati inca odata comanda Divide pentru a imparti cercul in 5 parti egale. Observati ca
impartirea incepe prin plasarea unui prim punct pe directia de 0 grade.
Pasul 6
Lansati comanda Measure apasand pe butonul acesteia din Ribbon-ul Drafting & Annotation,
menu-ul Home, grupul de comenzi Draw. Pe prompt-ul Select object to measure: selectati cea
de a doua linie. Introduceti 50 pe prompt-ul Enter the length of segments or [Block]:
In acest caz, au aparut 4 segmente de lungimea specificata, iar restul impartirii la 50 a ramas in
partea opusa punctului de selectie al liniei.
Pasul 7
Utilizand aceeasi comanda, selectati cea de a doua polilinie si introduceti 50 pentru lungimea
segmentelor si, respectiv, cea de a doua curba spline, introducand 60 pentru lungimea ceruta.
De remarcat faptul ca cele doua comenzi nu distrug integritatea obiectelor impartite.
 CURS 6 – Grafică asistată de calculator

Sisteme de coordonate, creare si gestionare (WCS, UCS)

În AutoCAD avem la dispozitie doua tipuri de sisteme de coordonate, World Coordinate
System (WCS) si User Coordinate System (UCS).
Intr-un desen nou, sistemele WCS si UCS sunt suprapuse, utilizatorul putand deplasa si orienta
sistemul de coordonate in ce pozitie doreste, urmand ca, dupa repozitionare, sa il
redenumeasca si astfel, sa il salveze in memoria desenului curent.
Sistemul implicit WCS nu poate fi modificat nici ca pozitie si nici ca denumite. El ramine
totdeauna in originea initiala a desenului.
Repozitionarea sistemului de coordonate utilizator (UCS) se poate face cu ajutorul
comenzii UCS prin scrierea ei pe linia de comanda si alegerea unei optiuni, sau prin utilizarea
butoanelor din Ribbon-ul Drafting & Annotation, Toolbar-ul View, Panel-ul Coordinates.
Scriind comanda UCS si apasand tasta Enter, vom putea accesa urmatoarele optiuni:
Specify origin of UCS – specificarea unui nou punct de origine, urmata de:
Specify point on X-axis or : – specificarea directiei axei X
Specify point on the XY plane or : – specificarea unui punct in noul plan XY
Sau:
 CURS 6 – Grafică asistată de calculator

Sisteme de coordonate, creare si gestionare (WCS, UCS)

Face – aliniere pe o fata a unui obiect 3D
Named – restabilirea unui UCS denumit si salvat anterior
Object – aliniere pe un obiect (ex: muchie a unui obiect 3D)
Previous – restabilirea UCS-ului anterior
View – aliniere in planul vederii curente
World – respabilirea sistemului in pozitia WCS
X – rotire in jurul axei X
Y – rotire in jurul axei Y
Z – rotire in jurul axei Z
Zaxis – aliniere cu specificarea unui nou punct de origine si a ditectiei axei Z
Pasul 1
Dezarhivati si deschideti desenul cu numele “37.Sisteme de coordonate, creare si gestionare
(WCS, UCS).dwg ” utilizand butonul de aplicatie, plasat in coltul stanga-sus al ferestrei
AutoCAD si comanda Open, alegand fisierul indicat din directorul in care l-ati dezarhivat.
Desenul prezinta planul de cladire pentru care s-au crea vederile denumite (Named views). Vom
crea diverse sisteme de coordonate pentru a arata utilitatea lor.
 CURS 6 – Grafică asistată de calculator

Sisteme de coordonate, creare si gestionare (WCS, UCS)

Pasul 2
Apasati butonul aflat in Toolbar-ul View, Panel-ul Coordinates, pentru a accesa optiunea Origin
a comenzii UCS. Specificati noua origine a sistemului de axe in coltul din stanga-jos al curtii.
Specify new origin point <0,0,0>: alegeti punctul din figura de mai jos, utilizand modul
Osnap Endpoint
Apasati butonul Named UCS pentru a deschide fereastra UCS. Cu cursorul pozitionat pe
numele Unnamed din lista, apasati butonul stang al mouse-ului si scrieti noul
nume CURTE pentru UCS-ul curent si apasati butonul OK.
Pasul 3
Apasati butonul aflat in Toolbar-ul View, Panel-ul Coordinates, pentru a accesa optiunea 3-
Points a comenzii UCS. Specificati punctele cerute:
Specify new origin point <0,0,0>: alegeti punctul din stanga-jos al dormitorului
Specify point on positive portion of X-axis : alegeti punctul din dreapta-jos al
dormitorului
Specify point on positive-Y portion of the UCS XY plane: alegeti punctul din stanga-sus al
dormitorului
Apasati butonul Named UCS pentru a deschide fereastra UCS. Cu cursorul pozitionat pe
numele Unnamed din lista, apasati butonul stang al mouse-ului si scrieti noul
nume DORMITOR pentru UCS-ul curent si apasati butonul OK.
 CURS 6 – Grafică asistată de calculator

Sisteme de coordonate, creare si gestionare (WCS, UCS)

Pasul 4
Alegeti optiunea Origin a comenzii UCS prin apasarea pe butonul
Pe prompt-ul Specify new origin point <0,0,0>: alegeti punctul din coltul stanga-jos al
living-ului
Apasati butonul Named UCS pentru a deschide fereastra UCS. Cu cursorul pozitionat pe
numele Unnamed din lista, apasati butonul stang al mouse-ului si scrieti noul
nume LIVING pentru UCS-ul curent si apasati butonul OK.
Pasul 5
Deschideti lista Named UCS din Panel-ul Coordinates si observati cele trei UCS-uri salvate la
punctele anterioare. Reorientarea sistemului de axe intr-o pozitie salvata se face prin alegerea
numelui din lista.
Orientand sistemul de coordonate intr-o pozitie favorabila (ex. – coltul unei camere), putem
specifica puncte ale caror coordonate sunt masurate fata ce punctul cunoscut si in raport cu
noua orientare a axelor. Putem aseza foarte usor mobilierul intr-o camera, utilizand un UCS
plasat intr-un colt al camerei si axele paralele cu peretii.